Proiect 09.02.2014 A

Prelucrari mecanice prin aschiere pe centre de prelucrare
Prelucrarea mecanica prin achiere a suprafeelor

utiliznd un program CAM specific mainilor-unelte
cu CNC in 3 axe
In continuare dorim sa prezentam posibilitile de prelucrarea

mecanica prin achiere a suprafeelor, utiliznd maini-unelte cu CNC in 3
axe. Prelucrarea pieselor pornete de la reprezentarea geometrica intr-un
program CAD 3D a acestora si continua cu tehnicile de prelucrare specifice
fiecrui tip de suprafaa.
Prelucrarea mecanica prin achiere a suprafeelor utiliznd un
program de CAM specific mainilor-unelte cu CNC in 3 axe reprezint
rspunsul cercetrilor efectuate in acest domeniu la nevoile ntreprinderilor
ce au ca si obiect de activitate realizarea de matrie, prototipuri, piese de
serie unicat, mica, medie sau mare specifice tuturor ramurile economice.
Programele de Prelucrare Asistata de Calculator CAM, in funcie
de complexitatea acestora, pun la dispoziia utilizatorilor funcii ce permit:
- definirea ariilor ce se doresc a fi prelucrate,
- prelucrri de degroare in plan vertical sau orizontal,
- detectarea automata a adaosului de prelucrare
- posibilitatea revenirii asupra unei zone specificare de
operator,
- prelucrarea de tip plan-cu-plan,
- prelucrarea de tip urmrirea-conturului,
- prelucrarea de tip gurire,
- furnizeaz informaii legate de traiectoriile sculelor
necesare realizrii pieselor,
- editarea si modificarea acestor traiectorii,
- propagarea modificrilor efectuate in definirea unei
traiectorii de scula la traiectoriile de scule conexe,
- simularea prelucrrii,
- simularea coliziunilor dintre dispozitivul de prindere-piesa-
scula
- ......
Prelucrarea mecanica prin achiere a suprafeelor este o aplicaie
versatila, adaptabila nevoilor specifice fiecruia. Spre exemplu se pot defini
1
zone sau arii de achiere ce urmeaz a fi prelucrate, dar in acelai timp, in
funcie de tehnologia de prelucrare a unei piese pot defini operaii specifice
prelucrrilor dorite.
O zona de prelucrare poate fi:
- ntreaga piesa (de regula in cazul degrorii),
- o zona a unei suprafee a unei piese,
- una sau mai multe suprafee limitate de un contur.
Definirea zonelor de prelucrare
Metodologia de prelucrare ce permite utilizarea zonelor de achiere
este utila in special atunci cnd se poate stabili in avans tipul de prelucrare
specific fiecrei zone.
Acest tip de abordare ofer un mare avantaj atunci cnd, de exemplu,
se dorete prelucrarea unei familii de piese intr-o serie foarte mare.
Aceasta strategie de prelucrare presupune:
- definirea zonelor de pe piesa ce urmeaz a fi prelucrate
- atribuirea unei operaii fiecrei dintre acestea
- prelucrarea acestora.
Acest program se poate aplica ntregii familii reducnd costul de proiectare
pentru ca:
- strategia de prelucrare a fost stabilita
- sculele au fost definite
- a fost definit deja tipul de script ce urmeaz a fi generat
- singurul lucru ce rmne de fcut consta in redefinirea
zonei de prelucrare.
Definirea operaiilor de prelucrare
Aceasta metodologie de lucru presupune declararea pas cu pas a
operaiilor de prelucrare. Fiecare operaie presupune definirea parametrilor,
acest lucru fiind fcut pas cu pas, ce stau la baza unei bune utilizri a
acesteia.
In cele ce urmeaz va este prezentata, ca si exemplu, o succesiune de
operaii de prelucrare dintr-un program:
- operaia de degroare,
- operaia de semi-finiie,
- operaia de finiie,
- detectarea automata a zonelor neprelucrate,
- prelucrarea zonelor neprelucrate,
2
- generarea scripturilor ce vor fi utilizate pe maina-unealta
cu CNC
- generarea documentaiei ce nsoete scripturile la maina-
unealta.
Acest material va pune la dispoziie informaiile necesare obinerii
scripturilor ce permit realizarea unei piese (Figura 1) pe o maina-unealta cu
CNC in 3 axe.
Figura 1 Piesa ce urmeaz a fi executat pe MU CNC 3 axe

Etapele premergtoare prelucrrii mecanice a suprafeelor sunt:
- definirea sistemului de coordonate al piesei (X0., Y0., Z0.) G54 ... G59
- definirea planului de sigurana (plan ce permite deplasarea intre 2 puncte
ale piesei cu avans rapid),
- definirea formei semifabricatului.
Etapele propriu-zise in care se realizeaz prelucrarea mecanic a suprafeelor
sunt:
- definirea operaiilor necesare prelucrrii,
- execuia traiectoriilor sculelor,
3
- generarea scripturilor de tip ISO pentru maina-unealta cu CNC conform
tipului echipamentului pentru care se dorete crearea scripturilor.
4
In cele ce urmeaz vor fi definite rnd pe rnd etapele premergtoare
prelucrrii mecanice a unei piese cu suprafee complexe:
1. deschiderea fiierului ce conine modelul 3D al piesei ce se dorete a fi prelucrat
(Figura 2)
Figura 2 Alegerea modelului 3D al piesei

In cazul de fata este vorba de o piesa executat intr-un alt program de proiectare 3D dect
cel cu care se dorete executarea prelucrrilor mecanice a suprafeelor piesei. Din acest motiv s-a
folosit un format de schimb neutru, STEP (Figura 3), ce poate fi inteles de ambele programe.
Figura 3 Formatul STEP al piesei ce urmeaz a fi prelucrata

In momentul in care fiierul ce conine modelul 3D al piesei a fost ncrcat in programul
CAM se va afia un mesaj ce conine informaii despre transfer Figura 4.
5
Figura 4 Raportul ce conine informaii legate de transferul modelului 3D al piesei
2. prezentarea mediului de lucru
Programul CAD (Figura 5) permite, ca de altfel majoritatea software-urilor, rotirea piesei
, realizarea unor detalii utiliznd comanda zoom , realizarea unei vederi perpendiculare
pe suprafaa selectata , selectarea unei vederi standard (Front View, Back View, ...) , tipul
de vizualizare al piesei (Shading with Edges, Shading, ...) .
Meniuri
Comenzi pentru crearea Comenzi pentru crearea
entitilor de lucru elementelor de referina
Sketcher
Comenzi de lucru Elemente de

standard msurare
Figura 5 Prezentarea mediului de lucru

3. crearea elementelor de referina ajuttoare
In cele ce urmeaz vom crea elementele de referina necesare definirii operaiilor de
prelucrare mecanica prin achiere ulterioare.
Figura 6 Comanda Plane
6
Aceste elemente de referina sunt:
Planul Z0.: reprezint planul ce delimiteaz pe axa Z poziia din care va ncepe
prelucrarea. Acest plan este foarte important pentru ca ce se afla in partea superioara se considera
ca nu trebuie prelucrat, iar ce este in partea inferioara constituie adaosul de prelucrare. Pentru a
crea un plan se vor parcurge urmtoarele etape:
- se va selecta comanda Plane (Figura 6).

- se va alege o suprafaa in raport (plan) de care se va defini planul Z0.
(Figura 7). Se stabilete ca acesta sa coincid cu suprafaa selectata (Figura 7). Este necesar ca in
aceasta situaie sa se impun condiia Offset=0. In acest mod, suprafaa selectata va coincide
cu planul Z0. Se confirma prin tasta .
Figura 7 Crearea planului Z0.

Pentru a modifica numele din Plane1 in Z0. vom efectua urmtoarea succesiune de
operaii:
- clic dreapta pe Plane1 (Figura 8),
- se va select opiunea Properties (Figura 8),
Figura 8 Editarea
7
- se va selecta opiunea Feature/Properties (Figura 9). In cmpul destinat
editrii se va introduce noul nume Z0.
Figura 9 Introducerea noului nume

- se confirma prin tasta .
Planul de sigurana: reprezint planul ce permite deplasarea intre 2 puncte ale piesei cu
avans rapid. Pentru a crea un plan se vor parcurge urmtoarele etape:
- se va selecta comanda Plane (Figura 6).

- se va alege o suprafaa (plan) in raport de care se va defini planul de
sigurana. (Figura 10). Se stabilete ca acesta sa fie la o distanta de 50 mm de planul Z0. (Figura
10). Este necesar ca in aceasta situaie sa se impun condiia Offset=50. Daca direcia in care
se construiete acest plan nu este cea dorita se va utiliza comanda . Se confirma
prin tasta .
Figura 10 Crearea planului Z50.

Pentru a modifica numele din Plane2 in Z50. vom efectua urmtoarea succesiune de
operaii:
- clic dreapta pe Plane2 (Figura 8),
- se va select opiunea Properties (Figura 8),
- se va selecta opiunea Feature/Properties (Figura 11). In cmpul destinat
editrii se va introduce noul nume Z50.
8
Figura 9 Introducerea noului nume
- se confirma prin tasta .
In figura 12 sunt prezentate elementele de referina create pana in acest moment.
Figura 12 Succesiunea elementelor de referin

Sistemul de coordonate al piesei: reprezint acel punct de pe modelul 3D al piesei in
care X=0, Y=0, Z=0. Cel mai simplu mod prin care putem defini un punct consta in crearea unei
schie in care vom defini un cerc ce va avea centrul in punctul pe care noi dorim sa-l consideram
sistemul de coordonate al piesei. Pentru a crea acest sistem de coordonate al piesei se vor
parcurge urmtoarele etape:
- se va selecta comanda Sketch (Figura 13).

- se va alege o suprafa (plan) in raport de care se va defini sistem de
coordonate al piesei (Figura 13). Acest plan va fi planul Z0. In situaia in care nu este vizibil
suprafaa selectata se va utiliza comanda .
Figura 13 Crearea sistemului de coordonate al piesei
9
- se va selecta comanda Circle .
- se va desena un cerc in afara piesei cu un diametru arbitrar (Figura 14).
Figura 14 Construcia cercului

- se vor impune condiiile ce vor poziiona centrul cercului la mijlocul
piesei.
o se va selecta funcia Condition .

o se va selecta centrul cercului (Figura 15).
Figura 15 Selectarea centrului cercului

o se va selecta muchia fata de care se dorete impunerea condiiei
(Figura 16).
10
Figura 16 Selectarea muchiei piesei
o se executa clic stnga in exteriorul piesei pentru confirmare (Figura 17).
Figura 17 Condiia impusa

o se executa dublu clic pe cota afiata pentru modificarea acesteia (Figura
18). Se introduce valoarea de 45 mm. Se confirma cu (Figura 19).
Figura 18 Modificarea valorii cotei
11
Figura 19 Poziionarea pe o direcie a centrului cercului
o in mod similar se procedeaz pentru cea de-a doua distanta (Figura 20)
Figura 20 Poziionarea centrului cercului
- pentru a prsi modul de lucru Sketch se apeleaz funcia (Figura 21).
Figura 21 Poziionarea schiei in centrul piesei
12
Pentru a modifica numele din Plane2 in Z50. vom efectua aceeai succesiune de operaii
ca si in cazul modificrii numelui din Plane1 in Z0.
- se va selecta comanda point .

- se va alege obinea Circle/Sphere center in raport de care se va defini
originea sistemului de coordonate al piesei (Figura 22).
Figura 22 Crearea punctului ce va reprezenta centrul sistemului de coordonate al piesei

- se va selecta cercul definit anterior (Figura 23).
Figura 23 Selectarea cercului pe care se va defini punctul

Crearea semifabricatului: reprezint posibilitatea practica de definire a limitelor
micrilor sculei. Pentru definirea semifabricatului se vor parcurge urmtoarele etape:
- se va selecta comanda Body (Figura 24).

