Tema 8: Anatomia topografic a capului. Bolta craniului.

Stratigrafia
regiunii frontoparietooccipitale. Topografia regiunii temporale.
Particularitile structurale i de vascularizare a esuturilor epicraniene.
Anatomia chirurgical a regiunii mastoidiene. Tunicile creierului.
Sinusurile venoase ale durei mater. Schema topografiei craniocerebrale a
capului.

Anatomia topografic a capului

Limite
Linia ce trece de la proeminena mentonier, spre conductul auditiv extern, ajunge
la proeminena occipital extern (inion, punctul proeminent).
Dimensiuni
Lungimea (antero-posterioar): distana de la glabel spre inion (17-22 cm);
Limea: distana dintre protuberanele temporale (14-16 cm);
nlimea: distana de la orificiul occipital mare pn la punctul cel mai nalt al
suturii sagitale (12-16 cm);
Circumferina capului: linia ce trece prin marginile supraorbitale i protuberana
occipital extern (54-58 cm).

Forme ale capului:

- dimensiunile transversale i longitudinale: dolicocefalic (cap lung), brahicefalic
(cap lat) i mezocefalic (mediu);
- dimensiunile verticale: hipsicefalic (nalt), platicefalic (scurt) i ortocefalic (mediu).
Craniul este asimetric, jumtatea dreapt fiind mai bine dezvoltat.

Capul are 2 regiuni: cerebral i facial.

Poriunea cerebral
Limite (de poriunea facial)
Linia ce trece pe marginea supraorbital a osului frontal, spre orificiul auditiv extern.

Craniul este alctuit din: baz i bolt. Pe suprafaa lateral a poriunii deosebim:
regiunea frontoparietooccipital (impar), temporal i mastoidian (pare).

Regiunea frontoparietooccipital
Limite
- anterior: marginea supraorbital a osului frontal;
- posterior: linia nucal superioar;
- prile laterale: linia temporal superioar.

Straturile
Pielea dens, cu pr, nr. mare de glande sudoripare i sebacee (n caz de
obstrucie, se pot forma ateroame).
esutul subcutanat - divizat n celule de septuri conjunctive, care se ndreapt
spre calota aponevrotic. La aceste septuri ader adventiia vaselor sanguine, care
pot prezenta hemoragii abundente n caz de leziuni traumatice. Calota aponevrotic
este o plac situat ntre venterul frontal i occipital ale m. occipitofrontal.
Toate 3 straturi pielea, esutul subcutanat i aponevroza, n caz de traumatizare
pot prezenta rni prin scalpare.
Periostul - ader lax de oase, cu excepia suturilor osoase, unde este o legtur
solid.
esutul celular subperiostal poate fi uor decolat de oase, pot fi posibile
colecii purulente subperiostale (n limitele unui os).

Oasele bolii craniene plate, formate din 2 lame: intern (vitroas, mai fragil)
i extern, ntre care se afl substana spongioas diploic.

Vascularizaia vasele sunt localizate n esutul subcutanat, orientate de sus n

jos.
- regiunea frontal: este vascularizat de a. supraorbital i supratrohlear (de la a.
oftalmic, a sistemului a. carotide interne). Toate acestea anastomozeaz ntre ele,
precum i cu a. angular (de la a. facial), i ramurile frontale ale a. temporale
superficiale (ramura terminal a. carotide externe). Aceasta poate fi palpat,
anterior de tragusul urechii.
Artera temporal superificial mai emite ramuri: parietal, auricular anterioar,
parotidiene, temporal medie etc.
Regiunea temporal mai este irigat i de a. temporale profunde (de la a. maxilar).
- regiunea occipital: este vascularizat de 2 artere: occipital i auricular
posterioar (ramuri ale a. carotide externe). Ultima emite ramuri: stilomastoidian,
timpanic posterioar, ramurile auricular, mastoidiene i occipitale.

Sistemul venos unesc venele craniului cerebral i facial, este dispus n 3 etaje:
- vene superficiale (I): v. subcutanate, reflexul venos se face n v. jugular intern,
facial, retromandibular i jugular extern;
- vene diploice (II): n substana spongioas a oaselor plate;
- sinusurile venoase intracraniene (III).
Toate 3 etaje comunic prin vasele emisare.

