introducere

Auditul financiar conduce la formarea unei judecati asupra conturilor si nu la

elaborarea situatiilor financiare. Este un domeniu de actiune n contabilitatea
financiara si deschide numeroase linii de cercetare.

Auditul nu era dect un ansamblu de norme, metode si tehnici. Dupa 1970

situatia s-a schimbat n lumea anglo-americana, iar auditul financiar devine un
domeniu de cercetare matur si dezvoltat. Conceptul de rationament profesional joaca
un rol important n audit fiind mprumutate de la psihologii diverse, cadre teoretice
relative n luarea deciziilor.

Auditul este o interventie specifica, metodica de examinare critica si evaluare

fondata pe un referential contabil. Este un proces complex care consta n reunirea si
evaluarea de o maniera obiectiva si sistematica a probelor relative la asertiuni ce
vizeaza faptele si evenimentele economice. Scopul sau este de a garanta
corespondenta ntre aceste asertiuni si criteriile admise, de a comunica rezultatele
acestor investigatii utilizatorilor interesati. Aceste elemente definitorii se aplica att
auditului financiar ct si celui operational.

Auditul operational dezvoltat n tarile Uniunii Europene are ca obiectiv analiza

riscurilor si deficientelor existente ntr-o entitate individuala sau de grup, n scopul de
a acorda consiliere, recomandari, sau de a propune noi strategii pentru ameliorarea
performantelor .

Auditul de gestiune este cel mai cunoscut de marele public din lumea anglo-
saxona tinnd cont de descoperirile de frauda prin probe convingatoare, deturnari de
fonduri sau risipa, fie a purta o judecata critica asupra operatiunilor de gestiune sau a
performantelor unei entitati sau persoane ce sunt responsabile.

Auditul este un proces obiectiv si sistematic care solicita:

- o strategie;

- o planificare a lucrarilor;

- ajustari eventuale n cursul derularii, ce determina constatari efectuate

asupra modului de raportare si prezentare a situatiilor financiare.
Procedurile utilizate, analizele efectuate, conduc auditorul la emiterea unei
opinii privind conturile anuale.

Auditul financiar este nainte de toate un proces riguros de identificare a

problemelor: corijarea disfunctionalitatilor, prevenirea si blocarea riscurilor de a se
realiza. Ea aplica cu toata independenta procedurile coerente si normele de
examinare n vederea de a evalua adecvat, pertinenta, securitatea si functionarea
totala sau partiala a actiunilor menite ntr-o entitate prin referinta la o norma.

Rezultatul activitatii de audit exprimat prin "Raportul de audit" este destinat

unui grup eterogen de parti interesate care prezinta nivele de cunostinte si interese
divergente. Este deci complex de a determina care sunt dimensiunile concrete de
perceptie a calitatii unui audit. Este adevarat nsa ca auditul financiar constituie
pentru terti singura manifestare vizibila a misiunii de verificare si reprezinta suportul
de cercetare interesat pentru a studia maniera sesizabila a lucrarii de independenta
a auditorului.

Concluzie: Recunoscut ca un veritabil domeniu de cercetare Auditul prezinta

numeroase linii de de reflexie de ordin general. Este un domeniu de cercetare variat
si fructuos pentru interesul public romnesc: clientii, creditorii, guvernul, angajatorii,
salariatii, investitorii, comunitatea de afceri si financiara si alte entitati care se
bazeaza pe obiectivitatea si integritatea auditorilor financiari.

Auditorii si aduc contributia la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor

financiare prezentate institutiilor financiare n sprijinul solicitarilor de credit si
actionarilor pentru obtinerea de de capital.

Auditorii interni dau informatii asupra unui sistem consolidat de control intern,
care sporeste ncrederea n informatiile financiare externe ale firmei.

Consilierii n management au principala responsabilitate fata de interesul

public prin sustinerea elaborarii unor decizii viabile de management.
Termeni utilizati n Auditul financiar -ISA nr.110

1. Anomalie: informatie financiara deformata datorita unor erori sau fraude.

2.Asertiune privind conturile anuale: totalitatea criteriilor retinute de conducerea ntreprinderii

pentru elaborarea situatiilor financiare, care se pot clasa n:
- existenta: un activ sau o datorie exista la un moment dat;
- exhaustivitate: toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost nregistrate corect
si integral n contabilitate;
- evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii la valoarea de piata sau de inventar;
- drepturi si obligatii: activele si datoriile se refera la ntreprinderea n cauza la un moment dat;
- prezentare si raportare de informatii date: informatiile sunt prezentate, descrise si clasate
conform unui referential contabil.
3. Asigurare rezonabila: informatiile auditate nu sunt deformate de erori semnificative ceea ce
nseamna o asigurare ridicata dar nu absoluta.
4. Audit: opinia exprimata de auditor asupra situatiilor financiare ca au fost stabilite sub toate
aspectele semnificative conform unui referential contabil identificat. Pentru opinie auditorul
foloseste expresia " da o imagine fidela" sau "prezinta n mod sincer sub toate aspectele
semnificative" fiind formule echivalente.
5. Audit intern: serviciul de control intern al ntreprinderii care are ca obiective de baza
verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.
6. Auditor: persoana care si asuma responsabilitatea ultima ntr-o misiune de audit.
7. Auditor extern: auditorul care nu face parte din structurile entitatii spre deosebire de auditorul
intern care care face parte din structurile acesteia.
8. Deficiente majore: insuficiente ale controlului intern care pot avea repercursiuni semnif
737p156h icative asupra situatiilor financiare.
9. Documentatie: ansamblul documentelor de lucru pregatite de auditor sau care le-a obtinut si
pastrat necesare, pentru realizarea auditului.
10. Dosare de lucru: documente care contin informatii referitoare la realizarea auditului: nastura,
termene si ntinderea procedurilor de audit efectuate ct si rezultatul acestor proceduri ,
concluziile la care ajunge auditorul pornind de la elemente probante culese.
11. Eroare tolerabila: eroare maximala ntr-un esantion selectionat pe care auditorul poate sa o
accepte ca urmare a faptului ca rezultatele sondajului au atins obiectivele auditului.
12. Estimare contabila: evaluarea aproximativa a sumei unui post n absenta unei metode de
masurare precisa.
13. Expert: persoana care poseda cunostinte si expierenta ntr-un domeniu, altul dect contabilitate
si audit.
14. Continuitatea exploatarii: ipoteza potrivit careia ntreprinderea va continua activitatea de baza
ntr-un viitor previzibil fara a reduce semnificativ tranzactiile sale. In consecinta activele sunt
evaluate la costul istoric si nu la valoarea neta realizabila sau lichidativa.
15. Scrisoare de misiune: scrisoare ce confirma acceptarea de catre auditor a unei misiuni de audit,
ce descrie obiectivul, ntinderea auditului , responsabilitatile fata de client si forma raportului.
16. Limitarea ntinderii lucrarilor de audit: limitarea cmpului de investigatii ale auditorului
impusa fie de ntreprindere sau de calendarul misiunii, fie documente contabile incomplete sau
cnd auditorul nu poate aplica procedurile considerate necesare.
17. Norme nationale de audit: ansamblul de norme de audit stabilite de catre un organism
profesional competent la nivel national care au un caracter obligatoriu si se aplica n realizarea
unei misiuni de audit sau de servicii conexe.
18. Non conformitate: omisiuni sau acte comise de ntreprindere n mod deliberat sau nu, care sunt
contrare legilor si reglementarilor n vigoare.
19. Proceduri analitice: analiza tendintelor si ratelor semnificative ce cuprind examene de
coerenta cu alte informatii pertinente din situatiile financiare.
20. Paragraf de observatii: atrage atentia utilizatorului asupra unui element care are un impact
semnificativ asupra situatiilor financiare si care face obiectul unei explicatii mai
detaliate anexata. Acest paragraf nu are nici o influenta asupra opiniei auditorului.
21. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: constatarea auditorului asupra faptului ca o limitare a
ntinderii lucrarilor este att de importanta nct el nu a ajuns sa obtina suficiente elemente
probante pentru a exprima o opinie asupra conturilor anuale.
22. Referential contabil: ansamblul de criterii utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare care
se aplica la toate elementele importante si care se sprijina pe date sau documente justificative.
23. Risc de audit: riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca situatiile
financiare contin erori semnificative. Riscul de audit are trei componente: riscul inerent, riscul
legat de control si riscul de nedetectare.
24. Riscul inerent: posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori
semnificative individual sau cumulate cu erori din alte solduri sau tranzactii n lipsa unui
control intern adecvat.
25. Riscul de control: riscul ca o eroare n soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa fie
semnificative izolata sau cumulata cu erori din alte solduri sau tranzactii sa nu fie prevenita,
descoperita sau corectata prin sistemul contabil si de control intern.
26. Riscul de nedectare: riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditor sa nu
detecteze o eroare existenta intr-un sold sau ntr-o categorie de tranzactii, eroare ce poate fi
semnificativa, indiferent daca este izolata sau cumulata cu erori din alte solduri sau tranzactii
economice.
27. Semnificativ: termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinsa n
situatiile financiare.
28. Sistem contabil: ansamblul de proceduri si documente utilizate de o ntreprindere care permit
tratarea tranzactiilor n scopul nregistrarii lor n conturi. Acest sistem permite identificarea,
analiza, calculul, clasificarea, nregistrarea si recapitulatia evenimentelor si tranzactiilor.
29. Sistem de control intern: ansamblul de proceduri si politici puse n aplicare de conducerea unei
ntreprinderi n vederea asigurarii, unei gestiuni eficiente si riguroase a firmei.Aceste proceduri
implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea erorilor
si fraudelor, exactitatea si exhaustivitatea nregistrarilor contabile si stabilirea la timp a
informatiei contabile si financiare.
30. Standarde de audit: un set de norme privind activitatea de audit definite prin lege sau alte
reglementari sau de catre o autoritate competenta la nivel national sau international a caror
aplicare si satisfacere este obligatorie pentru efectuarea unui audit sau a serviciilor conexe.
31. Suficienta: este masura cantitatii probelor de audit.
32. Tehnici de audit asistate pe calculator: aplicatiile procedurilor de audit care utilizeaza
calculatorul ca instrument de audit, sunt cunoscute sub denumirea de Tehnici de Audit Asistate
de Calculator (CAAT)
33. Teste de control: sunt realizate cu scopul de a obtine probe de audit asupra
eficientei: (a)proiectarii sistemelor de contabilitate si control intern cu scopul de a preveni si
corecta erorile; (b) controalelor interne n timpul exercitiului financiar.
34. Teste de procedura: teste care permit obtinerea de elemente probante privind
eficienta:conceperii sistemelor contabile si de control intern, adica daca ele au fost corect
concepute pentru a preveni, detecta si corija erorile semnificative; functionarii controlului
intern n timpul exercitiului financiar.
I. Reglementari legale privind auditul n Romnia

In tara noastra activitatea de audit a fost reglementata printr-o serie de acte normative care
privesc modul de desfasurare a auditului, persoanele abilitate sa desfasoare aceste misiuni, reguli
de conduita si etica profesionala[1]. Astfel s-a creat cadrul legal pentru asimilarea Standardelor
Internationale de Audit ale Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC), inclusiv a Cadrului
General al Standardelor Internationale de Audit, ca baza de efectuare a auditului n Romnia.

