Incep cu cel mai important lucru. In tine exist ceva extraordinar de frumos, de inteligent, de iubitor si de linistit. Acest ceva a existat dintotdeauna si va exista vesnic induntrul téiu, oricine ai fi tu (nu exclud posibilitatea ca acesta carte si fie citit, intr-o zi, de furnici sau broscufe festoase). Pentru usurinta exprimarii, voi numi acesta ceva Sinele, incercdnd astfel sa accentuez aspectul de ,,foarte al téiu” sau de foarte induntrul tau”... Adrian Nufa este lector universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti si psihoterapeut - formator in cadrul Scolii SPER. 25 ROAS Meta enka e ke sateen enetercan nicaieri si altundeva Adrian Nuta @ 3© 2009 Editura SPER - SPER CONS EDIT SRL ISBN 978-973-8383-43-2 Toate drepturite sunt rezervate editurii Nicio parte a lucririi nu poate fi copiata, tradusi sau reprodusa in orice fel Sra acordul scris al editurii Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei NUTA, ADRIAN intre nicdieri gi altundeva / Adrian Nufa. - Bucuresti : Editura SPER, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-8383-43-2 159.9 Difuzare gi comenzi: Editura SPER — SPER CONS EDIT SRL Bul. Chisinau 12, Sect. 2, Bucuresti Tel./ fax.: 031.104.35.18 e-mail: sperpsi@gmail.com Tehnoredactare gi copert: Madalina Voicu CUPRINS Introducere ...... L august . 2 august .. 3 august 4 august... S august 6 august... 7 august ..... 8 aUgUst o.oo. 9 august . 10 august . I august 12 august 13 august .. 14 august ..... 15 august ... Bibliografie selectiva . 9 56 i 81 93 99 119 129 143 155 160 171introducere Acum ceva timp, 0 prietend foarte bund, aflati in vizitd, a facut urmatoarea remarcd: ,,Cred cdi este prima casi in care intru si in care nu exista un calculator.” Aceasti situatie i s-a parut, probabil, stranie, motiv pentru care s-a oferit si-mi imprumute laptop-ul ei un pic mai vechi, Am acceplat propunerea, simfind astfel c4 intru cumva in randul lumii, Iatd-md, asadar, ciutand de zor tastele, cu speranta, nerealisti, cred, dintr-o perspectiva. mai moderna, de a scrie prima mea carte direct pe computer in mai putin de o lund (cum s-a intémplat cu celelalte). Cu toate acestea, eu sunt optimist (desi nu sunt pregitit sufleteste si privesc ceasul), dupa acest prim paragraf. In fond, cdnd sunt in stare de flux, ca acum, timpul nu mai conteaza. Titlul de pe coperti este inselitor, intr-un fel. Nu va fi/este o carte despre geografie, decat daca admiti, dragul meu cititor androgin (as vrea si scap de corectitudinea politicd bisexuali), c& existd 0 geografie a spiritului in care eu, un ins nealfabetizat IT, te-ag putea inifia. Este 0 carte despre experienfa de a fi prezenil, aya cud o voi Wai, cu allfel, pe masurad ce © voi scrie. $i, pentru a fi complet avizat, inainte de a scoate banii din portofelul electronic (da, stiu si folosese un card, nu sunt chiar venit din insulele fui Margaret Mead), te anun{, cu modestia-mi caracteristic si faimoasi, ci ceea ce conteazi cu adevarat nu este confinutul (fascinant, oricum), ci vibrafia din spatele lui. Este ca si cum ay incerea si 1te fac si vezi bucuria de a fi, iar pentru asta apelez la cuvinte si idei, cu speranja cA privirea, la un ‘moment dat, iji va aluneca printre ele. Accastii carte este un joc la care te invit si participi ca un copil curios si lipsit de idei preconcepute. Daca ai putea admite c& tot ce ai invajat pind acum despre spiritualitate este gresit, ar fi grozav. $i chiar daca nu recunosti asta, oricum ¢ bine. Pana la sfarsitul c&rjii drumul e lung si plin de surprize. 31 iulie 2008, 2: J august incep cu cel mai important lucru. in tine exist ceva extraordinar de frumos, de inieligent, de ibitor si de limigtit, Acest ceva a existat dintotdeauna si va exista vesnic induntrul tu, oricine ai fi tu (nu exclud posibilitatea ca acesta carte si fie cititd, int-o zi, de furnici sau broscule festoase). Pentru ugurinja exprimarii, voi numi acesta ceva Sinele, incercind astfel si accentuez aspectul de ,,foarte al tau” sau de foarte induntrul tau”, Cuvantul ,Dumnezeu”, provenit din limbajul religios, desi se referd la ceva-ul acesta, poate ridica intrebiiri serioase de genul: ,,Dumnezeul crestin, islamic sau hindus?” Pared nu vreau si-mi pun in cap mapamondul religios (oare chiar m-ar citi sau ar pune cartea direct pe foc?). In plus, termenul »Dumnezeu” este asociat deja, in mentalul colectiv, cu intoleranta, dogmatismul, fanatismul, violenja sau, in reprezentirile mai naive, cu o entitate ce locuieyic undeva in Cei (ute galaxie indepartatd, probabil) si este, desigur, un EL. Cred ci a sosit timpul unor denominiri mai ,neutre”. Alifel spus, a folosi o zicere mai pujin incarealé emotional, un concept mai transparent si mai deschis (in sensul de nelimitativ) mi se pare 0 sans pentru oamenii care cred, de fapt, in acelagi lucru. Ce fel de sans? Aceea de a construi ceva impreund, in loc de a se critica evita sau, in cazuri extreme, miceliri unii pe alfi, folosind, dupa caz, cultere sau avioane F16. In plus, cuvantul ,Dumnezeu” este