Inervaia nervii superficiali nsoesc arterele i venele.

n regiunea frontal n. frontal (cel mai mare de la n. oftalmic), ce se divide n 2
ramuri: supraorbital i supratrohlear.
Venterul frontal al m. occipitofrontal este inervat de n. facial.
n regiunea temporal n. auriculotemporal (de la n. mandibular).
n regiunea occipital n. occipital mic i occipital mare (de la plexul cervical).
n partea posterioar a pavilionului urechii n. auricular posterior (de la n. facial),
care inerveaz venterul occipital a m. occipitofrontal.

Circulaia limfatic eferent din:

- formaiunile superficiale: n ganglionii limfatici, situai anterior de pavilionul
auricular;
- regiunile medii: n ganglionii limfatici retroauriculari.
Limfa, din regiunea occipital, nimerete n nodulii limfatici occipitali. Vasele
limfatice eferente, se vars n ganglionii cervicali superficiali i profunzi.

Regiunea temporal
Limite corespund extinderii m. temporal
- anterior: apofiza frontal a osului zigomatic;
- superior i posterior: linia temporal superioar;
- inferior: arcada zigomatic.

Straturi - pielea este subire, esutul subcutanat este slab pronunat. Fascia
superficial este continuarea aponevrozei epicraniene. Fascia proprie este placa
aponevrotic dens, are 2 foie: superficial i profund, ntre care se afl un spaiu
umplut cu esut celular adipos, prin care trece a. temporal medie (de la a.
temporal superficial).
Mai profund de fascia proprie, se afl m. temporal. Fibrele acestuia converg i printr-
un tendon scurt se fixeaz pe apofiza coronar a mandibulei. ndeplinete rol n
masticaie, ridic i retropulseaz madibula. n grosimea acestuia trec a. temporale
profunde (din a. i v. maxilare), i ramurile musculare ale n. madibular.
Periostul, n regiunea inferioar ader la os, n alte regiuni este separat printr-un
strat celular subire periostal.

Vascularizaia i inervaia are loc prin aceleai vase i nervi ce alimenteaz

regiunea frontoparietooccipital.
n stratul subcutanat se afl a. temporal superficial. n straturile profunde se
ramific a. temporale profunde.
Inervaia are loc de n. auriculotemporal (de la n. trigemen). Muchii sunt inervai de
ramurile temporale ale n. facial i n. profunzi temporali (de la n. trigemen).

Circulaia limfatic are loc prin ganglionii limfatici superficiali i profunzi (ai
glandei parotide), i n ganglionii preauriculari.

Regiunea apofizei mastoide

Limite corespund amplasrii apofizei mastoide a osului temporal.

Straturi pielea este subire. esutul subcutanat conine fascia superficial i m.

auricular posterior. Periostul ader la os. n el se mpletesc muchii:
sternocleidomastoidian, splenius al capului, venterul posterior al m. digastric, lung
dorsal al capului. Astfel apofiza mastoid are o suprafa rugoas, cu excepia
triunghiului Chipault (zon neted).
n interiorul apofizei mastoide se afl celulele osoase mastoidiene, care se clasific
dup gradul de dezvoltare: pneumatic (multe celule, toat cavitatea), i sclerozat
(puine celule). Deosebim antrul mastoidian care comunic cu urechea medie sau
cu cavitatea timpanic.

Vascularizaia are loc prin a. auricular posterioar, prin ramurile mastoidiene i

a. occipitale.

Inervaia are loc prin n. occipital mic, n. auricular mare i n. auricular posterior.

Circulaia limfatic eferent are loc n ganglionii limfatici retroauriculari.

Baza extern a craniului (exobaza) se mparte n 2 poriuni: anterioar i

posterioar. Cea anterioar conine orificii prin care trec vase i nervi. Aceste orificii
se aranjeaz simetric pe linia foraminifera, ce unete gaura incisiv (palatul dur) cu
gaura stilomastoidian (temporalul). Pe aceast linie se aranjeaz creasta osoas.
ntre creste se afl partea median a hilului, iar regiunea exterioar a crestelor
partea lateral (conine fosa intratemporal i a articulaiei temporomandibulare).
Partea medie a hilului se numete recesul faringian, care este cale de acces prin
cavitile bucal i nazal, spre peretele superior al poriunii nazale faringelui i
ulterior spre aua turceasc.

Baza intern a craniului (endobaza) const din 3 fose: anterioar, medie i

posterioar.

