Biofizica

Curs 12
 Spectre de absorbie n
infrarou
Spectrele n infrarou (IR) reprezint n general
tranziii vibraionale, fapt care explic
complexitatea acestor spectre chiar pentru
molecule relativ simple.
O molecul neliniar cu n atomi va prezenta 3n-
6 moduri fundamentale de vibraie. Deci chiar
pentru un aminoacid spectrul de vibraie arat
foarte complicat.
Datorit faptului c anumite grupri chimice
prezint tranziii vibraionale la anumite
frecvene caracteristice, este posibil un anumit
grad de analiz prin folosirea unor cataloage.
Spectre moleculare de absorbtie in IR
Termografia
Spectre de absorbie in vizibil
Tranziiile din domeniul vizibil al spectrului
( = 400 800 nm) sunt tranziii
electronice de energie relativ joas. Exist
n principal dou tipuri de structuri
biologice care prezint absorbii n acest
domeniu:
compuii care conin anumii ioni metalici, n
special metale de tranziie (metalproteinele)
sisteme de legturi duble conjugate i
structuri aromatice voluminoase.
Spectre de absorbie in vizibil
Pentru obinerea unor date spectroscopice se
pot folosi schimbrile care au loc n:
spectrul de absorbie al unor grupri absorbante n
mod natural numite cromofori intrinseci sau
spectrul unor substane adugate din exterior =
cromofori exteriori.
Multe msurtori biochimice se bazeaz pe
diferite reacii de culoare n urma crora un
cromofor intern sau extern i schimb spectrul
de absorbie.
 Ultraviolete
400 nm 315 3.10 3.94
Ultraviolet A, long wave ( mare) UVA
nm eV
400 nm 300 3.10 4.13
Near (apropiate) NUV
nm eV
Ultraviolet B or medium wave ( 315 nm 280 3.94 4.43
UVB
mediu) nm eV
300 nm 200 4.13 6.20
Middle (medii) MUV
nm eV
Ultraviolet C, short wave ( scurt), or 280 nm 100 4.43 12.4
UVC
germicidal nm eV
200 nm 122 6.20 10.2
Far (indepartate) FUV
nm eV

Vacuum (vid) VUV 200 nm 10 nm 6.20 124 eV

Extreme EUV 121 nm 10 nm 10.2 124 eV

 Spectre de absorbie in
ultraviolet
n cazul spectrelor n ultraviolet (tranziii
electronice), cele mai folosite sunt n
domeniul 200 380 nm (UV apropiat).
n acest domeniu multe substane de
interes biologic prezint benzi puternice de
absorbie, cum sunt aminoacizii aromatici
sau heterociclici ca tirozina, fenilalanina
sau triptofanul. Absorbia proteinelor n jur
de 280 nm se datorete acestor
aminoacizi (n primul rnd triptofanului).
 Spectre de absorbie in
ultraviolet
Ca i spectrele n vizibil, spectrele n UV pot fi
folosite pentru evidenierea i urmrirea unor
reacii biochimice, pentru analiza structurii
chimice, in special a sistemelor conjugate.
Pentru aflarea concentratiei unei solutii se
foloseste de asemenea legea Lambert-Beer.
UV sunt folosite in spectroscopia in VIS pentru a
studia fluorescenta unei substante.
 Spectroscopia UV/VIS
Spectroscopia UV/VIS poate fi folosita
pentru determarea concentratiilor solutiilor.
Se foloseste legea Lambert-Beer:
Trebuie cunoscut () pentru lungimea de unda
folosita (pentru care se produce absortia
maxima). () poate fi obtinut:
din tabele,
din curbele de calibrare (pentru concentratii
cunoscute).
Actiunea UV asupra biomoleculelor: ruperea
legaturilor intramoleculare
Lumina: Optica Geometrica
 Optica Geometrica
Model:
Lumina este reprezentata folosind raze care sunt
linii drepte ce pleaca de la un obiect.
 Optica Geometrica
Notatii:
Distanta de la obiect la dispozitiv (oglinda sau
lentila) = distanta obiect (s).
Distanta de la dispozitiv (oglinda sau lentila) la
imagine = distanta imagine (s).
Focar = punctul de pe axul optic in care se
intalnesc razele venite de la infinit dupa ce sunt
reflectate (refractate) de dispozitiv sau
= locul de unde pleaca razele pentru a se
reflecta (refracta) paralele cu axuloptica.
 Optica Geometrica

Conventii de semne:
1. Lumina se propaga de la stanga la dreapta.
2. Segmentele msurate n sensul propagrii
luminii sunt considerate pozitive, iar cele msurate
n sens invers negative (fata de pozitia
dispozitivului).
3. Segmentele perpendiculare pe axa optic sunt
considerate pozitive cnd se afl deasupra axei
optice (fata de pozitia dispozitivului).
Reflexia; Formarea imaginilor cu ajutorul
oglinzilor

Reflexia pe o
Reflexia difuza
oglinda plana
 Reflexia; Formarea imaginilor cu ajutorul
oglinzilor
Imaginea obtinuta cu ajutorul unei oglinzi plane este:
dreapta,
virtuala, formata in spatele oglinzii prin intalnirea prelungirilor
razelor luminoase.