asa de folosit, de mii de ani, incét imi seamand cu o bancnot’ uzatd, Ei bine, simful meu estctic, oricum piecar ca nivel de 9abit. desigur, foarte 2 dezvoltare, il refuza (ce si fac, imi plac banii noi, in special hartiile de 500 de euro). Cu toate acestea, doar de dragul de a creea ambiguitate (si, astfel, 0 ugoara stare de trans), ¢ posibil ca ,Dumnezeu” si mai apara prin text. Un termen interesant este gi cel de , Fiinja”, aga cum a fost folosit de Heidegger intr-o carte pe care mu o infeleg (,Sein und Zeit”, pentru curiosi). Fiinja, adick ceea ce este, nu poate si apartind exclusiv nimanui, prin urmare este si a budistului thailandez care creste tigri, si a medicului (american?) ce il trateazi pe Bin Laden, si a mitropolitului silit si dea declaratii la CNSAS. Fiinta mu poate fi revendicatd de cineva aga cum este revendicaté fagia Gaza sau Insula Serpilor. A fi” este ceva ce aparfine tuturor. Pentru mine, a fi” este mai mult decat o simpli rostire. Este frumusefe bucurie, inteligenfi uluitoare si__liniste desavargitd. De ce nu simfim tofi treburile astea gi ce putem face pentru a le percepe constituie subiectul acestei crfi, Contactul cu Sinele este foarte interesant. Mai precis, te las cu gura cascatd. Uimit, cu totul uimit, Nu-ti vine si crezi. Este ca si cum ai fi aterizat pe Pamant, direct dintr-un univers paralel. Totul in jur este proaspat, nou, abia scos din cutie. De fapt, e exact pe dos. Tu esti cel scos din cutie. Despre aceasti cutie voi scrie in continuare. Dacd privesti in jur, vei vedea, cu siguranti, urmétoarele: Iucruri (artefacte), obiecte naturale (smaraldul prin care incerei si intri in legatura cu planeta Venus), fiinfe prin care circula viata (plante, motani de apartament, maimuje fara pir). Off, cum am putut uita: si fabuloasa ta persoand, desigur, Ba este cutia! Stiu, nu crezi o iot din ce spun. fnsa este 10 adevarul-adevarat: corpul tau (pe cate poli pune mina) si activitatea ta psihicd (pe care nu 0 pofi vedea nici cu tomograful cu emisie de pozitroni) au esti tu. Te asigur c3 nu sunt in stare de ebrietate, desi simt o anume euforie, Ultima dati cand am consumat alcool a fost in viaja anterioari. Ceea ce afirm contrazice experienja ta cotidiani, nu am niciun dubiu, dar asta nu ma impiedicd sd o fin pe-a mea: tu esti allceva decdt corpul sau mintea ta (psyche, pentru colegii mei specialisti). Tu cel autentic esti prins in aceasta fesdturd extraordinar de complex, prin magia unui proces pe care ill numese pidentificare”, Daca ai acceptat ipoteza (de dragul jocului, evident, doar n-o si crezi asemenea elucubratii), te intrebi, poate, unde te afli, totusi, tu, cel videntificat”, La prima vedere, te afli undeva in adancul sistemului corp-minte, Cu aceasta presupozitie voi opera in continuare, desi, fie vorba-ntre noi, tu nu esti acolo, E mai rezonabil si te gindesti cd esti ceva invizibil induntrul unui corp (nu te simfi oarecum in cap?). In realitate, tu nu esti in cap. Nici in inimé, stomac gi, imi pare foarte rau, nici macar in organele genitale. Tu nu esti nicdieri (infelegi acum tithul carfii?), $i, totusi, tebuie si fii undeva, doar esti, mama ei de filosofie de canal! (Dacd nu fi-ai dat seama inci, una dintre strategiile mele este sd realizez conexiuni neasleptate, astfel incat si-ti modific starea obisnuita de constiinta.) Trebuie sa fii undeva, ¢ absurd sé nu fii nicdieri. Ai perfects dreptate (sunt si cu fiinfi rajionala, cu studi ayansate de obversiune, contrapozitie si conversé obvertita), Esti nicdieri si esti si undeva. Doar ci... altundeva! Nu-i asa ci nu infelegi? Nici eu, dar ndesigur, foarte grabit. micar mA striduiesc. ,Intre nicdieri si altundeva”, acesta e spafiul tau neimpozitat, prietenos si iubitor dincolo de orice limit. Este locul din care pleci fara si te misti si locul in care te intorci precum fiul risipitor, Este cea mai interesanti destinajie de vacanfi, absent cu desivarsire din oferta agentiilor de turism, Este geografia secret pe care 0 vom explora impreund, deoarece o locuim impreund, singura diferenfa fiind cX tu inc nu stii asta. Pe parcursul c&litoriei vei avea un fel de flash-uri, scurte momente in care vei simfi cd lucrurile ,chiar asa sunt”. $i daca asta nu se va intimpla (ceea ce nu cred, cunoscdndu-mi geniul si modestia asociatd), atunci oricum nu ai pierdut nimic, in afard de timpul, energia, neuronii, apa din corp, glicogenul din ficat si speranfa intr-o lume inteligibili. Observi-te un minut cu atentie! Remarci ceva? Sunt sigur c& ai remarcat (tofi cititorii mei au un 1Q>130, de aceea si tirajele sunt confidengiale): in tine par si existe doud fiinfe, una care gandeste sau simte ceva gio alta care o observa pe prima. De oricéte ori te-ai observa, la numaritoare vor iesi doui. Una se simte flatati de ultima parantezi, iar cealalti. 