Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS

FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZARE FARMACIE

ULCERUL GASTRIC

Student: Stoicescu Iuliana


Voica Silvia
Anul I, Sem. II, Grupa 8

An universitar
2016-2017
ULCERUL GASTRIC

I.Generaliti

A. Definiie: Un ulcer gastric reprezinta o leziune la nivelul mucoasei gastrice (a


stomacului). Aceste leziuni apar atunci cand secretiile gastrice - care contin acid clorhidric si o
enzima numita pepsina irita si lezeaza mucoasa stomacului.

B. Cauzele apariiei ulcerului gastric : Doua dintre cele mai frecvente cauze de ulcer
gastric sunt infectia cu bacteria numita Helicobacter pylori (H. pylori) si abuzul de
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi Aspirina. Desi majoritatea oamenilor sunt
infectati cu H. pylori, doar cativa vor face boala ulceroasa peptica. Unii factori de risc la o
persoana cu H. pylori dau o susceptibilitate crescuta pentru dezvoltarea ulcerului. Acesti factori,
unii dintre ei prea putin cunoscuti, includ:
fumatul
abuzul de alcool
antecedente de ulcer
stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (trauma majora, dependenta
de un aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala).
Majoritatea ulcerelor care nu sunt cauzate de H. pylori sunt date de AINS. AINS sunt
prescrise pentru a reduce durerea sau inflamatia in boli cronice, ca artrita sau durerile de cap.
Folosite timp de saptamani sau luni de zile, AINS pot afecta mucoasa tractului gastric, ducand la
un ulcer sau activand un ulcer deja format.
O cauza rara de ulcer peptic este sindromul Zollinger-Ellison. In aceasta afectiune stomacul
secreta in exces acid clorhidric, care afecteaza mucoasa gastrica. Stresul psihologic, adaugat la
alti factori de risc, poate creste sansele de a dezvolta ulcere peptice.

C.Factori de risc:
1.Factori de risc controlabili
Urmatorii factori de risc pot creste sansa de a dezvolta ulcere peptice si pot incetini
vindecarea unui ulcer deja existent. Se poate reduce riscul dezvoltarii unui ulcer prin controlul
sau eliminarea acestor factori care includ:
folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ca aspirina)
fumatul
abuzul de alcool

2.Factori de risc necontrolabili

Unii factori necontrolabili pot creste riscul de a dezvolta un ulcer. Acestia includ:
infectia cu H. pylori, care este cea mai frecventa cauza de ulcer
stresul fizic dat de o boala severa sau traumatism (trauma majora, dependenta de un
aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala)
secretii excesive de acid gastric
ulcer in antecedentele heredocolaterale (familiare)

D. Care sunt manifestarile in caz de ulcer gastric ?


Simptomele ulcerului peptic variaza si nu sunt esentiale pentru diagnosticul unui ulcer. Unii
oameni pot sa nu prezinte simptomatologie. Simptomele unui ulcer gastric, ca dispepsia (senzatie
de disconfort digestiv, aparuta dupa mese), pot fi confundate frecvent cu alte afectiuni
abdominale, ca refluxul gastro-esofagian (RGE).
Simptomele specifice unui ulcer gastric sunt:
dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid
(portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata durerea
iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana la cateva ore si dispare
la administrarea unui antiacid (Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide
(Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este periodica, durerea apare si dispare,
perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara simptomatologie
inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate
balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)
voma postprandiala (dupa mese)
scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer hemoragic
Durerea de ulcer gastric poate apare la scurt timp dupa masa (cand alimentele sunt inca in
stomac). Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub numele de ulcere
silentioase. Aproximativ jumatate din toate ulcerele nu prezinta simptomatologie, decat in
momentul in care apar complicatiile. Complicatiile unui ulcer gastric pot fi hemoragia,
perforatia, penetratia sau obstructia tractului digestiv. Ulcerele silentioase sunt frecvente la
persoanele in varsta, persoanele cu diabet zaharat sau cele care consuma multe antiinflamatoare,
cum ar fi Aspirina.