- se va alege o suprafaa (plan) in raport de care se va defini prima limita a
semifabricatului. Acest plan va fi planul Z0 (Figura 26). La arborele entitilor existente se
adaug si cea creata anterior(Figura 25).
13
Figura 24 Crearea sistemului de coordonate al piesei
Figura 25 Arborele entitilor create
Figura 26 Selectarea planului in care se definete limita superioara a semifabricatului
- se va selecta comanda Sketch . In situaia in care nu este vizibila

suprafaa selectata se va utiliza comanda .
- se va selecta comanda Rectangle .
14
- se va desena un dreptunghi ale crui laturi vor depi dimensiunea piesei
(Figura 27).
Figura 27 Construcia dreptunghiului

- se vor impune condiiile ce vor poziiona semifabricatul.
o se va selecta funcia Condition .

o se va selecta una din laturile dreptunghiului (Figura 28).
Figura 28 Selectarea uneia din laturile dreptunghiului

o se va selecta muchia fata de care se dorete impunerea condiiei
(Figura 29).
15
Figura 29 Selectarea uneia din muchiile dreptunghiului
o se va impune condiia Coincidence prin apelarea butonului dreapta al
mouse-lui. Astfel, cele 2 entiti selectate vor coincide (Figura 30). Se va repeta procedura si
pentru celelalte 3 laturi ale piesei (Figura 31). In momentul in care schia construit este
constrns in totalitate, atunci culoarea liniilor trasate devine verde.
Figura 30 Selectarea uneia din muchiile dreptunghiului
Figura 31 Introducerea tuturor condiiilor
16
- pentru a prsi modul de lucru Sketch se apeleaz funcia .
- se va selecta comanda Pad indicndu-se limita (Figura 32)

pana la care se va defini dimensiunea (Figura 33) semifabricatului(Figura 34).
Figura 32 Condiia impusa semifabricatului
Figura 33 Aplicarea condiiei impusa semifabricatului
Figura 34 Semifabricatul
17
- pentru a putea acces la piesa finita, se va folosi comanda Hide/Show
(Figura 35).
Figura 35 Utilizarea comenzii Hide/Show

- se va salva acest proiect conform (Figura 36).
Figura 36 Salvarea proiectului

- se va introduce numele proiectului conform (Figura 37).
Figura 37 Introducerea numelui proiectului
18
In cele ce urmeaz vor fi definite etapele prelucrrii mecanice a suprafeelor
piesei considerate:
1. deschiderea aplicaiei ce permite realizarea prelucrrilor dorite (Figura 38). Din
meniul aplicaiei se alege comanda Start/Machining/Advanced Machinig
Figura 38 Lansarea aplicaiei CAM

Programul CAM Catia V5 R19 (Figura 39) permite, rotirea piesei , realizarea unor
detalii utiliznd comanda zoom , realizarea unei vederi perpendiculare pe suprafaa
selectata , selectarea unei vederi standard (Front View, Back View, ...) , tipul de vizualizare
al piesei (Shading with Edges, Shading, ...) .
Meniuri
Comenzi pentru crearea
codului NC
Comenzi pentru crearea Comenzi pentru modificarea

diferitelor operaii zonelor prelucrate
Comenzi de lucru Elemente de

standard msurare
Figura 39 Prezentarea mediului de lucru CAM
19
2. pregtirea mainii de lucru (Figura 38). Vom prezenta in continuare pregtirea
necesara crerii traiectoriilor sculelor. Etapele sunt urmtoarele:
- iniializarea parametrilor meniului Part Operation. Pentru a fi accesai
aceti parametrii care permit configurarea sistemului de coordonate al piesei se executa dublu
click pe opiunea Part Operation.1 (Figura 40) din Explorer-ul browser-ului. Daca se dorete, se
poate modifica numele acestei configurri, sau se pot aduga comentarii (Figura 41).
Figura 40 Accesarea meniului Part Operation
Figura 41 Meniul Part Operation

o sistemul de referina al axelor mainii-unelte. Se va selecta meniul
Reference machining axis system . Se poate da un nume nou acestui sistem de axe, nlocuind
numele atribuit automat de ctre program. Axele X si Z sunt colorate in verde, acest lucru
nsemnnd ca sunt atribuite de ctre program in mod automat cele doua direcii. Se poate defini
un nou sistem de axe in situaia in care dorim acest lucru (Figura 42). Acest lucru presupune
selectarea punctului de intersecie al celor 3 axe (Figura 43) din meniul Reference machining
axis system si selectarea punctului definit de noi anterior in etapele premergtoare prelucrrii
mecanice a suprafeelor (Figura 44).
20
Figura 42 Meniul sistemului de axe
Figura 43 Selectarea punctului de intersecie al celor 3 axe
Figura 44 Selectarea punctului in care va fi definita originea sistemului de referina

Dup aceasta atribuire a originii sistemului de coordonate, se vor selecta sensurile axelor
X si Z. Spre exemplu, in cazul axei X se va selecta aceasta axa conform figurii 45. Se va selecta
o direcie care sa corespunda cu una din laturile piesei (Figura 46), urmnd ca apoi sa fie definit
sensul pozitiv al acestei axe (Figura 47).
21
Figura 45 Selectarea axei X
Figura 46 Selectarea direciei
Figura 47 Stabilirea sensului

Pentru axa Z se va proceda in mod identic. Rezultatul fiind cel prezentat in figura 48.
22
Figura 47 Sistemul de referina al piesei
o desemnarea piesei pentru simulare. Din meniul Geometry, prin selectarea
opiunii Design Part din (Figura 48) si alegerea geometriei dorite, in cazul nostru piesa, se
dorete simularea procesului de achiere. Se revine in meniul Design Part prin efectuarea unui
dublu click in afara piesei.

o desemnarea semifabricatului pentru simulare. Din acelai meniu
Geometry, prin selectarea opiunii Stock , (Figura 49) si alegerea geometriei dorite, in cazul
nostru semifabricatul construit in etapele premergtoare prelucrrii mecanice a suprafeelor, se
dorete simularea procesului de achiere. Se revine in meniul Design Part prin efectuarea unui
dublu click in afara piesei.
23
o desemnarea planului de sigurana pentru simulare. Din meniul Geometry,
prin selectarea opiunii Safety plane (Figura 50) si alegerea planului de sigurana (Z50.)
construit in etapele premergtoare prelucrrii mecanice a suprafeelor, se dorete simularea
procesului de achiere. Se revine in meniul Design Part prin efectuarea unui dublu click in afara
piesei (Figura 51).
24
Figura 51 Planul de sigurana
o desemnarea mainii-unelte utilizate. Prin selectarea opiunii Machine

din meniul Part Operation (Figura 52) se vor selecta opiunile ce definesc maina-unealta
utilizata la prelucrarea piesei.
Figura 52 Selectarea opiunii Machine

In acest meniu se va se va selecta tipul mainii-unelte (Figura 53), tipul post procesorului
(Figura 54), tipul datelor NC (Figura 55) ce vor fi utilizate pe maina-unealta, modul de furnizare
a coordonatelor punctului (Figura 56), precum si gradul de discretizare a traiectoriilor sculei.
(Figura 57). In cazul de fata este o maina-unealta cu 3 axe, tipul datelor NC selectate vor fi de
tipul ISO, iar modul de furnizare a coordonatelor punctului va fi de forma (X, Y, Z).
25
Figura 53 Selectarea tipului mainii-unelte
Figura 54 Selectarea tipului post procesorului
Figura 55 Selectarea tipului datelor NC
26
Figura 56 Modul de furnizare a coordonatelor punctului
Figura 57 Gradul de discretizare a traiectoriilor sculei

- se va salva acest proiect conform (Figura 58).
Figura 58 Salvarea proiectului

- se va introduce numele proiectului conform (Figura 59) si nregistra
acesta.
27
3. stabilirea tehnologiei de prelucrare. Aceast tehnologie presupune existenta unei
operaii de degroare, a unei operaii de semifiniie si a unei operaii de finiie. Vom prezenta in
continuare etapele necesare realizrii acestei tehnologii:
- selectarea operaiei de degroare Roughing (Figura 60) din meniul

Machining Operation ( sau Insert / Machining Operation / Surface Machining Operation).
Odat cu crearea acestei operaii de degroare, in browser aceasta apare adugat (Figura 61).
Operaia de degroare, este structurata in 5 meniuri principale. Primul meniu , este acela
care permite definirea strategiilor de achiere (Figura 62). Cel de-al doilea meniu permite
precizarea elementelor asupra crora se vor aplica strategiile de achiere precizate anterior
(Figura 63). Cel de-al treilea meniu este cel unde se poate defini scula cu care se poate
face prelucrarea (Figura 64). In al patrulea meniu sunt definite regimurile de achiere
(Figura 65), iar in al cincilea meniu sunt definite tipurile de intrri si iei din zona de
lucru (Figura 66), astfel nct sa nu existe coliziuni intre scula achietoare si piesa sau
dispozitivele de prindere/fixare.
28
o definirea strategiilor de achiere. Acest meniu este la rndul lui structurat
in alte 6 sub meniuri (Figura 62). Primul dintre acestea este Machining.
In acest meniu este definit modul de prelucrare Machining mode, existnd 2 opiuni: plan
cu plan, By Plane (Figura 63) atunci cnd piesa este prelucrat pe ntreaga suprafaa si apoi este
modificat adncimea de achiere. Si a doua opiune, pe zone, By area (Figura 64), atunci cnd o
anumit zon este prelucrat integral si abia dup aceea se trece la alt zona.
Figura 62 Meniurile ce definesc strategiile de achiere
29
Figura 63 Opiunea de achiere plan cu plan
Figura 64 Opiunea de achiere pe zone

A doua opiune, din acelai meniu Machining, este aceea de a preciza regiunea de
prelucrare. Exista 3 astfel de opiuni de prelucrare. Prima vizeaz doar zona buzunarelor Pockets
only (Figura 65). A doua se refer la zonele exterioare buzunarelor Outer part (Figura 66), iar
cea de-a treia se refer la posibilitatea de prelucrare att a buzunarelor cat si a zonelor exterioare
Outer part and pockets (Figura 67).
Figura 65 Opiunea de achiere a buzunarelor
30
Figura 66 Opiunea de achiere pe zone exterioare
Figura 67 Opiunea de achiere a tuturor zonelor
Figura 68 Alegerea tipului traiectoriei de prelucrare
31
A treia opiune este legata de tipul traiectoriei de prelucrare Tool path style. Definirea
tipului traiectoriei este unul dintre cei mai importani pai. Alegerea tipului de prelucrare este
dependenta de tipul operaiei, de tipul piesei, de tipul materialului achiat, dar si de tipul sculelor
utilizate in timpul procesului de achiere. Tipurile de traiectorii de achiere definite in cadrul
acestui program de prelucrare asistata sunt urmtoarele:
One way next traiectoria sculei achietoare are mereu aceeai direcie la treceri
succesive. Aceasta se deplaseaz pe diagonal din poziia de final n poziia de nceput a
urmtoarei treceri.
One way same traiectoria sculei achietoare are mereu aceeai direcie la treceri
succesive. Aceasta se deplaseaz in punctul de intrare iniial la fiecare trecere.
Zig zag traiectoria sculei achietoare alterneaz direciile de prelucrare in
timpul achierii.
Spiral traiectoria sculei achietoare este format din micri succesive
concentrice din exteriorul conturului spre interior.
Contur only traiectoria sculei achietoare executa o prelucrare doar pe conturul
exterior al piesei selectate.
Concentric traiectoria sculei achietoare respecta condiia de a nltura adaosul
de material constant la fiecare trecere concentrica. Acest tip de traiectorie nu va executa o
prelucrare ce pleac din centrul zonei de achiat sau care pleac spre centrul acesteia.
Helical traiectoria sculei achietoare se deplaseaz in treceri concentrice
succesive din exteriorul piesei de achiat spre interior (Figura 68). Un alt aspect este legat de
faptul ca aceast opiune prezint in locul de ntoarcere a direciei de prelucrare raze ce permit
reducerea eforturilor aprute in scula in aceste zone (Figura 69), ceea ce permite folosirea unor
valori ale vitezei de avans superioare celor folosite in cazul altor tipuri de traiectorii de
prelucrare.
Figura 69 Alegerea tipului traiectoriei de prelucrare

In figura 69 este prezentat zon de prelucrat de tip buzunar. Se pot identifica in aceasta
figur scula achietoare, traiectoria acesteia prezentat in culoare verde si avansul rapid cu care
se va retrage scula dup executarea operaiei de prelucrare, linia de culoarea roie.
32
Figura 70 Traiectoria de prelucrare By Offset on part with One-Way
By Offset on part with One-Way (Figura 70) si By Offset on part with Zig zag
(Figura 71) sunt traiectorii ale sculei achietoare ce realizeaz conturul piesei utiliznd
avantajele oferite de prelucrarea prin achiere cu viteze mari. Acest tip de traiectorii este valabil
doar pentru zonele ce permit intrarea si ieirea sculei achietoare din exteriorul piesei sau
suprafeei prelucrate. In cazul in care exista si zone de tip buzunar, se va activa automat opiunea
, urmnd ca in acestea, tipul traiectoriei sa fie selectat.
Figura 71 Traiectoria de prelucrare By Offset on part with Zig zag

In figura 70 sunt numerotate de la 1 la 10 traiectoriile sculei achietoare. Se poate observa
c acestea reprezint o nfurat a insulei ce trebuie sa rmn in urma procesului de achiere.
In figura 71 sunt numerotate traiectoriile sculei achietoare de la 1 la 6, iar culorile diferite
utilizate reprezint direciile diferite ale traiectoriilor de achiere.
33
A patra opiune o reprezint abaterea admisa Machining tolerance (Figura 72). Aceasta
reprezint abaterea maxim permis fa de profilul teoretic.
Figura 72 Toleranta prelucrrii