0 observa in ticere pe cea care se simte flatati, (Vezi ce usor pofi creea o stare de bine in cineva? Cum adici nu vezi? Doar nu ai orbul gainilor? ar asa se poate crea o stare de deprimare sau furic, dupa cum mecanismele tale de aparare sunt construite pe fric& sau furie.) »Eu” si mine” sunt cele dou’ fiinje care irdiesc in mine (sic!). In clipa asta, eu ma bucur, in ciuda orei tirzii, si impartagesc cu tine (in avans, pe axa timpului) cateva idei pind la urma triviale, doar c& le spun frumos. in acelasi timp, ma observ. Deci 2 »eu” ma observ pe mine”. Suntem sau nu doi? Ce-i asta, dubli personalitate? insi la fel e gi la tine. Tu” te observi pe tine”. Propune-i acest exercitiu mamei tale. Iubitului tiu. Prietenei tale (nu aceea pe care 0 invidiezi, cealaltd!). Candidatului preferat din colegiul uninominal (aici am rezerve: nu ered ci oamenii politici sunt capabili de autoobservajie; pentru c& dacé ar fi, am trai int-o altfel de lume). $i daca poi, stai o vreme cu aceastd trdire. E foarte ugor. Doar te uifi la tine, cu un fel de ochi interior (al treilea, normal!). Dacd ai noroc si nu te plictisesti s-ar putea si incepi si simfi ceva. Este ceva-ul de la inceput. Mai bine zis, este doar inceputul ceva-ului. Dac ai suficienté ribdare, vor veni, intr-o ordine aleatoare, frumusejea, iubirea, inteligenfa, pacea, Cel mai repede vine pacea (oare pentru ci pacea este un fel de nemiscare, iar nemiscarea ¢ iute de picior?). La inceput, mai ales, e greu. De fapt, nu e tocmai greu. E foarte greu, Practic, imposibil. De ce imposibil? {fi spun maine.desigur, foarte grabit. 19 2 august Astizi vreau si clarific procesul “de nidentificare”. Pentru asta voi folosi o metaforé (fireste, cartea e plini de analogii, metafore si corespondente, astfel incdt ambele emisfere, in procesul lecturii, si fie activate, Acesta e stilul meu, imposibil de copiat si greu de suportat pentru cei blocati pe emisfera sting’, savanti minunat de sterili i constiinciosi). Du-te in faja oglinzii, Ce vezi? .Ma vad pe mine”, pared te aud, [ati identificarea! Acum fii mai atent! Ei, ce vezi? ,,Vad o imagine a corpului meu.” Bravoooo! Aceasta este dez-identificarea, iegirea din iluzie, separarea de o credinf’ fals’. Si acum, metafora: Tu, cel din fafa oglinzii, esti Sinele. Imaginea din oglindi este Eul. Oglinda este activitatea psihic’. Sa recapitulim: corp — oglinda ~ imagine Sine — activitate psihicd — Eu Activitatea psihicd are o proprietate extrem de interesanté, anume aceea de a ogiindi Sincle. Ce inseamna a ogiindi? A reflecta, desigur. Asa cum imaginea este o parte a oglinzii, proprietatea de a reflecta (numiti, in psihologie, constiin{a) este o parte a activitatii psihice. Cu alte cuvinte, psihicul, la un anumit nivel de dezvoltare (coroborat, probabil, cu © dezvoltare corespunzitoare a suportului neuronal), poate manifesta o proprietate numité ,constiin{a”, in acelagi fel in care manifesté alte proprictifi pe mume ,.gandire”, ,limbaj”, ,emotic” 4 Sinele ikied, tot asa cum si te uili in oglinda (vreau si spun c& oglinda nu este un factor decisiv pentru supravietuirea ta, nu ci nu ar fi un element important al bunistirii personale, mai ales dacd esti femeie) sau ,pulsiune/instinet”. Cu toate aceste exist independent de activitatea tu pofi (rai bine-mersi, £2 Ce rezulta de aici? Citeva Iucruri aparent ineredibile. Spun ,aparent”, deoarece ele sunt perfect naturale, doar ci vin in contadicjie cu experienja (a limitata. (Eul este o structura care se naste si se construieste din aproape in aproape. Abia pe la 2 ani pronumele eu" imtervine ca autoreferen{ial pentru copil, in situafii de implicare emotional intensi.) Rezulté cA tu (Sinele) nu te-ai_nascut (existai dinainte ca oglinda si fie construiti sau suficient de prelucrata pentru a reflecta elar) si nu vei muri atunci cand oglinda va fi distrusd. Starea oglinzii nu are absolut nicio legituri cu starea ta Starea ta natural este de pace gi bucurie. De ce nu o simfi? Pentru ci te identifici! Tu crezi od esti altcineva (imaginea din oglinda, adica Eul). Este ca sicum ai avea un milion de dolari in baned si ai trai dintr-un salariu ridicol de bugetar. De ce se intimpli asta? Pentru ci refuzi si mergi la banca si-ti verifici contul, Cand eu ifi spun cine esti tu nu ma crezi. Jar eu injeleg asta. Nu fi-a mai spus nimeni asa ceva. Te-ai obignuit si casligi o sumA jenanté pe lund. ‘Acest venit lunar face deja parte din identitatea ta, Cum s& renungi la el? Ar insemna si renuni la tine, iar asta e o actiune deosebit de anxiogend. Eu ifi spun ci esti o stare neintrerupti de linigte, de frumusete, de ferieire si armonic. Nu-i Isaga cd ma crezi nebun? Tu n-ai simfit niciodaté asa, ceva, iar eu iti spun ci asta e chiar natura ta! Ce poate fi mai greu de crezut? Orice om rational ar avea dubii serioase auzind astfel de afirmayii, Dar la fel de rational ar fi ca ele si fie testate. Ce zici, esti att de inteligent? ‘Nu+fi propun sa stai in cap 60 de minute. Eu am facut asta si n-a functionat. Nu-fi recomand nici si te duci la o méndstire, unde si fii privat de somn si si repeti ca un papagal aceleasi rugdciuni-tip. Asta cred ci am facut-o in alt’ existenta, cu devotament gi Perseverenfi nevroticd. Sub