E. Complicatiile ulcerului gastric


Hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de antiiflamatorii
nesteroidiene pentru boli cardiace sau reumatologice. Se manifesta ca varsatura cu sange de
obicei negru, ca un zat de cafea, dar poate fi si rosu proaspat sau cu cheaguri de sange sau
ca scaun negru lucios (melena). Reprezinta o urgenta, pacientul trebuie adus la spital
(gastroenterologie). Tratamentul poate fi cu protector gastric sau chiar prin oprirea
hemoragiei prin endoscopie (injectare de alcool sau adrenalina in craterul ulceros). Uneori
este nevoie de chirurgie de urgenta in cazul hemoragiilor severe. De aceea este necesar sa
asociem un protector gastric tip Famotidina sau Omeprazol inainte de a lua
antiinflamatorul, mai ales daca acesta trebuie administrat pe o perioada lunga de timp.
Perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de antiinflamatorii
nesteroidiene deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu sanse de a
perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca durerea ulceroasa devine brusc foarte intensa
astfel incat pacientul sta nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta nimic pe burta poate avea
ulcer peforat si trebuie adus de urgent la spital (chirurgie).
Stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial digerate (pacientul
recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate incerca dilatare endoscopica
atunci cand pacientul nu suporta interventia chirurgicala.

F. DIAGNOSTIC:
Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice. Se folosesc urmatoarele teste
pentru o persoana care are ulcer peptic:
Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a esofagului si
stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei boli ulceroase peptice, desi aceasta
examinare este folosita mai rar, fiind perimata.
Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si
duodenului si sa preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte
afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului.
Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta sangele din scaun,
care poate proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din cauza altor afectiuni grave
ca neoplasmul de colon. De unul singur, acest test nu poate diagnostica un ulcer peptic, dar
poate detecta daca este hemoragic.
Hemoleucograma se face pentru evidentierea anemiei care poate fi rezultatul unui ulcer
hemoragic.

G. Investigarea infectiei cu Helicobacter pylori


Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor prezenta simptome
de boala ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea pentru H. pylori este recomandata doar
persoanelor care:
au ulcer gastric activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau ulcere
peptice
sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte afectiuni,
numite limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor
dispepsie de alte cauze - testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul unei
dispepsii de cauza nonulceroasa
doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata.
Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome de ulcer gastric. Unii
medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de inceperea unui tratament de lunga
durata cu AINS. Screeningul si tratamentul pentru infectia cu H. pylori au demonstrat reducerea
riscului de a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un tratament de lunga durata cu AINS. Orice
persoana care are tratament cu AINS trebuie sa discute cu medicul despre riscul existent de a
face ulcer in urma unui tratament de lunga durata cu AINS.
Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte boli cu
simptomatologie de ulcer gastric. Aceste teste pot evidentia doar prezenta sau absenta bacteriei.
Cele mai frecvente teste folosite pentru evidentierea infectiiei cu H. pylori sunt:
Biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv superior, se
poate face o biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta H. pylori. O biopsie este
modul cel mai bun pentru testarea H. pylori. Aceasta metoda permite, de asemenea,
stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul gastric. O biopsie este scumpa si necesita o
examinare endoscopica mai invaziva decat alte teste folosite pentru detectarea H. pylori.
Teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un test serologic este
rapid, usor si ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei endoscopii superioare. Testul nu
poate face diferenta intre o infectie prezenta si una vindecata, deci nu este relevanta pentru
determinarea stadiului unei infectii
Testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un test specific.
Spre deosebire de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile prezente la momentul
efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea eficientei tratamentului. Costurile
testarii sunt destul de mari.
Testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta antigenilor H.
pylori in scaun. Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori ca si cauza pentru o boala
ulceroasa peptica si la verificarea eficientei tratamentului. Unele persoane care au urmat un
tratament pentru infectia cu H. pylori, pot avea nevoie de testari de control pentru
confirmarea vindecarii complete.