O serie de norme elaborate de Comitetul International de Practici de Audit (IAPC),

asimilate de Camera Auditorilor din Romnia, ndruma auditorul n activitatea sa. Ele cuprind
principii, proceduri care trebuie urmate la efectuarea unui audit. Ca membru al IFAC, Camera
Auditorilor Financiari din Romania, ca organism profesional autonom de interes public este
conectata la toate reglementarile internationale si este conforma cu controlul de calitate a
misiunilor de asigurare rezonabila, misiuni de revizuire si de compilare.

1. Cadrul general al Standardelor de Audit se aplica la auditarea situatiilor financiare, revizuirea lor si servicii
conexe.
- Prezinta procedurile si principiile fundamentale ct si modalitatile de aplicare a lor sub forma
de comentarii si informatii complementare.
1.1. Referentialul contabil pentru prezentarea situatiilor financiare.
Situatiile financiare sunt prezentate anual si destinate nevoilor comune a unei mase largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii constituie singura sursa de informatii pentru a satisface nevoile
lor. Situatiile financiare sunt stabilite potrivit unui referential contabil:

Norme contabile internationale;

Norme contabile nationale;
Alte referinte contabile bine precizate si recunoscute aplicate pentru elaborarea si prezentarea
situatiilor financiare.

1.2. Referinta pentru audit si servicii conexe

Aceasta referinta distinge auditul de servicii conexe. Serviciile conexe cuprind examene
limitate, examene pe baza de proceduri convenite si examene de compilare. Auditul si examenul
limitat au ca obiectiv obtinerea de catre auditor a unui nivel de asigurare ridicat sau moderat, n
timp ce misiunile bazate pe proceduri convenite si cele de compilare nu au ca obiectiv obtinerea de
catre auditor a unei asigurari.

1.3. Nivelul de asigurare Asigurarea se refera la gradul de satisfacere al auditorului si la

credibilitatea unei asertiuni efectuata de o parte pentru folosinta altei parti. Pentru a avea o astfel de
asigurare auditorul evalueaza probele colectate ca rezultat al procedurilor aplicate si exprima o
concluzie n legatura cu acestea. Gradul de satisfacere atins si prin acesta nivelul de asigurare care
poate fi oferit, este determinat de procedurile efectuate si de rezultatul acestora.

Intr-o misiune de audit, auditorul da o asigurare ridicata dar nu absoluta ca informatiile,

obiect al auditarii nu contin erori semnificative. Aceasta situatie este exprimata n mod pozitiv n
raportul de audit ca o asigurare rezonabila.

Intr-o misiune de examen limitat, auditorul furnizeaza un nivel moderat de asigurare ca

informatiile nu sunt viciate de anomalii semnificative. Aceasta situatie este exprimata sub forma
unei certificari negative. Misiunea presupune investigatii si proceduri analitice concepute pentru a
aprecia fiabilitatea unei declaratii care deriva din responsabilitatea unei parti pentru utilizarea de
catre o alta parte. Ea nu include evaluarea sistemului contabil si de control intern, controlul
conturilor, confirmarea de solduri ale tertilor, observarea si inspectia care sunt proceduri specifice
auditului.

Intr-o misiune de proceduri convenite auditorul nu exprima nici o asigurare, el

furmizeaza doar un raport al constatarilor. Utilizatorii raportului evalueaza procedurile si
constatarile raportate de catre auditor si si formeaza propriile opinii pe baza activitatii desfasurate
de auditor.

Intr-o misiune de compilare auditorul nu exprima nici o asigurare n raport.

1.4. Audit Obiectivul unui audit al situatiilor financiare este acela ca auditorul sa exprime o opinie
cu privire la situatiile financiare potrivit careia, acestea au fost stabilite sub toate aspectele
semnificative, conform unui referential contabil identificat.

In formarea opiniei de audit, auditorul reuneste elemente probante necesare, astfel nct sa-
si formeze o concluzie pe care este fondata opinia.

Opinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare furniznd o asigurare ridicata

dar nu absoluta. In audit este imposibil sa obtii o asigurare absoluta datorita unor factori obiectivi:
recurgerea la rationament profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limite inerente utilizarii
sistemului contabil si de control intern, iar majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la
deductii dect la convingeri din partea auditorului.

1.5.Servicii conexe

Examen limitat al situatiilor financiare- Un examen limitat cuprinde proceduri analitice

si de investigare concepute pentru a verifica credibilitatea unei asertiuni, adica responsabilitatea
unei parti pentru uzul altei parti.
 Compilari - Contabilul utilizeaza competentele sale contabile si nu cele de auditor n
scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate nu au drept scop
sa permita contabilului sa furnizeze o asigurare asupra acestor informatii financiare.

Proceduri agreate(convenite)- Auditorul pune n lucru proceduri de audit definite de

comun acord cu entitatea si tertii beneficiari ai rezultatelor. Beneficiarii raportului privind
constatarile auditorului, trebuie sa-si formeze propriile opinii pe baza raportului ntocmit de auditor.
Raportul este destinat numai acelor parti, care au convenit asupra procedurilor ce trebuie efectuate,
deoarece alte parti pot interpreta gresit rezultatele.

1.6. Responsabilitatea auditorului referitor la informatiile publicate

Un auditor este responsabil asupra situatiilor financiare cnd el redacteaza un raport asupra
acestora sau cnd este de acord sa utilizeze numele sau cu ocazia publicarii lor. Altfel auditorul nu
este responsabil.

Teste de autoevaluare
1. Definiti auditul si aratati structura serviciilor conexe. Sesizati diferentele notabile dintre cele
doua referinte.
2. Ce se ntelege prin nivel de asigurare si cum poate fi dat?
3. In activitatea de audit se da o asigurare rezonabila dar nu absoluta, ca situatiile financiare nu
sunt viciate de anomalii semnificative. Aratati motivele pentru care auditorul nu poate da o
asigurare absoluta n audit.
4. Ce este examenul limitat, scopul pentru care se realizeaza si ce proceduri sunt utilizate?
5. Care este deosebirea dintre audit si examenul limitat?
6. Care sunt diferentele dintre audit si un examen pe baza de proceduri convenite?
7. Ce este misiunea de compilare? Procedurile aplicate dau o asigurare asupra informatiilor
financiare? Motivati raspunsul.
8. Enumerati situatiile cnd un auditor devine responsabil pentru informatiile financiare
publicate?
9. Care sunt referintele contabile pentru ntocmirea situatiilor financiare?

10.Completati nivelul comparativ de asigurare si raportul furnizat n audit si serviciile conexe:

Audit ----------------------------------Servicii conexe------- --------------

Audit Proceduri Misiuni de

Examen limita
t agreate compilaree Natur
a

serviciulu
i

Nivel de
 asigurare dat

de auditor

Raportul

dat

II Obiective si principii generale ale auditului situatiilor financiare

ISA.200

2.1 Obiectivele unui audit

2.2. Principii generale

2.3. Aria de aplicabilitate a auditului

2.4. Asigurarea rezonabila

2.5. Responsabilitatea prezentarii situatiilor financiare

Standardul International de Audit nr.200(ISA 200) "Obiective si principii generale ce

guverneaza un audit al situatiilor financiare" are ca scop stabilirea de norme, instructiuni pentru
profesionisti n auditul situatiilor financiare.

Scopul unui audit este acela de a spori credibilitatea situatiilor financiare fara ca utilizatorul
sa nteleaga ca opinia auditorului reprezinta o certitudine a eficientei viitoare a firmei sau a
conducerii unitatii auditate.

2.1. Obiectivul unui audit

Obiectivul unui audit al situatiilor financiare este acela de a da posibilitatea auditorului de

a emite o opinie potrivit careia, situatiile financiare au fost stabilite sub toate aspectele
semnificative n conformitate cu un referintial contabil recnoscut

Opinia este exprimata prin una din expresiile" ofera o imagine fidela" sau"prezinta
sub toate aspectele semnificative".

2.2. Principii generale

Auditorul trebuie sa planifice si sa coordoneze auditul conform Standardelor de audit. El trebuie sa efectueze auditul cu prudenta profesionala avnd n vedere ca situatiile financiare pot contine erori
semnificative datorita unor circumstante existente.
 Codul privind conduita etica si profesionala n domeniul auditului financiar raspunde
obiectivelor profesiei de auditor pentru desfasurarea activitatii la cele mai nalte standarde de
profesionalism.

Auditorul trebuie sa ndeplineasca cerintele interesului public

prin credibilitatea informatiei, profesionalism,calitatea serviciilor efectuate la cel mai nalt grad
de performanta si ncrederea ca exista etica si morala n desfasurarea activitatii

Principiile etice privind responsabilitatea profesionala a auditorului sunt:

Independenta
Integritatea
Obiectivitatea
Competenta profesionala
Confidentialitatea
Conduita profesionala
Standardele tehnice

Independenta presupune ca auditorul sa fie lipsit de orice interes care poate fi privit ca
incompatibil cu notiunile de integritate si obiectivitate. Independenta este nainte de toate o
atitudine mentala caracterizata prin probitate, prin atitudinea sa de impartialitate si
obiectivitate.