A cincia opiune reprezint modul de achiere Cutting mode (Figura 73). Aceasta
specifica poziia sculei achietoare fa de suprafaa prelucrata.
In sensul avansului
In sens invers avansului
Figura 73 Modul de achiere

In cazul prelucrrilor efectuate in sensul avansului, achiile sunt egale ca si dimensiune si
tind sa devina mai reduse ctre finalul prelucrrii. Acest mod de prelucrare protejeaz mai mult
scula fiind recomandat pentru degrori.
In cazul prelucrrilor efectuate in sens invers avansului, achiile tind sa devina mai mari
ca si dimensiune ctre finalul prelucrrii. Acest mod de prelucrare este recomandat pentru finiii.
Rugozitatea acestor suprafee este ca si valoare mai mica.
A asea opiune specific modul in care este executat sensul traiectoriei sculei achietoare
Helical mouvement (Figura 74). Aceasta poate fi:
34
Figura 74 Sensul traiectoriei sculei achietoare
Inward (Figura 75) scula achietoare pornete dintr-un punct aflat in interiorul zonei de
prelucrat si urmeaz o traiectorie paralela conturului ctre interior.
Figura 75 Inward
Outward (Figura 76) scula achietoare pornete dintr-un punct aflat in interiorul zonei
de prelucrat si urmeaz o traiectorie paralela conturului ctre exterior.
Figura 76 Outward
Both (Figura 77) scula achietoare in cazul zonelor de tip buzunar pornete dintr-un
punct aflat in interiorul in zonei de prelucrat si urmeaz o traiectorie paralela conturului ctre
35
exterior, iar in cazul prelucrrii zonelor exterioare de tip insula, pornete dintr-un punct aflat in
exterior si urmeaz o traiectorie paralela conturului ctre interior.
Figura 77 Both
Al doilea meniu din definirea strategiilor de achiere (Figura 78) este meniul Radial.
Acest meniu permite stabilirea gradului de ncrcare a sculei achietoare.
Figura 78 Meniul Radial

In cadrul acestuia pot fi identificate urmtoarele opiuni:
Stepover definete pasul impus la doua treceri succesive. Opiunile existente
sunt urmtoarele:
36
Overlap ratio reprezint suprapunerea impus la doua treceri succesive,
furnizat ca procent din diametrul sculei (Figura 79). In cazul de fa, acest procent este de 10%
din diametrul sculei achietoare utilizat pentru prelucrare.
Figura 79 Modul Overlap ratio

Overlap length reprezint distan maxim admis la dou treceri succesive.
Aceast distan este furnizat in mm (Figura 80). In cazul de fa, distana este de 1.2 mm.
Figura 80 Modul Overlap lenght

Stepover ratio reprezint pasul impus la doua treceri succesive, furnizat ca
procent din diametrul sculei (Figura 81). In cazul de fa, acest procent este de 10% din
diametrul sculei achietoare utilizat pentru prelucrare.
37
Figura 81 Modul Stepover ratio
Stepover lenght reprezint distan maxim admis la dou treceri succesive.
Aceast distan este furnizat in mm (Figura 82). In cazul de fa, distana este de 1.2 mm.
Figura 82 Modul Stepover lenght

Al treilea meniu din definirea strategiilor de achiere (Figura 83) este meniul Axial. Acest
meniu permite stabilirea adncimii de achiere.
38
Figura 83 Meniul Axial
Adncimea de achiere specific fiecrei treceri poate fi stabilita ca fiind constant sau
variabil.
In cazul in care aceasta este constant, in cadrul opiunii Maximum cut depth se poate
stabili valoarea adncimii de achiere specifica unei treceri (Figura 84).
Figura 84 Adncimea de achiere constant
39
In cazul in care aceasta este variabil, in cadrul opiunii Variable cut depths se pot
stabili valorile adncimilor de achiere specifice trecerilor (Figura 85). Se pot introduce un
numr nelimitat de valori.
Figura 85 Adncimea de achiere variabil

In fereastra de dialog, prezentata in figura 85, in cadrul opiunii Distance from top se
introduce distanta de la suprafaa piesei ce urmeaz a fi prelucrat mpreun cu valoarea
adncimii de achiere pentru acea zon Max. cut depth si se confirma cu comanda Add. In cazul
in care se dorete tergerea unui cmp se va folosi comanda Remove. Dac se dorete
modificarea unui cmp creat deja, se va selecta acesta, se vor efectua modificarile si se va
confirma din nou cu comanda Add.
In cazul prezentat in figura 85 se poate observa c de la suprafaa piesei, pn in zona de
adncime maxim a acesteia, au fost introduse mai multe cmpuri, fiecruia corespunzndu-i o
anumit adncime de achiere.
Pentru exemplul prezentat in aceast analiz, se vor folosi opiunile din figura 84.
Al patrulea meniu din definirea strategiilor de achiere (Figura 86) este meniul Zone.
Acest meniu permite filtrarea ariilor ce pot fi prelucrate.
Opiunea Small pass filter activat, stabilete valoarea minim a ariei unei zone de tip
buzunar ce poate fi prelucrat. In cazul nostru aria zonei de tip buzunar este de 68,7154 mm2.
Dac valoarea introdus in cadrul cmpului este superioar acestei valori, atunci nu se va executa
prelucrarea acestei zone de tip buzunar (Figura 87).
Opiunea Pocket filter activat, permite efectuarea prelucrrilor din zonele de tip buzunar
cu dimensiuni reduse.
40
Figura 86 Filtrarea ariilor de prelucrare
Figura 87 Valoarea minim a ariei de prelucrare a unei zone de tip buzunar

Pentru exemplul prezentat in aceast analiz, se va activa doar opiunea Pocket filter.
41
Al cincilea meniu din definirea strategiilor de achiere (Figura 86) este meniul Bottom.
Acest meniu permite definirea adaosurilor de prelucrare in zona inferioara a piesei de prelucrat
(Figura 88).
Figura 88 Definirea adaosurilor de prelucrare
Detectarea automata a
zonelor orizontale
Stabilirea adaosului de
prelucrare pentru zonele
orizontale
Figura 89 Detectarea automat a zonelor orizontale de prelucrare
42
Cnd opiunea de detectare automat a zonelor orizontale, Automatic horizontal areas
detection este activat (Figura 89), si opiunea acelai offset aplicat la toate zonele piesei, Same
offest on bottom as on part este dezactivat, permite stabilirea adaosului de prelucrare pentru
zonele orizontale prin introducerea acestei valori in zona cmpului Offset on areas (Figura 90).
Figura 90 Stabilirea limitele zonelor orizontale de prelucrare

Dezactivarea comenzii de detectare automat a zonelor orizontale, Automatic horizontal
areas detection, impune existena aceluiai adaos de prelucrare pentru toate zonele piesei (Figura
91).
Figura 91 Adaos de prelucrare constant pentru toate zonele piesei

Al aselea meniu din definirea strategiilor de achiere (Figura 92) este High Spead
Milling. Acest meniu permite definirea parametrilor specifici prelucrrii la viteze mari de
achiere.
Activarea acestei opiuni (Figura 93), permite realizarea unei raze la fiecare colt al
traiectoriei sculei aschietoare. In acest mod, schimbarea de direcie a vitezei de avans nu se va
mai realiza intr-un unghi drept, ci mult mai linitit, ceea ce permite creterea vitezei de avans,
43
protejarea sculei achietoare, dar si obinerea nor suprafee ce prezint o calitate ridicat (Figura
93).
Figura 92 Frezarea la viteze mari de achiere
Figura 93 Parametrii regimului de achiere la viteze mari de frezare

In continuare sunt prezentate cteva exemple in care au fost utilizate avantajele frezarii la
viteze mari de achiere (Figura 95) si in cazul neactivrii acestei opiuni in cazul prelucrrilor
(Figura 94) de tip Concentric. Este evident rezultatul.
44
Figura 94 Neutilizarea opiunii HSM Figura 95 Utilizarea opiunii HSM
In cazul prelucrrilor de tip Elicoidal, raza la colt a traiectoriilor sculei trebuie sa fie mai
mic dect jumtate din pasul impus la doua treceri succesive. In cazul in care este superioar, se
va se va fora in mod automat reducerea acesteia pana la aceast valoare.
In cazul prelucrrilor de tip Spirala, raza la colt a traiectoriilor sculei este realizata doar
daca valoarea parametrului opiunii Distanta maxima intre pai, Max. distance between pass,
este mai mare dect raza frezei cilindro-frontala +10% din aceasta valoare.
o definirea zonei de lucru (Figura 96). Acest meniu permite stabilirea
zonelor ce urmeaz a fi prelucrate, stabilirea adaosului de prelucrare, stabilirea semifabricatului,
stabilirea planului de siguran (planul Z50) , stabilirea planului Z0, dar si a distantei minime de
prelucrat.
Figura 96 Definirea zonei de lucru

Pentru a stabili zona de lucru se vor efectua urmtorii pai:
Part se va selecta zona roie din figura 97 a (part) cu un clic stnga. In continuare se va
selecta piesa ce se dorete a fi executata Figura 97 b clic stnga. Apoi se va efectua dublu clic
stnga in spaiul de lucru, dar in afara piesei. Se revine automat in meniul din figura 97 a, dar
45
zona marcat din aceast figur, nu mai este roie, ci are culoarea verde. Acest lucru nseamn c
setrile au fost realizate corect.
Figura 97 a Alegerea piesei din meniu Figura 97 b Alegerea piesei din spaiul de lucru
Figura 97 c Selectarea piesei

Rough stock reprezint semifabricatul din care se pleac si care va fi prelucrat pentru a
obine piesa din figura 1. Se va selecta cu un clic stnga zona marcata in figura 98 a. Se va alege
din meniul derulant entitatea creata in figura 25 (Body 2) cu un clic stnga (Figura 98 b), iar
aplicaia va deschide automat acelai meniu.
Figura 98 a Alegerea semifabricatului Figura 98 b Alegerea entitii din meniul

derulant ce reprezint semifabricatul
46
Figura 98 c Selectarea semifabricatului
Zona marcat din aceast figur, nu mai este roie, ci are culoarea verde. Acest lucru
nseamn c setrile au fost realizate corect (Figura 98 c).
Safety plane reprezint un plan pan la care scula achietoare se ridic la sfritul
traiectoriei acesteia, pentru a evita coliziunile cu piesa, in deplasarea acesteia ctre urmtorul
punct de intrare in achiere. Pentru a realiza aceasta alegere se va selecta cu un clic stnga zona
marcata din figura 99 din aplicaie.
Figura 99 Selectarea planului de siguran

Dup selecia acestei zone, interfaa dispare si este permisa selectarea planului dorit din
zona de lucru (Figura 100).
Figura 100 Alegerea planului de siguran
47
Dup realizarea seleciei, automat apare interfaa prezentata in figura 101.
Figura 101 Planul de siguran

Top plane reprezint un plan care definete cea mai nalt poziie din care se va efectua
prelucrarea prin achiere. Acest plan reprezint in consecin partea superioar a semifabricatului
(Figura 102).
Figura 102 Selectarea planului top

Dup selecia acestei zone din figura 102, interfaa dispare si se permite selectarea
planului dorit din zona de lucru (Figura 103).
Figura 103 Alegerea planului top
48
Figura 104 Planul top

Bottom plane reprezint un plan care definete poziie cea mai de jos din care se va
efectua prelucrarea prin achiere. Acest plan reprezint in consecin partea inferioar a
semifabricatului (Figura 105).
Figura 105 Planul bottom

planului dorit din zona de lucru.
Dup realizarea seleciei, automat apare interfaa prezentata in figura 105, dar cu selecia
efectuat. In situaia piesei prezentate ca exemplu, nu este necesar selectarea acestui plan.
Imposed plane reprezint un plan prin care scula achietoare este obligata sa treac.
Acest plan este utilizat in cazul in care piesa ce trebuie prelucrata are o forma particulara, iar
programatorul dorete sa se asigure ca se va achia in acea zona. Daca se dorete vizualizarea
tuturor suprafeelor impuse (Figura 106), se va selecta Search/View... (Figura 107) efectund clic
dreapta pe suprafaa Imposed plane.
49
Figura 106 Vizualizarea suprafeelor impuse cu ajutorul meniului Search/View
Cnd se dorete identificarea suprafeelor plane, se pot alege:
- toate suprafeele plane ale piesei.
- doar suprafeele plane care pot fi realizate cu scula achietoare folosita.
Atunci cnd este selectat un plan ca fiind Bottom plane si in acelai timp Imposed
plane, va trebui sa fie utilizata funcia Force to machine.
Figura 107 Meniul Search/View

