Evolutia inflatiei si somajului in Romania

in perioada crizei economice

contemporane

Inflatia
Inflatia reprezinta un dezechilibru structural monetaro-material care reflecta existent in
circulatie a unei mase monetare excedentare in raport cu nevoile economiei ,ceea ce determina
cresterea durabila si generalizata a preturilor si deprecierea monedei nationale.

Romania, locul sase in UE la inflatie in anul 2007

Inflatia de la finele anului 2007 a urcat la 6,57%, cu 1,5 puncte peste intervalul tintit de Banca
Nationala a Romaniei, dupa ce preturile de consum au crescut cu 0,64% in dec.2007, potrivit
datelor Institutului National de Statistica (INS).
Cele mai importante cresteri de preturi s-au inregistrat, in 2007, la marfurile alimentare, care
s-au scumpit cu 9,14%, se arata intr-un comunicat al INS. Preturile serviciilor au urcat cu 8,55%,
iar cele ale marfurilor nealimentare cu 3,6%. Painea s-a scumpit cu 13,27%, avansul preturilor
grupei de produse de morarit si panificatie fiind de 12,2%. Cea mai accelerata crestere din grupa
produselor alimentare a fost consemnata de uleiul comestibil, preturile urcand cu 44,1%.
Singura grupa de produse care a inregistrat reduceri de pret a fost cea a carnii de porcine,
preturile coborand cu 2,52%. Din categoria serviciilor, chiriile au consemnat cel mai important
avans in 2007, de peste 100%. De asemenea, din grupa marfurilor nealimentare, cele mai
importante scumpiri, de 12,64%, au fost consemnate de tutun si tigari.

Romania pe locul cinci in UE la inflatia din 2008

Inflatia anuala a scazut la nivelul UE de la 3,2% in 2007 la 2,2% anul trecut, in timp ce in
zona euro a coborat de la 3,1% la 1,6%.
Potrivit Institutului National de Statistica, cresterea preturilor de consum s-a redus de la
0,32% in noiembrie la 0,23% in decembrie , iar rata anuala a inflatiei a inregistrat o usoara
scadere de la 6,57% in 2007 la 6,3% anul trecut. Rata inflatiei din 2008 s-a situat sub asteptarile
analistilor si ale bancii centrale, pe fondul performantei bune din luna decembrie. In Romania,
rata medie anuala a inflatiei a urcat la 7,9% in 2008, cu trei puncte peste nivelul din 2007.

Romania pe locul trei in UE la inflatia din 2009-2010

 Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS), Romania a avut in
ianuarie 2009 o inflatie anuala de 6,71%, peste asteptarile economistilor .
Rata inflaiei n 2010 s-a situat la 7,96%, dup ce preurile au urcat cu 0,5% n decembrie, iar
avansul a fost aproape dublu fa de nivelul raportat n 2009, n special din cauza majorrii TVA
i a scumpirilor la anumite alimente, combustibili, tutun i servicii, informeaz Mediafax.
Astfel, 2010 devine al patrulea an n care BNR a ratat inta de inflaie, stabilit la 3,5%
plus/minus un punct procentual. Rata inflaiei n 2009 s-a situat la 4,74%, cnd intervalul intit a
fost tot de 2,5-4,5%. Anul trecut, cel mai mare impact asupra indicelui preurilor de consum l-au
avut scumpirile nregistrate la tutun cu 26,34% i la combustibili (15,38%), care au ponderi mari
n coul utilizat de INS.

Rata inflatiei in 2011-2012

Cresterea medie a preturilor pe total in ultimele 12 luni (ianuarie 2012 - decembrie 2012)
fata de precedentele 12 luni (ianuarie 2011 - decembrie 2011) determinata pe baza IPC este de
3,3%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este de
3,4%", se arata in comunicatul INS, publicat pe site. Economia Romaniei a reusit sa isi revina
din loviturile primite in timpul apogeului crizei, in perioada 2009-2011, insa a ratat tintele
impuse de autoritati si convenite cu creditorii internationali.
Efectele microeconomice ale inflatiei
Consecintele la nivel micro ale inflatiei se reflecta in redistribuirile veniturilor si bogatiei, nu
in declinuri generale, in fiecare marime a bunastarii noastre economice.
Aceste redistribuiri se ptetrec pentru ca oamenii cumpara diferite combinatii de bunuri si
servicii in proportii diferentiate si vand bunuri si servicii variate ( inclusiv munca).
De aceea, impactul inflatiei asupra indivizilor depinde de preturile bunurilor si serviciilor, de
cum cumpara si vinde fiecare persoana in realitate. In acest sens, inflatia actioneaza precum o
taxa, luand din venitul sau bogatia unor oameni si dand altora. Aceasta taxa este o percepere de
impozite prin schimbari in preturi, schimbari in venituri si in bogatie.
Efectul pretului.
Schimbarile pretului sunt cel mai mult asimilate cu suferintele inflatiei.
Efectul cresterii taxelor asupra bunastarii economice a individului este reflectat in diferenta
dintre venitul nominal si cel real.
Efectele redistributive ale inflatiei nu sunt limitate la schimbariile de preturi. Dimpotriva,
schimbarile in preturi influenteaza in mod automat veniturile nominale. In valoare medie,
veniturile oamenilor tin pasul cu inflatia. Daca preturile cresc veniturile trebuie sa creasca de
asemenea.