"Lipsa reala sau aparenta a independentei vor da unui observator rezonabil motive de
ndoiala asupra independentei unui auditor financiar"[2] n urmatoarele situatii:

-legaturile financiare cu clientii sau cu afacerile acestora;

-functii n cadrul societatilor;

-alte servicii aduse clientilor de audit (fara functii de conducere sau sa ia decizii de
conducere);

-relatiile personale si de familie;

-onorarii;

-onorarii conditionate;

-bunurile si serviciile oferite de un client este o amenintare asupra independentei;

-proprietatea asupra capitalului unei firme de audit

Integritatea presupune cinste, probitate, incoruptibilitate, direct, onest si sincer n desfasurarea

serviciilor profesionale. Ei nu trebuie sa se implice n conflicte de interese.

Obiectivitatea presupune corectitudine, eliminarea prejudecatilor a conflictelor de interese si a

influentelor externe, inacceptarea de cadouri de orice natura care pot avea influenta
necorespunzatoare asupra deciziilor auditorilor.
Competenta profesionala are doua etape:

-atingerea competentei profesionale prin studii profesionale de specialitate, pregatire profesionala

si examinari sustinute;

-pastrarea competentei profesionale prin cunoasterea permanenta a hotarrilor relevante la nivel

national si international n domeniul contabilitatii prin cunoasterea permanenta a hotarrilor
relevante la nivel national si international n domeniul contabilitaii, auditului, gestiunii financiare
etc

Confidentialitatea presupune ca auditorul sa pastreze confidentialitatea informatiilor dobndite

chiar dupa ce se ncheie relatia sa cu clientul.
Conduita profesionala: Fata de public, auditorul financiar trebuie sa actioneze corespunzator reputatiei profesiei.
Standardele tehnice: Serviciile auditorului financiar au la baza standarde profesionale relevante si standarde tehnice promulgate
de IFAC, organisme profesionale membre sau cu atributii de reglementare, legislatii relevante.

2.3. Aria de aplicabilitate a unui audit

Aria de aplicabilitate se refera la procedurile de audit presupuse a fi necesare pentru

a realiza obiectivul unui audit. Procedurile de audit trebuie determinate de auditor conform
Standardelor de Audit, Normele Nationale de Audit, legislatia si reglementarile n vigoare.

2.4 Asigurare rezonabila

Un audit financiar ofera o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu sunt eronate n mod semnificativ. Asigurarea rezonabila este direct legata deacumularea probelor de audit necesare pentru
ca auditorul sa deduca, ca nu contin erori semnificative n conturile anuale luate n integralitatea lor. Procesul de audit are limitari inerente care mpiedica abilitatea auditorului de a depista erori
semnificative cauzate fie de utilizarea testelor si a limitarilor inerente ale sistemului contabil si de control intern fie de rationamentul profesional: strngerea probelor de audit pentru a decide natura,
durata si volumul procedurilor de audit, evaluarea estimarilor facute de conducere la ntocmirea situatiilor financiare. Pe de alta parte majoritatea probelor de audit sunt persuasive dect conclusive.

2.5. Responsabilitatea prezentarii situatiile financiare

Auditorul si asuma responsabilitatea pentru formarea si exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare. Responsabilitatea pentru ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare revine conducerii
entitatii. Auditul situatiilor financiare nu absolva responsabilitatea conducerii pentru prezentarea si intocmirea lor

Teste de autoevaluare

1. Care este scopul si obiectivul unui audit financiar?

2. Enumerati si explicati principiile generale ale unui audit?

3. Ce este aria de aplicabilitate a unui audit?

4. Care sunt limitarile inerente n procesul de audit?

5. Daca snteti solicitat de clientul dumneavoastra sa ntocmiti situatiile financiare fiind o

unitate mica si sa efectuati apoi auditul, a cui revine responsabilitatea ntocmirii si prezentarii
situatiilor financiare? Responsabilitatea dumneavoastra ca auditor care este?

III Termenii angajamentului de audit

ISA 210

Acest ISA [3] ofera instructiuni cu privire la :

-acordul auditorului cu clientul n ceea ce priveste termenii angajamentului printr-o
scrisoare;

-schimbarea de catre client a termenilor de angajament si raspunsul auditorului avnd n

vedere ca se obtine un nivel mai scazut de asigurare.
Standardul ofera sprijin auditorului pentru ntocmirea scrisorilor de angajament privind auditul situatiilor financiare. Instructiunile cuprind si serviciile conexe. De exemplu pentru serviciile de
consultanta fiscala, contabila sau manageriala se ntocmesc scrisori distincte fata de cele pentru audit.

Misiunile de audit statutar sunt definite prin lege. In aceasta situatie scrisoarea de misiune nu este la fel de importanta ca n cazul unui audit contractual.

3.1. Scrisoarea de angajament ;

3.2. Misiuni de audit recurente (succesive)

3.3 Acceptarea unei schimbari de angajament la cererea clientului

3.1 Scrisoarea de angajament

Scrisoarea de misiune trebuie pregatita nainte de a ncepe un audit n interesul

ambelor parti, client si auditor, pentru a evita orice nentelegeri legat de misiune. Scrisoarea
confirma acceptarea de catre auditor a misiunii la cererea clientului, si descrie obiectivele,
ntinderea auditului, responsabilitatile ambelor parti si forma raportului. Forma si
continutul scrisorii variaza de la un client la altul. In forma generala o scrisoare de angajament
trebuie sa contina urmatoarele elemente:

Obiectivul auditului situatiilor financiare;

Responsabilitatea conducerii pentru ntocmirea situatiilor financiare;

Aria de aplicabilitate cu referiri la legislatia n vigoare, reglementari ale organismelor

profesionale, la care auditorul adera;

Accesul nelimitat al auditorului la orice documente, nregistrari si informatii solicitate cu

privire la audit;

Riscul inevitabil ca unele erori semnificative sa nu fie descoperite, deoarece auditul se

bazeaza pe teste si limitari inerente legate de sistemul contabil si de control intern;

Forma raportului ca rezultat al angajamentului;

De asemeni auditorul poate sa includa n scrisoarea de angajament si alte detalii:

Elemente privind planificarea auditului;

Dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii cu privire la

declaratiile facute n legatura cu auditul;

Descrierea altor rapoarte pe care auditorul le emite catre client;

Bazele de calcul pentru onorarii si modul lor de facturare;

 Acorduri privind implicarea altor auditori si experti pe parcursul auditului, a unor auditori
interni si persoane din ntreprinderi;

Acorduri cu auditorul anterior daca auditul este initial;

Referiri la orice contract pentru viitor, ncheiate ntre auditor si client.

In anexa nr.1 este prezentat modelul unei scrisori de angajament

3.2. Misiuni de audit recurente

In cadrul unor misiuni succesive de audit, auditorul poate decide sa nu emita o noua scrisoare de angajament n fiecare an. Urmatorii factori pot face adecvata expedierea unei noi scrisori:

-modificarea termenilor de audit;

-modificari n structura conducerii clientului;

-schimbari semnificative n evolutia activitatii clientului;

-obligatii legale.

3.3. Acceptarea unei schimbari de angajament la cererea clientului

In situatia n care un client i solicita auditorului sa schimbe termenii

angajamentului, rezultnd un grad mai scazut de asigurare, acesta trebuie sa analizeze
daca este adecvat sa faca o asemenea modificare. Cererea din partea clientului poate rezulta
dintr-o nentelegere a naturii auditului sau a serviciilor conexe solicitate initial; o restrictie a
ariei de aplicabilitate a angajamentului, fie de alte circumstante.
Motivele expuse de client trebuie analizate cu atentie de auditor, precum si implicatiile pe care le au restrictiile asupra ariei de aplicabilitate. O schimbare datorata unorinformatii incorecte,
incomplete sau nesatisfacatoare sau imposibilitatea auditorului de a obtine suficiente probe de audit adecvate privind creantele, datoriile, nu este rezonabila si deci auditorul nu trebuie sa
accepte modificarea angajamentului.

Un alt exemplu n care auditorul nu trebuie sa accepte modificarea unui angajament de audit este atunci cnd se afla n imposibilitatea de a obtine suficiente probe de audit iar clientul cere schimbarea
ntr-un angajament de revizuire pentru a evita o opinie de audit cu rezerve sau imposibilitatea de a exprima o opinie.

Auditorul nu poate accepta modificarea termenilor misiunii sale fara justificari valabile, astfel el ntrerupe misiunea initiala si vede daca, n conformitate cu contractul poate sesiza Consililul de Administratie
sau actionarii n legatura cu motivele care l-au determinat sa ntrerupa angajamentul.

In situatia n care un client doreste sa schimbe angajamentul de audit ntr-unul de

servicii conexe, auditorul trebuie sa tina cont n plus fata de observatiile anterioare, orice
implicatii legale sau contractuale ale modificarii.

Daca auditorul ajunge la concluzia ca exista o justificare rezonabila de modificare a

angajamentului si este conforma cu cerintele Standardelor de Audit ce se aplica
angajamentului schimbat, raportul emis va fi ca si pentru termenii revizuiti ai angajamentului.
Raportul nu va contine referiri la:

-angajamentul initial;

-orice proceduri efectuate n angajamentul initial cu exceptia angajamentului privind

procedurile agreate, referiri care vor fi incluse n raport.

ANEXA nr.1[4]
Exemplu de scrisoare de angajament pentru efectuarea unui audit
 Catre Consiliul de Administratie sau conducerea unitatii,

Dumneavoastra prin adresa nr-----din data de----------- ati solicitat sa efectuam auditul
situatiilor financiare pentru anul-------.Suntem ncntati sa va confirmam acceptarea acestui
angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv
exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.

Noi ne vom desfasura activitatea de audit n conformitate cu Standardele de Audit

general acceptate promovate de Camera AuditorilorFinanciari din Romnia. Aceste
standarde solicita ca noi sa planificam si sa efectuam auditul n scopul de a obtine o
asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu contin erori semnificative. Un audit include
examinarea pe baza de proceduri, teste a dovezilor privind raportarea si prezentarea
situatiilor financiare. Auditul include si examinarea principiilor contabile folosite si a
estimarilor semnificative facute de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale
a situatiilor financiare.

Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de
control intern, exista un risc inevitabil ca unele erori semnificative sa ramna nedescoperite.

In plus fata de raportul nostru asupra situatiilor financiare, noi estimam ca va putem oferi o
scrisoare separata privind orice carenta semnificativa sistemului de control intern si de contabilitate
care ne atrage atentia.

