CAPITOLUL 1: Aspecte generale privind activitatea de audit financiar

1.1 Evolutia auditului

Practica auditului are o vechime de peste un mileniu. n diferite perioade s-au folosit termeni
diferii, cu un coninut apropiat, cum sunt: inspecie, control, revizie, verificare, expertiz
contabil, supervizare etc. Fiecare din aceti termeni presupun:

compararea situaiei reale cu situaia care ar trebui s existe:

stabilirea i analiza abaterilor i riscurilor;

propunerea sau recomandarea unor msuri menite s contribuie la atingerea obiectivelor

entitii.

Termenul de audit, n general vine de la cuvntul latin audire a asculta i a informa pe alii.
n rile anglo saxone de azi, acest termen are semnificaia unei revizii a informaiilor
contabile i de alt natur, realizat de ctre un profesionist independent n vederea exprimrii
unei opinii asupra regularitii i sinceritii informaiilor auditate.1

n accepiunea actual, generalizarea utilizrii termenului audit este legat de dezvoltarea

societilor comerciale din secolul al XIX-lea, cnd a avut loc o delimitare a competenelor i
responsabilitilor managerilor (directorilor executivi) de cea a proprietilor (acionarilor i
asociailor). n aceast perioad conducerea afacerilor i gestionarea patrimoniului societilor
comerciale este tot mai mult preluat de ctre aceti manageri. n urma acestor evoluii
proprietarii au simit nevoia s cunoasc modul n care managerii i alte persoane cu funcii de
conducere gestioneaz afacerile ncredinate.

Evoluia auditului din a doua parte a secolului XX s-a concretizat printre altele, n:

a. obiectivul principal al auditului nu mai este acela de a depista erorile i fraudele, de a

contribui la asigurarea integritii patrimoniului, ci de a oferi o garanie rezonabil asupra
corectitudinii informaiilor furnizate diferitelor categorii de utilizatori;

b. auditorii devin tot mai mult preocupai de evaluarea controlului intern;

c. auditorii generalizeaz i amelioreaz tehnicile de verificare prin sondaj, reducnd continuu

ponderea verificrilor totale; d. practicile de audit sunt tot mai mult armonizate i
standardizate la nivel internaional.

Auditorii au drept obiectiv principal acela de a oferi o garanie, o asigurare rezonabil asupra
fidelitii informaiilor. Auditorii nu i propun de regul, s depisteze fraude i erori, ci
analizeaz eficacitatea controlului intern i fac recomandri menite s duc la creterea
contribuiei acestuia la prevenirea i depistarea fraudelor i erorilor.

1 Marin Toma Iniiere n auditul situaiilor financiare, ale unei entiti, Editura CECCAR, Bucureti,
2005, pag. 14.
 1.2 Definirea auditului, in general

Auditul, n general, este un proces sistematic de obinere i evaluare n mod obiectiv a unor
informaii sau afirmaii n vederea aprecierii gradului lor de conformitate cu criteriile
prestabilite, precum i de comunicare a rezultatelor ctre utilizatorii interesai.2

Auditul const ntr-un ansamblu de activiti legate ntre ele (un proces) desfurate de ctre
auditori sau de ctre ali experi, care pe baza cunotinelor lor teoretice i practice i n urma
nsrcinrilor primite de la anumite organe analizeaz informaiile i operaiunile unei entiti
sau referitoare la o anumit activitate n vederea oferirii unei asigurri prin intermediul unei
opinii sau n vederea formulrii unor recomandri.3

Persoanele care poart rspunderea lurii deciziilor economice fac apel la serviciile cu
caracter de asigurare referitoare la calitatea informaiilor care le sunt furnizate. Aceste servicii
de asigurare referitoare la calitatea informaiilor sunt furnizate de profesioniti independeni,
denumii auditori interni sau externi, experi contabili, cenzori etc.4

