- Deut.

4, 13-interpretare
- este in totalitate acceptat ideea c tablele legii contin partial revelatia lui
Dumnezeu din teofania de pe muntele Sinai.
- N. d. S. o intrebare care naste discutii- o idee ca cea de a doua tabla
incepe cu porunca a 4(bazata pe enumeratia protestanta). Ideea
dominanta este ca tabla a doua incepe cu pronca a 5-a, dar evreii
considera ca prima tabla se termina cu a 5 porunca. reverenta filiala fiind
privita ca datorie religioasa
- O reexaminare a datelor bliblice si paralelelor extra-biblice sugereaza o
interptare formala a tablelor legii,
- Atenia a fost frecvent ndreptat n ultimii ani ctre asemnare
remarcabil ntre legmntul lui Dumnezeu cu Israel i tipul de tratatului
internationat de suzeranitate gsit n vechiul Orient Apropiat.
- N.d.S. Documentaia cea mai adecvat pentru tratatul suzeran, mai ales n
forma sa clasic, provine din Noul Imperiu Hitit din cel de-al doilea mileniu
i. Hr., dar exist referine despre astfel de tratate internaionale si la la
sfritul celui de-al treilea mileniu .Hr. , iar acest tip suzeranitate continu
s fie atestat in forma sa esenial la inceputul primului mileniu i. Hr..
- Similaritati au fost gasite intre unele documente, ceremonii de consacrare,
moduri de administrare si inrelatiile de suzeranitate.
- D. p. d. v. biblic, asemanarea este mult mai evidenta in cazul Legamantului
teocratic infptuit de Moise pe muntele Sinai si reinoit mai traziu de acesta
i Iosua.
- Subiectul cel mai interesant din acest articol este faptul ca modelul
tratatului de suzeranitate poate fi considerat ca o miniatur a Revelaie
scrise pe cele dou table, prin degetul lui Dumnezeu.
- Prima parte a versetului Exod. 20:2a reprezinta cuvintele de inceput a
proclamarii lui Dumnezeu de pe muntele Sinai, si corespund introducerii
unui tratat de suzeranitate, care il identifica pe suzeran si care au rolul de
a inspira frica si veneratia.
- Ex. Tratatul lui Mursilis cu vasalul sau Duppi-Tessub din Amurru care incepe
asa: Acestea sunt cuvintele lui Mursilis, marele rege, rege peste pamantul
Hatti, Domnitorul, favoritul zeului furtunii, Fiul lui Suppiluliumas etc. Astfel
de apelative au continuat apoi cu un prolog istoric, urmrind relaiile
anterioare ale marelui rege si beneficiile sale, in special, cu regele vasal. n
tratatul la care se face referire, Mursilis reamintete lui Duppi-Tessub de
statutul vasal al tatlui i bunicului su, de loialitatea i bucuria lor de a fi
sub supravegherea atenta a lui Mursilis i, povesteste cum acesta,
respectnd promisiunea tatlui lui Duppi-Tessub, a asigurat succesiunea
dinastic pentru Duppi-Tessub , desi a fostbolnav si in suferinta.
- In Biblie, prologul istoric- Exod. 20, 2
- Acest element din documentul legmntului a fost conceput n mod clar
pentru a inspira ncredere i recunotin n vasal i, prin urmare, pentru a-
l pune la ndeplinirea obligaiilor legmntului, care constituie cel de-al
treilea element al cap. 20 din Exod i al tratatelor internaionale.
- Exist multe paralele interesante dintre cerinele biblice specifice si
prevederile tratatului; Cea mai importanta cerinta este este ntotdeauna
angajamentul ferm fa de suzeran si excluderea tuturor alianelor strine.
- Astfel, Mursilis insist: "Dar tu, Duppi-Tessub, rmi loial fa de regele tarii
Hatti, pamantului Hatti, fiilor mei (si) nepotilor mei ...Nu-ti ntoarce ochii la
altcineva! Domnul poruncete Servitorul su: "S nu ai ali dumnezei
afara de mine" (Exod.20: 3; cf. 4, 5).
- Din punct de vedere stilistic, forma apodictic a decalogului pare a fi
singura paralel ntre tratate, ce conine imperative categorice,interdicii i
un tip de formulare condiionala echivalent cu blestemul apodic (vezi
Deut. 27: 15-26), ambele fiind orientate direct la jurminte legmntului i
sanciuni.