nicio forma nu te sfituiese si ici droguri, desi te-as incuraja sa devii dependent de aerul curat, apa de izvor si hrana de calitate, fara conservangi sau arome identic naturale. Eu te invit si faci altceva: s& fii atent clipa de clipa. Sa te observ, Sa te intrebi: Ce se intampla in mine acum?” Si fii constient de ceea ce faci, simfi sau gandesti, indiferent care ar fi actiunile, ideile sau sentimentele tale. S% fii acolo, cu ele, Nici inaintea lor (in viitor), nici in spatele lor (in treeut). Aceasti practic poarté un nume. Se cheami. a fi prezent. Este cea mai eficienti si intensi_practica spiritualé. Nu existi nimic mai inteligent. fn raport cu ea, orice altceva este un fel de elefant visind si devind balerind. Poate fi realizati oricand, inclusiv cind incerci si lipesti fruntea de genunchi (ca in Dandayamana Bibhaktapada Janushirshasana) sau cnd i rogi fierbinte pe Dumnezeu si-fi dea nota mare la licenfa. E adevarat, exercifiul constant al prezenfei te poate stimula si renunji la anumite actiuni a c&ror delicioas’ absurditate incepe s devina clara 16 Daca am reusit si te incit gi vei incepe sa practici, se va intémpla un lueru pe care si ew bam experimentat. De mii de ori te vei trezi , identificat”, adici vei realiza c& ai uital sa fii constient. Este un fenomen uluitor. inci nu m-am saturat de el. Este ca atunci cand ii promifi ci nu mai consumi dulciuri gi te trezesti cu un baton de ciocolatd in mand. Sau te angajezi si nu mai fumezi in timp ce scofi din pachetul cu imagini ingrozitoare o ultima” igara, De ce se intimpli asta? De ce nu pofi piistra continuitatea constiinfei? De ce uili de tine si te ,scufunzi” in fluxul experienfei personale (pe care am numit-o activitate psihica”)? Ce factor misterios te atrage in propria ta lume interioari? Cine te face si uifi de tine si si te identifici cu gindurile, emofiile sau senzatiile tale? in primul rand, obignuinfa, Pur si simpli wuitarea de sine” a devenit un automatism, ca urmare a nesfirgitelor repetiri. Te-ai obignuit si traiesti identificat cu gandurile gi stile tale si numesti asta »hormalitate”. De aceea si fii atent {i se pare ceva dificil si, mai ales la inceput, enervant. Ca s nu mai spun cd niciun beneficiu imediat nu apare, ceea ce poate fi de neiolerat pentru un membru de baz al unei culturi pragmatice, orientate catre profit. De ce si fac aga ceva, ce cdstig, ce-mi iese?” Socictatea nu are nevoie de fiinje prea constiente, Oamenii cu un grad inalt de prezenji nu sunt consumatori pe care sa i te pofi baza (dau bugetele peste cap) si, in plus, pun intrebari neplicute. Este greu si-i controlezi tocmai pentru cd, fiind atenfi, isi reprezinté caracterul manipulativ al ofertelor (,credit doar cu buletinul!”), procedurilor sau recompenselor sociale (,0 noui crestere a pensiilor, simultan cu alegerile!). 7in al doifea rind, frica de moarte. Eul, ca si corpu-asociat, vrea si supraviefuiascé, Pe lumea asta nimeni mu este nerabdator si moara, cu exceptia celor pentru care moartea este 0 afacere mult mai bund ca viata. Dacd esti nefericit, neputincios, extrem de bolnav sau moartea ta va fi apreciat’ de Dumnezeu (veri pilofii amatori de turnuri gemenc), ce Tost axe $8 ma traiesti? Separat de aceste cazuti mai degraba rare, Eul se teme de anihilare si face orice pentru a {ine pericolul la distant’. ; Si, main ultimul rind, dificultatea prezentei este un element necesar in jocul de-a v-ati ascunselea pe care Sinele il joaci, ghici cu cine, cu Sine Insusi. Aici cred ca esti un pic in ceafA, motiv pentru care voi reveni cu amdnunte. ; | Cum incepe identificarea? Nimeni nu sti Este ca gi cum Sinele ar adormi (in fond, de ce si nu aiba si El un ciclu veghe-somn?). Sinele adoarmne si incepe sa viseze. Nu {i se pare absolut natural? $i ce viseazi? Evident, c& este altcineva. Mai exact cine, in cazul tu? Tu! Jar in cazul sofului tiu? El $i tot ‘asa, pentru tofi oamenii pe care fi cnnasti si care fac s& apard pe tine riduri gi fire albe. ; Identificarea este 0 combinatie de privire si credinfa gresité. Nu este nimic altceva. Este ca si cum ‘e-ai uita la un film si ai erede cd esti unul din personaje, motiv pentra care faci pipi pe tine cand se apropie monstrul acela, pe © muzici potriviti. intraun fel, chiar te iti la un film. Este filmul viefii tale! Te-ai identificat cu Eul, fot aga cum, in exemplul cu oglinda, ai crezut c& esti totuna cu imaginea din oglinda. P&streaza privirca $i renungé la credinja gresiti, Se numeste ,juminare”. Este ceva atit de simply, incat si un copil de gridinixa ar intelege. ins nimeni nu-i spune asta, pentru c nimeni 18 nu stie asta (gi cdind el va intra in posesia acestei eat reusind s-o citeascd, va fi prea tarziu), Daci mi uit la toate meiedele complicate pe care oamenii le-au inventat pentru a atinge iluminarea, mntuirea sau eliberarea spirituald, cu greu mi abjin s8 nu rad (in niciun caz de fafd cu ei, A fl impicat si senin este cel mai simplu lucru din, Yume, este chiar mai simpla decit respiratia, Nu este deloc o stare pe