H.Tratament fitoterapeutic
Lemnul dulce - se foloseste o pulbere (100 g) amestecata cu 50 g apa; se formeaza o
pasta din care se iau 3 lingurite pe zi. Pulberea se prepara din rizomi si radacini care se
decorticheaza in prealabil.
Hameiul - diminueaza secretia exagerata de acid si calmeaza durerile de stomac. Se
utilizeaza ca infuzie, obtinuta din 40 g conuri de hamei la un litru apa. Se beau 2-3 cani pe
zi.
Alunele - erau folosite constant de marii fumatori arabi, pentru a-si calma durerile
gastrice.
Uleiul de alune - se depune ca o pelicula protectoare pe peretele stomacului si realizeaza,
impreuna cu acidul clorhidric din stomac, un tampon. In ulcerul gastric se folosesc, de doua
ori pe zi, cate 30 g alune. O mai buna eficacitate se obtine amestecand 30 g de alune
zdrobite cu 10 ml lapte si 5 ml smantana proaspata.

II. Plante medicinale recomandate n ulcerul gastric


1.Foeniculum vulgare- Fenicul

Feniculul sau molura este o specie de plant peren comestibil, face parte din ordinul
Apiales, famila Apiaceae (Umbelliferae). Este o plant erbacee cu tulpina dreapt, cilindric,
fin striat longitudinal,nalt pn la doi metri i ramificat ncepnd de la baz.
Frunzele, prevzute la baz cu o teac dezvoltat, sunt alungit-triunghiulare i multipenat-
partite. Florile sunt mici, galben-aurii, dispuse n umbele mari, terminale. Fructele mature sunt
de culoare cenuie sau brun-verzuie, au miros plcut i gust dulceag. Se aseamn cu mrarul,
cu care poate poleniza ncruciat, rezultnd semine lipsite de arom. Uleiul volatil determin
aciunea farmacologic : antispastic, sedativ, carminativ, expectorant.
Tratamentul natural pe baz de fenicul
Feniculul (Foeniculum vulgare) este folosit n tratarea a numeroase afeciuni datorit
proprietilor acestuia: antispastic, tonic nervos, dezinfectant. n medicina popular, feniculul
era utilizat pentru vindecarea constipaiei, balonrilor, calmarea colicilor.
Exist cteva preparate pe baz de fenicul apreciate ca excelente remedii naturale: ceaiul de
fenicul, necesar n vindecarea bronitei, laringitei, amigdalitei, faringitei, oboselii fizice i
psihice. Pulberea preparat din semine de fenicul ajut la tratarea celulitei, depresiilor,
amenoreei, digestiei lente, durerilor de cap.
Vinul preparat din fructele de fenicul reprezint un remediu natural excelent. Fructele de fenicul
au proprietatea de a calma i alina durerile de orice natur i se pot utiliza sub forma de diverse
preparate.

2. Calendula officinalis- glbenelele

Glbenele (Calendula officinalis) este o specie de plante de cultur anual, face parte din
ordinul Asterales, famila Asteraceae, rar bianual, nalt de 4080 cm, bogat ramificat,
pubescent, cu miros balsamic puternic. n terapii medicinale, glbenelele se utilizeaz sub
form de infuzie, pentru uz intern n primul rnd - inta fiind ulcerul i gastritele.
Preparatele fitoterapeutice din glbenele sunt utile n tulburrile de ciclu menstrual, n
afeciunile hepatice i afeciunile biliare. Principiile active din glbenele se preteaz pentru
tratarea local a plgilor de diverse origini, a nepturilor de insecte, a degeraturilor i arsurilor,
a infeciilor localizate ale pielii, a plgilor care se vindec greu - plgile atone -, n terapia acneei
precum i pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din glbenele este folosit n tratamentul
pe cale natural al giardiozei, iar dup unii autori este util ca adjuvant n tratamentul ulcerului
gastric i ulcerului duodenal.

