Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT
2
CAPITOLUL 2
CLASIFICAREA INSTALAIILOR DE VENTILARE sI
CLIMATIZARE
3
Fig.1.1 Clasificarea dupa modul de vehiculare a aerului
5
n alte situatii, ventilarea de schimb general poate ramne ineficienta sub aspectul
refularii n sensul ca nu se pot asigura conditiile minime de microclimat n toate zonele
incintei destinate activitatii oamenilor. Apare necesara n acest caz folosirea unor
instalatii de ventilare locala prin refulare. De exemplu, pentru locurile de munca din
apropierea unor suprafete foarte calde, orict s-ar mari debitul de aer nu pot fi asigurate
conditii pentru mentinerea bilantului termic al omului din cauza cantitatii mari de
caldura primita prin radiatie de la aceste suprafete. Pentru a ajuta organismul sa elimine
surplusul de caldura, se poate interveni prin creearea locala, pentru fiecare muncitor n
parte, a unor jeturi de aer, numite dusuri de aer. De asemenea, pentru a mpiedica
patrunderea a aerului rece n ncaperi la deschiderea frecventa a usilor spre exterior sau
prin golurile tehnologice de acces se folosesc perdele de aer.
Sunt si situatii cnd pentru mpiedicarea raspndirii nocivitatilor n toata
ncaperea, n special cnd exista degajari toxice, se folosesc simultan un sistem de
refulare, n general de tip perdea de aer si un sistem de absorbtie pentru fiecare utilaj in
parte (de exemplu la cabine de vopsire, de uscare, de electroliza etc), cazul ventilarii
locale prin refulare si aspiratie. Existenta unui sistem de ventilare locala nu exclude
prezenta unei instalatii de ventilare de schimb general, careia i revine rolul de a dilua
nocivitatile scapate de la dispozitivele de absorbtie locala la valori sub limitele
admisibile si a asigura aerul de compensatie corespunzator debitelor evacuate sau
refulate local. Se ajunge astfel la sistemul de ventilare combinata.
2.3 Clasificarea dupa diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul ncaperii
ventilate (fig.1.3)
Ventilarea echilibrata se obtine cnd debitele de aer de introducere si evacuare
sunt egale. La ventilarea in supretensiune, debitul de aer introdus este mai mare dect cel
evacuat, astfel ca n interior apare o suprapresiune, debitul in exces evacundu-se pe cale
naturala. La ventilarea n subpresiune(depresiune) fenomenele se produc invers.
Aceste sisteme se folosesc pentru a impune un anumit sens al trecerii aerului dintr-o
6
ncapere n alta. Astfel, realiznd subpresiune ntr-o ncapere cu degajari importante de
nocivitati si suprapresiune n ncaperea vecina "curata" prin sensul de circulatie a aerului
obtinut ntre cele doua ncaperi se mpiedica raspndirea nocivitatilor n ntreg spatiul.
7
CAPITOLUL 3
ECHIPAMENTE PENTRU INSTALATII DE VENTILARE LOCALA
3.1 Ventilare locala prin aspirare. Tipuri constructive.
Dispozitivele folosite pentru captarea noxelor la locul de producere a acestora pot
fi de tip: deschis, seminchis i nchis. Din categoria dispozitivelor deschise se pot
enumera hotele i aspiraiile laterale (marginale).
Hotele se pot amplasa deasupra (cazul uzual), lateral sau sub sursa de degajare a
noxelor. n figura 1.4 sunt prezentate cteva tipuri de hote pentru captarea noxelor care
se degaj din utilajele de producie. Hotele se execut din tabl (neagr, zincat, inox),
mase plastice (mai rar, pentru c se deformeaz la temperaturi peste 60 oC), profile
metalice i sticl. Dac este necesar, se termoizoleaz.Hotele sunt dispozitive care
se amplaseaza, de regula, deasupra surselor de degajare, dar si lateral sau dedesubt,
pentru captarea nocivitatilor care prezinta o forta ascensionala importanta. In figura 1.4
se prezinta principalele tipuri de hote:
Hota clasica (fig. 1.4 a) care poate avea sectiunea de aspiratie circulara, patrata sau
dreptunghiulara, in functie de forma sursei de degajare. Pentru o aspiratie cat mai
eficienta, distanta y de amplasare fata de sursa trebuie sa fie cat mai mica si sa
depaseasca perimetral sursa cu (0,3 ... 0,4) y. De asemenea, pentru a se asigura uni
formitatea campului de viteza in sectiunile de aspiratie, este recomandabil sa se
prevada un ,,sort" la partea sa inferioara cu o inaltime de (0, 1 ... 0,2) y, iar unghiul
a sa fie mai mic sau egal cu 60.