Fosa anterioar deasupra cavitii nazale i a orbitelor. Deosebim crista galii a

etmoidului, la marginea anterioar a cruia se afl gaura oarb, prin care trece v.
emisar (unete sinusul sagital superior cu v. cavitii nazale). Pe ambele pri ale
crestei se afl lamina cribrosa, prin orificiile creia trec n. olfactivi, n. etmoidal
anterior i a. omonim.

Fosa medie format din corpul osului sfenoidal. n fosa eii turceti se afl
hipofiza, iar naintea ei chiasma optic. n prile laterale ale fosei se afl
sinusurile cavernoase, n care conflueaz v. oftalmice superioar i inferioar.
Deosebim:
- anurile carotidiene: trec a. carotide interne;
- canalul optic: trec n. optic i a. oftalmic;
- fisura orbital superioar: v. oftalmice i nervii (oculomotor, trohlear, abducens,
oftalmic);
- orificiul rotund: trece n. maxilar;
- orificiul oval: trec n. mandibular i venele, unesc plexul pterigoidian i sinusul
cavernos. n apropierea orificiului se afl ganglionul n. trigemen;
- orificiul spinos: a. meningea media i ramura meningeala la n. mandibular;
- orificiul lancerat: trec n. pietros mare i v. emisare, unesc plexul pterigoid cu
sinusul cavernos.

Fosa posterioar ntre piramida osului temporal i osul occipital. Conine puntea
lui Varolio i medulla oblongata, cerebelul i lobulii occipitali. n centrul fosei se afl
orificiul occipital mare, prin care trec bulbul rahidian, a. vertebrale, poriunea
spinal a n. accesor. Lateral se afl canalul hipoglos prin trece n. hipoglos.
Deosebim orificiul jugular care are 2 poriuni anterioar (trec n. glosofaringian,
vag i accesor), i posterioar (dispui bulbul superior al v. jugulare interne i a.
meningee posterioar). Avem i orificiul acustic intern (trec n. facial, intermediu i
vestibulocohlear), ce duce n meatul acustic intern.

Meningele encefalului creierul are 3 tunici: dura mater (extern), arahnoida

encefalic (medie) i pia mater (intern, vine n contact cu creierul).

Dura mater ader lax la oase. Formeaz un ir de prelungiri, care formeaz

caviti, lipsite de valvule i tapetate cu endoteliu sinusuri venoase. Deosebim
expansiuni:
- coasa creierului: de la crista galii pn la protuberana occipital intern, unde
ajunge la corpul calos, astfel divizeaz emisferele creierului mare;
- cortul creierului: se inser ntre marginile superioare ale piramidelor osului
temporal i procesul clinoid al osului sfenoid. Desparte cerebelul de emisferele
creierului mare.
- coasa cerebelului: de la cortul cerebelului spre fisura interemisferic a cerebelului;
- diafragma eii: acoper aua turceasc, n centrul creia se afl orificiul prin care
trece tija hipofizei;
- cavitatea trigeminal: loja pentru ganglionul n. trigemen.

Coasa creierului are 2 sinusuri: sagital superior i inferior. Ultimul trece n sinusul
rect, care este dispus n locul unirii coasei creierului mare cu cortul cerebelului.
Sinusul transversal se afl n locul de inserie a cortului cerebelului, anul sinusului
transversal. Acesta trece n sinusul sigmoidian, dispus n anul omonim. n grosima
coasei cerebelului, trece sinusul occipital, care conflueaz cu sagital superior, rect i
transversal (n regiunea proeminenei occipitale interne).
Lateral de aua turceasc se afl sinusul cavernos par, care se unesc prin
anastomoza sinusurilor intercavernoase i formeaz sinusul circular.

n sinusul cavernos par se vars: v. oftalmice superioar i inferioar. Cea

superioar anastomozeaz cu v. feei (angular), iar prin v. emisare sinusului
cavernos se unete cu plexul venos pterigoidian. Prin sinusul cavernos trece a.
carotid intern. n pereii sinusului se gsesc n. abductor, oculomotor, trohlear i
oftalmic. Reflexul venos de la sinus are loc prin sinusurile pietroase inferior i
superior, dispuse n anurile omonime, i se vars n sinusul sigmoid.

Arahnoida plac fin de esut conjunctiv nevascularizat. Este delimitat de dura

mater printr-un spaiu subdural. Formeaz viloziti care ptrund n lumenul
sinusurilor venoase granulaiile arahnoidiene.