Din analiza definiiilor date auditului, n general se pot desprinde urmtoarele trsturi:

a) auditul este un proces, un ansamblu de operaiuni, de colectare, analiz i evaluare a

informaiilor (a probelor de audit) n vederea obinerii unei asigurri rezonabile asupra
conformitii sau neconformitii acestor informaii sau declaraii cu criteriile prestabilite.
Conductorii de activiti i ali funcionari ai entitii fac numeroase declaraii i informri
ctre conducerea general. Directorii executivi fac informri ctre Consiliu de Administraie.
Auditul intern are, printre altele, obligaia s verifice corectitudinea acestor informaii.

b) auditul confrunt politicile contabile aplicate i procedurile de lucru utilizate n entitate

cu un set de criterii prestabilite, cum sunt Standardele Internaionale de Raportare Financiar
(IFRS), Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS), reglementrile contabile naionale,
manualele de proceduri interne, reglementrile fiscale etc. Pentru a fi utile aceste confruntri
ele trebuie s se bazeze pe informaii justificabile i verificabile;

c) auditorii sunt profesioniti competeni care au obinut aceast calitate pe baza unor
examene. Ei sunt independeni fa de operaiunile i persoanele auditate, au o anumit
conduit etic stabilit prin Coduri ale profesiei i prin Directiva a VIII-a CCE din 1984, au
standarde de pregtire profesional i standarde tehnice de lucru. Examinarea informaiilor nu
se face la ntmplare, dup intuiia auditorilor, ci se face dup aceste standarde profesionale.

1.3 Necesitatea si rolul auditului financiar

2 American Accounting Asociatim (AAA)

3 Ioan Oprean Control i audit financiar contabil, Edit. Intelcredo, Deva, 2002, pag. 17

4 Arevs Laebbecke, op. cit. Pag. 2

Necesitatea i rolul auditului extern i intern, poate fi sintetizat din trei puncte de vedere,
astfel:

a) pentru utilizatorii de informaii contabile sau de alt natur, auditul are menirea de a
reduce riscul de informaii. Auditorii fiind competeni i independeni ofer o
asigurare rezonabil asupra faptului c informaiile, pe baza crora utilizatorii iau
diferite decizii, reflect imaginea fidel, sunt culese, prelucrate i prezentate cu
respectarea regulilor prestabilite i n mod sincere.
b) utilizatorii de informaii, de regul, nu pot s verifice calitatea (regularitatea i
sinceritatea) informaiilor pe baza crora i fundamenteaz deciziile. De asemenea ei,
nu pot s obin direct informaii despre tranzaciile i operaiunile care au avut loc.
c) cei ce culeg, prelucreaz i prezint informaiile interne i externe, dac tiu c vor fi
auditai dau dovad de o exigen sporit, respect mai riguros criteriile i procedurile
stabilite.

De asemenea, auditorii verific dac au fost respectate pricipiile contabile, i anume:

Principiul prudenei;
Principiul permanenei metodelor;
Principiul continuitii activitii;
Principiul independenei exerciiului;
Principiul intangibilitii bilanului de deschidere a unui exerciiu;
Principiul necompensrii;
Principiul evaluarii separatea elementelor de activ i pasiv;
Principiul prevalenei economicului asupra juridicului;
Principiul pragului de semnificaie.

Modalitatea cea mai convenabil prin care utilizatorii pot obine informaii fiabile (utile o
perioad de timp i sigure n raport cu obiectivele urmrite) se bazeaz pe serviciile
auditorilor independeni, competeni i care i desfoar activitatea pe baza unor standarde
sau norme riguroase. Ei ofer o garanie referitoare la faptul c informaiile sunt complete
(exhaustive), sunt reale (verificabile i justificabile), sunt exacte i neprtinitoare.