care si 0 caufi inti-o pester’ sau in Tibetul ocupat de comunistii chinezi sau in Californiu ocupati de Kicomie si confort, Nici nu este un premiu pe care il vei primi la sfargitul vietii, ca recunoastere a faptului cd ai reusit si fii deosebit de frustrat, refuzdnd si minanci zile-n sir (postul) sau si ai relajii sexuale premaritale, $i cu siguranja nu vei primi o medalie pentru ci ai reusit s& stai 2 ore cu ochii inchigi, intro meditajie cu. Absolutul impersonal si {818 atribute (Nirguna Brahman), Este starea ta natural, de fiecare moment, pe care o pierzi incercdnd s& 0 caufi. Faci vreun efort special pentru a respira? Sinele este ceva si mai simplu deeat atat! in comparatie cu realizarea Sinelui respirajia este o operafie remarcabil de complex. Milioane de celule participa la ea. Ei bine, pentru a simfi Sinele, nu ai nevoie de nimic special. Doar fii atent si observa, Ce anume si observi? Pe tine insuji. Cénd anume si faci asta? Oricdnd, Céind mergi pe stradi (nu, nu cu masina, cu tricepsul sural si cvadricepsul femural), cénd mananei o piersica (in loc de chips-uri sau Big Mac), cand il asculfi pe copilul tau (in loc si-i {ii tradijionala predic’), cand 0 atingi pe jubita ta (ins nu ca si cum ai avea in loc de mana un ciocan) si chiar cand nu acorai prioritate, fiind, desigur, foarte grabit, 19Oamenii au oricum o tendinta stranie de a complica lucrurile, ins in materie de experimentare a unei stiri frumoase si pure s-au intrecut cu mult pe ci ingisi, $i eu am facut Iucruri din cele mai fanteziste sau comice, M-am ras in cap in mod repetat, precum cdlugarii budisti, m-am izolat de lumea dezgustitoare prin obiceiurile ei materialiste, am realizat disciplinat posturi yoghine care mi-au pus articulafiile in pericol, am studiat serierile considerate sacre in diverse culturi. Nu mi-a ajutat cine stie ce, in afar de faptul ci am o flexibilitate destul de bund pentru varsta mea si ci am ajuns suficient de frustrat pentru a face, in sfargit, si ceva mai inteligent. Dacd vrei, pofi si profiji de experienfa mea. Desigur, stiu prea bine c& ai nevoie de propriile tale eforturi ridicole. Cum ag putea respinge cea ce eu insumi am trait? Totusi, daca te Nizgindesti, te plictisesti sau te deprimi din cauza unor eforturi inutile, cartea asta ar mai putea fi pe undeva prin bibliotecd. Prin urmare, Sinele este ceva diferit de activitatea psihicd, in acelasi fel in care corpul este diferit de imaginea lui din oglind’. Am convenit si numim Bu" imaginea din oglindi a Sinelui, fntr-o perspectiva temporali, avem mai intai Sincle, apoi Bul, Fara comp nu existi imagine a corpului in oglinda Dar oglinda exist? Bineinfeles cd exist. Cu alte cuvinte, activitatea psihicd se poate desfaigura in absenja Sinelui. Oglinda nu depinde de corp. Exist soglinzi” care nu reflecté Sinele? Cum si nu! Se numesc animale, plante, pietre. Nu pentru c& Sinele nu ar sta in fafa lor” (precum corpul), ei pentru c& 20 sunt ,oglinzi” opace, nelustruite (un fel de obiecte hegre care absorb toaté lumina care cade pe ele), Sinele este peste tot (omniprezent), aja cA orice suprafafa capabila si-i reflecte lumina il va revela, O oglind’ asemenea unei pesteri adinci, cu perefii acoperifi cu negru de fum, nu va reflecta nimic: aproape toatd lumina care ar intra in ea nu ar mai iesi De ce? Pentru ci lumina este absorbitd si transformati in cildurd. in acelasi fel existi oameni de tipul yoglinzi negre”, care nu reflecti aproape nimic din natura strdlucitoare a Sinelui. Este Sinele afectat din acest _motiv? Gandeste: este Soarele afectat de vagiunile gi firidele intunecate de pe Pamant? Dacé existenfa oglinzii nu depinde de corp, iar existenta compului nu depinde de oglinda, la ce serveste asezarea lor fai in fafi? La nimic! Prin natura lui, Sinele este unitar, complet, desdvargit, Nu mai poate fi addugat nimic. Sinele este fericire neintrerupta si pace dincolo de orice inchipuire. Sinele nu castiga nimic din intdlnirea cu lumea. Corpul oglindit ramane acelagi. Actul oglindirii nu ii schimba cu nimic compozifia sau caracteristicile. in oglinda, totusi, se intampla ceva: apare o schimbare (imaginea/reflexia), Dac’ oglinda este activitatea psihic’ i, prin extensie, lumea, inseamni ca relajia Sinelui cu lumea imbogijeste lumea (0 face si se dezvolte/apare ceva nou in ca). Este ca si cum lumea ar fi conectata la Sursa infinita, de Ja care primeste energie pentru a se schimba (a evolua). Ca orice metafora, gi aceasta igi are limitele ei. Nu ar fi exclus ca Sinele insusi sa evolueze in parale! (in oglinda?) cu evolutia real fizice (materia) si mentale (psihicul). Astaconduce la ideea ci Sinele nu este perfect (mai poate evolua). Dar cine suntem noi si credem ci puitem infelege Sinele? Nu cumva minjile noastre sunt incd limitate? Nu cumva mai avem de ,lustruit” la ele, pentru a fi oglinzi mai bune? in fond, de ce nu ar putea fi Sinele perfect si imperfect simultan, intr-un fel pe care nu il putem infelege logic, dar il putem trai experiential? Cartea aceasta va mai