Pia mater strbate toate anurile creierului mare i ventriculele cerebrale, unde
formeaz plexuri vasculare. Este delimitat de arahnoida printr-un spaiu
subarahnoidian ngust. Deosebim cisterne arahnoidiene: chiasmatic, fosei
cerebrale laterale, interpeduncular i cebelomedular (practic cea mai
important). Ultima comunic cu ventriculele IV, III i cele laterale.

anurile i cicumvoluiunile de baz ale creierului mare

Creierul are 3 formaiuni mari: emisferele cerebrale, cerebelul i trunchiul cerebral.
Emisferele sunt delimitate prin fisura longitudinal, iar n adncul acesteia, snt
legate prin corpul calos. n partea anterioar, fisura penetreaz corpul calos, iar n
partea posterioar trece n fisura transversal a creierului, care desparte lobii
occipitali de cerebel.
Scizurile interlobare scindeaz fiecare emisfer n 5 lobi: frontal, temporal, parietal,
occipital i insula (ascuns n anul lateral). anul central delimiteaz lobii frontal
i parietal. n partea anterioar este dispus girusul precentral (centrii motori, pentru
muchii extremitii inferioare, cavitii bucale, faringelui i laringelui). n girusul
postcentral se afl centrii sensibilitii cutanate i propriorecptive. anul lateral
departe lobii frontal i parietal de cel temporal.

Vascularizaia encefalului a. carotide i vertebrale.

Artera vertebral pornete de la a. subclavicular, ajunge n cavitatea craniului
prin orificiul occipital mare, unde ambele a. vertebrale se unesc formnd a. bazilic,
care se mparte n dou a. cerebrale posterioare. Formeaz cercul arterial cerebral.
Artera carotid intern ramur a a. carotide comune, prin canalul carotid ptrunde
n cavitatea craniului. Emite ramuri: a. cerebral anterioar, cerebral medie i
comunicant posterioar (unete a. carotid intern cu cerebral posterioar).
Arterele cerebrale anterioare formeaz circuitul arterial al creierului.
Venele encefalului nu nsoesc arterele. Venele cerebrale profunde, formeaz vena
cerebral mare, care se vars n sinusul rect. Reflexul venos din sistemul venelor
cerebrale superficiale are loc n sinusul sagital superior i sinusurile venoase de la
baza creierului.

Toaleta chirurgicala primara a plagilor

Plagile in regiunea craniului pot fi:

1. Penetrante(cu lezarea durei mater)

2.Nepenetrante

Pregatirea bolnavului:

*radem parul in directia periferiei

*dezinfectam pielea cu alcool sau eter

*badijonam cu solutie de iodonat

In caz de traumatismului creierului se indica punctia lombara pentru a vedea daca

in lichidul cefalorahidian

al pacientului nu se depisteaza singe

Tehnica operatorie

1.Incizia o facem cu bisturiul avind in vedere forma si localizarea plagii

2.Deobicei I se reda o forma oval-ronunda plagii

3.In lezarea tesuturilor moi,excizia marginilor plagii se face fara lezarea periostului

4. In fracturile cu eschele se inlatura corpurile strine

5.In cazul fracturilor infundate, fragmentele mobile se ridica si dupa examenul

minutios al durei mater se aseaza la loc conform curburii oaselor craniului,
inlaturind toate fragmentele osoase si hematoamele epidurale

6.Daca dura mater e intacta,nu e necesar sa o deschidem

7. In cazul plagilor penetrante, dura mater se va deschide, se vor inlatura

fragmentele osoase vizibile,cheagurile si alte corpuri straine

8. Plaga se va spala cu sol.NaCl calda in care a fost dizolvate antibiotice cu spectru

larg de actiune(streptomicina,canamicina)

9.In cazurile in care este posibila suturarea durei mater,aceasta se sutureaza,dar in

leziuni masive, nu se sutureaza dar se aplica suturi pe tesuturile moi

10. Sub marginile inciziei se introduc drenu

Metode de hemostaza

1.In cazul lezarii pielii, marginile plagii se vor comprima la oasele craniului,pe vasele
lezate se vor aplica pense hemostatice sau clame speciale, fixind totodata
aponevroza epicraniana. Totodata se apeleaza si la electrocoagulare.

2.Hemoragia din vasele intraosoase se va opri prin chituirea margini osoase cu

ceara

3.Pentru hemostaza durei mater, vasele ei se fixeaza cu clame speciale sau se

ligatureaza ramurile principale a arterei meningeale medii.