ir s s'
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Oglinzile sferice sunt sub forma unor calote

sferice: (a) convexe si (b) concave.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Daca raza oglinzii este mica toate razele converg in

focar.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Daca raza oglinzii

este mare apare
aberatia sferica.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Sunt foloste trei raze care pleaca de la obiect:

a. O raza paralela cu axul optic care se reflecta
prin focar.
b. O raza care pleaca din focar si se reflecta
paralel cu axul optic.
c. o raza perpendiculara pe oglinda care se
reflecta dupa aceeasi directie.
Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Geometric, putem obtine ecuatia fundamentala a

oglinzilor:
1 1 1
'
s s f
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Marirea este definita ca fiind raportul ditre

inaltimile imaginii si a obiectului.

y' s'

y s
Semnul negativ indica faptul ca imaginea este
rasturnata.
Obiectul este intre centrul oglinzii si focar:
imaginea este reala, mai mare si rasturnata.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Daca obiectul este intre focar si oglinda, imaginea

lui este dreapta, mai mare si virtuala.
 Formarea Imaginilor cu Oglinzi Sferice

Pentru o oglinda
convexa imaginea este
intotdeauna dreapta,
mai mica si virtuala.
 Lentile subtiri

Lentilele subtiri sunt

dispozitivele a caror
grosime este mai mica in
comparatie cu razele ce
curbura a celor doua
suprafete.
a. Convergente
b. Divergente
 Lentile subtiri; traseul razelor de lumina

Lentile convergente:
Focalizeaza razele
paralele de lumina in
focarul imagine.
 Lentile subtiri; traseul razelor de lumina
Lentile divergente: imprastie razele de lumina
paralele intr-un fascicul divergent.
Focarul imagine se afla la prelungirea razelor de
lumina.
 Lentile subtiri; traseul razelor de lumina

Convergenta (puterea) lentilelor este marimea

fizica egala cu inversul distrantei focale f:.

1
C
f

Unitatea de masura a convergentei este dioptria

(1 m-1)
 Formarea Imaginilor cu Lentile Subtiri

Sunt foloste trei raze care pleaca de la obiect:

a. O raza paralela cu axul optic care se refracta
prin focarul imagine.
b. O raza care pleaca din focarul obiect si se
refracta paralel cu axul optic.
c. o raza care trece prin centrul lentilei se refracta
dupa aceeasi directie.
 Lentile subtiri; formarea imaginilor
Lentile convergente

Imagine reala,
rasturanata
Lentile subtiri; formarea imaginilor
Lentile divergente

Imagine virtuala, dreapta

 Formarea Imaginilor cu Lentile Subtiri

Formula fundamentala a lentilelor:

1 1 1
'
s s f
Marirea este definita ca fiind raportul ditre
inaltimile imaginii si a obiectului.
y' s'

y s
Daca este negativ imaginea este rasturnata.
 Sisteme de lentile
Imaginea formata de prima lentila devine obiect
pentru a doua lentila.
Ecuatia generala a lentilelor
Metode de separare pentru
detectia moleculelor
Centrifugarea i ultracentrifugarea
Cu ajutorul acestor tehnici
se pot face evaluri
cantitative foarte precise

ale masei moleculare.
Prin centrifugare este Fa

Ff
m0 Fef

realizat o sedimentare x
forat a
macromoleculelor dintr-o
soluie sau a particulelor
dintr-o suspensie.
Centrifugarea i ultracentrifugarea
Datorit faptului c n procesul de
sedimentare particulele se mic ntr-un
mediu cu frecare sub aciunea unei fore
de frecare Ff, ele vor atinge o vitez
limit de sedimentare vs.

F 0 Fef Fa F f 0
Fcf Fa Ff Fcf Fa Ff
Centrifugarea i ultracentrifugarea
Fcf este fora centrifug care acioneaz
asupra particulei n timpul centrifugrii,
Fa este fora lui Arhimede (joac rol de
greutate)
0 densitatea substanei,
m0 masa particulei.
viteza unghiular a micrii de
rotaie.
Centrifugarea i ultracentrifugarea
Fcf, fora centrifug:
Fcf m0 x 2

Fa, fora lui Arhimede (joac rol de

greutate):

Fa mg Vg m0 g
0
 Centrifugarea i
ultracentrifugarea
Dac se consider c particula are o
form sferic cu raza r0, aflat n mediul
de suspensie cu coeficient de viscozitate
dinamic, , i se mic cu viteza vs,
fora de frecare este dat de relaia lui
Stokes:
dx
Ff 6 r0 vs 6 r0
dt
 Centrifugarea i
ultracentrifugarea
Pentru centrifugi, se definete factorul de
acceleraie, , ca raport dintre fora
centrifug la care este supus particula
i greutatea sa n cmpul gravitaional
terestru.
ac 2 x
Fcf

G g0 g0

ac = acceleraia centripet
 Centrifugarea i
ultracentrifugarea
Dup valoarea lui , centrifugele sunt de
patru tipuri:
centrifuge obinuite, 1000,
supercentrifug, 1000 20 000,
ultracentrifug de serie,
20 000 400 000,
ultracentrifug de experien,
400 000.