1.4 Tipologia auditului

n literatura de specialitate auditul este structurat, n modaliti diferite i dup criterii

diferite.5
Intr-un cadru restrans, auditul poate fi clasificat, in conformitate cu obiectivul functiei pe
care o realizeaza, in:
Audit de conformitate

5 Jacques Renard op. cit. Pag. 40 48- Marin Toma op. cit. Pag. 17 - 22
- Mircea Boulescu i colaboratorii Fundamentele auditului, E.D.P. Bucureti, 2001 pag. 11 15.
- Laureniu Dabraeanu i C.L. Dabraeanu op. cit. Pag. 34 38.
- Arens Laebbecke, op. cit. Pag. 14 15
 Audit al performantei
Auditul de atestare a situatiilor financiare (audit financiar)

O sinteza grafica a acestei clasificari se regaseste in figura 1.1:

Figura nr.1.1 Clasificarea auditului in functie de obiectivul urmarit

Din punct de vedere al modului de afiliere al auditorilor in realizarea misiunii, auditul

poate fi:

Audit extern
Audit intern
Audit guvernamental
Figura nr.1.2. Clasificarea auditului in functie de afilierea auditorilor

In raport cu obiectivul si aria de aplicabilitate, auditul poate fi: de conformitate sau legalitate,
al performantelor sau rezultatelor, de atestare financiar, operational, de gestiune etc.

Auditul de conformitate sau legalitate presupune examinarea evidentelor financiare ale

entitatii economice pentru a determina daca se respecta anumite proceduri, reguli sau norme
definite de o entitate superioara, cuprinde atestarea responsabilitatii financiare a entitatilor
economice, verific dac personalul contabil respecta procedurile contabile; dac se respect
clauzele juridice prevazute in acordurile contractuale cu bancile si cu alti creditori.

Auditul conformitii se efectueaz atat de auditori interni angajati ai entitatii economice cat si
de auditori externi independenti.

Auditul performanelor sau al rezultatelor este sinonim cu sintagma valoare pentru bani,
se refer la economicitate, eficienta si eficacitate si acopera: activitatile economice si
administrative, urmarind principii si practici de management; eficienta utilizarii resurselor
umane, financiare inclusiv examinarea sistemelor de informare asupra indicatorilor de
performanta si procedurilor urmate; eficienta si performanta in legatura cu atingerea
obiectivelor entitatii economice auditate; impactul efectiv al activitatilor comparativ cu
impactul dorit.

Auditul operaional include evaluarea mecanismelor de control intern si chiar testarea

eficacitatii acestor mecanisme ca parte a auditului. Desi se refera la eficienta si eficacitate,
pentru evaluarea acestora, in locul notiunii de audit operational se utilizeaza si termenii audit
managerial sau audit de gestiune.

Auditul de atestare financiara (auditul financiar) consta in exprimarea opiniei asupra

rapoartelor financiare si in furnizarea de credibilitate asupra situatiilor financiare.

In esenta, auditul financiar reprezinta activitatea de examinare in vederea exprimarii de catre

auditorii financiari, a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu standardele
de audit, armonizate cu standardele internationale de audit financiar ale Federatiei
Internationale a Contabililor (IFAC).

Condiiile obligatorii de efectuare a unui audit financiar de ctre entitile mijlocii i mari,
presupun depirea a cel puin dou din urmtoarele criterii de mrime:

totalul activelor: 17.500.000 lei;

cifra de afaceri net: 35.000.000 lei;
numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar:50

Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza (verific)
si certifica n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati
si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea
contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).6
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
-profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau o persoana
juridica;
-obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile
financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte
componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil;
-scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara
si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute
de entitatea auditata;
-criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il
constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.

Auditul statutar (legal) se inscrie, prin definitie, intr-un cadru stabilit de lege si isi are
originea in legea societatilor comerciale; numai in acest context auditorul -
denumit comisar de conturi, auditor statutar, cenzor - exercita o misiune de audit in
aplicarea textelor legale.
Unele legislatii naionale oblig anumite societati comerciale la desemnarea unuia sau
mai multor auditori.