Check permite definirea unor zone pentru care se pot impune anumite restricii. Aceste
restricii sunt legate de distanta fata de zonele selectate Offset on check. Aceasta distanta este
utila atunci cnd se dorete utilizarea unui adaos variabil pe o piesa sau cnd se dorete evitarea
unei anumite zone (Figura 108).
50
Figura 108 Utilizarea comenzii check
In situaia piesei prezentate ca exemplu, nu este necesar selectarea acestei opiuni. Se
poate completa doar in zona prezentat in figura 109 a. Se efectueaz dublu clic in zona
prezentat in figura menionat anterior. In meniul care este prezentat in figura 109 b se poate
completa cu valoarea dorit. Se confirma cu Enter.
Figura 109 a Utilizarea comenzii check Figura 109 b Utilizarea comenzii check
Offset on part reprezint restricii legate de distanta fata de zonele selectate in cadrul
opiunii Part. Aceasta distanta este utila atunci cnd se dorete utilizarea unui adaos de
prelucrare uniform pe o piesa (Figura 110).
In situaia piesei prezentate ca exemplu, este necesar selectarea acestei opiuni si
completarea acelui cmp cu valoarea de 0.3 mm (Figura 110 b). Se efectueaz dublu clic in zona
prezentat in figura 110 a. In meniul care este prezentat in figura 110 b se poate completa cu
valoarea dorit. Se confirma cu Enter.
De regula, adaosul de prelucrare se alege in funcie:
- de tipul de material si are valori cuprinse intre 0.25 mm 0.5 mm.
51
- de duritatea materialului prelucrat si are valori cuprinse intre 0.15 mm
0.25 mm.
- de tipul de tratament termic ce urmeaz a fi efectuat dup aceasta operaie
si are valori cuprinse intre 0.2 mm 2 mm.
- de tipul operaiilor finale de prelucrare prin achiere ce urmeaz a fi
efectuate si are valori cuprinse intre 0.1 mm 2 mm.
- de lungimea sculei achietoare sau a adncimii de prelucrare si are valori
cuprinse intre 0.2 mm-0.5 mm.
- de calitatea suprafeei ceruta in specificaiile tehnice si are valori cuprinse
intre 0 mm 0.3 mm.
- de tolerantele dimensionale cerute in specificaiile tehnice si are valori
cuprinse intre 0 mm 0.3 mm.
- de tipul sculei aschietoare utilizate in procesul de aschiere si are valori
cuprinse intre 0.2 mm 0.3 mm
Figura 110 a Utilizarea comenzii Offset on part Figura 110 b Utilizarea comenzii Offset on part
Tool/Rough Stock parameters permite definirea zonei de achiere, dup cum este
prezentat in cele ce urmeaz.
Position definete linia pe care se oprete centrul sculei. Aceasta opiune are 3 poziii
posibile (Figura 111):
- Outside scula achietoare se oprete in afara semifabricatului. Traseul
sculei achietoare este realizat astfel nct s depeasc semifabricatul.
- Inside scula achietoare se oprete in interiorul semifabricatului. Traseul
sculei achietoare este realizat astfel nct s nu depeasc semifabricatul.
- On axa scula achietoare se oprete la limita semifabricatului. Traseul
sculei achietoare este realizat astfel nct s axa sculei achietoare sa se opreasc pe muchia
semifabricatul.
52
Opiunea recomandata este On. Aceasta permite optimizarea automata din punct de
vedere al raportului timp de achiere / calitatea achierii. In situaia exemplului prezentat se
opteaz pentru opiunea On (Figura 111).
Figura 111 Utilizarea opiunii Position/ON

Minimum thickness to machine permite stabilirea adaosului de material minim ce va
fi achiat atunci cnd se va utiliza utiliza o operaie de tipul rework.
Sgeata roie indic Minimum thickness to machine. Sgeata cian indic materialul ce
nu a fost achiat. Sgeata neagr indic materialul achiat. Sgeata gri indic piesa ce trebuie
achiat (Figura 112).
Figura 112 Elementele ce definesc aceasta comanda

Pentru a nelege si mai bine cum se poate defini acest parametru, se va utiliza figura 113.
In aceast figur se observ cu linie roie ntrerupt, minimum thickness to machine. Culoarea
cian indic materialul ce nu a fost si nu va fi achiat. Culoarea neagr indic materialul achiat,
iar culoarea gri indic piesa ce va fi achiat.
Figura 113 Rezultatul utilizrii acestei comenzi
53
Unul dintre avantajele utilizrii acestei comenzi este acela c, in urma activrii si definirii
corecte a valorii parametrului, va rezulta un adaos de prelucrare uniform, ceea ce va permite
creterea duratei de via a sculei achietoare sau a plcutelor achietoare.
Valoarea acestui parametru depinde printre altele de tipurile de tratamente termice care
vor fi aplicate piesei naintea operaiei de finiie, de tipul de material al piesei, de toleranta piesei
in zona unde se executa acea operaie (valoarea indicata in acest caz ar fi egala cu dublul
tolerantei piesei in acea zona), ...
Figura 114 Valoarea adaosului minim de material in cazul proiectului

In situaia de fata, valoarea acestuia este recomandat a fi completata cu valoarea 0.1 mm
(Figura 114).
Limit Definition stabilete aria piesei ce va fi prelucrata respectnd limita conturului.
Aceasta limita poate fi in interiorul conturului sau in afara acestuia.
Figura 115 Definirea zonei de prelucrare

Aceast comand are trei opiuni. Prima dintre acestea este Side to machine. Aceast
opiune permite definirea a doi parametri in funcie de aria in care se realizeaz traiectoria sculei
achietoare. Inside impune ca traiectoria operaiei de achiere sa se efectueze doar in interiorul
conturului definit. In situaia in care nu exista un astfel de contur, acesta este implicit limita
semifabricatului.
54
A doua este Side to machine: Outside - impune ca traiectoria operaiei de achiere sa se
efectueze in exteriorul conturului definit. In situaia in care nu exista un astfel de contur, acesta
este implicit limita semifabricatului.
In situaia piesei prezentata ca model, este recomandata utilizarea opiunii Side to
machine: Inside (Figura 115).
A doua comanda din cele care permit stabilirea aria piesei ce va fi prelucrata respectnd
limita conturului este Stop position (Figura 116). Aceasta permite definirea poziiei unde se va
opri axa sculei achietoare: Outside permite oprirea axei sculei achietoare in afara conturului
definit sau in afara semifabricatului in cazul in care nu exista un contur definit (Figura 116
a/Figura 117).
a b c
Figura 116 Definirea limitei conturului unde se va opri axa sculei achietoare
Figura 117 Definirea limitei axei sculei aschietoare ca fiind in afara conturului piesei
Inside permite oprirea axei sculei achietoare in interiorul conturului definit sau in
interiorul semifabricatului in cazul in care nu exista un contur definit (Figura 116 b/ Figura 118).
55
Figura 118 Definirea limitei axei sculei aschietoare ca fiind in interiorul conturului piesei
On permite oprirea axei sculei achietoare pe limita conturului definit sau pe limita
semifabricatului in cazul in care nu exista un contur definit (Figura 116 c/Figura 119).
Figura 119 Definirea limitei axei sculei aschietoare ca fiind pe conturul piesei
In situaia piesei prezentata ca model, este recomandata utilizarea opiunii Side to
machine: Inside (Figura 120).
Figura 120 Definirea zonei in care se oprete axa sculei achietoare

A treia comanda din cele care permit stabilirea aria piesei ce va fi prelucrata respectnd
limita conturului este Offset (Figura 121).
Acest parametru este util in situatia in care piesa prezinta o insula in apropierea unui
perete ce nu permite sculei aschietoare sa prelucreze acea zona. Acest parametru poate fii utilizat
numai in cazul in care Position este setat pe una din pozitiile Inside/Outside.
56
Figura 121 Definirea distantei de achiere fata de piesa
Ignore holes on stock permite ignorarea unui alezaj din piesa (Figura 122). Aceasta
optiune este valida doar prin selectarea uneia din urmatoarele strategii de prelucrare, Helical sau
Zig-zag. Odata selectata, mai ramane de specificat limita maxima a diametrului alezajelor ce nu
vor fi aschiate.
Figura 122 Ignorarea alezajelor din piesa

Compute with tool holder permite compilarea informatiilor introduse tinand cont de
port-scula, astfel incat sa fie evitate coliziunile dintre sistemul scula-port-scula si piesa (Figura
123). Cand acesta optiune este selectata, trebuie stabilita si discy
Figura 123 Compilarea informatiilor tinand cont de port-scula

o definirea sculei aschietoare (Figura 124). Acest meniu permite definirea
sculei aschietoare. In acest moment, este foarte important ca parametrii sculei aschietoare definiti
in acest meniu, sa fie cat mai apropiati de cei reali, pentru ca rezultatul obtinut in urma calcularii
traiectoriei sculei aschietoare sa permita obtinerea unei traiectorii de aschiere cat mai exacte.
57
Figura 124 Meniul ce permite definirea parametrilor sculei aschietoare
Urmatorul pas consta in a crea o noua scula aschietoare. Acest lucru, incepe cu definirea
numelui sculei aschietoare (Figura 125) Name. Se va introduce textul dorit in spatiul indicat in
figura 125.
Figura 125 Introducerea numelui sculei aschietoare

Este indicat ca acest nume al sculei aschietoare sa aiba legatura cu tipul acesteia in
conformitate cu definitia existenta intr-un catalog de scule, sau prin introducerea unor informatii
care sa permita o identificarecat mai usoara a acesteia (tipul sculei aschietoare si diametrul
acesteia). Foarte importanta este confirmarea crearii sculei aschietoare cu tasta Enter.
Comment permite introducerea unui comentariu legat de scula aschitoare folosita.
Acest lucru este util atunci cand se folosesc datele recuperate dintr-un catalog de scule
aschietoare, date ce definesc aceasta scula aschietoare si care pot fi accesate ulterior fara a le mai
cauta intr-un catalog (Figura 126).
58
Figura 126 Utilizarea optiunii comment
Tool number permite introducerea numarului sculei aschietoare, numar care permite
regasirea acesteia in magazia masinii-unelte (Figura 127).
Figura 127 Utilizarea optiunii tool number

Daca acest numar nu coincide cu acela din magazia de scule aschietoare a masinii-unelte,
atunci cand este rulat programul pe masina-unelata cu CNC, fie este afisat un mesaj de eroare din
care va reiesi faptul ca in acel locas din magazia de scule aschietoare nu exista o scula
aschietoare declarata, fie se va incarca scula aschietoare aflata in acel locas din magazie. Daca
aceasta nu este cea declarata in program, este evident ce se poate intampla.
Ball-end tool permite definirea tipului de scula aschietoare utilizat (Figura 128). Atunci
cand este bifata aceasta optiune afisata in Figura 128, se poate defini o scula aschietoare cu cap
sferic. Daca aceasta optiune nu este bifata, scula aschietoare definita este o freza cilindro-
frontala.
59
Figura 128 Definirea tipului de scula aschietoare
Pentru a defini diametrul sculei aschietoare se va efectua dublu clic pe valoarea indicata
in Figura 129. In caseta de dialog deschisa, conform Figurii 130, se introduce valoarea
diametrului sculei aschietoare ce va fi folosita in procesul de aschiere. Se va confirma cu Enter.
Figura 129 Diametrul sculei aschietoare
Figura 130 Valoarea diametrului sculei aschietoare

Exista si alti parametrii ai sculei aschietoare ce pot fi introdusi in cadrul acestui meniu
dupa cum urmeaza: raza la varf a sculei aschietoare (Figura 131 a) Rc, lungimea partii active a
sculei aschietoare (Figura 131 b) Lc, lungimea ce permite declararea unei scule aschietoare cu o
60
configuratie complexa (Figura 131 c) l, lungimea sculei aschietoare (Figura 131 d) L si diametrul
cozii sculei aschietoare (Figura 131 e) db.
a) b) c
d) e)
Figura 131 Parametrii sculei aschietoare ce o definesc
o definirea regimurilor de aschiere (Figura 132). Acest meniu permite
definirea regimurilor de aschiere a sculelor aschietoare. Aceste valori reprezinta caracteristicile
de aschiere ale sculei aschietoare definite in cataloage.
Acest meniu permite stabilirea regimurilor de aschiere diferentiate la apropierea,
retragerea si prelucrarea prin aschiere a piesei. De asemenea, permite aplicarea unui regim de
aschiere diferentiat in cazul prelucrarii, asa cum va fi prezentat in continuare.
Name permite definirea numelui egimului de aschiere (Figura 133) . Se va introduce
textul dorit in spatiul indicat in figura 133.
Comment permite introducerea unui comentariu legat de regimul de aschiere utilizat.
Feedrate permite stabilirea valorii avansului (Figura 135). Prin selectarea casutei
Automatic compute from tooling Feeds and Speeds, aplicatia va stabili o valoare automata a
valorii avansurilor (de apropiere, de prelucrare si de retragere din zona de lucru) in functie de
diametrul sculei aschietoare. Adoptarea acestei strategii nu este recomandata!!!
61
Figura 132 Definirea regimurilor de aschiere
Figura 133 Definirea numelui regimului de aschiere

