ARCHITECTUREI stare ARTELOR CU CARE SE LEGA — pirsoror I. N. SOCOLESCU arcurrecr E OBSERVATIUNI transformarile care le-ai primit aceste legi de la. Infl- fa Injarea lor pind astacdt ; vd ot parere de rei Projector de lege prosentate de Ministorul insteucjunet, publics inlAturat cu desévaryire, in legile presintate Par ff cae pontra cmmervarca momnmentelorpubles {ulut toemat principiele pe care sunt bazate aceste lezi i fn acele dout {811 care sunt cele mal avute In mont esrmu oESsirmnNes soxciRTEtON sf ORECTELON n¥TCE mente istovice $1 oblecte de arta, si care a avut ine ‘ a grijirea cea mat minutidsd. pentru averea lor archoo- Do vre-o cffiva ant incdce a inceput sa se iveasea | logied. © tH interes din co tn ce mal pronunfat pentrn mo- | Constat, cu regret, e& nu numat sa Ineujurat nor “ numentele ndstre istorice; eriticele si ree jamajiunile | mele pe care sunt ficute legile francese 1 italien, MID os cigloacn taal aninte priny ross gh tof dae e& nick nm sa finut in soma stared de lucrut in ment at determing! dovinga tia Ministra dle eulte | cave ue aflam, procum niet nu s’a avut tn vedere my $i Instiuetinne publica de a da o satisfacore | Meete practice do care disprnem, pentru. aplicarea €& acestor reclamajiunt lesitime. acestor legl Inte'un. mod alevérat folositor Din nenorocire en eat inainieaza desvoltarea néstra, $1 dae& tmt_permit si Invederer act neajunsurile eu ata burocratia tsi esercitézi ial mult despotis. | care le presint& proectele de, legt in. chestiune, este ‘mul s8i, chiar asupra dmenilor eulti eave sar parea | eh sunt sigur edd. ministru le va" aven tn’ vedere. ef) all Insusirele trebuildre de a se emancipa de aeésta « perniciésa Inrturire, Acum yre-o dow do ant Tucrnrilepublice, ayénd un caracter mat elementar, spiritul buraeratic desi nut era tol-d’auna suficient, 1 je pentru conservarea Monumentelar publice el putin putea fi Primul proect se intitulézi cPentru conservarea Mo= folerat dupi cum ne arati. consecinfele proeetelor | numentelor publices de lege de pe atuncea, Intocmite eu o deosebits is Prin urmare acest procet de lege s¢ intinte asupra fusinia si chescute In atmosteya. biuevutilor. tot cen fost clddit din timpit cet mal vecht gp ©, Dar flind-c4 tindem a ne. moderniza si cd cultul | astazt ql care sunt ale publiculut aga: fantanelp. de Tuctutitor do Ia Paris side Ja Viena pare a fi un ce | prin pet! si Mitropolia, Banca Nationala si primaviele Indseut in not, am putea, cel putin si tmprumutam | sategt, ruinele de ta Turmu-Sovorin ete. ete, sunt tte Imetorla de Iueru a fiilor Inainiate. Aga bung dra, euprinve tn ncésla lege ; W€b.0 IstS tn Anglin. sai in Franfa, cand esto a | In alte f6r1 aceste vo timplifose tn dou’ calogor 6 Fezolvi chestimnt do arté saa do wtinta nu. se mule | monumentele istorice de care se cups 0 anime fuumese numa cu simplul capital intelectual al buc | comisivno st monumentele publice eave cups: des betel, xi cand esto. vorbs do a eo orgariza | tinafiuron lor sunt oorlltdarmaibtere, comme, a €2¥A In aseinenen inaterio pentru logiferare, conda- | administrafiuni de care ele depind. aioril departamentelor fac mal intal anchete speck | Inta care sunt deosebirelo Intre nceste dows flue ale sitntocmosc comisiunt competente de studid, care | de elidiet $1 pentru ce ele nu pot fi supuse ta o sine UPiezitesc materialul necesar ura loge, RMR eliesivot — caro nu privese un caz spe- | Monumentele publice sunt téte acale edice Hes. |— mi-a fost sugzerate de proiectele de legt pre- | deosebire de valdve artistic’ sad Istoried, care ser Parlamentuly), penten «Conservare Moni | vese Statulul precum sunt bisericele, localdrt minise Jor Publices si pentru «Deseoperirea Monumen- | teviale, tibunalele, palatele administrative, peimavile, sl obiectelor antica», scolile, garile, spitlele, penitenciarele efe., in care Uunosetnd lezlo si regulamentele care servesc tn Tunctionexi Statul yi po’ care: publicul le frequentéaA f8 si In Talia tm asemenea materie, preci ai aieMonumentele istorice sunt acele numal eare pre- | Zinta un interes Istovic. Intve aceste so numéra tol ce este zidit, Incepand de la rémasitele de elddict din pocele cele mat primitive pin la edificiele vidicate cumn un secol, veamintind um fapt isoric, memoria tunul haat inemnat, sali un interes artistic ret pectiv. Prints'aceste se coprind t6te rémasitele de idint din timpul romanitor, (bt, eastruel, pod, eetatt ete.) ‘Toate bisericile, castelurile, mandatirile, easele hoes rest efc., suit rémasifele lor, fucute de Domnitorit pte ‘manten}, dle pacticulastihugtei pana acum 80 sail 100 an ‘Aceing! Tee nu pate fe aplieata la aceste dons deo Sebite eategoril de monumente pentru e& destinatia lor este. deosebita Monumentele publice find destinate a servi p Dlieulut si funetionaret servicielor Statulut pot f sea mutate din locul lor, marite sali infrumusetate, ori mo- dlifieate dupe trebuinfele publiculut ait ale Statulut ; {intretinerea, conservarea si intretinerea lor trebue se méngi, treptat sis fle conform eu eerinfele