Rolul i obiectul auditului statutar

O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de ctre auditor
a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor
semnificative, conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceast opinie,
auditorul va folosi formula dau o imagine fidel" sau prezint n mod sincer, in toate
aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.
Pentru a-si forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage
concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie.
Opinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare
ridicat dar nu absolut; asigurarea absolut in audit nu poate exista, ca urmare a multor
factori, cum ar fi: recurgerea la rationament profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele
inerente oricarui sistem contabil si de control intern, faptul c majoritatea informatiilor probante
conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului.
In cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea pe baza
de contract, fie pe baza unui mandat, trebuie s aplice o metodologie de control
care s asigure -spre deosebire de celelalte forme de control - aceast opinie independent n
mssura sa judece sau s apere in mod egal pe toi utilizatoriiinformatiei contabile, pe toti
actorii participanti la viaa economico-sociala dintr-o intreprindere, si anume: actionarii, statul
(bugetul), salariatii, bancile, tertii debitori si tertii furnizori etc.

6 Marin Toma Iniiere n auditul situaiilor financiare, ale unei entiti, Editura CECCAR, Bucureti,
2005
 Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmrete obinerea elementelor probante care
s-i permit certificarea asupra situaiilor financiare, utiliz and diverse procedee i tehnici care
privesc:
- Controlul asupra pieselor justificative i control de veridicitate
- Observarea fizic
- Examenul analitic.
Pentru obinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:
Inspecia fizic i observaia care constau n a examina activele, conturile sau n a
observa maniera de aplicare a procedurilor;
Confirmarea direct care const n a obine de la terii ntreprinderii informaii asupra
soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor derulate;
Examenul documentelor primite de ctre ntreprindere, care servesc ca piese
justificative sau la controlul operaiilor respective;
Examenul documentelor primite de ctre ntreprindere: copii, facturi, conturi, balan e,
etc;
Controlul aritmetic;
Analize, estimri i confruntri ntre informaii i documente;
Auditorul trebuie s obin suficiente probe de audit adecvate pentru a fi capabil s emit
concluzii rezonabile pe care s se bazeze opinia de audit.7
Probele de audit reprezint informaiile obinute de ctre auditor i vor cuprinde documente
primare i nregistrri contabile ce stau la baza ntocmirii situaiilor financiare; acestea se
obin prin efectuarea testelor de control i a pocedurilor de fond.
Testele de control reprezint testele efectuate pentru a obine probe de audit privind modul
efectiv de funcionare a sistemului contabil i a celui de control intern.
Procedurile de fond reprezint testele efectuate pentru a obine probe de audit n scopul
detectrii erorilor semnificative din situaiile financiare, i sunt de dou feluri 8: teste de
control, proceduri de fond.
Auditul de gestiune include auditul economicitatii si eficientei are ca scop sa determine:
daca entitatea isi atrage, protejeaza si foloseste resursele de maniera economica si
eficienta, cauzele practicilor ineficiente sau neeconomicoase, daca entitatea a respectat legile
si normele vizand economicitatea si eficienta, i auditul de program care are ca scop sa
determine: gradul in care sunt obtinute rezultatele, sau avantajele dorite/fixate de organele
legislative sau alte organisme de autoritate, eficacitatea entitatii, programului, activitatilor, sau
functiilor, daca entitatea a respectat legile si normele aplicabile programului.

7 Standardul Internaional de Audit (ISA) 500, Probe de audit

8 Oprean I., Popa I.E, Lenghel R.D.: Procedurile auditului i ale controlului financiar, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, 2010, p.84
 1.5 Cadrul legislativ si standardele nationale si internationale privind auditul

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern actualizat 2016

Standardele Internationale de Audit (ISA)
Ordonanta de urgenta nr. 90/2008 din 24/06/2008, publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 481 din 30/06/2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale
si al situatiilor financiare anuale consolidate.
Directiva 2006/43/CE privind auditul statutar al conturilor anuale i al conturilor
consolidate de audit statutar i a ntocmit Directiva a VIII-a a Consiliului CE (nr.
84/253/CEE) i a modificat Directivele 78/660/CEE i 83/349/CEE ale Consiliului.
Directiva a VIII-a nu oferea ndrumri privind cerinele de independen.