Va reamintim ca responsabilitatea pentru ntocmirea situatiilor financiare incluznd

prezentarea adecvata a acestora, revine conducerii societatii. Aceasta responsabilitate include
mentinerea nregistrarilor contabile adecvate si a controalelor interne, selectia si aplicarea politicilor
contabile si supravegherea activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea
conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua n legatura cu auditul.

Asteptam o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca aceasta ne va pune

la dispozitie orice nregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi necesare n
efectuarea auditului. Onorariul nostru care va fi platit pe masura ce ne desfasuram
activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus
cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate.

Aceasta scrisoare va ramne valabila pentru anii urmatori , cu exceptia cazurilor cnd va fi
reziliata, schimbata sau nlocuita.

Va rugam sa semnati si sa returnati copia atasata acestei scrisori care ne indica ca este n
conformitate cu cerintele dumneavoastra privind angajarea noastra pentru auditarea situatiilor
financiare ale firmei dumneavoastra.

XYZ&Co

S-a luat la cunostinta n numele societatii ABC de catre

Semnatura

.....

Numele si functia

Data
Teste de autoevaluare

1. Care este scopul unei scrisori de angajament?

2. Care sunt principalele elemente continute ntr-o scrisoare de misiune?

3. Care sunt factorii care determina trimiterea unei noi scrisori de angajament n
cazul misiunilor recurente?

4. In ce conditii auditorul poate schimba un angajament de audit la cererea clientului?

5. In ce situatii auditorul nu este de acord cu schimbarea termenilor angajamentului de

audit?

6. Vi se solicita de catre un client n calitatea dumneavoastra de auditor independent sa

efectuati auditul situatiilor financiare. Incercati dupa modelul din Anexa nr.1 sa
redactati o scrisoare de angajament.

IV. Inregistrarea activitatii de audit -Documentatia ISA 230

Obiectivul acestui standard: Asigurarea ca auditorii probeaza cu documente toata

activitatea derulata ntr-o maniera logica, conform programului si planului de audit.

Pentru a sustine opinia emisa auditorul trebuie sa documenteze situatiile importante

n vederea furnizarii de probe n conformitate cu standardele.

Documentatia nseamna documentele de lucru ale auditorului pregatite de si pentru

auditor, pastrate de acesta n cursul efectuarii auditului. Toate documentele de lucru sunt
pastrate ntr-un dosar de audit.

Scopul dosarului de audit:

- ajuta la planificarea si efectuarea activitatii de audit;

- ajuta la supravegherea si revizuirea activitatii de audit;

- nregistreaza probele de audit relevante rezultate din activitatea desfasurata pentru ca

auditorii sa-si sustina opinia emisa.

Dosarul standard de audit este indexat pe fiecare sectiune importanta, care la rndul ei
indexata detaliat contribuie trimiterea la informatii aflate la dosar.

4.1. Continutul documentelor de lucru

Documentele de lucru trebuie ntocmite la un standard nalt pentru a atinge obiectivul

unui audit. Obiectul, continutul si scopul documentelor de lucru trebuie sa fie ct mai clar cu
putinta fara a necesita explicatii suplimentare. Ele se ntocmesc pe parcursul derularii
activitatii de audit
Dimensiunea documentelor de lucru tine de rationamentul profesional al auditorului, decizia sa de marime a acestora sa fie bazata pe ceea ce ar fi necesar unui alt auditor cu expierenta care nu a avut o
legatura anterioara cu acest audit, sa nteleaga activitatea desfasurata si care a fost baza deciziilor luate.

. Documentele trebuie sa contina acolo unde este relevant urmatoarele informatii:

Structura juridica a societatii si modul ei de organizare;

Extrase sau copii ale documentelor, contractelor si procese verbale relevante;

Informatii privind sectorul de activitate, mediul economic si legislativ;

Probe legate de procesul de planificare si orice modificari ulterioare;

Probe privind evaluarea riscurilor inerente si de control intern;

Probe privind activitatea de audit intern si concluziile la care auditorul a ajuns;

Analize ale tranzactiilor si soldurilor;

Analize ale ratelor si tendintelor de viitor;

Inregistrarea naturii, coordonarii n timp si gradului de cuprindere ale procedurilor de

audit;

Detalii ale comunicarilor cu alti auditori, experti sau terte parti;

Copii dupa corespondenta cu entitatea, rapoarte catre conducere, note ale declaratiilor
conducerii;

Un rezumat al aspectelor semnificative ale auditului, sume implicate, modul de

solutionare a exceptiilor sau problemelor neobisnuitedescoperite n timpul auditului;

Scrisori de reprezentare din partea conducerii primite de la client;

Copii dupa situatiile financiare.

4.2 Standardizarea documentelor de audit

Nu este indicat sa se specifice exact continutul si formatul documentelor de lucru, dar

pentru o eficienta mai mare a ntocmirii si revizuirii lor, auditorii trebuie sa le standardizeze.

Documentele de lucru (Foile de lucru) trebuie sa contina urmatoarele informatii:

-numele clientului;

-sfrsitul anului;

-obiectul;

-initialele persoanelor care le ntocmesc si revizuiesc

 -datele ntocmirii si revizuirii;

Tabelele trebuie indexate si cu trimitere la situatiile financiare;

Trebuie stabilite clar: munca desfasurata, concluziile, analiza erorilor;

Documentele sunt proprietatea auditorului, pastrate la loc sigur pentru a asigura

confidentialitatea
Nu pot fi aduse modificari n dosarul de audit ulterior emiterii raportului de audit, dect daca sunt bine documentate si indica data si motivele pentru care sunt efectuate.

Dosarele de audit

Datorita faptului ca auditul se face cu regularitate, este eficient ca documentele de lucru sa se mparta n cele care au o importanta permanenta pentru audit si care trebuie pastrate permanent ntr-un dosar
permanent de audit si cele care sunt strict legate de perioada financiara n studiu n dosarul exercitiului sau dosar curent de audit

4.3. Dosarul permanent de audit

Contine documente si tabele cu semnificatie permanenta pentru audit. Acest dosar trebuie
standardizat prin folosirea unui index corespunzator.

Dosarul permanent ( P ) cuprinde 6 sectiuni notate de la litera A la F , iar sectiunile

la rndul lor cuprind capitole indexate cu cifre care nlesnesc trimiterea la informatiile
continute n cadrul dosarului.

Sectiuni
PA - Generalitati

PB - Documente privind controlul intern

PC - Conturile anuale

PD - Analize permanente

PE - Documente fiscale si sociale

PF - Documente juridice

Sectiunea PA -Generalitati cuprinde capitolele:

PA1 - Informatii legate de client

PA2- Prezentarea ntreprinderii: structura, istoric,activitati

PA3- Organigrama ntreprinderii

PA4- Documente legale si statutare ( brosuri, extrase, articole,

procese

verbale importante, copii dupa contracte de mprumut).

PA5- Detalii de angajament

 PA6-Sistemul contabil

Sectiunea Generalitati este redata n urmatorul tabel:

DOSAR PERMANENT

CLIENT SECTIUNEA: GENERALIT

Continut

Informatii generale despre client

Prezentarea ntreprinderii

Organigrama ntreprinderii

Documente legale si statutare

Detalii de angajament

Sistemul contabil

Fiecare sectiune este divizata pe capitole

DOSAR PERMANENT REF:

CLIENT PA1
Sectiunea: Generalitati
PAG:1

Exercitiul: Capitol: Informatii generale despre client Data:

Generalitati

Denumirea societatii:

Forma juridica:

Data constituirii:

Nr.Registrul Comertului:

Cod Fiscal:

Durata societatii:

Obiect de activitate:

Sediul social:

Telefon:
Fax

Total bilant:

Capitaluri proprii

Filiale, sucursale

Cifra de afaceri:

Actionari(asociati)

Cenzori:

Expert contabil:

Jurist:

Numar de ore:

Onorarii:

CLIENT DOSAR
PERMANENT Ref: PA2

Sectiunea:
Generalitati Pag:

Capitol: Prezentarea
ntreprinderii Data:

I. Prezentarea ntreprinderii:

Structura:

Activitati:

Conturile n banca si drepturile de semnatura:

Conducerea si restul personalului:

 CLIENT DOSAR PERMANENT Ref:
PA3

Sectiunea:
Generalitati Pag:

Capitol: Organigrama
ntreprinderii Data:

Se prezinta organigrama entitatii

CLIENT DOSAR PERMANENT Ref:

PA4

Sectiunea:
Generalitati Pag:

Capitol: Documente legale si

statutare Data:

- copii dupa note, extrase din brosuri, ziare

- rezumate ale proceselor verbale;

- copii dupa contracte de mprumut

- copii dupa actul de proprietate sau actul de nchiriere

CLIENT DOSAR PERMANENT Ref:

PA5

Sectiunea:
Generalitati Pag:

Exercitiul: Capitol: Detalii de

angajament Data:

1. Informatii despre firma:

Sediul social:

Activitati:
 Adresa:

Cifra de afaceri:

Expert contabil:

Nr.salariati:

2. Natura misiunii: Audit extern

3. Scrisoarea de angajament:

4. Contract de audit:

5. Contacte cu auditorii anteriori:

6. Criterii de retinut la acceptarea auditului:

Control intern nesatisfacator:

Contabilitatea condusa incorect:

Competenta personalului:

Riscuri fiscale, sociale, juridice:

Independenta exercitiilor nerespectata:

Conflicte ntre conducatori:

Onorarii neplatite:

Rezerve repetate:

Refuz de certificare

CLIENT DOSAR PERMANENT Ref:

PA6

Sectiunea:
Generalitati Pag:

Exercitiul: Capitol: Sistemul

contabil Data:

1. Sinteza registrelor contabile:

 -Registrul Jurnal

-Registrul inventar

-Registrul Carte Mare

-Registrul de mijloace fixe:

-Informatii si detalii legate de asigurare

2. Sistemul contabil:

- Sinteza nregistrarii tranzactiilor n conturi:

- Detalii legate de sistemul informatic:

- Politici contabile importante:

-Sisteme si domenii semnificative: Cumparari:

Vnzari:

Stocuri:

Salarii:

Riscuri specifice:

Praguri de semnificatie:

CLIENT DOSAR PERMANENT Ref:

PB

Sectiunea: Documente privind

controlul Pag:

Exercitiul: intern

1.Rapoarte de control intern

Rapoarte cenzori: functia de conducere generala:

Controale: Functia comerciala:

Controale interne: functia productie

functia aprovizionare
 functia personal

functia financiara

functia informatica

functia contabila

functia investitii

Documente de control intern

Sinteza asupra controlului intern

Dosar permanent Ref:PC

Sectiunea: Conturi anuale Pag:

Client
Data:
Exercitiul

Continut Ref. (1) Continut Ref. (1)

Situatiile financiare pe ultimii
Raport general pe PC
Trei ani PC1 ultimi trei ani 50

Client DOSAR PERMANENT

Ref: PC
Exercitiul: Sectiunea: Conturi anuale
Pag:

Data:

Continut Ref (1) Continut Ref (1)

Conturile anuale PC 1 Raport general PC 50

pe ultimii 3 ani pe ultimii 3 ani
Client Dosar permanent Ref:PD

Exercitiul Sectiunea: Analize permanente Pag:

Capitol: Situatii financiare Data:

Continut 2000 % 2001 % 2002 % Ref. (1)

 Posturi PD30
bilantiere
PD41

PD51

DOSAR PERMANENT
Client Ref: PE
Sectiunea: Fiscal, social
Pag:

Data:

Continut Ref Continut Ref

Fiscal PE 01 Social PE 50

Declaratii si PE 02 Relatii PE 51
anexe in ultimii 3
ani PE 03 Documente PE 52
sociale
Documente PE 04 PE 53
fiscale Controale
sociale
Controale fiscale
Studii si
Studii si rapoarte rapoarte
externe externe
DOSAR PERMANENT
Client
Sectiunea: Documente juridice

Continut Ref Continut R

Conducere si control PF
1 Documente PF
Consiliul de ad-tie, cenzori juridice 10
PF
Lista 2

Asociatilor/actionari PF
3
Actiunile
PF
Extrase din procese verbale ale AGA 4

Alte PF
contracte, conventii 5
, brevete, licente
PF
Extrase din statut 6

Toate documentele incluse n dosarul permanent de audit trebuie actualizate

corespunzator modificarilor semnificative care au avut loc n cadrul unitatii si revizuita
n fiecare an. Auditorul poate face proba acestei revizuiri printr-un formular annual de
revizuire.

4.4. Dosarul curent de audit (dosarul exercitiului)

Acest dosar trebuie sa cuprinda toate informatiile relevante pentru fiecare

exercitiu financiar aflat n analiza. Data fiind conjunctura n care se efectueaza
auditul, nu poate fi data cu precizie ce informatii sa se pastreze n acest dosar.

Se recomanda, ca toate firmele sa standardizeze formatul acestui dosar cu

scopul de a facilita controlul si revizuirea acestei activitati. Este eficient ca si dosarul
curent de audit sa fie organizat pe sectiuni iar acestea la rndul lor pe capitole ,
paragrafe.

O atentie deosebita trebuie acordata calitatii si eficientei dosarului curent. Aceste

sopuri sunt atinse, daca n dosar sunt incluse numai acele informatii cu semnificatie
relevanta. Selectia lor depinde de rationamentul profesional al auditorului.
Recomandari de ordin general care pot fi de ajutor profesionistilor sunt evidentiate de
organismele profesionale din tara noastra:[5]

- datele trebuie actualizate, sa fie oficiale si complete;

- Se includ numai acele documente, copii, formulare, rapoarte de la client numai n

masura n care ele sunt de ajutor pentru ntelegere.

- Analizele situatiilor contabile ntocmite de client la care se face referire nu trebuie

incluse n dosar daca nu sunt verificate de auditor.

- Contractele de inchiriere, mprumut, de leasing este suficienta o sinteza a

informatiilor semnificative, alaturi de o nota unde sepot gasi si revizui.
 Dosarul curent de audit trebuie nteles de orice persoana avizata. Probele de
audit trebuie sa vina n sprijinul formulaii opiniei finale de audit.

Toate sectiunile auditului se ndreapta catre rezultatele contabile finale si

elaborarea raportului de audit.

Dosarul de audit se divide n sectiuni, capitole si paragrafe, tinnd cont de

functiile bilantului functional:

-ciclul de finantare, investire :capitaluri proprii (A) si imobilizarile(B)

-ciclul de exploatare: stocuri(C) , clienti si plati n avans(D), creditori si

angajamente(E), impozitarea(G);

-ciclul de trezorerie; banca si numerarul(H), actiuni si obligatiuni speculative

-contul de profit si pierdere: cheltuielile si veniturile

-raportarea activitatii de audit;

-revizuirea situatiilor financiare;

-ntlnireacu clientul pentru punctele finale;

-model de raportare al planului de audit.

Sectiunile destinate verificarii detaliate: capitaluri proprii si atrase, imobilizari, stocuri,

creante, etc vor fi organizate spre exemplu astfel:

- Situatia de referinta: B1; Note principale-descrierea: B2; Tabelul de verificare

B3; Proceduri analitice: B4; Proceduri de fond: B5

O standardizare formata functie de rationamentul profesional al auditorului,

trebuie aplicata si respectata. Astfel, foile de lucru prezinta

toate documentele de lucru trebuie notate n coltul din dreapta sus, de exemplu
D11 Clienti;

toate documentele de lucru trebuie intitulate, semnate, datate de primul auditor

si al doilea auditor care face revizuirea;

toate tabelele trebuie sa faca trimitere la situatiile contabile finale

Situatia de referinta .Documentele de lucru trebuie intitulate tinnd cont de:

 Numele clientului;

Sfrsitul de an financiar;

Numele sectiunii, de exemplu: Capitaluri proprii sau Imobilizari

Notele principale din fiecare sectiune de verificare trebuie sa sintetizeze:

Obiectivul;

Metoda;

Rezultatele;

Concluzia

Toate ajustarile de audit trebuie sa faca trimitere la tabelul cu ajustari de audit.

Majoritatea sectiunilor au un singur test, care poate fi considerat cel mai important
care poate furniza cele mai multe probe. Spre exemplu, testul de reconciliere al
situatiei financiare din sectiunea creditori.

Modelul sectiunii pentru conturile de Creditori este redat astfel:

Client:
DOSAR Intocmit Data:10.02.2002 E11
Morimpex SRL CURENT Capitol : Creditori de: AS

Data Revizuit Data:16.02.2002

contabila:31.12.2001 de: MS

Cautarea obligatiilor nenregistrate*

31.12.2001

Data primirii de bunuri si Rezultatul

Data Furnizorul Valoarea srvicii Jurnal de cumparari

5. 01. Bruno 5.200.000 22.12.2001 nregistrat Satisfacator

2002

6. 01. Ana 8.400.590 23.12.2001 nregistrat Satisfacator

2002

7. 01. As Audit 30.500.000 12.12.2001 nregistrat Satisfacator

2002

9. 01. Romplast 21.300.000 04.01.2002 Nenregistrat Satisfacator

2002
10.01. 2002 Rodiped 7.000.900 10.01.2002 Nenregistrat Satisfacator

13.01.200 Kira Rom 8.350.100 13.01.2002 Nenregistrat Satisfacator

2

25.01.200 Carmen 987.000 24.12.2001 nregistrat Satisfacator

2

28.01.200 Lotus Tr. 87.450.000 08.12.2001 nregistrat Satisfacator

2

04.02.2002 Artrom 4.550500 07.12.2001 nregistrat Satisfacator

05.02.2002 Carpatina 5.870.000 07.01.2002 Nenregistrat Satisfacator

* conform cu avizele de expeditie

Sursa: Registrul de plati n numerar pe ianuarie si februarie

Jurnalul de cumparari pe decembrie2001, ianuarie si februarie 2002

Obiective: Asigurarea ca soldurile conturilor de creditori sunt complete si ca

obligatiile au fost nregistrate la finele anului 2001

Metoda: S-a folosit un esantion de 10 plati ulterioare sfrsitului de an, luate din
registrul de numerar pe 2001 si analizate pentru asigurarea ca:

S-a respectat independenta exercitiului-daca bunurile si serviciile au fost primite

nainte de perioada sfesitului de an, ele au fost nregistrate ca obligatii la
31.12.2001;

Daca se refera la bunuri si servicii primite dupa sfrsitul anului, acestea nu au

fost nregistrate ca obligatii la 31.12.2001.

Rezultate: Toate rezultatele au fost satisfacatoare. Toate obligatiile au fost

nregistrate. Se observa din tabelul E11.

Concluzii: Auditorul este multumit ca nu s-au gasit obligatii nenregistrate, referitoare

la plati ulterioare sfrsitului de an.

Dosarul Exercitiului (E) cuprinde 6 sectiuni:

EA : Planificare si rapoarte; gestiune si organizare

EB : Aprecierea controlului intern

 EC : Controlul conturilor

ED : Lucrari efectuate de terti

EE : Verificari specifice

EF : Interventii conexe

Sectiunea EA cuprinde urmatoarele capitole:

EA1- Sinteza misiunii

EA2- Rezumatul ajustarilor

EA3- Chestionar de sfrsit de misiune

EA4- Chestionar de verificari specifice

EA5- Situatii financiare certificate

EA6- Evenimente posterioare

EA7- Balante si alte documente de sinteza

EA8- Plan de misiune

EA9- Buget si planificare

EA10 - Evidenta timpului

EA11- Onorarii

Spre exemplu sectiunea Planificare si Rapoarte, capitolul : Plan de misiune este

redat astfel:
CLIENT: DOSARUL EXERCITIULUI Ref:EA8

Data contabila: 31.12. 2001 Sectiunea:Planificare si rapoarte Pag:

Capitolul: Plan de misiune Data:

Intocmit de : AS Data : 18.01.2002

Revizuit de: MS Data : 24.01.2002

PLAN DE MISIUNE

1. Prezentarea entitatii:

-denumirea

-sediul social
-capital social si asociati/actionari

-nregistrare

-scurt istoric

-organizare

-consideratii privind obiectul de activitate, piata, concurenta

-conducerea si persoane propuse a fi contactate

2. Informatii contabile:

-bugete si conturi previzionale

-particularitatile sistemului contabil

-principii contabile

3.Definirea misiunii

-natura misiunii:auditarea situatiilor financiare

-alte misiuni conexe din activitatea entitatii auditate

-principalele conditii pentru realizarea lucrarilor de verificare si control

4. Sisteme si domenii semnificative:

-cumparari

-vnzari

-stocuri

-clienti

-determinarea pragului de semnificatie

-identificarea functiilor si domeniilor semnificative

-prezentarea zonelor de risc

-identificarea punctelor forte ale sistemului si a atitudinii conducerii fata de auditul

intern

-controale semnificative pe care se poate sprijini misiunea de audit

5. Orientarea programului de lucru

-aprecierea auditului intern

-lucrari deosebite

-confirmari de obtinut

-inventare fizice

-asistenta de specialitate necesara: informatica, fiscalitate

-documente de obtinut

6. Echipa si bugetul

-numarul si nivelul membrilor echipei

-utilizarea lucrarilor de control ale auditului intern

-determinarea orelor necesare pe feluri de lucrari

-calculul costurilor estimate n functie de expierenta membrilor echipei

-compararea numarului de ore necesare cu limitele stabilite de norme profesionale si

justificarea diferentelor

7. Planificarea

-repartizarea lucrarilor pe membrii echipei

-datele interventiilor pe etape

-lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise

cu precizarea datelor limita

Asa cum s-a aratat la Dosarul permanent fiecare sectiune din Dosarul exercitiului
trebuie dezvoltata, pe capitole, subcapitole si paragrafe .