confine astfel de contradicfii. Cand mintea incearcd si vorbeascd despre ceva ce o depaseste, Barbara, Cesare, Baroco si toate celelalte moduri ale figurilor silogistice intra direct in mormant si incep si se risuceascd (corespondentul somatic este durerea de cap). Un limbaj mai potrivit pentru asemenea idei este cel analogic. Echipamentul potrivit pentru a_povesti cea ce este de nepovestit din intalnirea cu Sinele se poate procura dintr-un magazin specializat, cunoscut numai de poefi. De fapt, oricine ti calcd pragul devine, chiar daci nu vrea sau il enerveazi idea, poet. ffi este cunoscutd o poezie cu numele de cod «Transparentele aripi”? A fost scrisi de un individ care a fost acolo? Acolo unde? Altunde! (Predau bine geografia, nu crezi?) Existi Bul cu adevarat? Da i nu! Pard corp nu exist imagine. Par Sine nu exist Eu. Deci Eul nu are o existent independenta. In acest sens nu existi, adicd nu are o realitate de sine stititoare, este efemer ca orice altceva din lumea materiei sau a psihicului, Prezenfa Sinelui ii conferd un fel de realitate, asemandtoare cu realitatea pe care o au bani, Banii sunt un instrment cu care poti si cumperi alimente pentru a te hrini, Altfel nu sunt foarte hrinitori (biletul de banc de 100 RON nu are 2 prea multe calorii). Asa cum bani nu au valoare in sine, ci in relajie cu altceva (deciziile Bancii ‘Nationale si cantitatea de bunuri de pe piaja), tot asa Eul nu are valoare in sine, ci in relafie cu Sinele. Dac& Sinele nu ar fi, despre Eu nu s-ar povesti. Copacii, de exemplu, nu au un Eu, deoarece activitatea lor psihicd nu este suficient de avans pentru a reflecta Sinele. Asta inseamnd ci, daci imbrajisezi un platan (eventual discret, si nu zici poporul c& te-ai damblagit), de fapt imbrajigezi to4i platanii, Nu ¢ nostim cum se leaga lucrurile? Cand folosesti conceptul de ,platan” te referi, de asemenea, la toi platanii (ca si clasi de obiecte cu proprietii identice). Din perspectiva Sinelui Eul este o iluzie. Nu are niciun fel de existenfi demna de a fi luatd in serios. Acesta nu ¢ un motiv pentru a fi distrus, dupa cum nu este nici un moliv pentru a fi trist cand dispare. Sinele il las si fie, asa cum lasi orice altceva din realitatea mereu schimbatoare (oglinda) si fie, Acesta e unul din cele mai sigure eriterii dupa care poti recunoaste un om aflat in contact cu Sinele lui: accept realitatea aya cum este. Voi reveni pe larg la acest subiect, cu implicajii multiple si ingeldtor pentru mine tinere. Bul este o substructura iluzorie a psihicului, dar foarte reali pentru oricine funcjioneaza doar la nivel psihic (adicd nu a facut saltul spiritual/au este coneciat la Sine). Sinele este exact ca un magician, care face Eul si apard pocnind din degete (adica aparand brusc in fafa oglinzii). Daca Sinele se muta un pic la dreapts, imaginea din oglind dispare, adic’ Eul, cum ar veni, moare, Dacd Sinele se intoarce, de exemplu dupa 3 zile, Eul, logic, reapare. 2BOare asta si fi facut Tisus pe vremea cdnd nu existau telefoane mobile? Dac& Sinele ar fi jucdus, nu-i aga ci ar apirea si ar dispirea periodic? $i daca ar fi, in plus, si creativ, nu cumva ar dispiirea sub o form ca si apara sub alta? Dar ce altceva sunt nasterile care ne. bucura si mortile pe care le plngem? Nu este oare Sinele acela care igi schimba la nesfarsit infafisarile, in cel mai creativ, stimulativ si dramatic, uneori, joc cu putinta? Cu ce scop? Nu cumva pentru a-si manifesta creator energia infinita? Sau pentru a-i oferi lumii ceva din bucuria lui fri margini si din iubirea Ini fara inceput? Oare pentru a-i darui Tumii ceva din ordinea lui curgatoare? Sau pur si simpha pentru a-si revela frumusefea, asa cum face instinctiv orice femeie constienta de farmecul ci? Observi cum insusi faptul de a te gandi la motivajiile sau scopurile Sinelui iti mareste freeventa de vibratie, adicd, in termeni mai putin esoterici, te face si te sim{i un pic inalfat? Te las si savurezi aceasta stare i, de ce nu, si-ncepi si-fi doresti mai mult. Am doar o ultima intrebare: oare cine este cel care isi doreste cunoasterea Sinelui? Variante de raspuns: a) Bul »b) Sinele 4 a 3 august Se numeste ,,oglinds” orice obiect cu o suprafa(a neteda si lucioasd, fcut din metal sau din acoperit pe o fafi cu un strat metalic $i avand proprietatea de a reflecta razele de lumin’ (formeaza, pe partea lucioasd, imaginea obiectului reflectat). Dupi DEX, cuvantul este de origine slava G,oglendati”). O oglindi bund reflecti 98% din lumina care ajunge pe suprafafa ei, Oxlinzile din antichitate erau facute din foi de metal lustruit, cel mai adesca cupra (aram3) sau cupru si zinc (alama). Imaginile oferite nu erau prea clare, deoarece suprafefele lor nu erau perfect plane (absorbind, astfel, multi lumina), Oglinzile din zilele noastre sunt Ricute din foi de sticla acoperite pe spate cu un strat subjire de argint sau aluminiu, Acesta este stratul reflectorizant pe care sticla il protejeaza gi ii asigurd o planeitate perfect Oglinda plana genereaz o imagine