3. Robinia pseudoacacia- florile de salcm

Salcmul ( (Robinia pseudoacacia, familia Leguminosae) este un arbore melifer, cu tulpina


nalt, pn la 25-30 de metri i ramuri spinoase rare.
Florile de salcm se utilizeaz ca aromatizant i n industria parfumurilor, iar n medicina
popular calmant al tusei. Scoara se folosete tot empiric n hiperaciditate, n ulcer gastric i
duodenal i ca purgativ. Datorit robinei, scoara trebuie utilizat cu mult atenie, deoarece
aceast substan este toxic.
4. Hypericum perforatum- suntoare

Suntoarea (Hypericum perforatum) (alte denumiri: pojarni, regionalisme: drobior,


flcea, harnic, nchegtoare)[1] este o plant erbacee, peren, face parte din oridinul Theales,
familia Hypericaceae cu tulpin dreapt, ramificat n partea superioar, uor lemnoas n partea
de jos, prevzut de-a lungul ei cu dou muchii, glabr i nalt pn la 1m.
Frunzele, dispuse opus, sunt sesile, oval-eliptice, glabre i conin numeroase pungi
secretoare, dnd impresia c prezint puncte translucide (cnd sunt examinate prin transparen),
de unde i denumirea de "perforatum" dat acestei specii. Florile sunt grupate n vrful tulpinii i
ramurilor, sunt hermafrodite, pentamere; periantul este format din 5 sepale i 5 petale de culoare
galben-aurie, iar androceul din stamine numeroase. nflorete din iunie pn n septembrie.
Fructul este o capsul oval.Produsul vegetal folosit n produsele terapeutice este reprezentat de
prile terminale (de 2030 cm) nflorite (Herba Hyperici).
Aciune farmacologic: datorit hipericinei i pseudohipericinei, uleiului volatil i
taninurilor, produsul are aciune antiseptic, astringent i cicatrizant. Flavonozidele sunt
rspunztoare de aciunea vasodilatatoare i hipotensiv. Acizii clorogenic i cafeic explic
proprietile antiinflamatoare i colagoge ale plantei.

5. Glycyrrhiza glabra- lemnul dulce


Lemnul dulce sau rcule (Glycyrrhiza glabra) este o plant erbacee, peren, face parte din
ordinul Fabales, familia Fabaceae, ale crei rdcini cu gust dulce-amar constituie una din cele
mai vechi mirodenii, utilizat pentru aromatizarea dulciurilor i a buturilor.
Fluidizeaz secreiile traheobronhice i faringiene, are aciune diuretic, antispasmodic,
antiinflamatoare i antiulceroas n ulcerul gastric, laxativ i purgativ funcie de doza
administrat.

6. Obligeana -Acorus calamus

.
Obligeana (Acorus calamus) este o specie de plante erbacee, vivace, cu miros aromatic
plcut, originar din India i care crete n locuri mltinoase. Face parte din ordinul
Acorales,familia Acoraceae (L.).
Datorit proprietii rdcinilor i frunzelor se utilizeaz n industria farmaceutic i
cosmetic pentru aromatizare. n cantiti mari este halucinogen. Se folosete i pentru decorarea
parcurilor.
Tratamente naturiste cu obligean:
Obligeana (Acorum calamus) reprezint un excelent remediu natural, utilizat cu succes n
stimularea secreiilor gastrointestinale i ca diuretic cu eliminare de acid uric.
De la obligean se folosesc n scopuri terapeutice rdcinile, care ajut n cur area
intestinelor de mucoziti, calmeaz sistemul nervos, i ajut n tratarea balonrilor, artritei,
diareei, tulburrilor digestive, anemiei, ulcerului stomacal, hiperaciditii gastrice i strilor de
grea i vom, hipermetabolism, hipotonie intestinala, hidropizie, mpotriva fumatului, cancer
pulmonar, boli de splin, ficat, pancreas, diaree. ux extern : degerturi, circulaia periferic
sczut la mini i picioare.