In cazul in care aceasta casuta nu este bifata (Figura 135), se pot introduce valorile celor
trei tipuri de avansuri/viteze de avans (de apropiere, de lucru, de retragere) sub forma de avans
(mm/rot) sau ca viteza de avans (mm/min). Aceasta selectie se face prin alegerea uneia din cele
doua variante existente in optiunea Unit (Figura 136).
Aceasta selectie se face prin apelarea sagetii existente in partea dreapta urmata de selectia
uneia din optiunile Linear (mm/min) sau Angular (mm/rot).
Valorile afisate in cataloage sunt prezentate in una din cele doua variante. Recomand
introducerea valori avansului/vitezei de avans in varianta existenta in catalog. In acest mod, nu
va exista pericolul introducerii eronate a valorilor avansurilor/vitezelor de avans.
62
Pentru acest lucru se va selecta mai intai conform Figurii 136 sub ce forma se vor
introduce valorile. Urmeaza introducerea valorilor avansului/vitezei de avans si apoi se va reveni
la tipul unitatii de masura care se va utiliza (Figura 136). Aceasta transformare este automata,
aplicatia utilizand valorile introduse in cadrul sectiunii sculei aschietoare (Figura 129).
Figura 135 Stabilirea tipului de aschiere automat/manual

Recomand utilizarea in cazul frezarii, a vitezei de avans (mm/min), pentru ca este mai
apropiata de dinamica procesului.
Valoarea avansului/vitezei de avans care se regaseste in catalog este cea care trebuie
introdusa in caseta Machining (Figura 137). Aceasta valoare reprezinta valoarea cu care se va
efectua prelucrarea prin aschiere a semifabricatului.
63
Valoarea avansului/vitezei de avans de lucru nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima a
avansului/vitezei de avans a masinii-unelte.
Figura 136 Stabilirea modului de afisare a avansului
Figura 137 Stabilirea vitezei de avans de lucru

Approach reprezinta avansul/viteza de avans cu care scula aschietoare intra in contact
cu semifabricatul (Figura 138). Pentru a proteja scula aschietoare este recomandat ca aceasta
valoare sa nu depaseasca 25% din valoarea avansului/vitezei de avans de lucru.
Retract reprezinta avansul/viteza de avans cu care scula aschietoare se retrage din zona
de lucru, pentru a se deplasa intr-o alta zona de lucru (Figura 139). Din acest motiv, aceasta
valoare poate sa fie 200% din valoarea avansului/vitezei de avans de lucru, dar sa nu depaseasca
valoarea avansului/vitezei de avans de deplasare a masinii-unelte.
64
Figura 138 Stabilirea vitezei de avans de apropiere
Figura 139 Stabilirea vitezei de avans de retragere

Feedrate reduction in corners permite stabilirea valorii avansului/viteza de avans
(Figura 140) la schimbarea directiei avansului/viteza de avans.
Prin selectarea casutei Feedrate reduction in corners, aplicatia va permite introducerea
unor valori ale avansului/viteza de avans care sa protejeze scula aschietoare, piesa, dar si masina-
unealta.
Asa cum este indicat in Figura 141, aceasta optiune permite introducerea unor modificari
ale avansului/vitezei de avans in zonele traiectoriei sculei aschietoare mentionate anterior.
Conform Figurii 141, 1 reprezinta avansul/viteza de avans de lucru, 2 (zona rosie din
Figura 141) reprezinta avansul/viteza de avans modificat/modificata la schimbarea directiei, A
65
reprezinta distanta dupa colt in care are loc pastrarea avansului/vitezei de avans
modificat/modificata, B reprezinta distanta pana la colt in care are loc pastrarea avansului/vitezei
de avans modificat/modificata.

Asa cum se poate observa din Figura 141 a, schimbarea directiei de aschiere se face sub
un unghi de 900, daca valoarea introdusa in cadrul optiunii Maximum radius este 0 (Figura
142).
In situatia in care aceasta optiune este activata prin introducerea unei valori in acea
casuta, schimbarea directiei de prelucrare se face intr-o maniera ce produce o reducere a uzurii
sculei aschietoare, dar si o protejare a masinii-unelte (Figura 141 b si c) prin introducerea unei
raze de racordare cu raza egala cu valoarea introdusa in Figura 142.
a) b) c)
Figura 141 Modificarea avansului/vitezei de avans la schimbarea directiei
Atentie! Nu confundati aceasta zona a aplicatiei cu cea din Figura 93 (High Speed
Machining). Daca acea optiune este activata nu inseamna modificarea avansului/vitezei de avans
la schimbarea directiei de aschiere.
66
Figura 142 Stabilirea valorii razei de racordare la schimbarea directiei de aschiere
Aceste valori ale avansului/vitezei de avans modificat/modificata se stabilesc ca procent
din valoarea avansului/vitezei de avans de lucru (Figura 143).
In acest caz este stabilit/stabilita un/o avans/viteza de avans ce are o valoare de 40% din
valoarea avansului/vitezei de avans de lucru introdusa in Figura 137.
Figura 143 Stabilirea procentului la care se va reduce avansul/viteza de avans
67
Distance before corner permite stabilirea distantei pana la raza, la care se produce
modificarea avansului/vitezei de avans (Figura 144).
Figura 144 Stabilirea distantei pana la raza

Distance after corner permite stabilirea distantei de la raza, la care se produce
modificarea avansului/vitezei de avans (Figura 145).
Figura 145 Stabilirea distantei dupa raza
68
Spindle Speed permite stabilirea valorii turatiei/vitezei de rotatie a sculei aschietoare
(Figura 145). Prin selectarea casutei Automatic compute from tooling Feeds and Speeds,
aplicatia va stabili o valoare automata a valorii turatiei/vitezei de rotatie a sculei aschietoare in
functie de diametrul sculei aschietoare. Adoptarea acestei strategii nu este recomandata!!!
Figura 145 Stabilirea distantei dupa raza

In cazul in care aceasta casuta nu este bifata (Figura 145), se poate introduce valoarea
turatiei/vitezei de rotatie a sculei aschietoare sub forma de turatie (rot/min) sau ca viteza de
rotatie (mm/min). Aceasta selectie se face prin alegerea uneia din cele doua variante existente in
optiunea Unit (Figura 146).
uneia din optiunile Linear (mm/min) sau Angular (rot/min).
introducerea valori turatiei/vitezei de rotatie in varianta existenta in catalog (Figura 147). In acest
mod, nu va exista pericolul introducerii eronate a valorilor turatiei/vitezei de rotatie.
introduce valorile. Urmeaza introducerea valorilor turatiei/vitezei de rotatie si apoi se va reveni
69
Figura 146 Stabilirea modului de afisare a turatiei/vitezei de rotatie
Figura 147 Stabilirea turatiei/vitezei de rotatie

o definirea macrourilor (Figura 148) Macro Management. Acest meniu
permite definirea regimurilor de aschiere a sculelor aschietoare. Aceste valori reprezinta
caracteristicile de aschiere ale sculei aschietoare definite in cataloage.
70
Figura 148 Definirea macrourilor
Traiectoriile descrise cu ajutorul macrourilor, permit introducerea miscarilor de apropiere
si retragere, dar si introducerea miscarilor de legatura intre diferite traiectorii.
In functie de tipul prelucrarii pe care dorim sa o efectuam, tipurile de informatii care pot
fi introduse si cerute de catre programator a fi efectuate, sunt diferite. Din acest motiv,
macrourile specifice prelucrarilor de degrosare (ebos) (Figura 149), sunt diferite de cele necesare
prelucrarilor de semifinisare sau finisare.

Conform figurii 149 exista 3 optiuni ce pot fi configurate.Prima dintre acestea este:
Optimize retract optimizeaza miscarile de retragere ale sculei. In situatia in care
aceasta nu este activata, miscarile sunt efectuate fara conditionari. Acest lucru determina
posibilitatea ridicarii sculei aschietoare inaintea realizarii miscarii de deplasare/pozitionare din
punctul curent in alt punct, pana la planul de siguranta urmata de deplasarea sculei aschietoare in
urmatoarea pozitie de lucru.
71
Selectarea acestei optiuni, determina anularea definitiei planului de referinta si impunerea
unui plan de siguranta nou (Figura 150).
Figura 150 Optimizarea retragerilor

Unul din avantajele acestei optiuni este ca timpul de prelucrare se reduce cu un procent
important. Acesta este cu atat mai insemnat cu cat diferenta dintre planul de siguranta si distanta
de siguranta axiala (Axial safety distance) este mai mare.
Aceasta distanta de siguranta axiala trebuie aleasa astfel incat sa permita sculei
aschietoare sa se poata deplasa dintr-un punct in altul.
Distanta de apropiere (Approach distance), trebuie definita in cazul in care se
utilizeaza optiunea Plunge (Figura 151).
Figura 151 Distanta de apropiere

Distanta de apropiere radiala (Radial Safety distance), reprezinta distanta parcursa pe
directie orizontala inainte de apropierea de semifabricat (Figura 152).
Figura 152 Distanta de apropiere radiala

Circular approach prin activarea acestei optiuni se creaza angajari circulare ale sculei
aschietoare in momentul apropierii de semifabricat (Figura 153). Raza acestor apropieri circulare
se poate introduce conform Figurii 153.
72
Figura 153 Apropierea radiala
Engage from outside prin activarea acestei optiuni se impune ca apropierea de
semifabricat sa fie executata din exteriorul acestuia (Figura 154). Aceasta optiune este
recomandata in cazul pieselor de tip buzunar deschis. In cazul pieselor de tip buzunar inchis nu
isi poate produce efectul.
Figura 154 Distanta de apropiere radiala

Optine Mode ofera mai multe posibilitati de abordare a prelucrarii prin aschiere a
semifabricatului (Figura 155). Aceste posibilitati sunt (Figura 156):
Figura 155 Tipuri de angajare a materialului de catre scula aschietoare
73
Plunge: scula aschietoare va executa intrarea in plan vertical (similar operatiei de
gaurire).
Figura 156 Tipuri de angajare a materialului de catre scula aschietoare

Drilling: scula aschietoare intra in plan vertical in alezaje deja realizate. Diametrul
alezajului de intrare a sculei aschietoare poate fi modificat.
Ramping: scula aschietoare executa intrarea in semifabricat in rampa. Se pot stabili
unghiul rampei si distanta in care sa se execute aceasta miscare (Figura 157).
Figura 157 Tipul ramping de angajare a sculei aschietoare

Helix: scula aschietoare executa intrarea in semifabricat sub forma elicoidala. Se pot
stabili diametrul elicei si unghiul rampei (Figura 158).
Figura 158 Tipul helix de angajare a sculei aschietoare

Radial only: scula aschietoare executa intrarea in semifabricat in alezaje deja existente,
definindu-se punctul de intrare. Acest tip de intrare in material evita intrarea in rampa. Daca
acest lucru nu este posibil, este oprita prelucrarea.
74
Dupa ce a fost selectat modul de intrare a sculei aschietoare in material, se va efectua
calcularea traiectoriei (Figura 159).
Figura 159 Calculul traiectoriei

Realizarea calcului este evidentiat in Figura 160
Figura 160 Realizarea calcului traiectoriei

Dupa calcularea traiectoriei, aceasta este vizibila si se poate realiza o verificare cu varful
sculei aschietoare.
75
Figura 161 Traiectoria sculei aschietoare
Foarte importanta este posibilitatea de a realiza o simulare a prelucrarii (Figura 162).
Aceasta simulare permite evidentierea erorilor de prelucrare fara a implica masina-unealta, scula
aschietoare sau piesa.
Figura 162 Simularea traiectoriei sculei aschietoare

In continuarea tehnologiei de prelucrare vom prezenta a doua operatie.
76
- selectarea operaiei de semifinisare/finisare Zlevel (Figura 163) din
meniul Machining Operation ( sau Insert / Machining Operation / Surface Machining
Operation). Odat cu crearea acestei operaii de semifinisare/finisare, in browser aceasta apare
adugat (Figura 164).
Figura 163 Selectarea operatiei Zlevel
Figura 164 Introducerea numelui operatiei Zlevel