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Enumerati motivele constituirii dosarelor de audit

2.Ce informatii trebuie sa cuprinda documentele de lucru?

3.Aratati motivele standardizarr documentelor de audit.

4.De ce este necesara separarea dosarului de audit n Dosar permanent si Dosar

curent?

5.Care este continutul informatiilor din Dosarul Permanent?

6.Ce informatii cuprinde sectiunea Generalitati din Dosarul Permanent? Luati o
ntreprindere n studiu si completati n foaia de lucru toate informatiile despre client..

7. Ce capitole cuprinde sectiunea Generalitati? Completati foile de lucru cu

capitolele cuprinse n aceasta sectiune, despre clientul luat n studiu de
dumneavoastra. Faceti acelasi lucru pentru toate capitole din Dosarul Permanent.

8. Ce informatii cuprinde Dosarul curent de audit?

9.Ce informatii cuprinde Situatia de referinta? -dar notele principale din fiecare
sectiune?

10. Continuati sa realizati toate foile de lucru din Dosarul curent pe fiecare sectiune si
capitol

pentru ntreprinderea luata n studiul dumneavoastra.

Programul de audit

Un program minim de audit este recomandat de Camera Auditorilor din

Romnia cu referinte notate de la A la P dupa cum urmeaza[6]:

INDEX

Descriere R
eferinta

Lista de verificare a finalizarii angajamentului A

Revizuirea generala a situatiilor financiare B

Lista de verificare a documentelor de lucru C

Observatii finale si ntlnirile cu clientul D

Confirmarea planului de audit E

Abordarea auditului F

Active imobilizate-necorporale si corporale G

Investitii-plasamente H

Stocuri si contracte pe termen lung I

Creante si plati n avans J

Disponibilitati n conturi la banci sau n casa-credite pe K
termen lung

Creditori si angajamente L

Impozite si taxe M

Capital, rezerve si registre cerute de lege N

Contul de profit si pierdere O

Cartea Mare si balanta de verificare P

5. Frauda si eroare-ISA 240

Auditorul trebuie sa ia n consiferare riscul de anomalie semnificativa n

situatiile financiare cauzate de fraude si erori.

Frauda - actul voluntar emis de una sau mai multe persoane ce fac parte din
conducere, salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate.

Sunt considerate ca frauda:

-manipularea, falsificarea sau alterarea contabilitatii sau a documentelor;

-deturnarea activelor;

-nregistrarea de operatiuni fara fundamentare;

-aplicarea incorecta a politicilor de nchidere a conturilor;

-ascunderea unor operatiuni asupra contabilitatii sau a documentelor

Eroarea- desemneaza inexactitati involuntare continute n situatiile

financiare, spre exemplu:

- o eroare de calcul sau de nregistrare n documente si date contabile;

- omisiuni sau interpretari eronate a faptelor;

- nerespectarea principiilor contabile

5.1. Responsabilitatea conducerii

Conducerea entitatii este responsabila de prevenirea si detectarea fraudelor si
erorilor prin urmarirea sistemului contabil aplicat si de control. Auditul intern reduce
riscul de frauda si eroare, dar nu-l poate elimina n totalitate.

5.2. Responsabilitatea auditorului

Planificarea auditului trebuie sa evalueze riscul, ca o frauda sau eroare conduce la

anomalii semnificative n situatiile financiare si trebuie sa ceara conducerii explicatii
n legatura cu orice frauda sau eroare descoperita. Evaluarea riscurilor conduce
auditorul sa defineasca procedurile de audit, care permit obtinerea unor asigurari
rezonabile, ca anomaliile semnificative n situatiile financiare vor fi descoperite.

Auditorul nu este si nu poate responsabil de prevenirea fraudelor si erorilor.

Evenimentele care pot conduce la cresterea riscului de frauda si eroare cuprind:

- probitatea si competenta conducerii ndoielnica,

- presiuni n firma din interiorul sau exteriorul ei,

- operatiuni neobisnuite,

- dificultati n evaluarea elementelor probante

Auditorul va trebui sa obtina suficiente elemente probante care sa indice ca nici o

frauda si eroare care ar putea avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor
financiare nu s-au produs.

5.3. Proceduri aplicate de auditor n caz de frauda si/sau eroare

Auditorul pune n lucru proceduri de audit stabilite n urma evaluarii riscurilor

si daca constata posibilitatea unei fraude sau erori trebuie sa analizeze influenta
asupra situatiilor financiare. Daca frauda sau eroarea are un un efect semnificativ
asupra situatiilor financiare, auditorul pune n lucru proceduri suplimentare. Auditorul
trebuie sa ceara explicatii conducerii si sa evalueze daca frauda sau eroarea a fost
corect luata n considerare sau corectata n situatiile financiare. Auditorul trebuie sa
evalueze consecintele unei fraude sau erori semnificative asupra auditului si a
fiabilitatii declaratiilor conducerii. Procedurile modificate sau suplimentare depind de
evaluarea facuta de auditor: tipul de frauda sau eroare, probabilitatea producerii lor,
probabilitatea ca acestea sa aiba un efect semnificativ asupra situatiilor financiare.

5.4 Comunicarea fraudelor si erorilor

Auditorul comunica conducerii rezultatul investigatiilor sale privind:

-existenta unei fraude chiar daca efectul potential asupra situatiilor este neglijabil;

-o frauda sau eroare a fost descoperita.

Daca eroarea sau frauda are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare si
nu au fost corectate, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau refuz de
certificare. In situatia n care entitatea nu permite auditorului sa reuneasca suficiente
elemente probante pentru a evalua daca o frauda sau eroare cu efecte semnificative
asupra situatiilor financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau
imposibilitatea exprimarii unei opinii.

Secretul profesional trebuie sa ramna un principiu aplicabil, n afara cazului cnd o

reglementare legala o impune . Este recomandabil ca auditorul sa se consulte cu un
avocat.

Planificarea si orientarea lucrarilor de audit

Planificarea auditului presupune elaborarea unei strategii generale si o prezentare

detaliata a naturii, calendarul si ntinderea lucrarilor. Prin planificare se permite
acordarea unei atentii deosebite asupra aspectelor semnificative ale misiunii de
audit, identificarea problemelor de esenta, realizarea n timp util a activitatii.

Planificarea auditului ISA 300

Auditorul trebuie sa planifice activitatea de audit astfel nct auditul sa fie

efectuat ntr-un mod ct mai eficient si eficace.

1. Prin "planificare" se ntelege construirea unei strategii generale si a unei

abordari detaliate n ceea ce priveste natura, durata si ntinderea preconizate
ale unui angajament de audit. Auditorul planifica efectuarea auditului ntr-un
mod eficient si oportun.

2. ntinderea planificarii va varia n functie de marimea entitatii, complexitatea

auditului, experienta pe care auditorul o are cu entitatea si cunostintele
auditorului despre afacerea clientului

Aspectele ce trebuie luate n considerare de catre auditor la elaborarea planului general de audit includ:

a. Cunostinte despre afacerea clientului

b. ntelegerea sistemului contabil si a sistemului de control intern.

c. Riscul si pragul de semnificatie

d. Natura, durata si ntinderea procedurilor
e. Coordonarea, ndrumarea, supravegherea si revizuirea
f. Alte aspecte

Planul general de audit si programul de audit trebuie revizuite

ori de cte ori este necesar pe parcursul derularii auditului.

STANDARDUL DE AUDIT 310 - CUNOASTEREA CLIENTULUI

La efectuarea unui audit al situatiilor financiare, auditorul trebuie sa aiba sau sa obtina cunostinte suficiente referitoare la afacerea clientului, care sa-i permita sa identifice sau sa nteleaga
evenimentele, tranzactiile si practicile care, potrivit rationamentului auditorului, pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit.
Obtinerea cunostintelor cerute despre client este un proces continuu si
cumulat de culegere si evaluare a informatiilor, si de corelare a cunostintelor
rezultate cu probele de audit si informatiile din toate etapele auditului. De
exemplu, desi informatiile sunt culese n faza de planificare, n mod normal ele
sunt mbunatatite n etapele urmatoare ale auditului, pe masura ce auditorul si
asistentii sai afla mai multe despre activitatea clientului.

STANDARDUL DE AUDIT 320 - PRAGUL DE SEMNIFICATIE

"Pragul de semnificatie" este definit n "Cadrul general pentru ntocmirea si

prezentarea situatiilor financiare", emis de Comitetului pentru Standarde
Internationale de Contabilitate, n urmatorii termeni:
"Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie
depinde de marimea elementului sau a erorii, judecat n mprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii gresite. Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, dect sa reprezinte
o nsusire calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila."

