Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
XIII. Toi voievozii romni au avut propria heraldic, reprezentativ pentru teritoriul pe care l
conduceau i pentru familiile lor.
ara Romneasc
Stema de stat a rii Romneti este cunoscut pentru prima dat la sfritul secolului al XIV-lea
pe un document emis la 20 ianuarie 1368 de domnitorul Vladislav I (Vlaicu Vod) i consist
dintr-o pasre heraldic (vultur) cu capul conturnat, avnd la dreapta o cruce i la stnga o stea i
o lun, crai-nou, totul nscris ntr-un scut
legenda care a stat la baza ei nu s-a transmis, aa cum a fost cazul pentru stema
Moldovei.
la nfptuirea Unirii Moldovei cu ara Romneasc, prin dubla alegere ca domnitor,
la 5 i 24 ianuarie 1859, a colonelului Alexandru Ioan Cuza (XVIII/5), simbolul
heraldic al noului stat va prelua stemele Munteniei i Moldovei.
Banatul i Oltenia, un pod galben cu dou arce de bolt (simboliznd podul peste Dunre al
mpratului roman Traian) i un leu de aur.
Transilvania: deasupra se afl un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se gsesc apte turnuri
crenelate simboliznd cele apte orae principale ale Transilvaniei.
Transilvania care, dei organizat ca voievodat n cadrul regatului maghiar nc din secolele XII-
XIII i, dup cderea i ocuparea acestuia de otomani la nceputul secolului al XVI-lea (1541),
devenit principat autonom, cu acelai statut ca i ara Romneasc i Moldova, nu va avea o
stem proprie. Ea nu va aprea dect pe la 1590
Teritoriile adiacente Mrii Negre (provincia istoric Dobrogea) sunt reprezentate de doi delfini
afrontai.
Delfinii, ca un nou element heraldic al stemei, simbolizau ieirea la Marea Neagr, ca rezultat al
retrocedrii, prin Pacea de la Paris (1856) a celor trei judee din sudul Basarabiei : Ismail, Cahul
i Bolgrad.