Afaziile

Afaziile sunt tulburari ale intelegerii sau elaborarii limbajului scris sau vorbit.
Elementul fundamental al unei afazii l constituie tulburarea codificrii lingvistice i nu a
articulrii sau perceperii verbale. Afaziile pot fi clasificate pe baza manifestariilor clinice,
localizarii anatomice a leziunii cauzatoare,etiologiei si simptomatologiei clinice asociate.
Disciplina medicala care se ocupa cu studiul acestora se numeste afaziologie.

Ea este de cele mai multe ori cauzata de leziuniile lobiilor frontali, temporali sau
parietali din emisfera stanga. Maladiile care provoaca mai des afazia sunt accidentele
cerebrale vasculare, tumorile, traumatismele cerebrale, maladiile degenerative etc. Cineva
sufer un atac atunci cnd circulaia sngelui n creier este brusc ntrerupt. Acest lucru
se poate ntmpla n dou feluri : un vas de snge se poate nfunda sau un vas de snge
poate ncepe s curg. Ca urmare a ngrorii peretelui vascular (tromboz) sau din cauza
unui cheag de snge (embolism), un vas de snge se poate nfunda. Acest lucru se numete
infarct cerebral.

Originea termenului de afazie provine din greaca (gr.: = lipsa vorbirii) utilizat de
Platon pentru a caracteriza starea unei persoane care si-a pierdut glasul . Primele
concepii cu privire la funciile cerebrale ale limbajului se datoresc lui Franz Gall (1810),
ntemeietorul frenologiei, i lui Jean-Baptiste Bouillaud (1825). Gall localiza funcia
vorbirii n zonele din creier situate napoia orbitei, n timp ce Bouillaud, n urma unor
observaii anatomo-clinice, situa un "organ legislator al vorbirii" n lobii anteriori ai
creierului. G. Dax (1836) constat pentru prima dat o legtur ntre func ia limbajului i
jumtatea stng a creierului, observaia lui rmne ns necunoscut publicului medical i
este publicat de fiul su, M. Dax, abia n anul 1865. n anul 1865, Paul Broca comunic
rezultatele observaiilor anatomo-clinice fcute asupra pacientului Leborgne n care
constat o leziune circumscris la "piciorul celei de a treia circonvolu iuni frontale" n
emisfera cerebral stng, unde localizeaz "centrul" limbajului articulat. Ulterior
relateaz o serie de cazuri asemntoare. Carl Wernicke descrie n anul 1874 o alt form
de tulburare a vorbirii, care - spre deosebire de cazurile lui Broca - se caracteriza prin
tulburarea nelegeri limbajului, n timp ce vorbirea proprie era posibil, ns plin de
greeli. El denumete aceast form ' afazie sensorial", aprut n urma unei leziuni n
zona "primei circonvoluiuni temporale", rezervnd pentru cazurile descrise de Broca
termenul de ' afazie motorie". Sigmund Freud (1891) critic teoriile localizaioniste i
consider c funcia limbajului nu poate fi asumat dect de zone ntinse ale scoar ei
cerbrale specializate, ntre care exist zone asociative.

1
 Conform concepiei clasice "zona limbajului" este constituit din dou arii corticale
situate n emisfera cerebral dominant (n general cea stng la "dreptaci"):

"piciorul" (pars opercularis) i "capul" (pars triangularis) celei de a treia

circonvoluiuni frontale = aria lui Broca, a crei leziune afecteaz produc ia vorbirii
treimea posterioar a primei circonvoluiuni temporale = aria lui Wernicke, a crei
leziuni impieteaz nelegerea vorbirii.

Importante sunt i legturile ntre aceste regiuni, cum ar fi "fascicolul arcuat", care
unete aria lui Broca cu cea a lui Wernicke.