STANDARDUL DE AUDIT 400 - EVALUAREA RISCURILOR SI CONTROLUL

INTERN

Auditorul trebuie sa obtina o ntelegere suficienta a sistemele de contabilitate si de

control intern pentru a planifica auditul si a dezvolta o abordare eficienta a acestuia.
Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la evaluarea riscului de audit si
la stabilirea procedurilor de audit, pentru a se asigura ca riscul este redus pna la un
nivel acceptabil de redus.
A) "Riscul de audit" reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata,
atunci cnd situatiile financiare sunt denaturate n mod semnificativ. Riscul de audit are trei
componente:
1. "Riscul inerent" reprezinta susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de
tranzactii sa contina o denaturare care ar putea fi semnificativa, individual sau cumulata cu
denaturarile existente n alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunnd ca nu au existat
controale interne adiacente.
2. "Riscul de control" reprezinta riscul ca o denaturare, care ar putea aparea n soldul
unui cont sau ntr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa n mod individual,
sau atunci cnd este cumulata cu alte denaturari din alte solduri sau categorii, sa nu poata fi
prevenita sau detectata si corectata la momentul oportun de sistemele de contabilitate si de
control intern.
3. "Riscul de nedetectare" reprezinta riscul ca procedurile de fond ale unui auditor sa nu
detecteze o denaturare ce exista n soldul unui cont sau categorie de tranzactii si care ar putea
fi semnificativa n mod individual, sau atunci cnd este cumulata cu denaturari din alte solduri
sau categorii de tranzactii.
B) "Sistemul de control intern" reprezinta toate politicile si procedurile (controale interne)
adoptate de conducerea unei entitati care ajuta la ndeplinirea obiectivelor manageriale privind
asigurarea, att ct este posibil, a conducerii sistematice si eficiente a activitatii, inclusiv
aderarea la politicile manageriale, protectia activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si
erorilor, acuratetea si exhaustivitatea nregistrarilor contabile, precum si pregatirea n timp util a
informatiilor financiare credibile.
C) "Sistemul contabil" reprezinta succesiunile de proceduri si nregistrari ale unei entitati
prin care tranzactiile sunt prelucrate ca modalitati de mentinere a nregistrarilor financiare.
Astfel de sisteme identifica, asambleaza, analizeaza, calculeaza, clasifica, nregistreaza,
sintetizeaza si raporteaza tranzactiile sau alte evenimente.

Probe de audit

Auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate pentru a fi capabil sa

emita concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia de audit. Probele de audit
sunt obtinute printr-o combinatie adecvata de teste de control siproceduri de fond

Scopul probelor de audit este de a obtine informatii necesare pentru ca auditorul sa

poata trage concluziile pe care se va baza opinia de audit. Pobele de audit cuprind:

Documente primare

Inregistrari contabile

Informatii din alte surse

Testele de control reprezinta teste efectuate pentru a obtine probe de audit privind
proiectarea adecvata si respectiv modul efectiv de functionare a sistemului contabil si
de control intern

Procedurile de fond reprezinta testele efectuate pentru a obtine probe de audit in

scopul detectarii erorilor semnificative din situatiile financiare si sunt de doua tipuri:

Teste de detaliu ale tranzactiilor si soldurilor

Proceduri analitice

Suficienta si gradul de adecvare sunt legate intre ele si se aplica probelor de audit
obtinute atat prin teste de control cat si prin proceduri de fond.

Suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit , respectiv cantitatea de

informatii obtinuta prin teste de conformitate si proceduri de fond pe care auditorul le
aplica pe parcursul desfasurarii misiunii de audit, iar gradul de adecvare reprezinta
masura calitatii probelor de audt a relevantei lor prin pentru o abumita asertiune a
conducerii respectiv gradul de incredere si fiabilitate (siguranta).

Credibilitatea probelor de audit este influentata de sursa lor:

Interna - obtinuta de la entitatea auditata

Externa- obtinuta de la terti ; exemplu: confirmarea primita de la terti

Si de natura lor:

Vizuala: este proba cea mai sigura in cazul confirmarii existentei bunurilor
si mai putin sigura in cazul stabilirii sursei de provenienta, a proprietarului
sau valorii acestora
 Documentara: se prezinta sub forma de documente justificative emise de
entitatea auditata sau documente generate de auditor sau terti

Orara - este considerata mai putin sigura , caz in care auditorul trebuie sa
realizeze confirmarea prin documente

Proceduri pentru obtinerea probelor de audit

Auditorul poate obtine probe de audit prin una sau mai multe proceduri de audit;

1. Inspectia

2. Observatia

3. Investigatia

4. Confirmarea

5. Calcule si proceduri analitice

1. Inspectia consta in examinarea inregistrarilor, documentelor sau imobilizarilor

corporale. Inspectia inregistrarilor si documentelor furnizeaza probe de audit
cu credibilitate variate ce depind de natura si sursa lor precum si de sursa lor
si functionarea efectiva a controlului intern in timpul procesarii informatiilor.
Sunt trei categorii de probe de audit documentare:

a. Probe de audit cu caracter documentar elaborate si pastrate de terte

parti

b. Probe de audit cu caracter documentar elaborate de terti si pastrate de

catre entitate

c. Probe de audit cu caracter documentar elaborate si pastrate de

entitate

Inspectia imobilizarilor corporale furnizeaza probe de audit credibile in ceea

ce priveste existenta lor dar nu in mod referitor si la proprietate sau la
valoarea lor.

2. Observatia consta urmarirea unui proces sau a unei proceduri care este
efectuata de altii, exemplu: observarea de catre auditor a inventarierii stocurilor de
catre personalul entitatii sau a efectuarii unor proceduri de control care nu genereaza
probe de audit.

3. Investigatia consta in obtinerea de informatii de la persoanele care le poseda

fie din interiorul fie din afara entitatii. Investigatiile pot fi:

- cereri de informatii oficiale in scris adresate unor terte parti

 - intrebari orale adresate persoanelor din interiorul entitatii.

4. Confirmarea: consta in raspunsul la o investigatie pentru a corobora

informatiile continute in inregistrarile contabile

5. Calculul consta in verificarea acuratetii aritmetice a documentelor sursa si a

inregistrarilor contabile sau in efectuarea de calcule independente.

Proceduri analitice constau din analiza indicatorilor si a tendintelor

semnificative, incluzand investigarea fluctuatiilor si a relatiilor care sunt
inconsecvente fata de alte informatii relevante

Probele de audit sunt completate cu instructiuni suplimentare in ceea ce priveste

anumite valori specifice din situatiile financiare, precum:

- participarea auditorului la inventarierea stocurilor

- confirmarea creantelor

- investigatii privind litigiile si revendicarile

- evaluarea si prezentarea investitiilor pe termen lung

- informatii pe segmente

STANDARDUL DE AUDIT 520 - PROCEDURI ANALITICE

Auditorul trebuie sa aplice procedurile analitice n cadrul etapelor de

planificare si de revizuire generala ale auditului.

Procedurile analitice pot fi aplicate si n cadrul altor etape.

"Procedurile analitice" constau n analizarea indicatorilor si a tendintelor
semnificative, incluznd investigarea acelor fluctuatii si relatii care nu sunt
consecvente cu alte informatii relevante sau care se abat de la valorile asteptate.
Procedurile analitice includ luarea n considerare a comparatiilor dintre informatiile
financiare ale unei entitati si:
Informatiile comparabile aferente perioadelor anterioare;
Rezultatele anticipate ale entitatii, cum ar fi prognozele si previziunile, sau
estimarile auditorului, cum ar fi o estimare a amortizarii;
Informatiile referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi
compararea indicatorului vnzarilor unei entitati cu media pe ramura sau cu
alte entitati comparabile ca dimensiune, apartinnd aceleiasi ramuri.

Utilizarea tehnicilor statistice si a programelor informatice in cadrul aplicarii

procedurilor analitice
Scopul tehnicilor statistice: confera o relevanta mai mare procedurilor analitice.
Aplicatiile informatice simplifica calculele cu si fara caracter statistic.

Metode statistice utilizate in procedurile analitice:

a. analiza regresiva aplicata cu scopul de a evalua caracterul rezonabil al sold inregistrat prin raportarea (regresiunea) totalului sau la alte informatii relevante. De exemplu , auditorul poate
considera ca totalul cheltuielilor privind vanzarile ar trebui raportat la totalul vanzarilor, la cheltuielile privind vanzarile anului precedent si la numarul de angajati comerciali. In acest caz
auditorul va aplica analiza regresiva pentru a determina prin calcule statistice o valoare estimativa a cheltuielilor privind vanzarile si o va compara pe aceasta din urma cu sumele
inregistrate in contabilitate.

b. Indicatori financiari fundamentali- utilizati in planificarea activitatii si a verificarii finale a situatiilor financiare auditate.
1. Solvabilitatea pe termen scurt

Lichiditatea generala = active curente

datorii curente

Lichiditatea imediata = mijloace banesti + echivalente de numerar + creante -clienti nete

datorii curente

Lichiditatea restransa = mijloace banesti + echivalente de numerar

Datorii curente
2. Lichiditatea pe termen scurt - scop: convertirea activelor curente mai putin lichide in mijloace banesti masurata prin indicatorii de lichiditate pe termen scurt. Cei doi
indicatori ai vitezei de rotatie - pentru creante si stocuri - sunt utili auditorilor. Tendinta de evolutie a vitezei de rotatie a creantelor clienti ese utilizata in evaluarea
caracterului rezonabil al provizioanelor privind creantele incerte, iar cea a stocurilor pentru identificarea unei eventuale probleme de uzura morala a stocurilor.

Viteza de rotatie a creantelor = vanzari nete

Valoarea medie a creantelor brute

Durata medie de incasare a creantelor = valoarea medie a creantelor brute

Vanzari nete

Viteza medie de rotatie a stocurilor = costul bunurilor vandute

Valoarea medie a stocurilor

Durata medie de vanzare = valoarea medie a stocurilor x 360

Costul bunurilor vandute

Durata medie de transformare a stocurilor in mijloace banesti = durata medie de vanzare + durata medie de incasare

3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen lung si dividendelor preferentiale

Raportul datorii/capital propriu = total datorii

Total capital propriu

Raportul imobilizari corporale nete/capital propriu =

= total capital propriu - imobilizari necorporale

 Total capital propriu

Gradul de acoperire a dobanzilor = profit din exploatare

Cheltuieli privind dobanzile

Gradul de acoperire a dobanzilor preferentiale =

= profit din exploatare

Cheltuieli privind dobanzile + dividende preferentiale

1 - cota impozitului pe profit

4. Indicatori ai exploatarii si performantei

Eficienta = vanzari nete

Imobilizari corporale de exploatare

Marja bruta procentuala = vanzari nete - costul bunurilor vandute

Vanzari nete

Marja profitului = profit din exploatare

Vanzari nete

Profitabilitate = profit din exploare

Imobilizari corporale de exploatare

Rentabilitatea activului total = profit inainte de plata dobanzilor + impozite

Total activ

STANDARDUL DE AUDIT 530 - ESANTIONAREA IN AUDIT

"Esantionarea n audit" (esantionare) presupune aplicarea procedurilor de

audit pentru mai putin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont
sau unei clase de tranzactii, astfel nct toate esantioanele sa aiba posibilitatea
de a fi selectate. Acest fapt va permite auditorului sa obtina si sa evalueze
probele de audit asupra ctorva caracteristici ale elementelor selectate, cu
scopul de a formula sau de a asista la formularea unei concluzii referitoare la
populatia din cadrul careia a fost extras esantionul. Esantionarea n audit poate
folosi att o abordare statistica, ct si una non-statistica.