virtual’ a obiectului real, agezati Ia o distanga egal cu cea a obiectului fafa de oglind’, egal ca marime, dreapti si inversati (mana dreapta pare mana sting’ in imaginea dati de oglinda plani). Inversarea de imagine se numeste ,,inversiune laterala”). Cand te uifi in oglinda, imaginea pe care o vezi pare la fel de depirtati in spatele oglinzii pe cat de departe stai tu in fata ei. Lucrul acesta se intimpli deoarece creierul tau presupune ci razele de lumina se deplaseazi in linii drepte si vede imaginea in locul din care par s& provind razele. Pe acelasi mecanism ingeldtor, dar la cu totul alt nivel, se bazeazi construcfia Eului ca obiect distinct de mediul 25inconjuritor. Eul ca obiect separat de mediu nu exist. Ideea cd Bul ar fi un mic omulet aflat undeva jn cap este complet eronati. Evident, daci oamenii ar infelege c& Eul este foarte legat sau conectat la mediu ar proteja mai mult mediul (prin ,mediu” nu infeleg doar copacii sau aerul inconjuritor, ci si pe aproapele tiu). Cine distruge ,mediul” isi distruge Eul! Deoarece perturbafiile au nevoie de timp pentru a se propaga, Eul nu este distrus simultan cu mediul, Mediul este distrus astazi, iar Bul va fi distrus maine, Inevitabil. Eul si mediul sunt atat de strans legate inet pot spune, la limiti, ci Eul este mediul, A crede ci pofi exploata irajional mediul firi ca propriul tau Eu sé fie afectat este ca si cum ai crede ci tu (0 femeie) ai un frate, dar fratele tu nu are o sora! Psihologia inteligenfei a demonstrat, prin cercetarile lui Piaget, existenja acestui stadiu. Se numeste ,stadiu preoperational” si este valabil pentru varsta de 2-7 ani. Gandirea copilului este putemnic limitat de egocentrism, El nu este capabil si nfeleaga cd lumea poate fi vizuti si altfel decat din punctul lui de vedere. fn faimoasa , proba a celor 3 munfi” copilul se uiti la 3 munfi de indlfimi diferite aflati pe o mash gi este nigat si spun’ ce vede 0 pipusi aflaté intr-un alt loc (alegand dintr-un set de fotografii). Aproape invariabil, cei mai multi copii aleg fotografia identica propriei lor perceptii Teoria mea (pe care 0 voi dezvolta, poate, in alta carte) este cd inteligena se dezvolta stadial si pe alte niveluri ale realititii. Ei bine, pe un asemenea alt nivel” (suntem la geografie, da?) foarte multi oameni sunt inci in stadiul preoperational. Cat de multi? Te deprimi dac’-ti spun. Ins iti poti face o idee destul de bund dac& privesti ce se intimpla pe 26 iii aiaataataiaaiaaiiiaincaaiusicasisidienieaaiinananiamaiine planeta noastrd. Vestea cea buna este posibilitatea ca © ,,masi critic” de oameni cu adevirat conslien{i gi inteligenfi s& produc& o contrabalansare decisiva in favoarea sindtitii globale. Mediul este ffatele meu. Dacd nu am rivalitéti oedipiene nerezolvate il sprijin, il respect, patticip la dezvoltarea lui. Dacd am nevoie de ceva de Ja el ii ofer altceva in schimb, Nu il exploatez tocmai pentru ¢: mi dau seama, ii cer jertare si caut si-mi tepar prostia. Cunosti mul{i oameni care si trdiascd in felul acesta? Mai mult, dacd fratele tu ar fi agresat de altcineva, neavand posibilitatea de a se apara singur, ai sta impasibil? Daca mai ai si preocupari spirituale, ai inchide ochii intrand inu-o meditajie salvatoare? Oare nu la fel fac gi strutii? imi vei spune cd tu protejezi_mediul consumand rational apa si curentul electric. Te-ai scos, nu-i aga? Poli dormi linistit, Nu vrei si-ti mai largesti constiinfa cu caiva milimetti? Dacd ai vedea casa fratelui tau jefuitd, in timp ce el doarme sau ¢ bolnay, {i-ai calma constiinja spundndu-{i ca tu nu ai furat nimic? Nu-i asa c& acum nu-{i mai sunt deloc simpatic? Nu-i aga ci te enervez punand reflectorul pe egocentrismul tau mascat de bune intenfii, motoare cu biocombustibil si panouri solare? Trebuie si o fac. $i nu e in joc doar pielea mea, $i tu esti fratele sau sora mea si am nevoie de cooperarea ta infeleaptd pentru a pasira in bund ordine ceea ce ne-a fost incredinjat. ffi vine sa crezi ci am primit Pamantul ca moslenire? Oare pentru cd am fost blduzi sau pentru a deveni astiel? (,,Fericifi cei blanzi, cdci ei vor mosteni pamantul!” ~Matei, 5, 4.) il iubesc. Daca I-am rinit fard si 2De ce inundafiile de la noi sunt devastatoare? Sa aibi o legaturd cu padurile distruse fara nic noima? $i de ce copacii sunt tSiafi intr-un_ritm inspiimantator de cétiva dintre semenii nostri? Pentra cA sunt Lasafi. Lasati de cine? De noi, cei care ne vedem de treburile noastre, care ducem hirtia la reciclat gi schimbim canalul cdnd vedem case Iuate de ape si ‘oameni disperafi, Eu am ales si scriu si sd-mi pun in cap chiar gi pe cei care mA plac. Halal inteligenta emofionali! Cu toate astea, simt ci sunt in acord cu Sinele meu, Lumea nu se termind la marginea casei mele. Doar pentru un copil Universul este atit de restrans. Mai devreme sau mai térziu, ignoranta sau nepasarea vecinului meu mii vor afecta gi pe mine. Ce crezi, daca flicdrile ar cuprinde casa lui, ai mai fi sigur ci asia nu e si problema ta? Ar fi suficient