Delimitarea dintre tipurile afaziilor este una dificila si laborioasa. Cele mai des intalnite
forme ale afaziei in practica clinica sunt afazia motorie, senzoriala, de conducere si
globala. In virtutea principiul topografic afaziile sunt greu de delimitat, dat fiind
complexitatea structurilor implicate in elaborarea limbajului si faptului ca la elaborarea
uneia si aceeasi functii participa mai multe regiuni anatomice distincte. Totusi identificarea
tipului afaziei are implicatii importante in diagnosticul topografic al leziunilor. De exemplu,
afazia de conducere este patognomonica pentru leziunile perisilviene, si lipsind in leziunile
subcorticale sau talamice. La fel, alexia daca este cauzata de o leziune parietala este
insotita ca regula de agrafie, iar daca alexia nu este asociata agrafiei leziunea cel mai
probabil este una occipitala.

Afazia Broca (afazie motorie sau expresiv) este prototipul tulburrilor afazice
cu debit verbal redus, n timp ce nelegerea limbajului este n mare msur pu in
compromis. Simptome caracteristice:
Dificultatea de a elabora cuvintele
Diminuarea vitezei limbajului vorbit
Reducerea vocabularului la cateva cuvinte
Alterarea constructiilor gramaticale(agramatism)
Dat fiind ca lipsesc cuvintele de legatura (conjunctiile, prepozitiile etc)
vorbirea devine una telegrafica
Dereglarea ritmului sau intonatiei emotionale a vorbirii (disprosodia)
Repetarea cuvintelor este tulburata
Pacientul ca regula este constient de deficitul care il prezinta, si cel mai
des reactioneaza depresiv la acesta. Kurt Goldstein a descris o forma
severa acestei manifestari numita "reactie catastrofica".
Scrisul este afectat in parte datorita slabiciunii sau apraxiei mainii
drepte
Uneori sunt prezente elemente ale afaziei amnestice sau anomia,
dificultatea fiind mai mare la denumirea actiunilor decat a substantivelor
Intelegerea limbajului scris sau vorbit este pastrata

2
 Afazia (afazie senzorial sau receptiv), caracterizat prin tulburri accentuate
ale nelegerii limbajului i printr-o producie verbal fluent, normal din punct de
vedere fonetic, dar profund alterat semantic, de nen eles pentru
interlocutor.Caracteristici :
Pacientul nu este in starea sa inteleaga mesajele verbale sau scrise, in
cazurile severe instalanduse surditatea verbala.
Viteza si debitul limbajului este pastrat
Pacientul ca regula nu este constient de deficitul pe care il are, insa uneori
poate constientiza greselile daca le aude pe o inregistrare audio.
Frazele elaborate de acesti pacienti sunt lipsite de orice sens, fiind o salata
de cuvinte sau silabe. Frecvent contin cuvinte inexistente.
Repetarea cuvintelor este dereglata
Uneori intelegerea frazelor scrise poate fi mai mult sau mai putin pastrata,
acesta fiind unicul mijloc de comunicare cu acesti pacienti
Scrisul insa de cel mai multe ori este asemanator vorbirii, fiind fluent insa cu
greseli grave si lipsit de orice sens.
Articularea cuvintelor este normala
Afazia amnestic (Pitres) (Afazie nominal sau Anomie), caracterizat printr-o
tulburare a accesului lexical (n special pentru substantive i adjective atributive),
att la vorbit ct i la scris. Manifestrile cele mai obi nuite constau n dificultatea
gsirii cuvntului adecvat cu apariia de parafazii apropiate de sensul cuvntului
dorit i tulburri discrete ale nelegerii semantice. Repeti ia cuvintelor sau
frazelor, precum i cititul cu voce tare rmn nealterate. Capacitatea de comunicare
doar discret limitat.
Afazia globala este forma cea mai grav de afazie. Leziunile cerebrale ntinse,
cuprinznd att zonele anterioare (Broca), ct i cele posterioare (Wernicke,
circonvoluiunea supramarginal) ale limbajului provoac o pierdere total a
capacitii de vorbire i de nelegere, a scrisului i cititului. Pacientii cu afazie
globala isi pierd atat capacitatea de a elabora limbajul cat si de a intelege mesajele
scrise sau vorbite. Vocabularul este complet abolit, uneori acesti pacienti pastrand
doar abilitatea de a reactiona prin anumite interjectii sau sunete neelaborate.
Multi pacienti cu afazie globala pe parcursul recuperarii evolueaza in afazie Broca,
cu imbunatatirea progesiva a intelegerii limbajului. Volumul cel mai mare al functiilor
limbajului este recuperat in primele 6 luni.
Afazia de conducere este o tulburare de repetare a cuvintelor sau frazelor la
pacientii care nu au probleme de a intelege sau a elabora propriile mesaje verbale
sau scrise. Fluxul verbal ca regula nu este afectat, totusi uneori pacientii pot comite
erori fonemice, dupa care se opresc pentru a incerca in mod repetat si zadarnic de a
corecta greseala pe care au comis-o.