Operaia de semifinisare/finisare, este structurata in 5 meniuri principale (Figura 165).
Primul meniu , este acela care permite definirea strategiilor de achiere (Figura 166). Cel
de-al doilea meniu permite precizarea elementelor asupra crora se vor aplica strategiile
de achiere precizate anterior (Figura 63). Cel de-al treilea meniu este cel unde se poate
77
defini scula cu care se poate face prelucrarea (Figura 64). In al patrulea meniu sunt
definite regimurile de achiere (Figura 65), iar in al cincilea meniu sunt definite tipurile
de intrri si iei din zona de lucru (Figura 66), astfel nct sa nu existe coliziuni intre scula
achietoare si piesa sau dispozitivele de prindere/fixare.
Figura 165 Meniurile operatiei Zlevel

in alte 5 sub meniuri (Figura 166). Primul dintre acestea este definirea strategiilor de achiere.
Figura 166 Sub-meniurile operatiei de definirea strategiilor de achiere
78
In acest meniu este definit modulul de prelucrare Machining, existnd 5 opiuni: modul
de prelucrare, Machining tolerance (Figura 167). Acest modul permite stabilirea erorilor de
prelucrare. Daca in cazul operatiei de degrosare aceasta valoare ar trebui stabilita in jurul valorii
de 0.1-0.2 mm, inferioara adaosului de prelucrare, in cazul operatiei de semifinitie aceasta ar
trebui sa fie situata intre 0.05-0.1 mm, cu aceeasi observatie ca aceasta sa fie inferioara adaosului
de prelucrare ramas, iar in cazul operatiei de finitie aceasta valoare trebuie sa fie inferioara 0.01
mm.
Figura 167 Modulul de prelucrare Machining tolerance

A doua optiune o reprezinta modulul alegerii tipului de avans, Cutting mode (Figura
168). Acesta specifica poziia sculei achietoare fa de suprafaa prelucrata.
In sensul avansului
In sens invers avansului
In ambele sensuri ale avansului
Figura 168 Modulul alegerii tipului de avans
79
In cazul prelucrrilor efectuate in sensul avansului, achiile sunt egale ca si dimensiune si
tind sa devina mai reduse ctre finalul prelucrrii. Acest mod de prelucrare protejeaz mai mult
scula fiind recomandat pentru degrori.
In cazul prelucrrilor efectuate in sens invers avansului, achiile tind sa devina mai mari
ca si dimensiune ctre finalul prelucrrii. Acest mod de prelucrare este recomandat pentru finiii.
Rugozitatea acestor suprafee este ca si valoare mai mica.
In cazul prelucrrilor efectuate in ambele sensuri ale avansului, se face o economie de
timp considerabila.
A treia optiune o reprezinta modulul alegerii tipului de prelucrare, Machining mode
(Figura 169).
Figura 169 Modulul alegerii tipului de prelucrare

Exista 4 astfel de opiuni de prelucrare. Prima vizeaz prelucrari plan cu plan, By plane
(Figura 170 a). A doua se refera doar la zona buzunarelor Pockets only (Figura 170 b). A treia se
refer la zonele exterioare buzunarelor Outer part (Figura 170 c), iar cea de-a patra se refer la
posibilitatea de prelucrare att a buzunarelor cat si a zonelor exterioare Outer part and pockets
(Figura 170 d).
a b c d
Figura 170 Modulul alegerii tipului de prelucrare
A patra optiune o reprezinta modulul ce permite stabilirea distantei din traiectorie ce se
poate suprapune, Pass overlap (Figura 171). Aceasta optiune este importanta daca dorim ca zona
de intrare si de iesire din aschiere sa nu fie aceeasi. Aceasta optiune evita aparitia unei linii
materializata de aceste intrari si iesiri din aceeasi pozitie (Figura 172).
80
Figura 171 Stabilirea distantei din traiectorie ce se poate suprapune

A cincea optiune o reprezinta modulul ce permite stabilirea unui adaos de prelucrare
suplimentar, Offset on tool path (Figura 173).

Aceasta optiune este utila daca dorim sa prelucram o piesa de tipul celei prezentate in
Figura 174. Utilizarea unei freze de tip T presupune stabilirea unei traiectorii diferite. Punctele
verzi reprezinta traiectoria sculei aschietoare.
81
Figura 174 Exemplu de utilizare a optiunii adaosului de prelucrare suplimentar
Al doilea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 175) este meniul Axial.
Acest meniu permite stabilirea strategiei de achiere, dar si permite stabilirea parametrilor acestei
strategii.
Figura 175 Stabilirea strategiei de aschiere

Prima optiune o reprezinta modulul ce permite stabilirea pasului trecerilor sculei
aschietoare, Stepover (Figura 176).
Figura 176 Alegerea pasului trecerilor sculei aschietoare

Acest parametru prezinta trei variante:
Constant pas constant, ce se realizeaza prin definirea unui plan si proiectarea acestuia
pe piesa (Figura 177).
82
Figura 177 Utilizarea pasului constant
Distance contour presupune utilizarea unei distante impuse pentru fiecare traseu al
sculei aschietoare (Figura 178).
Figura 178 Utilizarea unei distante impuse pentru fiecare traseu al sculei aschietoare
Via scallop height impune inaltimea asperitatilor ramase la doua treceri succesive
(Figura 179). Din momentul in care este stabilita aceasta inaltime, traiectoriile sunt calculate
automat pentru a le realiza. Acest tip de prelucrare esre recomandata pentru prelucrari cu unghi
de inclinare diferit (Figura 180).
Figura 179 Utilizarea unei inaltimi de profil stabilite de catre programator
Figura 180 Exemplu de prelucrare cu unghi de inclinare diferit

Al treilea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 181) este meniul Zone.
Acest meniu permite filtrarea suprafetelor ce vor fi prelucrate. Prin introducerea unei valori, se
va face prelucrarea suprafetelor inclinate, exceptie facand suprafetele orizontale (Figura 182).
Daca dorin ca prelucrarea sa se realizeze si pe suprafata orizontala, atunci valoarea trebuie sa fie
0.
83
Figura 181 Meniul Zone
Figura 182 Exemplu de utilizare

Al patrulea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 183) este High Spead
achiere.
protejarea sculei achietoare, dar si obinerea nor suprafee ce prezint o calitate ridicat.
Figura 183 Parametrii specifici prelucrrii la viteze mari de achiere

Al cincilea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 184) este Output. Acest
meniu permite stabilirea tipului formatului codului generat pentru masina-unealta cu CNC.
84
Figura 184 definirea modulului Output
prelucrat.

Part se va selecta zona roie din figura 186 a (part) cu un clic stnga. In continuare se
va selecta piesa ce se dorete a fi prelucrata Figura 186 b clic stnga. Apoi se va efectua dublu
clic stnga in spaiul de lucru, dar in afara piesei. Se revine automat in meniul din figura 186 a,
85
dar zona marcat din aceast figur, nu mai este roie, ci are culoarea verde. Acest lucru
nseamn c setrile au fost realizate corect.

86


(Figura 190).
87

88

programatorul dorete sa se asigure ca se va achia in acea zona (Figura 194).
Figura 194 Vizualizarea suprafeelor impuse cu ajutorul meniului Imposed plane

89
completarea acelui cmp cu valoarea de 0 mm (Figura 197 b). Se efectueaz dublu clic in zona
90

figura 199.
91

92
frontala.

93

a) b) c
94
d) e)

Name permite definirea numelui egimului de aschiere (Figura 207). Se va introduce
95

96

aplicatia utilizand valorile introduse in cadrul sectiunii sculei aschietoare.
97

98
99
Figura 214 Stabilirea valorii turatiei/vitezei

100
101

macrourile specifice prelucrarilor de semifinisare/finitie (Figura 219), sunt diferite de cele
necesare prelucrarilor de degrosare.
102
Prima optiune a acestui meniu este Approach ce permite programatorului sa
stabileasca strategia de angajare a sculei aschietoare (Figura 220).
Figura 220 Strategia de angajare a materialului

Exista 6 tipuri prestabilite, si o varianta unde programatorul poate crea propriul tip de
apropiere de material.
Alond tool axis scula aschietoare se deplaseaza in lungul axei sculei aschietoare
(Figura 221).
Figura 221 Deplasarea sculei aschietoare in lungul axei acesteia

Pentru a modifica valoarea, se executa dublu clic pe valoarea afisata in figura 221, si in
meniul afisat se introduce valoarea dorita (Figura 222).
103
Figura 222 Meniul de modificare a valorii lungimii traiectoriei
Along a vector - scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui vector orizontal (Figura
223).
Figura 223 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui vector orizontal


Circular scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui arc de cerc (Figura 225).
Pentru a modifica valoarea, se executa dublu clic pe fiecare valoare afisata in figura 225,
si in meniul afisat se introduce valoarea dorita (Figura 226). Asa cum se poate observa si din
figura 225, miscarea circulara de apropiere este definita printr-un arc de cerc, urmata de un
segment ce poate varia in functie de valoarea introdusa de la tangent la acesta pana la 180o si o
miscare in lungul axei sculei aschietoare.
104
Modificarile acestor parametri mentionati, permit programatorului sa configureze
miscarea de apropiere conform nevoilor sale.
Figura 225 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui arc de cerc
Figura 226 Modalitati de modificare a valorilor din meniul standard

Circular or ramping scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui arc de cerc in
rampa (Figura 227).
Figura 227 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui arc de cerc in rampa
segment in rampa tangent la acesta si o miscare in lungul axei sculei aschietoare.
105
Ramping scula aschietoare se deplaseaza in lungul unor serii de segmente in rampa,
astefl incat sa fie respectat unghiul rampei nu se tine cont de distanta in care se poate realiza
acest unghi al rampei (Figura 229).
Figura 229 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui segment in rampa

figura 229, miscarea in rampa este urmata o miscare in lungul axei sculei aschietoare.

Prolongement mouvement scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui segment
inclinat (Figura 231). Valoarea acestui unghi se poate introduce conform figurii 232.
106
Figura 231 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui segment inclinat

Build by user scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui traseu realizat de
programator (Figura 233). Acest tip de traseu poate fi construit utilizand elementele prezentate in
continuare.
Figura 233 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unei traiectorii create de programator
- adauga o miscare axiala
- adauga o miscare perpendiculara la un plan definit
- adauga un segment la o linie existenta
107
- adauga miscare plecand de la un punct
- adauga o miscare circulara
- adauga o miscare circulara in rampa
- adauga o miscare in rampa
- adauga o miscare in lungul unui segment inclinat
- sterge toate miscarile introduse
- sterge miscarea selectata

Unul dintre avantajele acestui tip de deplasari, este ca programatorul poate imbina aceste
miscari in functie de necesitati.


sculei aschietoare.
108
- selectarea operaiei de semifinisare/finisare Sweeping (Figura 238)

din meniul Machining Operation ( sau Insert / Machining Operation / Surface Machining
Operation). Odat cu crearea acestei operaii de semifinisare/finisare, in browser aceasta apare
adugat (Figura 239).
109
Figura 238 Selectarea operatiei Zlevel
Figura 239 Introducerea numelui operatiei Zlevel

Operaia de semifinisare/finisare, este structurata in 5 meniuri principale (Figura 240).
Primul meniu , este acela care permite definirea strategiilor de achiere (Figura 241). Cel
de-al doilea meniu permite precizarea elementelor asupra crora se vor aplica strategiile
de achiere precizate anterior (Figura 63). Cel de-al treilea meniu este cel unde se poate
defini scula cu care se poate face prelucrarea (Figura 64). In al patrulea meniu sunt
definite regimurile de achiere (Figura 65), iar in al cincilea meniu sunt definite tipurile
110
de intrri si iei din zona de lucru (Figura 66), astfel nct sa nu existe coliziuni intre scula
achietoare si piesa sau dispozitivele de prindere/fixare.
Figura 240 Meniurile operatiei Zlevel

in alte 5 sub meniuri (Figura 241). Primul dintre acestea este definirea strategiilor de achiere.
Figura 241 Sub-meniurile operatiei de definirea strategiilor de achiere
111
In acest meniu este definit modulul de prelucrare Machining, existnd 4 opiuni: modul
de prelucrare, Machining tolerance (Figura 242). Acest modul permite stabilirea erorilor de
prelucrare. Daca in cazul operatiei de degrosare aceasta valoare ar trebui stabilita in jurul valorii
de 0.1-0.2 mm, inferioara adaosului de prelucrare, in cazul operatiei de semifinitie aceasta ar
trebui sa fie situata intre 0.05-0.1 mm, cu aceeasi observatie ca aceasta sa fie inferioara adaosului
de prelucrare ramas, iar in cazul operatiei de finitie aceasta valoare trebuie sa fie inferioara 0.01
mm.
Figura 242 Modulul de prelucrare Machining tolerance

A doua optiune o reprezinta modulul alegerii tipului de avans, Tool path style (Figura
243). Acesta specifica poziia sculei achietoare fa de suprafaa prelucrata.
Figura 243 Modulul alegerii tipului de avans