Somajul
Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un excedent al ofertei
fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in
prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a
fortei de munca.
Somajul in Romania

Somerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a populatiei active.

Cunoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor
economice si sociale necesare echilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii.
Somajul genereaza efecte economice si sociale negative.
Efectele sociale negative sunt determinate de faptul ca persoana afectata de somaj pierde
sursa de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie, adancirea saraciei
sau aparitia si dezvoltarea fenomenelor antisocial.
Sub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor
de productie factorul munca.
Somajul are un cost direct si unul indirect.
Costul direct al somajului consta in varsamintele financiare catre someri. Costul indirect al
somajului se manifesta sub forma productiei nerealizate, a contributiilor fiscal si sociale
neincasate, a pierderii de venit si de bunastare colectiva. Nivelul somajului reflecta puterea de
ocupare a fortei de munca de catre economie.

Anul 2009
Rata somajului in Romania a urcat la 5,3% in februarie .
 Rata somajului a urcat la 5,3% in februarie 2009, fiind cu 0,4 puncte procentuale mai mare
decat cea din luna anterioara, iar numarul total al somerilor inregistrati a crescut cu 32.953 de
persoane, a anuntat, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), scrie
NewsIn.
Rata somajului din a doua luna a acestui an a fost mai mare cu 1 punct procentual decat cea
din luna februarie 2008.

Anul 2010
Romnia nu a ieit din recesiune. omajul este ntr-o continu cretere. n prima lun din
2010, rata omajului a ajuns la limita record de 8,1%. Pentru a nelege mai bine dinamica pieei
de munc, MONEY.ro a alctuit o hart a omajului n Romnia n 2009. Cel mai afectat jude
este Bistria, unde, ntr-un singur an, numrul de omeri a crescut cu peste 148%. Urmeaz
judeele Timi cu o diferen de 142%, Sibiu 137% i Ialomia unde s-a dublat numrul de
omeri.

Anul 2011-2012

Aproape un milion de romni vor fi omeri n luna mai .Maximul din ultimele apte luni a
fost atins in luna februarie, numrul celor care erau fr un loc de munc fiind peste 760.000.
Asta dei pe 23 februarie, Guvernul ne anuna c omajul a stagnat.
Statistica (INS). Numarul somerilor (in varsta de 15-74 ani), estimat pentru luna decembrie
din anul curent este de 661.000 persoane, in scadere atat fata de luna precedenta (674.000), cat si
fata de aceeasi luna din anul precedent (751.000). Astfel, nivelul somajului a atins cote similare
cu cele inregistrate in aprilie 2009, dupa izbucnirea crizei.
In plus, incepand cu a doua jumatate a anului 2012, acest indice a coborat sub pragul
psihologic de 7%, pentru prima data in trei ani, astfel ca, in ultimele 12 luni, nu s-a depasit
pragul de 725.000 de someri.
De mentionat este si faptul ca, in cursul lunii decembrie 2012, au iesit din somaj 13.080
persoane prin incadrare in munca.
CONSECINTELE MACROECONOMICE ALE SOMAJULUI

Utilizarea resurselor este o chestiune vitala societatii din doua motive.Inainte de toate, nevoile
particulare si publice raman intr-o oarecare masura nesatisfacute, desi avem o utilizare sociala
pentru toate resursele.Poate ca avem deja destule masini pe strazi, dar ce putem spune despre alte
bunuri si servicii?Avem noi destule parcuri , scoli si rauri curate?Daca nu , putem utiliza unele
dintre resursele noastre neocupate pentru a realize aceste lucruri.Neutilizand toate resursele
noastre nu utilizam in totalitate posibilitatile noastre institutionale de productie si parasim venit
potential.Daca utilizam de fapt resursele noastre pentru aceste scopuri este o problema de alocare
a resurselor si ea depinde de deciziile private si publice pe care le luam pe piata .Acele decizii ar
fi insuficiente sa utilizele toate resursele de care dispunem.
 Bibliografie

1. www.consultantbursa.ro
2. www.bnr.ro
3. Manual de economie clasa a 12-a: Economie - Ed.Humanitas
4. www.referate.ro
5. www.wikipedia.ro