eee SS Pdsdri curajoase esses ‘ Despre abuz si dezvaluiri PasGri curajoase Pp si dezvaluiri O povestire despre abuz gi dezvaluiri | Existé copii abuzalj fie de cineva cunosout, fle de un strain Efectele pot fi davastatoare in ceea ce-i priveste pe copii si experienta poate provoca fric8. Aceasté fic fl mpiedic& | sd se destainuie. Aceasta carticica ajuté copii sé inteleaga cat de usor se poate ‘ntmpla aga cova si cat de important este sa dezvalui o asemenea experienta nefasté. | Experienta traunatizanta a micilor pasar din povestire si modul in care ji fac fat pot reprezenta o unealté extrem de folositoare care sé ajute pe cop in a-si expune proprile povest si in a-si normaliza sentimentele de teama si neputin | Potrvté pentru copi cu varstacuprnsd inte 4 g10 ani www,jucariieducationale.ro Scrisa si ilustrata de ISBN 978-606-92867-4-6 Lauren Snailham (Psiholog Clinician)| Pasari curajoase Despre abuz si dezvaluiri Scrisa i ilustrata de Lauren Snailham (Psiholog Clinician)Multumiri Deosebite multumiri tuturor celor care au ajutat la ‘intocmirea acestei lucrari. Nepotilor mei, Dylan si Bradley, care au fost mereu nerebdatori s& asculte aceste povestiri si sa isi spun’ parerea. Entuziasmul gi interesul vostru au fost pline de satistacti Sotului meu David pentru tot sprijinul acordat cu acest proiect. Mamei mele, Delyce, pentru incurajare, suport si munca grea depusa Nu ai renuntat niciodatal ia final, dar nu in ultimul rand, copiilor cu care am lucrat Voi afi fost cei care m-ati inspirat gi m-ati ghidat in cautarea unor mijloace inventive prin care sa va vit Voi toti sunteti foarte speciali. Descriora CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniei ‘SNAILHAM, LAUREN ‘Pasar curajoase | Lauren Snatham ; ac: Alexandra Gorea, Roxana Molcevan.- Chi-Napoca : Mido Print, 2011 SBN £78-606-92887-4-6 |, Gorea, Alexandra (vad) Ii Moldovan, Roxana (rad) 615.951-0502.021.1-00-94= 135.1 1589 Copyright @Asociatia Alternativa Sociala gi Capital Uman 2011 Toate drepturile rezervate Reproducerea integrald sau partiala, sub orice forma, a textului fr acordul prealabil, in scris, al Asociatiei Alternativ Sociala $1 Captal Uman, este interzisa. ‘raducerea in limba romana cu permisiunea in scris a autoarei Lauren Snailham won jucariieducationale.r0 0721.54.22.76 ntact @jucarieducationale.ro won ascu.r0 ISBN : 978-606-92867-4-6 e-mail: Din aceeasi colectie: 1. Poate ca sunt un curcubeu (Sentimente) 2. Furia (Management! furiei) 3. Cupa cu nelinisti (Anxietate) 4. Gasca de maimute (Huliganism) 5, Pasari curajoase (Abuz $i Dezvaluiri) 6. Ceva infricosaitor s-a int&mplat (Trauma) 7. Cele trei ratugte confuze (Divort) 8. Nufarul luat de ape (Moarte/Pierdere) 9. Purcica Norica (Huliganism) 40. Secretul (Alcoolism in far ie) 11. Povara fluturelui (Impovararea copilului) 12. Rapida gi prietenii ei (Hiperactivitate) 13. Stratul cu flori (Frati noi i Rivalitati) 14. Veverel si ghindele (Cinste si incredere) 15, Familia mea (Famili vitrege) 46. George, ursul grizzly (Separare temporara de un parinte)Nota catre Terapeut/ Profesor/ Parinte ‘aoceptaea flositi unor tec nc. Acestfapta fost mai evident ‘nd pasientul era un copilla care era destul de greu de ajuns, unul care opunea rezston in terapie. O tehnic’ flostoare a fost relatarea unor povesti Povestie sunt prietencase si usor de flosit deoarece ee giseaz® cu usurinis de fa col ia personajul implica. Terapeutl poate exeloradiverscle cific ‘pe cate copiul le experimenteaz8, prin internedil personajeor de basm, al TMetafreor gal simbolurior. Povesileterapeutie po folosite in cadrul secinjelor de pstoterapi in sala de clas, individu, in grp sau tn fami. Ele pot foloste de cre pshoterepeut, de cdi parnt, profesor sou alta porsoard de supor. Inndraméri in reatarea povestirt: Este de o important imperioasd ca aceasté povestie fie cit de un acu, aU ce putin sub supervzarea unui adit, Acestlucru asiguréo receptare optim ‘a mesaluui de cde copl. Este de preterat sa se cheasc& toate povesiea, ‘ncn 3332 facd interpreta sau s se cscute pe margin ei, In cazu in care copiuntervne cu o intrebare, este imporant s& fe ascultat sis se ncerce exploratea aspectlor cae itezesc curoztatea. Dacd este adresata ointrebere, ‘cerca 58 reformula inieoarea pentru cops Incurajal s | réspund singur la Inretare. Acest tip de reflectare fi pemite de obicei copiulu ssi spuna parerea $158 prezinte povestea in functie de modu i de infelegere @ acestela, ‘In cazul unui copil cu tulburti de atenfie sau al unuia hiperectv, eu recomand ctre in prealabi a povestri,astiel neat in momenta in care +0 ct copia 58 folos o sumedenie de aciunis!expresii mente 2 mentna