In cazul prelucrrilor efectuate in zig-zag, prelucrarea se executa in ambele sensuri ale
directiei de prelucrare.
In cazul prelucrrilor One-way same, traiectoria este calculata inclusiv pe conturul
suprafetei de prelucrat.
In cazul prelucrrilor One-way next, traiectoria este calculata evitand conturul suprafetei
de prelucrat.
A treia optiune o reprezinta modulul schimbarii sensului de prelucrare, Reverse tool
path (Figura 244).
112
Figura 244 Modulul schimbarii sensului de prelucrare
A patra optiune o reprezinta modulul ce permite stabilirea discretizarii maxime (Figura
246). Aceasta optiune este importanta daca dorim ca zonei selectate pentru prelucrarea prin
aschiere sa-i fie acordat o atentie speciala. (Figura 245).
Figura 245 Stabilirea discretizarii maxime
Figura 246 Stabilirea discretizarii maxime

Primul parametru ce trebuie completat priveste definirea distantei dintre doua puncte ale
discretizarii Step (Figura 247).
Un al doilea parametru al acestui modul, il reprezinta Distribution Mode (Figura 248).
Al treilea parametru defineste tipul zonelor ce vor fi prelucrate prin aschiere Plunge
mode (Figura 249 a). No check, nu va tine cont de tipul suprafetei (Figura 249 b). No plunge, va
stabili traiectoria doar pentru zona superioara a profilului, in situatia in care acesta prezinta
variatii (Figura 249 c). Traiectoria va fi ascendenta permanent. Same height, va stabili
traiectoria doar pentru zonele superioare ale profilului, in situatia in care acesta prezinta variatii
(Figura 249 d).
113
Figura 247 Definirea distantei dintre doua puncte ale discretizarii
Figura 248 Stabilirea modului distributiei
Figura 249 Stabilirea modului de aschiere
114
Al doilea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 250) este meniul Radial.
Acest meniu permite stabilirea strategiei de achiere, dar permite si stabilirea parametrilor acestei
strategii.
Figura 250 Stabilirea modului de aschiere Radial

Prima optiune o reprezinta modulul ce permite stabilirea pasului trecerilor sculei
aschietoare, Stepover (Figura 251).

Acest parametru prezinta doua variante:
Constant pas constant, ce se realizeaza prin definirea unui plan si proiectarea acestuia
pe piesa (Figura 252).
Figura 252 Utilizarea pasului constant

Via scallop height impune inaltimea asperitatilor ramase la doua treceri succesive
(Figura 253). Din momentul in care este stabilita aceasta inaltime, traiectoriile sunt calculate
automat pentru a le realiza. Acest tip de prelucrare esre recomandata pentru prelucrari cu unghi
de inclinare diferit (Figura 254).
115
Figura 253 Utilizarea unei inaltimi de profil stabilite de catre programator
Figura 254 Exemplu de prelucrare cu unghi de inclinare diferit

Al treilea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 255) este meniul Axial.
Acest meniu permite stabilirea numarului de treceri, dar si permite stabilirea parametrilor acestei
strategii.
Figura 255 Stabilirea strategiei de aschiere

Prima optiune o reprezinta modulul ce permite stabilirea trecerilor sculei aschietoare,
Multi-pass (Figura 256).
116
Exista trei variante care pot fi utilizate. Maximum cut depth and total depth ce
reprezinta adancimea maxima si adancimea totala de aschiere (Figura 257), unde parametrii ce
pot fi configurati sunt adancimea maxima de aschiere, Maximum cut depth, si adancimea totala
de aschiere, Total depth.
Figura 257 Adancimea maxima si adancimea totala de aschier

Number of levels and maximum cut depth, reprezinta numarul de treceri si adancimea
maxima de aschiere (Figura 258), unde parametrii ce pot fi configurati sunt numarul de treceri,
Number of levels, si adancimea maxima de aschiere, Maximum cut depth.
Figura 258 Numarul de treceri si adancimea maxima de aschiere

Number of levels and toltal depth, reprezinta numarul de treceri si adancimea totala de
aschiere (Figura 259), unde parametrii ce pot fi configurati sunt numarul de treceri, Number of
levels, si adancimea totala de aschiere, Total depth.
Figura 258 Numarul de treceri si adancimea totala de aschiere

Al patrulea modul este Zone. Daca dorim ca prelucrarea sa se realizeze si pe suprafata
orizontala, atunci valoarea trebuie sa fie 0 (Figura 259 & Figura 260), Horizontal zones.
117
Figura 259 Meniul Zone Prelucrarea zonelor orizontale
Figura 260 Exemplu de utilizare

Daca dorim ca prelucrarea sa se realizeze pe toate suprafatele, atunci trebuie sa fie
selectat parametrul (Figura 261), All.
Figura 261 Meniul Zone Prelucrarea tuturor zonelor

Daca dorim ca prelucrarea sa se realizeze doar pe suprafatele frontale, atunci trebuie sa
fie selectat parametrul (Figura 262), Front walls. Se va specifica valoarea minima a inclinatiei
peretilor frontali, Minimum Frontal Slope (Figure 263).
Figura 262 Meniul Zone Prelucrarea zonelor frontale

Daca dorim ca prelucrarea sa se realizeze doar pe suprafatele frontale, atunci trebuie sa
fie selectat parametrul (Figura 264), Front walls. Se va specifica valoarea minima a inclinatiei
peretilor frontali, Minimum Frontal Slope (Figure 265).
118
Figura 263 Valoarea minima a inclinatiei peretilor frontali
Figura 264 Meniul Zone Prelucrarea zonelor laterale
Figura 265 Valoarea minima a inclinatiei peretilor laterali

Al cincilea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 266) este Island. Acest
meniu permite definirea parametrilor care permit evitarea insulelor (Figura 267), Island skip.
Figura 266 Meniul Island
119
Figura 266 Zone care vor fi evitate
Al saselea modul din definirea strategiilor de achiere (Figura 183) este High Spead
achiere.
protejarea sculei achietoare, dar si obinerea nor suprafee ce prezint o calitate ridicat.
Figura 267 Parametrii specifici prelucrrii la viteze mari de achiere
Figura 268 Utilizarea prelucrrii la viteze mari de achiere

prelucrat.
120
Part se va selecta zona roie din figura 270 a (part) cu un clic stnga. In continuare se
va selecta piesa ce se dorete a fi prelucrata Figura 270 b clic stnga. Apoi se va efectua dublu
clic stnga in spaiul de lucru, dar in afara piesei. Se revine automat in meniul din figura 270 c,
dar zona marcat din aceast figur, nu mai este roie, ci are culoarea verde. Acest lucru
nseamn c setrile au fost realizate corect.
121

122

(Figura 274).


123

programatorul dorete sa se asigure ca se va achia in acea zona (Figura 278).
124
Figura 278 Vizualizarea suprafeelor impuse cu ajutorul meniului Imposed plane

125
completarea acelui cmp cu valoarea de 0 mm (Figura 281 b). Se efectueaz dublu clic in zona
126
figura 283.

127

frontala.
128

129
a) b) c
d) e)
130
Name permite definirea numelui egimului de aschiere (Figura 291). Se va introduce
131

aplicatia utilizand valorile introduse in cadrul sectiunii sculei aschietoare.
132
133
134

135
136
137
macrourile specifice prelucrarilor de semifinisare/finitie (Figura 302), sunt diferite de cele
necesare prelucrarilor de degrosare.
Prima optiune a acestui meniu este Approach ce permite programatorului sa
stabileasca strategia de angajare a sculei aschietoare (Figura 303).
Figura 303 Strategia de angajare a materialului

Exista 6 tipuri prestabilite, si o varianta unde programatorul poate crea propriul tip de
apropiere de material.
Alond tool axis scula aschietoare se deplaseaza in lungul axei sculei aschietoare
(Figura 304).
138
Figura 304 Deplasarea sculei aschietoare in lungul axei acesteia

Along a vector - scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui vector orizontal (Figura
306).
Figura 306 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui vector orizontal

139
Circular scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui arc de cerc (Figura 308).
segment ce poate varia in functie de valoarea introdusa de la tangent la acesta pana la 180 o si o
miscare in lungul axei sculei aschietoare.
Modificarile acestor parametri mentionati, permit programatorului sa configureze
miscarea de apropiere conform nevoilor sale.
Figura 08 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui arc de cerc

Circular or ramping scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui arc de cerc in
rampa (Figura 310).
140
Figura 310 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui arc de cerc in rampa
segment in rampa tangent la acesta si o miscare in lungul axei sculei aschietoare.

Ramping scula aschietoare se deplaseaza in lungul unor serii de segmente in rampa,
astefl incat sa fie respectat unghiul rampei nu se tine cont de distanta in care se poate realiza
acest unghi al rampei (Figura 312).
Figura 312 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui segment in rampa

figura 312, miscarea in rampa este urmata o miscare in lungul axei sculei aschietoare.
141
Prolongement mouvement scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui segment
inclinat (Figura 314). Valoarea acestui unghi se poate introduce conform figurii 315.
Figura 314 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unui segment inclinat

Build by user scula aschietoare se deplaseaza in lungul unui traseu realizat de
programator (Figura 316). Acest tip de traseu poate fi construit utilizand elementele prezentate in
continuare.
Figura 316 Deplasarea sculei aschietoare in lungul unei traiectorii create de programator
142
- adauga o miscare axiala
- adauga o miscare perpendiculara la un plan definit
- adauga un segment la o linie existenta
- adauga miscare plecand de la un punct
- adauga o miscare circulara
- adauga o miscare circulara in rampa
- adauga o miscare in rampa
- adauga o miscare in lungul unui segment inclinat
- sterge toate miscarile introduse
- sterge miscarea selectata

Unul dintre avantajele acestui tip de deplasari, este ca programatorul poate imbina aceste
miscari in functie de necesitati.

143
sculei aschietoare (Figura 319).

144
- selectarea functiei Generate NC Output Interactively (Figura 321)
din meniul NC OutputManagement.
Figura 321 Generarea codului NC

Aceasta functie prezinta patru optiuni.
Prima dintre aceasta permite alegerea tipului de script ce este generat (Figura 322), NC
data type. Exista 4 tipuri de cod ce poate fi generat, in functie de locul unde va fi utilizat. Pentru
masinile-unelte cu CNC, centrele de prelucrare, tipul selectat este NC code (Figura 322).
Urmatoarea optiune este legata de modalitatea prezentarii codului generat One file
(Figura 323). Prima optiune va genera un cod, doar pentru operatiile selectate anterior, For all
selected programs.
Cea de-a treia va genera un singur program ce va cuprinde toate operatiile existente, By
program.
Cea de-a treia va genera programe independente pentru fiecare operatie prezenta, By
machining operation.
145
Figura 323 Tipul de cod NC generat

Ultima optiune ne va permite sa stabilim locatia unde vor fi stocate programele generate
(Figura 324).
Figura 324 Stabilirea locatiei unde vor fi stocate programele generate