3
 Aceasta actiune se numeste "conduite d'approche". Pacientii cu afazie de conducere
daca sunt rugati sa repete o anumita fraza, ajung la elabora o asociatie ininteligibila
de silabe si sunete. Aceasta tulburare se presupune a fi datorata unei leziuni a
fibrelor arcuate care unesc zonele Broca si Vernicke. Girusul cingulat a fost implicat
in producerea afaziei de conducere, probabil prin intreruperea fibrelor arcuate.
Recuperarea dupa afazia de conducere ca regula este buna, uneori putand persista
erorile fonemice. Semnele care insotesc acest tip de afazie sunt cuadrantanopsia
superioara (defectul imaginii in cadranul superior al campului vizual) si apraxia
membrelor. Apraxia membrelor poate lipsi in caz de leziuni temporale superioare
care lezeaza doar o parte din aria Vernicke.
Afaziile transcorticale au fost numite astfel dat fiind faptul ca acestea se
considera a fi produse nu de o leziune primara a ariilor limbajului ci de zonele
corticale de asociatie. Prin definitie capacitatea de repetare a cuvintelor la acesti
pacienti este pastrata, insa este tulburata elaborarea propriilor mesaje si
intelegerea limbajului scris sau vorbit.
Afazia transcorticala motorie este caracterizata prin abilitatea pacientului
de a intelege limbajul vorbit si dificultati de vorbire cu scaderea vitezei
fluxului verbal sau de numire a obiectelor. In stadiile initiale poate fi prezent
mutismul. Diferenta dintre afazia transcorticala motorie si afazia Broca este
pastrarea capacitatii de repetare a cuvintelor. Din simptomele satelit al
acestei afazii fac parte pareza in membrul inferior mai pronuntata decat in
membrul superior si pareza umarului mai pronuntata decat a mainii, si
frecvent apucarea involuntara sau grasping-reflex. Ca regula este datorata
unui AVC in teritoriul arterei cerebrale anterioare.
Afazia transcorticala senzoriala se aseamana foarte mult cu afazia
Vernicke, diferenta fiind pastrarea capacitatii de repetare a cuvintelor.
Acest tip de afazie este in cele mai dese cazuri rezultatul maladiei
Alzheimer sau altor demente avansate, insa poate fi observata si in
accidentele vasculare cerebrale.
Afaziile pure implica doar un aspect ingust al limbajului cum ar fi scrisul,
cititul, recunoasterea cuvintelor scrise sau vorbite.Caracteristici :
Alexia pura este tulburarea de intelegere a mesajului scris, celelalte
domenii ale limbajului fiind pastrate. Se intalneste preponderent in
leziunile occipitale. Necesita a fi distinsa de neglijenta hemispatiala,
cand pacientul nu percepe vizual jumatatea stanga sau dreapta a
propozitiei, si de cecitatea corticala, in care orice stimul optic nu
poate fi interpretat corespunzator.
Surditatea verbala pura este incapacitatea de recunoastere a
semnificatiilor cunvintelor la un pacient cu un auz intact si capabil de

4
 a recunoaste alte sunete nonverbale. Acest tip al afaziei este datorat
leziunilor bilaterale a girusului temporal superior (Heschl), insa au
fost descrise si cazuri determinate de leziunea unilaterala stanga.
Surditatea verbala pura necesita a fi diferentiata de surditatea
corticala in care este tulburata recunoasterea si a sunetelor
nonverbale, cat si de agnozia auditiva nonverbala in care deficitul
implica recunoasterea doar a sunetelor noverbale familiare (mieunatul
unei pisici sau sunetul unui clopotel etc). A afectiune inrudita este
fonagnozia in care este tulburata recunoasterea vocilor persoanelor
apropiate.

n literatura de specialitate american s-a rspndit clasificarea simplificat propus

de coala neurologic din Boston ("Boston Neoclassical Model"), cu valoare practic, avnd
drept criteriu caracterul debitului verbal: fluent (curgtor) sau redus.