Calcularea marimii esantionului

Factorul de evaluare a riscului se bazeaza pe evaluarea riscului inerent facuta de

auditor la nivelul intregii societati sau la cel al soldului contului. Testul de mai jos
aloca factorul de evaluare a riscului dupa cum urmeaza:

Riscul soldului

Contului mediu

Riscul de societate

Scazut Mediu Ridicat

Scazut 1.2 (20) 1.5 (25) 1.8 (30)

Mediu 1.5 (25) 1.8 (30) 2.1 (35)

Ridicat 1.8 (30) 2.1 (35) 2.5 (40)

Pentru o societate cu un risc scazut la nivel de entitate si un risc ridicat la nivelul

soldului conturilor de clienti se va folosi un factor de 1,8 pentru testarea tuturor
conturilor de clienti.

Cifrele din paranteze reprezinta numarul maxim de elemente care se selecteaza din
populatia reziduala, determinata de riscul de societate si cel al soldului contului (a se
vedea mai jos)

Esantionarea conturilor din bilant

Punctul de plecare in determinarea esantionului este calcularea erorii

tolerabile. Aceasta reprezinta eroarea maxima de populatie pe care auditorii sunt
dispusi sa o accepte si totusi considerand ca obiectivele de audit s-au indeplinit. Intr-
un model de eroare tolerabila se stabileste nivelul elementelor cu cea mai mare
valoare. Toate elementele peste eroarea tolerabila sunt testate. Eroarea tolerabila se
calculeaza astfel :

Eroarea tolerabila = Pragul de semnificatie

Nivelul riscului inerent

De retinut este faptul ca esantionarea se refera doar la populatia cu o valoare a

tranzactiilor scazuta si cu solduri mai mici decat eroarea tolerabila.Elementele cu
valoare ridicata sunt testate 100%. Din aceleasi considerente sunt excluse din
populatia reziduala alte solduri si tranzactii. Auditorul trebuie sa foloseasca
rationamentul sau profesional pentru a determina elementele semnificative. Un
exemplu il constituie soldurile creditoare si soldurile vechi din lista debitorilor.
Esantionarea se va aplica doar populatiei reziduale. Aceasta se calculeaza astfel:

Populatia reziduala = Populatia totala - Nivelul elementelor cheie cu o valoare

ridicata

Marimea esantionului propusa pentru populatia reziduala va fi :

Marimea esantionului = Populatia reziduala x Factorul de risc

ajustat

Prag de semnificatie

Esantionarea contului de profit si pierdere

Eroarea tolerabila si cea reziduala sunt calculate in acelasi mod. In schimb factorul
de risc inerent este redus la jumatate acolo unde s-au efectuat teste de detaliu.
Pentru revizuirea analitica si testele de control pot fi folosite reduceri suplimentare in
mod similar cu reducerile pentru bilant. Calculul marimii esantioanelor din populatia
reziduala este:

Marimea esantionului = Populatia reziduala x Factorul de risc

inerent

Prag de semnificatie

STANDARDUL DE AUDIT 570 - PRINCIPIUL CONTINUITATII ACTIVITATII

Atunci cnd planifica si efectueaza proceduri de audit si cnd evalueaza

rezultatele acestora, auditorul trebuie sa ia n considerare adecvarea utilizarii
de catre conducere a principiului continuitatii activitatii care sta la baza
ntocmirii situatiilor financiare.
Responsabilitatea conducerii

Principiul continuitatii activitatii este unul fundamental pentru elaborarea

situatiilor financiare. n baza acestui principiu, o entitate este privita de regula
ca avnd o continuitate a activitatii sale n viitorul previzibil, neavnd nici
intentia si nici nevoia de a fi lichidata, de a-si suspenda activitatea sau de a
cauta protectie fata de creditori potrivit legislatiei.

PREZENTAREA SECTIUNILOR DIN CADRUL NORMELOR MINIMALE DE AUDIT

LEGATE DE PLANIFICAREA ACTIVITATII DE AUDIT ( exemplu practic de calcul
al pragului de semnificatie, determinarea valorii esantionului, revizuirea
analitica, principiul continuitatii).

PREZENTAREA SI MODUL DE DOCUMENTARE A SECTIUNII E;

 PREZENTAREA SI MODUL DE DOCUMENTARE A SECTIUNII F

o Calculul pragului de semnificatie - sectiunea F0;

o Calculul esantionului - sectiunea F1, F2, F3;

o Revizuirea analitica - sectiunea F test 1c;

o Principiul continuitatii activitatii - sectiunea F test 1d.

Auditorul trebuie sa cunoasca ntreprinderea pentru a orienta si

planifica misiunea de audit. Cunoasterea ntreprinderii are ca obiectiv
identificarea riscurilor care ar avea o influenta semnificativa asupra situatiilor
financiare. Astfel se poate determina natura, ntinderea controalelor pe baza
pragului de semnificatie. Organizarea auditului are ca scop atingerea obiectivelor
de audit n timp util.

Planul de audit este stabilit n functie de caracteristicile ntreprinderii,

complexitatea misiunii de audit, tehnicile utilizate, pentru a permite elaborarea
programului de lucru.

Planul de audit contine urmatoarele elemente:

a) Cunoasterea generala a ntreprinderii;

b) Riscul si pragul de semnificatie;

c) Natura, calendarul si ntinderea procedurilor de audit;

d) Coordonarea, conducerea, supervizarea si revederea.

a) Cunoasterea generala a ntreprinderii presupune: caracteristicile si factorii

economici obiectul de activitate, natura activitatii, principalii clienti si furnizori,
schimbarile care au intervenit de la ultimul audit, organizarea si structura
actionariatului, politici generale: financiare, comerciale, sociale, perspective de
dezvoltre, aprecieri asupra managementului si competenta acestuia.

A1.Sistemul contabil si de control intern: cunoasterea de catre auditor a

politicilor de nchidere a conturilor, modul de aplicare a principiilor contabile,
cunoasterea procedurilor interne de control intern si analiza sistemului informatic.
Intelegerea sistemului contabil este necesara pentru a determina daca exista un
control intern pe care sa se bazeze auditorul in evaluarea riscului de control.

A2. Schematizarea informatiilor financiare : cifra de afaceri, costul vanzarilor,

profitul brut si net ; valoarea activelor imobilizate, stocurile, creantele,
disponibilitatile, datoriile, toate aceste valori comparate cu anul precedent.
Concluziile acestor comparatii trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: daca
valorile pe ansamblu par rezonabile si daca valorile individuale sunt rezonabile.
 Scopul acestor informatii este de a identifica erorile probabile din aceste
valori provizorii si elementele care necesita investigatii suplimentare .

Indicatorii cetrebuie calculati sunt:

Rata rentabilitatii veniturilor (RRV)

rrv = (Profit brut : Venituri totale) x 100

Rata rentabilitatii capitalului (rrc)

rrc = (Profit brut :Capital propriu) x 100

Perioada de colectare a creantelor (pcc)

pcc = (Debitori comerciali :Vanzari) x 365

Perioada de achitare a datoriilor comerciale (padc)

padc = (Creditori comerciali : Achizitii) x 365

Rata generala a indatorarii (rgi)

rgi = Datorii totale : Capital propriu

Solvabilitatea patrimoniala (sp)

sp = Capital propriu : ( Capital propriu + Crdedite bancare)

Solvabilitatea generala (sg)

sg = Active circulante : Datorii curente

Solvabilitatea imediata (si)

si = (Active circulante - stocuri) : Obligatii

A3. Efectuarea unei evaluari preliminare a principiului continuitatii activitatii- trebuie

analizate situatia lichiditatilor si surselor viitoare de finantare ; bugetul si informatiile
prognozate fluxul de numerar in general

b) Riscul si pragul de semnificatie. Auditorul evalueaza riscurile inerente si

riscurile legate de control. Exista trei categorii de riscuri:

-riscuri legate de situatia economica si financiara a ntreprinderii: elemente

susceptibile de a pune n discutie continuitatea exploatarii, indicatori de echilibru
precari, sectorul de piata n declin, climatul social etc.
-riscuri ce privesc organizarea generala a ntreprinderi: rotatia cu frecventa a
personalului, absenta unor proceduri administrative, delegarea responsabilitatilor pe
fiecare persoana salariata, lipsa unui control asupra bugetului si a auditului intern.

-riscuri legate de atitudinea conducerii cu privire la problemele contabile, financiare si

administrative.

Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative conduce auditorul sa

defineasca si sa stabileasca praguri de semnicatie pentru fiecare

B1. Auditorul trebuie sa se sigure ca efectul posibilelor fraude sau erori este luat in
considerare

B2. Evaluarea riscului existentei unor tranzactii semnificative cu partile afiliate

neprezentate

B3. Documentarea evaluarii riscului de audit , riscului inerent , de control si de

nedetectare

Pragul de semnificatie trebuie analizat in doua etape:

a. la planificarea intinderii testelor de audit Se calculeaza avand in vedere

ponderile din totalul activelor, cifra de afaceri si profitul inainte de impozitare.

Nivelul pragului de semnificatie este stabilit intre cel mai mic si cel mai mare dintre
factorii calculati.

b. la exprimarea opiniei asupra conturilor finale, bazat pe efectul

ajustarilor potentiale asupra rezultatelor. Acest nivel trebuie utilizat daca domeniile de
incertitudine sau dezacord din situatiile financiare sunt suficient de semnificative
astfel incat sa impuna o opinie cu rezerve in cazul in care incertitudinea sau
dezacordul nu poate fi rezolvat.