4.Pentru hemostaza arahnoidei sau peretilor sinusurilor durei mater se recurge la

tamponarea temporara cu tifon si burete hemostatic

5.In lezarea masiva a sinusurilor, ele se liatureaza prin doua legaturi de matase
aplicate la o distanta de 1-2 cm de la ambele margini ale plagii

6.Hemostaza vaselor creierului se va efectua cu burete hemostatic,tampoane de

tifon umectate in peroxid de hidrogen de 3% si fregvent se foloseste
electrocoagularea

Pentru inlaturarea singelui si lichidului cefalorahidian din cimpul operator se

foloseste aspiratorul electric

Trepanatia osteoplastica a craniului

Se efectueaza dupa metoda Olivecron si are urmatoarele etape:

1.Incizia pielii,tesutului subcutanat si calotei aponeurotice

2.Crearea lamboului cutanoaponeurotic

3.Modelarea separata a lamboului osteoperiostal

4. Pe lambou se aplica o compresa de tifon umeda iar hemostaza se face prin

electrocoagulare si aplicarea suturilor de masate.

5.Periostul se incizeaza cu bisturiu la 0.5cm intern de linia sectionarii pielii.Cu

decolatorul el se detaseaza in ambele directii la o distanta de 1 cm

6.Pe osul eliberat se fac 5-6 orificii cu trepanul electric sau trepanul de mina Doyen.

7.Ferastraul de sirma se trece dintr-un orificiu in altul cu ajutorul conductorului

Polenov.Capatul liber fiind bond,are menirea de a separa dura mater , prevenind
lezarea ei.

8.Apoi se taie portiunile intermediare osoase sub un unghi din interior spre exterior
pentru ca lamboul asezat dupa operatie sa nu se infunde.

9.Portiunea dintre orificiile inferioare nu se va sectiona complet dar se va

fractura,astfel lamboul osos va fi sustinut de periost si muschi

10.Sectionam dura mater in forma de cruce sau potcoava

11. Dupa inlaturarea cauzei,

plaga se sutureaza pe etaje.

Dura mater se sutureaza fir cu fir

sau cu fir intrerupt

12.Lamboul osos se aseaza la loc si

se fixeaza cu suturi .

13.Pe rind se vor sutura apoi

tesuturile moi,si la necesitate sub

tesutul aponeurotic se va aplasa

un dren pentru evacuarea puroiului

Trepanatia decompensiva a craniului

Se efectueaza in cazul majorarii presiunii intercraniene atunci cind avem tumori,

edem progresiv,etc.

Se inlatura o parte din os si se sectioneaza dura mater, acoperind orificiul numai cu

tesuturi moi.

Corespunzator muschiului temporal se face o inciziein forma de potcoava cu baza

orientata spre arcada zigomatica.

Lamboul cutanat se separa de fascia temporala subiacenta si se lasa in jos

Se face hemostaza, si in directia verticala se incizeaza muschiul si fascia temporala.

Cu decolatorul se detaseaza periostl pe o distanta de

8-10cm ,se face un orificiu cu freza, care apoi se largeste

cu pensa ciupitoare

Dimensiunile orificiului vor constitu 6-8cm

O portiune a orificiului de trepanatie trebuie sa fie acoperita de arcada zigomatica.

Dura mater se incizeaza sub forma de cruce si se elimina cauza.

Apoi suturam minutios tesuturile moi (cu exceptia durei mater)-muschiul si fascia
temporala,pielea si tesutul subcutanat.

Trepanatia apofizei mastoide

Se indica in caz de inflamatie purulenta a urechii medii,complicata de inflamatia

purulenta a celulelor mastoide.

Incizia se face posterior,paralel pavilionului urechii, la 1 cm mai posterior de insertia

lui, inceputul ei fiind la nivelul limitei superioare a urechii,iar sfirsitul la virful
apofizei mastoide.
Se decoleaza periostul cu razusa si se denudeaza triunghiul de trepanatie Chipault.
In limitele acestui triunghi ,cu dalta se inlatura stratul superficial al osuluipina nu se
vor deschide celulele osoase.

Dalta trebuie sa fie orientata intern si inainte pina nu va deveni vizibila cea mai
mare celula-antrum, ce comunica printr-o trecere cu cavitatea timpanica.