Afazii fluente denumite i afazii receptive, cu debit verbal bogat, n care sunt
nglobate afazia Wernicke, afazia transcortical senzorial, afazia de conducere,
anomia (afazia amnestic).
Afazii non-fluente sau afazii expresive, cu debit verbal redus: afazia Broca, afazia
transcortical motorie, afazia global.

Diagnosticul unei afazii se stabilete n urma examenului limbajului vorbit i scris, care
cuprinde: vorbirea spontan, vorbirea repetat, denumirea obiectelor i situa iilor,
nelegerea cuvintelor i frazelor, lectura, scrisul spontan sau dictat, completat de un
examen neurologic amnunit i de diverse metode de investiga ie neuroradiologice. Ca prim
examen orientativ, s-a verificat utilitatea testului Token (Token-Test), care serve te la
diferenierea ntre tulburrile de vorbire afazice i cele de alt natur, dar nu d nicio
indicaie asupra tipului de afazie. Pentru aceasta s-au propus mai multe "baterii" de teste
verbale i non-verbale, care reflect concepiile autorilor respectivi asupra afaziei. Mai
cunoscute sunt:

Bateria de teste a lui Henry Head 1926, bazate pe categoriile gramticale

alelimbajului, cu accent pe investigarea funciei formulrii i expresiei simbolice.
Bateria de teste a lui Weissenburg i McBride 1935, capabil s studieze toate
funciile limbajului i care permite o analiz calitativ a rezultatelor.

Programul de examen clinic al afaziei propus de Hcaen i De Ajuriaguerra 1960,

bazat pe concepiile clasice asupra afaziei, comport i cercetarea unor posibile tulburri
asociate (apraxii, agnozii), precum i un examen complet al func iilor intelectuale.

n America se utilizeaz mai ales schema de examinare a lui Goodglass i Kaplan

(1972), testul de diagnostic diferenial al afaziei propus de Schuell ("Minnesota test

5
 for diferential diagnosis of aphasia", 1969) sau bateria de teste a lui Kertesz i
Poole ("Western Aphasia Battery", 1974).
n Germania este foarte rspndit testul de examinare al afaziei propus de coala
de neurologie din Aachen (Aachener Aphasie Test pe scurt AAT), dezvoltat de
Poeck, Stachowiak i Huber (1975).
n Romnia, Kreindler i Fradis (1970) au propus un program de examinare a
pacienilor cu afazie, bazat pe concepia lor pavlovist asupra limbajului.

Tratament:

In linii generale tratamentul afaziei este unul etiopatogenetic, adica prin inlaturarea
cauzei sau tratarea maladiei de baza. Astfel pentru afazia din cadrul accidentelor
vasculare ischemice tromboliza cu t-PA, stentarea sau endarterectomia poate fi utila. In
caz de tumoare sau traumatism cerebral se poate recurge la interventie chirurgicala.
Tratamentul infectiilor, cum ar fi cea din encefalita herpetica poate restabili limbajul.

Pe plan recuperator, interventia unui ortofonist, logoped, sau chiar a unui

kinetoterapeut este foarte binevenita. Deasemenea, este necesar de a se lua in
consideratie starea emotionala a acestor pacienti. Depresia este o problema frecventa la
pacientii care sunt marcati de deficitul pe care il au, iar interventia medicamentoasa sau
psihologica este necesara in aceste cazuri.

1. Prima autopsie a lui Broca: Emisfera cerebral stng a pacientului Leborgne (desen
de Pierre Marie)