1.6 Obiectivele auditului financiar

Potrivit Cadrului General al standardelor de audit, obiectivul unui audit al situa iilor
financiare este acela de a da posibilitatea auditorului de a- i exprima opinia, dac situa iile
financiare sunt ntocmite sub toate aspectele semnificative, n conformitate cu un cadru
general identificat de raportare general.
n acest, trebuie respectate urmtoarele criterii:
1. Exhaustivitatea: toate operaiile prezentate s poate fii justificate
2. Realitatea: toate informaiile prezentate s poat fii verificate i justificabile
3. Corectitudinea: informaiile s fie contabilizate n perioada corespunztoare;
operaiile s fie corect evaluate, n conformitate cu Legea Contabilitii 82/1991;
informaiile s fie corect totalizate i centralizate pentru a fi prezentate n conformitate
cu regulile n vigoare
4. Inteligibilitatea: calitatea de a fi uor nelese informaiile
5. Relevana: calitatea informaiei de a influena deciziile economice ale utilizatorilor
6. Credibilitatea: calitatea informaiei de a nu conine erori semnificative.
n misiunea sa, auditorul urmrete dou grupe de obiective:
Realitatea, sinceritatea i integritatea informaiilor obinute din evidena
economic;
Realitatea, legalitatea, necesitatea i economicitatea operaiilor economico-
financiare din evidena, precum i integritatea patrimoniului unei ntreprinderi.
De asememnea, auditorul trebuie s in in cont n misiunea sa de cele opt funcii specifice:
De prevenire;
De reglare;
De corectare;
De certificare;
De prevedere;
De ndrumare;
De constrngere.
1.7 Etapele de realizare a unei misiuni de audit financiar

Activitatea de audit financiar este definit ca o sarcin separat i identificat, care se

finalizeaz prin emiterea de ctre auditor a unui punct de vedere, declaraie sau opinie,
consemnate potrivit unor reguli ntr-un raport, asupra ndeplinirii unor obiective clare i bime
determinate aferente unui grup structurat pe aciuni, activiti, programe sau organisme
numite generic, entiti auditate.
Etapele unei misiuni de audit indiferent de obiectivele sale sunt urmtoarele:

Etapele auditului Obiective Seciuni de urmrit

1. Etapa de preplanificare Evaluarea inial a A1- Copie dup situaiile
informaiilor financiare semnate
Evaluarea preliminar a A2- Scrisoare de
sistemelor contabile i de
reprezentare semnat
control intern
Definirea obiectivelor B2- Acceptarea numirii
detaliate sau a renumirii
Stabilirea programului de
lucru
2. Etapa de planificare Elaborarea planului de B1- Obiectivele
audit planificrii, concluzia,
ntocmirea programelor
aprobarea i lista de
de lucru
Aprobarea planului de verificare
audit B3-B12- Cunoaterea
clientului, evaluarea
riscurilor, pragul de
semnificaie, planul de
eantionare, etc.
3. Etapa de revizuire a Evaluarea sistemelor de C1- Sistemele contabile i
controlului intern control ca parte integrant controalele interne
a procedurilor de evaluare Se urmrete dac stocurile au fost
a riscului. supuse controlului intern
permanent.
4. Etapa de verificare a Colectarea i evaluarea D-V- mprirea balanei
situaiilor financiare probelor de audit de verificare pe seciuni
Redactarea unor concluzii
iniiale
Identificarea i aprobarea
unor modificri asupra
planului de audit
5. Etapa de finalizare a Redactarea i analiza A5-A15- Finalizarea
misiunii de audit concluziilor auditului, sumarul
 Evaluarea performanei erorilor, revizuirea
echipei de audit analitic final, raportul
de audit, etc.
Tabelul 1.3- Etapele unei misiuni de audit financiar

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA SOCIETII S.C IMPACT SA

2.1 Scurt istoric

Compania a fost infiintata in 1991, prin subscriptie publica, iar din anul 1996 a fost cotata la
Bursa Romana de Valori Bucuresti. In 2006, actiunile companiei au promovat la categoria I a
Bursei, devenind asrfel primul reprezentant al sectorului de dezvoltare imobiliara si
constructii listat la bursa.

