In cadrul luptei antiotomane a Tarilor Romane din secolele XIV-XVI s-au evidentiat mai multi

domnitori romani.
Astfel, un capitol al luptei pentru independent a fost reprezentat de actiunea voievodului
Transilvaniei, Iancu de Hundedoara (1441-1456).
In contextul cuceririi Constantinopolului de catre otomani in 1453, sultanul Mehmed al II-lea a
pornit o noua ofensiva in Europa, cu scopul de a cuceri Belgradul. Impotriva ostirii otomane, s-
a organizat in 1456 o contraofensiva crestina, condusa de Iancu de Hunedoara. Acesta a
organizat apararea Belgradului, luptele finalizandu-se cu infrangerea turcilor. Victoria obtinuta
la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara din 1456 a oprit ofensiva otomana spre centrul Europei
pentru aproape 70 de ani.
Un alt moment al luptei antiotomane purtata de domnitorii romani l-a constituit lupta dusa de
Stefan cel Mare (1457-1504), in anul 1475. Lupta a fost consecinta campaniei intreprinse de
otomani in Moldova spre sfarsitul anului 1474, cu scopul de a elimina pericolul reprezentat de
politica antiotomana a lui Stefan cel Mare. Astfel, trupele turcesti intrate in Moldova in 1475
sunt hartuite de armata moldoveneasca si atrse intr-un loc pe care Stefan il alesese strategic, in
apropierea Vasluiului, intr-o zona mlastinoasa. La 10 ianuarie 1475, profitand de conditiile
atmosferice, Stefan ii ataca pe turci si obtine o stralucita victorie, otomanii retragandu-se din
Moldova.
In consecinta, Stefan cel Mare redobandeste independenta Moldovei fata de Imperiul Otoman.
O alta confruntare militara a romanilor, in Evul Mediu, a fost reprezentata de lupta de la
Calugareni din 1595, purtata de Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti (1593-1601),
impotriva ostirii otomane conduse de Sinan-pasa.Motivul principal al acestei confruntari a fost
faptul ca Mihai a refuzat sa mai accepte suzeranitatea otomana si plata triutului. In 1594, armata
romana ataca garnizoanele de la Dunare.Prin aceasta actiune, Mihai a provocat reactia din 1595
a otomanilor. In acelasi timp, Mihai a obtinut dreptul de a fi primit in cadrul aliantei
antiotomane-Liga crestina,coordonata de Austria.
Batalia de la Calugareni s-a desfasurat in urmatorul fel: armatele otomane au trecut Dunarea
,in august 1959, cu obiectivul de a cucerii capitala Tarii Romanesti, Targoviste. Confruntarea
principala cu armata otomana a avut loc la Calugareni, lupta fiind castigata de armata Tarii
Romanesti, dar trupele otomane s-au regrupat, primind ajutor de la sud de Dunare; in aceste
conditii, Mihai a fost obligat sa se retraga, asteptand ajuroul aliatului sau, principele
Transilvaniei, Sigismun Bathory. Intre timp, ostile lui Sinan-pasa au ocupat Bucurestil si
Targovistele, care au fost eliberate eventual de Mihai si aliatul sau, in decursul aceluiasi an.
Armata otomana a fost infranta definitiv in noiembrie, 1959.
In consecinta, in anul 1957, s-a incheiat un tratat de pace cu otomanii, in urma caruia Mihai a
redobandit independenta Tarii Romanesti, s-a stabilit sa ii fie recunoscuta domnia ereditara in
schimbul platii tributului si si-a confirmat statutul din cadrul aliantei Liga crestina.

Batalia de la Rovine din anul 1394, dintre Mircea cel Batran(1386-1418) si Baiazid:
Cresterea pericolului otoman in Europa l-a determinat pe Mircea cel Batran sa participe la
batalia de la Kossovopolje, din anul 1389, incheiata prin infrangerea sarbilor. Raspunsul turcilor
la participarea Tarii Romanesti la aceasta batalia va fi invazia din 1394, condusa de Baiazid.
 Batalia s-a desfasurat intr-un loc pregatit de inainte de Mircea cel Batran, care, profitand de un
spatiu natural favorabil (mlastinos), a iesit invingator, otomanii retragandu-se din Tara
Romaneasca.
In consecinta, pentru a preintampina atacurile otomane, Mircea a semnat o alianta antiotomana
,in 1395, cu Sigismund de Luxembourg- regele Ungariei- si a participat la cruciadele organizate
de acesta din 1396, la Nicopole.