Hota de perete (fig. 1.4 b) avantajoasa prin limitarea spectrului de aspiratie
si diminuarea influentei curentilor de aer din incapere privind imprastierea noxelor
degajate. Pentru multe utilaje si cuptoare, peretele reprezinta chiar una din fetele laterale
ale acestora.
Hota multicompartimentata (fig.1.4 c) este indicata in cazul surselor cu lungime mare,
insa fiecare compartiment trebuie prevazut cu evacuare individuala.
8
Hota cu aspiratie centrala si periferica (fig. 1.4d) sau cu aspiratie numai periferica (fig.
1.4e) sunt indicate pentru limitarea debitului de aer aspirat si pentru cazurile cand se
lucreaza cu piese de dimensiuni diferite sau cand suprafata planului de degajare
a noxelor variaza in timp.
Hota rabatabila (fig. 1.4f) permite atat micsorarea distantei de amplasare fata de sursa,
dar si manipularea materialelor, pieselor etc. cu ajutorul unor grinzi monorai, caz in care
hota, prin dispozitivul de la partea superioara, se rabateaza cu 90 .
Hota telescopica (fig. 1.4g) asigura o functionare eficienta permitand micsorarea
momentana a distantei dintre planul de aspirare si planul sursei in functie de natura
operatiilor tehnologice necesare.
Hota cu acumulare (fig. 1.4h), indicate in cazul degajarilor cu character intermitent,
permite captarea lor momentana si evacuarea lor intr-un interval mai mare de timp.
De multe ori, distanta y dintre planul hotei si sursa este impusa din conditia de acces sau
demontare periodica a unor piese, mai ales in cazul unor procese cu flux continuu, motiv
pentru care este indicat, pentru astfel de cazuri, sa se prevada, la periferia hotelor,
dispozitive culisabile sub forma unor ferestre ghilotina, rulouri etc. (fig. 1.4j, k) care pot
contribui in mare masura la cresterea eficientei in functionare.
Materialele din care se confectioneaza hotele depind, in principal, de caracterul
agresiv si temperatura degajarilor respective, la care se adauga, de multe ori, cerinte
estetice si criteria economice. Pot fi confectionate din table neagra tratata sau protejata
corespunzator, tabla zincata, din inox, mase plastice, sticla etc.
In functionarea hotelor pot aparea si doua inconveniente. La captarea unor
gaze foarte calde, ele devin surse radiante care pot deranja activitatea celor din jur si,
destul de frecvent, la evacuarea prin tiraj natural, din cauza racirii peretilor hotei, apare
fenomenul de condensat superficial. Ambele aspecte neplacute pot fi evitate prin masuri
de izolare termica, in ultimul caz punandu-se condittia ca temperatura superficiala
a hotei, pe partea expusa la condensare, sa fie mai mare cu cel putin 1 C fata de
temperatura punctului de roua a aerului din care provine condensatul, luandu-se si
9
masuri suplimentare pentru colectarea si evacuarea lui, cum se indica in figura 1.4,
detaliul A.
10
Carcasele sunt dispozitive de aspirare de tip nchis i se folosesc pentru eficiena lor
n cazul degajrilor de noxe foarte toxice sau agresive.
11
CAPITOLUL 4
INSTALATII SPECIFICE VENTILARII LOCALE
12
Reprezint o metod de ventilare a locului de munc, aplicat la procese tehnologice cu
temperaturi nalte, locuri de munc cu emisii de substane nocive. Duurile de aer sunt
dispozitive formate din guri de aer care realizeaz un jet asupra locului de munc.
Fiind instalaii de ventilare local prin refulare, se folosesc mai mult pentru combaterea
cldurii radiante asupra muncitorului care lucreaz n apropierea surselor calde,
asigurnd schimbul de cldur om mediu ambiant fr suprasolicitarea mecanismului
termoregulator uman. Conform NGPM (Norme Generale de Protecia Muncii) se prevd
la locurile permanente de lucru cnd densitatea fluxului termic radiant al surselor,
corelat cu durata de expunere a muncitorului depete urmtoarele limite, prezentate :
Densitatea fluxului termic radiant qr (W/m2 ) 700 1400 2100
Durata de expunere 4 min. 50 sec. 20 sec.
n funcie de condiiile de la locul de munc, pot fi: - individuale cu agregat local
pentru fiecare loc de munc - colective cu prepararea centralizat a aerului i
distribuire prin canale (fig. 3.2b) - fixe sau mobile Funcionarea lor poate fi cu aer
exterior nclzit iarna, rcit vara sau cu aer recirculat, cnd ti< 30 oC. Dac este necesar,
se folosete aer tratat n centrala de climatizare, local sau central.
13