Aceasta se poate usor de controlat cu sonda butonata.

Cu o chiureta ascutita se face raclajul cavitatii pesterii si a tuturor celulelor, care

deobicei sunt umplute cu puroi si granulatii.

Cavitatea curatata se usuca. Plaga se sutureaza si se dreneaza.

Cranioplastia

Cranioplastia este o interventie chirurgicala

prin care se refac defectele craniului rezultate

dupa diferite traumatisme sau alte tipuri de

leziuni craniene (tumori osoase, sau cu invazia

secundara a craniului) soldate cu pierderea de

substanta osoasa.

Beneficiaza de cranioplastie pacientii cu defecte

craniene la cel putin 3-6 luni de la interventia neurochirurgicala initiala.

Cranioplastia se efectueaza cu materiale biocompatibile care pot fi modelate fie
intraoperator, fie din materiale preformate si premodelate anterior interventiei.

Se mai pot efectua si dupa interventii neurochirurgicale la care a fost necesara

efectuarea de volete decompresive.

Rezultatele estetice si functionale sunt satisfacatoare, marea majoritate a

pacientilor tolerand fara reactii adverse implantele efectuate.

Clasificarea grefelor:

1.Autogene- grefe osoase prelevate de la acelasi organism ( autotransplantele)

-grefe vascularizate

- grefe nevascularizate corticale

- spongioase

- cortico spongioase

Grefele corticale:

- fiind nevascularizate necesita un timp mai lung pentru a deveni viabile pentru
inserarea de implante dentare
- folosite pentru augmentarea crestelor alveolare rezorbite sau modificarea
contururilor faciale

- zone de recoltare uzuale: simfiza mentoniera,linia oblica externa a mandibulei

trigonul retro-molar, coaste, spina iliaca antero-superioara

Grefele spongioase:- usor de recoltat

- se revascularizeaza rapid

- zone de recoltare uzuale creasta iliaca antero-superioara sau medulara tibiei

- folosite pentru repararea defectelor mari dar trebuie fixate rigid deoarece nu au
proprietati mecanice bune

- la nivelul cavitatii bucale sunt folosite pentru grefarea despicaturilor maxilo-

palatine

Grefele cortico-spongioase:

- dau cele mai bune rezultate deoarece permit o stabilitate mecanica buna si o
revascularizare rapida

- se pot fragmenta si se folosesc la augmentarea defectelor osoase

- trebuie fizate rigid cu mini placute, suruburi si membrane

2.Alogene-grefele osoase care provin de la un individ al aceleiasi specii (adica de

la alt om).

Exista 3 forme de prezentare:

Os proastat refigerat:

- foarte rar folosit datorita riscului de transmitere al bolilor

Os refrigerat uscat

- - substanta osoasa deshidratata

- folosite doar impreuna cu grefele autogene deoarece nu au celule osteoformatoare

Os refrigerat uscat demineralizat-

- proprietati mecanice inferioare

- are proprietati osteoconductive care induce formarea de os nou

- folosit uneori in refacere defectelor osoase din zona OMF tip pungi parodontale ,
reconstructie crestei alveolare , defecte osoase rezulatate in urma chisturilor sau
pentru interventia de sinus lift

3.Xenogene-adica grefe osoase ce provin de la un individ din alta specie, de obicei

os de origine bovina sau porcina
Cele mai utilizate sunt preparate de os devitalizat, deproteinizat si sterilizat. In
aceasta categorie intra si membranele de colagen rezorbabile.
- Frecvent folosit este osul de origine bovina de la care se indeparteaza in totalitate
cmponenta organica ceea ce reduce riscul de reject imunologic.

- Matricea osoasa anorganica mentine structura osoasa dar nu are si proprietati

osteogenice

- dupa un timp de la insertie este inlocuit de tesut osos uman

4.Aloplastice sau sintetice- materiale sintetice de tip hidroxiapatita, fosfat

tricalcic, biosticla, ceramice etc.

Avantajele grefelor cu materilale aloplastice:-

- disponibilitate nelimitata

- standardizare calitativa

- manipulare mai usoara

- posibilitatea de a ingloba inductori de crestere osoasa

- nu se rezorb , nu au pierderi volumetrice in timpul vindecarii

Dezavantajele materialelor aloplastice sintetice:

- riscul declansarii unei reactii de corp strain = respingerea grefei

- nu se transforma niciodata in os