timpulut Monumentele istorice servese numsi la transi terea din veae in veac une! dover! nemodificabile ‘4 stirel culturale a epoceior trecute. Inleresul rare ne ciliuzeste in plstrares monumen= telor istorice este de a puter avea Ia Indemina ort cand documente zidite autentice pentru studiul isto- | riel si al artel. De exemplu o veche cetate ait réma- | sitele ef, fie roména sai din veacul de mijloc, ser- vesle prin situafia sa si modul ot de constructie Is studiul mijlécelor de aparare si de lupti a dmenilor pe atuncl, Locuinfa sunut Domnitor, 0 casa istoriea veche, sath remasitele lor, servese seviitorilor pentru a reconsti- tui modul de trai, zvadul de lux a celor are ait lo- cuit tntréncole. © biseried, 0 ménistire, din timpurile vecki, ne arativasomenea gradul de pietate, starea arte din recut, Monumentele istorice prin modul lor de clative, prin, ornamentajiunes lor pe care le punem in cam paratie cu acele din {rile veeine, sat prin inseripti uunile eare se descopér pe zidurile lor, ne arath ¢& ai fost zidite de mestert romani sail straint si anume deco. strain Din aceste stulit gi descoperirl decurg o mul de documente folositére pentra arti, istorie sl se inti; si pe lang interesul ce prezinta pastrares mo- numentelor vechl pentru propisivea arte, Istariet sl Sclintet, conservarea lor ni se mai impune pentru perpetuarea suvenirelor_ memorabile. Monumentele publice moderne pot fi devamate, stramutate pentru cauzi de utilitate publica, ori-eare ar fi val6vea Tor, fara a aduce vre 0 danni istoriel Monumentele istorice wu numai ch mu pot nicl Inir'un eaz s& fle d@rimate nicl transformate, dar Irebue s8 fie aparate de legea ulilitaget publice. Monumentele publice twobue sb primésca, tm= bunitajirile si tnieumusesatile pe care le cere utili- tatea publica. Monumentele istorice twebue 8 remand nea tinse de aceste Imbunatatin! si Infrumuse}ar pe eave le ar core trebuinfele ndstre chiar in eax cénd ele ar servi tot dle odata ‘de monument public (unele NALELE ARCHITECTURE bisevict ete.) pentru ca fllnfa lor integral si ne modificabild $i autenticitatea lor, este mat pre sus de tote utilitatile publice. Monumentele istorice twebue conservate cand sunt t stare bund, consolidate end ele sunt in stare de ruing care nu permite 0 restaurare ; tn fine trebue restaurate cénd parti din aceste eladiei nu at fost ispravite sait a fost stricate, Dar téte aceste con solidari, restaurdrl sat misuri de conservane, nt frebue $8 atingh autenticitatea monumentulut prin schimhari de destinafie, prin denaturarea stiluini, prin mirirea sat micgorares edificiulut, nici prin tne frumusetiri saik adaosurl cave nu ait existat,—fle ele icute chiar In tnsusl stilul monumentulut Monumentele istorice nu pot primi imbunatatirt mo- dorne, visible, eare ar sehimba eavacterul monume tulul sai Far aduce vre o dauni in integeitatea Iu Prin urmare att legile de exproprieri, de conser vare, Intrefinere sf reparajiunl etc., nu pot fi ¢ mune I acoste dou® eategoril cle monumente, Trobe deci Tegi distincte pentru dénsele personal cu. competinfe deosebite, pentru aplicarea Aacostor leg eare ati done seapurt deosebite, Pentru conservarea_monumentelor istoriee tre= I, © comisiune compusi de dmeni special, fie-eare cu atributiun! determinate, De aveia gisese gresit articolul I, al legei sintata de dl Ministru, Acest articol dice pre- Art. I. Se inttue po Magi minister inatrictionet_pue stiles o. comisane consultaties compass in urmstito Piet mesbri num do minsten, dnt Disha ce at cdmpotent in gine istorice aan archeologee, diectoral Susrafat de amtchitas, architect meter ~Acéeid comiune va. pura nimele de souielunea mo: ynimentelor publice gird aven sell ta Bacureyt, Fue “elancle membrilor comisianel une onorfie:” Cred 0a articol este incomplect, find serviciul monumentelor istorice trebue s8 e compue din dout part 1°) Personaluf insavcinat eu corcetarile archeolo- ice si istorice asupra monumenietor, ew facerea planurilor stivet lor actuale, cu intoemivea planuril devizolor, vaporturilor, memorielor de restauraet cu restaurarea si Intretinerea acestor monument, ‘Acest personal trehue sé fie afard din comisiune si se hierere sub autoritatea et si al ministrulus de Culte si Instruejiune publica. Une-ort, chiar, acest personal ponte Iucra henevolmente si Independent, edd e ches tiume numat de studi sad) de eereetaet speciale. 20) Personalul cave compune «Comisinnen Mon numentelor istorices instituits prin lege, si care fete Insiveinat cu ) Clasareamonumentelor istorice, adie& for rea unul catalog de monumente istovice dupa o a= nume clasificatie. Formarea dosavelor fle-caruia mo- nument,coprinzénd memorie, desemne ete. Tatocn rea uncl hirfiarcheologice a fri, aratind toate Tocalitijile unde se afd o ruind, sai! un monument istorie cu eaile care conduc acolo. Facerea unet liste monumentele ce sunt destinate a fi restaurate, pe rénd, dupa ungenfa. ee sar cere salt importanta lor, 1 dupa resursele budgetare. 4) Bxaminarea planuilor de stiet actuale a monue vest