In acest moment exista toate elementele necesare generarii codului NC. Acest lucru este
posibil prin actionarea comenzii Execute (Figura 235).
146
In continuare este prezentat codul necesar executarii unei operatii simple.
CLEAR
DEF WORK[1]
DIREC V
ORIGIN H1
CYLNDR 0P,[0,0],45,0,-10
END
DRAW
G15 H1
G40G17G80
Txx M6
VTLIN[6]=9 VTLTD[6]=6 VTLNA[6]=180
(CF10 finitie)
G90
G0 G56 X2.499 Y-5.398 S7900 Hxx M03
G0 Z50
147
G1 Z3. F1500.
G1 Z-.202 M08 F2500.
X12.499 Y-5.4 Z-.001
X16.05 Z0
X26.05 Y-5.401 Z.008
Y-5.301
X16.05 Y-5.3 Z0
X12.499 Z-.001
X2.499 Y-5.298 Z-.202
Y-5.198
X12.499 Y-5.2 Z-.001
X16.05 Z0
X26.05 Y-5.201 Z.008
Y-5.101
X16.05 Y-5.1 Z0
X12.499 Z-.001
X2.499 Y-5.098 Z-.202
Y-4.998
X12.499 Y-5. Z-.001
X16.05 Z0
X26.05 Y-5.001 Z.008
Y-5.401 Z-7.327
X16.05 Y-5.4 Z-7.333
X12.499 Z-7.334
X2.499 Y-5.398 Z-7.484
Y-5.298
X12.499 Y-5.3 Z-7.334
X16.05 Z-7.333
X26.05 Y-5.301 Z-7.327
Y-5.201
X16.05 Y-5.2 Z-7.333
X12.499 Z-7.334
X2.499 Y-5.198 Z-7.484
Y-5.098
X12.499 Y-5.1 Z-7.334
X16.05 Z-7.333
X26.05 Y-5.101 Z-7.327
Y-5.001
X16.05 Y-5. Z-7.333
X12.499 Z-7.334
X2.499 Y-4.998 Z-7.484
Y-5.398 Z-14.767
X12.499 Y-5.4 Z-14.667
X16.05
X26.05 Y-5.401 Z-14.663
148
Y-5.301
X16.05 Y-5.3 Z-14.667
X12.499
X2.499 Y-5.298 Z-14.767
Y-5.198
X12.499 Y-5.2 Z-14.667
X16.05
X26.05 Y-5.201 Z-14.663
Y-5.101
X16.05 Y-5.1 Z-14.667
X12.499
X2.499 Y-5.098 Z-14.767
Y-4.998
X12.499 Y-5. Z-14.667
X16.05
X26.05 Y-5.001 Z-14.663
Y-5.401 Z-21.998
X16.05 Y-5.4 Z-22.
X12.499
X2.499 Y-5.398 Z-22.05
Y-5.298
X12.499 Y-5.3 Z-22.
X16.05
X26.05 Y-5.301 Z-21.998
Y-5.201
X16.05 Y-5.2 Z-22.
X12.499
X2.499 Y-5.198 Z-22.05
Y-5.098
X12.499 Y-5.1 Z-22.
X16.05
X26.05 Y-5.101 Z-21.998
Y-5.001
X16.05 Y-5. Z-22.
X12.499
X2.499 Y-4.998 Z-22.05
Y-5.398 Z-29.333
X12.499 Y-5.4
X16.05
X26.05 Y-5.401
Y-5.301
X16.05 Y-5.3
X12.499
X2.499 Y-5.298
Y-5.198
149
X12.499 Y-5.2
X16.05
X26.05 Y-5.201
Y-5.101
X16.05 Y-5.1
X12.499
X2.499 Y-5.098
Y-4.998
X12.499 Y-5.
X16.05
X26.05 Y-5.001
Z20.667 F5000.
M05
M30
M02
M30
%
150
Anexa 1 Viteze de rotaie si avansuri recomandate
pentru operaia de gurire
Viteze de rotaie si avansuri recomandate pentru operaia de gurire cu burghie din HSS
(High Speed Steel) pentru diferite tipuri de materiale. Aceste viteze de rotaie sunt recomandate
pentru toate tipurile de diametre. Verificai nainte de utilizarea acestor valori in programele
mainii-unelte, dac dispunei de turaia obinut dup introducerea valorii vitezei de rotaie in
formula vitezei de achiere, pe maina-unealta sau de puterea necesar.
Viteze de rotaie la gurire pentru burghie din HSS
Viteza de rotaie
Material
recomandata (m/min)
Aliaj de aluminiu 80
Bronz sau Alama 70
Cupru 40
Fonta 30-40
Otel slab aliat 30
Otel turnat 20
Otel nalt aliat 25
Otel inoxidabil 10
Aliaj de titan 10
In cazul burghielor din carbura metalica, valorile vitezelor de rotaie prezentate in tabelul
anterior se dubleaz.
Avansuri la gurirea cu burghie din HSS
Diametrul burghiului (mm) Avans / rotaie (mm/rot)

<3 0.025-0.05
3-6 0.05-0.1
6-12 0.1-0.15
151
12-25 0.15-0.35
>25 0.35-0.5
In funcie de tipul de material ce urmeaz a fi achiat, se vor utiliza valori diferite ale
avansurilor. Astfel, in cazul unui otel nalt aliat se va folosi ca avans o valoare mult mai mica
dect in cazul in care s-ar executa o prelucrare intr-un aliaj de aluminiu.
Atenie! Un burghiu din carbura metalica sau cu plcute din carbura metalica nu
nseamn ca vom dubla si avansul pe rotaie. Valoarea acestuia rmne cea din tabelul de mai
sus. Se va dubla numai valoarea vitezei de rotaie. Implicit va crete i valoarea vitezei de avans.
152
pentru operaia de frezare
Viteze de rotaie si avansuri recomandate pentru operaia de frezare cu freze din HSS
(High Speed Steel) pentru diferite tipuri de materiale. Aceste viteze de rotaie sunt recomandate
pentru toate tipurile de diametre. Verificai nainte de utilizarea acestor valori in programele
mainii-unelte, dac dispunei de turaia obinut dup introducerea valorii vitezei de rotaie in
formula vitezei de achiere, pe maina-unealta sau de puterea necesar.
Ca si recomandare, in cazul frezrii, folosii turaia si viteza de avans rezultate din calcul.
Nu utilizai viteza de achiere si avans pe dinte, pentru ca sunt mai greu de urmrit si de verificat
in momentul introducerii pe maina-unealt.
Viteze de rotaie la frezarea pentru freze din HSS
Viteza de rotaie recomandata (m/min)

Material
Degroare Finiie
Aliaj de aluminiu 90 150
Bronz sau Alama 80 150
Cupru 60 100
Fonta 30-40 50-60
Otel slab aliat 30 60
Otel turnat 30 50
Otel nalt aliat 20 40-50
Otel inoxidabil 15 20-40
Aliaj de titan 10 25-30
In cazul frezelor din carbura metalica, valorile vitezelor de rotaie prezentate in tabelul
anterior se dubleaz.
153
Avansuri la frezarea cu freze frontale, freze cilindrice si freze cilindro-frontale
din HSS
Avans mm / dinte (mm/z)

Material Freze Cilindro-
Freze Frontale Freze Cilindrice
Frontale
Aliaj de aluminiu 0.1-0.4 0.1-0.2 0.1-0.2
Bronz sau Alama 0.1-0.4 0.1-0.2 0.1-0.2
Cupru 0.07-0.2 0.07-0.15 0.07-0.15
Fonta 0.07-0.2 0.03-0.12 0.03-0.12
Otel slab aliat 0.07-0.2 0.03-0.15 0.03-0.15
Otel turnat 0.07-0.2 0.03-0.12 0.03-0.12
Otel nalt aliat 0.07-0.2 0.03-0.12 0.03-0.1
Otel inoxidabil 0.07-0.2 0.03-0.12 0.03-0.1
Aliaj de titan 0.07-0.2 0.03-0.12 0.03-0.1
avansurilor. Astfel, in cazul unui otel nalt aliat se va folosi ca avans o valoare mult mai mica
dect in cazul in care s-ar executa o prelucrare intr-un aliaj de aluminiu.
Atenie! O freza din carbura metalica sau cu plcute din carbura metalica nu nseamn ca
vom dubla si avansul pe dinte. Valoarea acestuia rmne cea din tabelul de mai sus. Se va dubla
numai valoarea vitezei de rotaie. Implicit va crete i valoarea vitezei de avans.
154
pentru operaia de strunjire
Viteze de rotaie si avansuri recomandate pentru operaia de strunjire pentru plcute
amovibile din HSS (High Speed Steel) pentru diferite tipuri de materiale. Verificai nainte de
utilizarea acestor valori in programele mainii-unelte, dac dispunei de turaia obinut dup
introducerea valorii vitezei de rotaie in formula vitezei de achiere, pe maina-unealta sau de
puterea necesar.
Ca si recomandare, in cazul strunjirii, folosii viteza de achiere constanta, dar limitata la
o valoare a turaiei de maxim 90% din valoarea maxima a turaiei strungului. Nu utilizai turaie,
pentru ca in felul acesta, odat cu modificarea diametrului piesei achiate se modifica si valoarea
vitezei de achiere, ceea ce duce la modificarea condiiilor din zona de contact dintre piesa si
plcuta amovibila, rezultatul fiind negativ de cele mai multe ori.
De asemenea folosii avans pe rotaie si nu viteza de avans, deoarece acestea se vor
modifica automat in funcie de diametrul piesei prelucrate sau de diametrul la care se face
prelucrarea.
Viteze de rotaie la strunjirea cu plcute amovibile din HSS
Viteza de rotaie recomandata (m/min)

Material
Degroare Finiie
Aliaj de aluminiu 90 150
Bronz sau Alama 80 140
Cupru 50-60 80-90
Fonta 30-40 50-80
Otel slab aliat 40 70
Otel turnat 30 60
Otel nalt aliat 20 35
Otel inoxidabil 20 35
Aliaj de titan 10 20
In cazul plcutelor amovibile din carbura metalica, valorile vitezelor de rotaie prezentate
in tabelul anterior se dubleaz.
155
Avansuri la strunjirea cu plcute amovibile din HSS
Avans mm / rotaie (mm/rotaie)

Material
Degroare Finiie
Aliaj de aluminiu 0.3-0.6 0.1-0.2
Bronz sau Alama 0.3-0.6 0.1-0.2
Cupru 0.2-0.4 0.1-0.2
Fonta 0.3-0.6 0.1-0.2
Otel slab aliat 0.2-0.4 0.1-0.2
Otel turnat 0.2-0.4 0.1-0.2
Otel nalt aliat 0.2-0.4 0.1-0.2
Otel inoxidabil 0.2-0.4 0.1-0.2
Aliaj de titan 0.2-0.4 0.1-0.2
avansurilor. Astfel, in cazul unui otel nalt aliat se va folosi ca avans pe dinte o valoare mult mai
mica dect in cazul in care s-ar executa o prelucrare intr-un aliaj de aluminiu.
156
Anexa 4 Formule utilizate la prelucrrile prin
achiere
Formule pentru Strunjire
Parametru Strunjire
Viteza de achiere (m/min)
Bronz sau Alama 200
Cupru 70
Fonta 80-120
Otel slab aliat 90
Otel turnat 50
Otel nalt aliat 60
Otel inoxidabil 30
Aliaj de titan 30
157

Proiect 09.02.2014 A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect 09.02.2014 A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucrari mecanice prin aschiere pe centre de prelucrare

Prelucrarea mecanica prin achiere a suprafeelor

In continuare dorim sa prezentam posibilitile de prelucrarea

Figura 1 Piesa ce urmeaz a fi executat pe MU CNC 3 axe

Figura 2 Alegerea modelului 3D al piesei

Figura 3 Formatul STEP al piesei ce urmeaz a fi prelucrata

Comenzi de lucru Elemente de

Figura 5 Prezentarea mediului de lucru

Figura 6 Comanda Plane

- se va selecta comanda Plane (Figura 6).

Figura 7 Crearea planului Z0.

Figura 9 Introducerea noului nume

- se va selecta comanda Plane (Figura 6).

Figura 10 Crearea planului Z50.

Figura 12 Succesiunea elementelor de referin

- se va selecta comanda Sketch (Figura 13).

Figura 13 Crearea sistemului de coordonate al piesei

Figura 14 Construcia cercului

o se va selecta funcia Condition .

Figura 15 Selectarea centrului cercului

Figura 17 Condiia impusa

Figura 18 Modificarea valorii cotei

Figura 20 Poziionarea centrului cercului

- pentru a prsi modul de lucru Sketch se apeleaz funcia (Figura 21).

Figura 21 Poziionarea schiei in centrul piesei

- se va selecta comanda point .

Figura 22 Crearea punctului ce va reprezenta centrul sistemului de coordonate al piesei

Figura 23 Selectarea cercului pe care se va defini punctul

- se va selecta comanda Body (Figura 24).

Figura 25 Arborele entitilor create

Figura 26 Selectarea planului in care se definete limita superioara a semifabricatului

- se va selecta comanda Sketch . In situaia in care nu este vizibila

- se va selecta comanda Rectangle .

Figura 27 Construcia dreptunghiului

o se va selecta funcia Condition .

Figura 28 Selectarea uneia din laturile dreptunghiului

Figura 30 Selectarea uneia din muchiile dreptunghiului

Figura 31 Introducerea tuturor condiiilor

- se va selecta comanda Pad indicndu-se limita (Figura 32)

Figura 32 Condiia impusa semifabricatului

Figura 33 Aplicarea condiiei impusa semifabricatului

Figura 35 Utilizarea comenzii Hide/Show

Figura 36 Salvarea proiectului

Figura 37 Introducerea numelui proiectului

Figura 38 Lansarea aplicaiei CAM

Comenzi pentru crearea Comenzi pentru modificarea

Comenzi de lucru Elemente de

Figura 39 Prezentarea mediului de lucru CAM

Figura 40 Accesarea meniului Part Operation

Figura 41 Meniul Part Operation

Figura 43 Selectarea punctului de intersecie al celor 3 axe

Figura 44 Selectarea punctului in care va fi definita originea sistemului de referina

Figura 46 Selectarea direciei

Figura 47 Stabilirea sensului

Figura 48 Meniul Part Operation

Figura 50 Meniul Part Operation

o desemnarea mainii-unelte utilizate. Prin selectarea opiunii Machine

Figura 52 Selectarea opiunii Machine

Figura 54 Selectarea tipului post procesorului

Figura 55 Selectarea tipului datelor NC

Figura 57 Gradul de discretizare a traiectoriilor sculei

Figura 58 Salvarea proiectului

Figura 59 Introducerea numelui proiectului