inteesul vu DDupa ce povestiea a fost itt, pute ncerca una cin urmitoarele ide, pony a genera 0 iscute pe marginea acestea Af putea cere copii si va spun care este parerea ll desprpovestie ‘i daca sunt anumite par pe care dorese & le ciscute. Daod luorap cu un Eingu coi, ar ul sé Mal in considera céte o parte 3 text, ura in care personal i exprima sentimental 5s cere copiulu ssi exprme gandurie au sentimntelereentor la acl ragment. Aj putea chars provocal a 0 alsouje desp o experient similara pe care s-arfputu sé oad «~ Poate fi flositors& lisa pe capil s& deseneze desore o anumité parte a povestiri, tuna pe cate g:0 aminteste, ca mal api s& discutai despre acel desen. = De zsemenea,lutul va poate da o mana de autor. Puteti modela un anumit persons} ‘cate coplula facut referie, De exemplu, eu am folost cu succes lutl,atunci cand am realizat 0“eupa a nelnistior. + Tévita cu nisip poate fi de asemenea folosité pent a exprima prin joc, trirea copulu legata de poveste ‘Tema acestel povesti poate f floss in sesiunile de folow-up,impreund cu ate tril Cele mal ss sn doar cleans pe care eleam fst sma je. ‘Se poate intémpla ca un copil si asculte cu atenieo povestre, dar s& nu rea sé lscute despre ea cupa aceea. Este indicat s& respectal cop si ct este de pregats& luoreze pe anumiteteme. {in cazul unei case de elev trebuie avut in vedere faptl c& anumijcopi pot fi sensibit Ta temele expuse. in acest caz va sfatuiesc 88 menfnel expunerea la un nivel ct mal ‘general cu putin. Daca si aga un elev manifesta o reacfie emotionalé prea intensd, ‘fei suport afecty si monitoriza 4. Dacd stuaia nu se rezova este indica s& nun prin copa |h cazul in care experenta unui cpl este usor der de cea menfonaté tn povestie, piel modifica usor detalile, ase inca s8 se potiveascd copii cu care lira. Eu am folsitaceste povest in pracica mea si sunt foarte bucuroasd sale pot imp&rtagi cu voi. Sper 2 va fe la fel de folsitoare ca gi mie. Lectura pctA fost odata ca niciodata o familie de pasari: taticul, mamica si doi puigori. y SSFamilia locuia intr-un cuib, tocmai in varful unui eucalipt. Ei au ales acel loc deoarece jl credeau unul foarte sigur. intr-o dimineata, dupa ce a mancat, taticul pasare si-a luat ,la revedere* si a plecat la serviciu. Putin dupa aceea, a plecat si mamica pasare. Trebuia s& adune viermi pentru cina. Ea le-a povatuit pe micile pasari sa ramana in cuib, deoarece ea urma sa se intoarca repede.jn timp ce mama era plecata, puii se jucau si se distrau cu o sfoara gasita in cuib. Chiar atunci un vultur mare a inceput sa dea tarcoale eucaliptului. El ateriza pe o creanga si ji chem la el pe cei doi pui ca sa se joace impreuna.Deoarece li s-a parut ca acest lucru este amuzant puii au zburat afara din cuib si |-au urmat pe vultur. Au zburat multa vreme, fara sA isi dea seama ca se indepartau prea mult de casa.Vulturul i-a invitat la el in cuib, ca sa se odihneasca gi sa isi potoleasca setea. Micile pasari credeau ca vulturul era o pasare buna la suflet. De aceea, au considerat ca era in regula s& mearga cu el.Dar, in timp ce stateau in cuibul vulturului, ceva ingrozitor s-a intamplat. Deodata vulturul s-a facut rau gi i-a rnit pe pui. El i-a amenintat sa nu povesteasca cuiva cele intamplate, caci, altfel, ji va prindesi se va razbuna. Puii erau atat de speriati, incat nu mai stiau ce sa faca.Ei au asteptat pana cand vulturul a privit in alta parte. Atunci, au zburat repede din acel loc. Inimile le b&teau cu putere si le venea sa planga. Erau foarte speriati si nu stiau daca ar trebui sa spuna parintilor. S-au gandit ca ar putea intra in bucluc.Micile pasdri au decis s& le spuna parintilor ce s-a intamplat. Cand au ajuns la cuib, Parintii erau bucurosi cd mama si tata fi cei mici le-au povestit asteptau. intamplarea gi i-au linistit, spunandu-le ca erau Santi foarte ingrijorati. Parintii erau 9} in siguranta. l-au intrebat pe pui unde au fost.Le-au mai spus ca erau nite pasari curajoase deoarece au spus adevarul si pentru ca au fugit departe de vulturul cel rau.Le-au atras atentia s& nu mai paraseasca niciodata cuibul fara sa igi anunte parintii mai intai. Nici macar daca le-ar cere-o cineva, un strain sau chiar cineva cunoscut. Mama si tata trebuie sa stie mereu unde se afla copiii lor!incepand de atunci micile pasari nu au mai plecat nicaieri fara s4 spuna mai intai parintilor unde se duceau. Stiau cd erau doi pui curajosi, destul de curajosi incat s& povesteasca parintilor daca li se intampla ceva.Despre autoare Lauren Snailham este Psiholog Clinician. (practic privata) Ea lucreaza cu adolescenti,copii si adulfi ce se confrunta cu o serie de provocari psihologice.