Impact Developer & Contractor este primul dezvoltator imobiliar de pe piata din Romania, cu
o experienta de 25 de ani in constructia si dezvoltarea de proiecte imobiliare rezidentiale si de
birouri. Impact este compania care a lansat conceptul de complex rezidential in Romania.

2.2 Structura organizaional. Obiectul activitii

Compania Impact Developer & Contractor SA este listata la Bursa de Valori Bucuresti din
anul 1996, iar incepand cu anul 2006 actiunile sale, in prezent in numar de 277.866.574, sunt
cotate la categoria I Premium segmentul principal - Piata Reglementata. Capitalizarea bursiera
a companiei la 01.10.2014 a fost de 375 mil LEI (85 mil EUR). Aceasta sectiune ofera
informatii despre structura actionariatului si evolutia capitalului social si a pretului pe actiune.

Directorul general al societii este Liviu Stan, iar structura acionariatului este urmtoarea:

Actionarii care detin peste 10% din actiunile firmei, la data de 20.10.2016 sunt: dl. Gheorghe
Iaciu 49.48%, dl. Adrian Andrici 15.24% precum si Swiss Capital cu 10.46%. La aceeasi data
75.06% din actiuni sunt detinute de persoane fizice si 24.94% de persoane juridice.
Activitatea de baza a companiei a fost pana in anul 1995 inchirierea si mentenanta vilelor de
lux in zone rezidentiale si centrale din Bucuresti. In anul 1995 au introdus pe piata din
Romania conceptul de "ansamblu rezidential" odata cu demararea ansamblului ALFA.

Impact Developer & Contractor si Actual Invest House (firma afiliata Impact) ofera clientilor
si potentialilor clienti servicii de consultanta financiara, juridica precum si o serie de servicii
post-vanzare, de administrare si intretinere: administrarea proprietatilor prin ACTUAL
INVEST HOUSE, solutii financiare optime prin ACTUAL INVEST HOUSE, concepte
mobilier prin ACTUAL INVEST HOUSE.

2.3 Activitatea societii i proiecte implementate

In centrul activitatii se afla clientul, iar misiunea pe care ne-o asumam este aceea de a oferi
produse imobiliare realizate corect si profesionist, respectand cu strictete standardele
industriei: de calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala.

n conformitate cu legislatia in vigoare si actul constitutiv al societatii, Adunarea Generala a

Actionarilor este forul superior de conducere si decizie al companiei, care hotaraste activitatea
cesteia. Consiliul de Administratie este format din cinci administratori.

Incepand cu anul 1997, IMPACT a dezvoltat cu succes o serie de proiecte rezidentiale in zona
de nord a capitalei, devenind astfel unul dintre cei mai vizibili dezvoltatori imobiliari din
Bucuresti. Intre anii 1997 - 2007, a dezvoltat si vandut in zona de nord a capitalei 10
ansambluri rezidentiale, cu peste 1000 de vile. La acestea se adauga proiectul Roua din
Ploiesti si Cartierul Europa din Oradea, vandute integral.

IMPACT este implicat intr-o serie de 3 proiecte aflate in diferite stadii de dezvoltare si
vanzare, atat in Bucuresti cat si in tara. Cel mai important proiect al nostru este Greenfield.
Acest proiect face trecerea de la ansamblul rezidential de sine statator la dezvoltarea unei
comunitati urbane integrate.

O scurta lista cu cele mai importante distinctii obtinute in cei peste 20 de ani de activitate:

Premiul The best residential complex project that uses sustainable architecture and
design acordat la Gala SMART CITY INDUSTRY AWARDS - OCTOMBRIE 2016.
Diploma pentru locul II in TOP 50 (dupa capitalizarea bursiera), acordata Companiei
Impact in cadrul Conferintei PIATA FINANCIARA 2004 - Fin Media
Diploma pentru locul I in TOPUL FIRMELOR DIN MUNICIPIUL BUCURESTI,
domeniul Constructii - CONSTRUCTII DE CLADIRI SI DE GENIU CIVIL -
sectiunea intreprinderi mari - editia a IX a, acordata de CAMERA DE COMERT SI
INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI 2004