S-ar putea să vă placă și

• Romani Celebrii Dar Necunoscuti Inca

  

  Document6 pagini

  Romani Celebrii Dar Necunoscuti Inca

  Magda Mustatea

  Încă nu există evaluări
• Ion Mihai Pacepa - Orizonturi Rosii

  

  Document220 pagini

  Ion Mihai Pacepa - Orizonturi Rosii

  Marius Rocknroll

  100% (18)
• Personalitatea

  

  Document4 pagini

  Personalitatea

  Niky Papuc

  100% (8)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Relatiile Interpersonale

  

  Document1 pagină

  Relatiile Interpersonale

  Niky Papuc

  94% (18)
• Relatiile Interpersonale

  

  Document1 pagină

  Relatiile Interpersonale

  Niky Papuc

  94% (18)
• Riscul Bancar

  

  Document17 pagini

  Riscul Bancar

  Niky Papuc

  Încă nu există evaluări
• Temperamentul

  

  Document5 pagini

  Temperamentul

  Niky Papuc

  Încă nu există evaluări
• MEMORIA

  

  Document7 pagini

  MEMORIA

  Niky Papuc

  100% (3)
• Inteligenta CA Aptitudine Generala

  

  Document1 pagină

  Inteligenta CA Aptitudine Generala

  Niky Papuc

  Încă nu există evaluări