Subiecte Drept Procesual Civil

1. Cuprinsul cererii de chemare in judecata. Nulitatea cererii de chemare in jud

ecata.
2. Procedura regularizarii cererii de chemare in judecata
3. Intampinarea si cererea reconventionala
4. Termenul in cunostinta
5. Etapa cercetarii procesului -scop, continut, notiune.
6. Exceptiile procesuale - notiune, clasificare, procedura de solutionare
7. Probele. Sarcina probei, obiectul probei, propunerea probelor si rolul instan
tei.
8. Dezbaterea in fond a procesului, deliberarea si pronuntarea hotararii.
9. Suspendarea procesului - tipuri de suspendare, enumerarea cazurilor de suspen
dare si scurte explicatii cu privire la acestea
10. Hotararile judecatoresti - denumirea hotararilor si continutul hotararilor
11. Efectele hotararilor judecatoresti
12. Cheltuielile de judecata
13. Caile de atac - enumerare; Legalitatea caii de atac ; Subiectele cailor de a
tac si ordinea exercitarii cailor de atac
14. Apelul. Obiectul apelului principal, termenul de apel, depunerea cererii de
apel.
15. Recursul. Obiect si scop, instanta competenta
16. Termenul de recurs; motivarea recursului si motivele de casare
17. Contestatia in anulare
18. Revizuirea
19. Recursul in interesul legii.
20. Contestatia privind tergiversarea procesului.
21. Procedura necontencioasa.
22. Arbitrajul. Notiune, obiect, organizarea arbitrajului.
23. Notiunea, scopul si obiectul executarii silite.
24. Hotararile judecatoresti executorii si hotararile judecatoresti definitive
25. Titlul executoriu - notiune si enumerarea tipurilor de titluri executorii
26. Participantii la executarea silita. Enumerare si scurta precizare a rolului
si obligatiilor
27. Amanarea, suspendarea si restrangerea executarii silite. Notiune si scurte e
xplicatii privind fiecare institutie
28. Prescpriptia dreptului de a obtine executarea silita - termenul de prescript
ie, efectele implinirii termenului de prescriptie si suspendarea prescriptiei.
29. Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita - termenul de prescripti
e, intreruperea prescriptiei si repunerea in termen de prescriptie
30. Contestatia la executare - obiectul contestatiei si conditii de admisibilita
te
31. Intoarcerea executarii silite
32. Procedura divortului
33. Sechestrul asigurator
34. Sechestrul judiciar
35. Procedura ordonantei presedintiale
36. Procedura ordonantei de plata
37. Procedura cu privire la cererile de valoare redusa

Cuprinsul cererii de chemare in judecata. Nulitatea cererii de chemare in judeca

ta.
Cuprinsul cererii de chemare in judecata.
Cererea de chemare in judecata este o forma de manifestare a actiunii civ
ile, un element al actiunii, un act de procedura prin care reclamantul investest
e instata civila cu solutionarea unei pretentii.
Cererea de chemare in judecata cuprinde:
1. Numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru perso
ane juridice, denumirea si sediul lor. Cererea va mai cuprinde si CNP sau, dupa
caz, CUI sau codul de inregistrare fiscala, numarul de imatriculare in registrul
comertului sau de inscriere in regristrul persoanelor juridice si contul bancar
al reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atri
buit asemenea elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea
sunt cunoscute de reclamant.
Daca una dintre parti este din strainatate, ea trebuie sa isi aleaga un domicili
u in Romania unde va primi actele de procedura. (domiciliu ales)
Identificare partilor prin aceste aspecte este importanta, deoarece:
- Sunt stabilite limitele cadrului procesual in care se va desfasura judec
ata cu privire la parti
- Se verifica daca la data sesizarii instantei reclamantul si paratul avea
u calitate procesuala si capacitate procesuala ori aceasta din urma trebuia supl
inita prin prezenta in proces a reprezentantului sau ocrotitorului legal
- Combinat cu obiectul cererii de chemare in judecata, domiciliul/sediul d
etermina competenta teritoriala a instantei
- Se stabileste locul unde se va face comunicarea actelor de procedura
- Se apreciaza identitatea de parti in analiza autoritatii lucrului judeca
t.
2. Numele si prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces,
iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediului
profesional.
3. Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci c
and acesta este evaluabil in bani, precum si modul calcul prin care s-a ajuns la
determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare.
Pentru identificarea imobilelor se va indica adresa precum si numarul din cartea
funciara si numarul cadastral sau topografic. La cerere se va anexa un inscris
din care reiese ca imobilul este inscris in cartea funciara iar daca nu este inc
ris se va atasa un inscris ca imobilul nu este inscris.
Obiectul cererii in judecata este pretentia concreta a reclamantului.
Obiectul trebuie sa fie:
- Licit
- Posibil
- Determinat/determinabil
Importanta obiectului cererii:
- Fixeaza limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata sub
acest aspect, in sensul ca instanta nu poate sa acorde mai mult sau mai putin d
ecat s-a cerut
- Determina competenta
- Este apreciat atunci cand se invoca litispendenta, conexitatea, autorita
tea de lucru judecat
Valoare obiectului cererii este importanta pentru ca:
- Determina un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru si al timbrului
judiciar
- Determina admisibilitatea unor mijloace de proba
- Determina competenta, atunci cand repartizarea proceselor intre doua ins
tante se face in functie de criteriul valorii obiectului cererii de chemare in j
udecata\
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeieaza cererea pe
ntru explicarea si lamurirea obiectului cererii
Acest element este important pentru ca:
- alaturi de obiect, contribuie la determinarea calitatii procesuale a partilor
- intereseaza in problema litispendentei, a conexitatii si autoritatii de lucru
judecat
5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
6. Semnatura
Nulitatea cererii de judecata
Atunci cand lipsesc elementele esentiale ale cererii aceasta este nula, iar in a
numite situatii ii este acordat reclamantului un timp in care poate remedia ssit
uatia.
Lipsa semnaturii se poate inlatura pana la prima sedinta de la data in care a fo
st observata lipsa ei.
Lipsa elementelor esentiale ale cererii de chemare in judecata judecatorul va im
pune regularizarea cererii sub sanctiunea anularii.
Nulitatea este expresa, ceea ce inseamna ca vatamarea este prezumata, iar partea
interesata poate face dovada contrara. Este o nulitate absoluta.
Sanctiunea pentru lipsa acestor elemente esentiale este nulitatea.
Daca in mod eronat se stabileste termen de judecata la oastfel de cerere, reclam
antul va trebui sa completeze elementele lipsa pana la data infatisarii.
Tot despre semnatura.
Lipsa elementelor neesentiale- nu sunt prevazute expres sub sanctiunea nulitatii
,, dar asta nu inseamna ca in lipsa lor nu poate intervenii nulitatea.
Nulitatea, in acest caz, este conditionata de dovedirea vatamarii ce nu poate fi
inlaturata decat prin desfiintarea actului. Este o nulitate relativa.
Si netimbrarea cererii atrage anularea acesteia.
Procedura regularizarii cererii de chemare in judecata
Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza va verifica daca cererea este
de competenta sa si daca aceasta indeplineste toate cerintele stabilite de lege.
- Cand nu e de competenta sa prin incheiere data fara citarea partilor solic
ita trimiterea dosarului a completul specializat competent din cadrul instantei
sesizate
- Cand nu indeplineste toate cerintele cerute de lege i se comunica recla
mantului lipsurile, cu mentiunea ca in termen de 10 zile de la primirea comunica
rii trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anular
ii cererii.
Impotriva incheierii de anulare, reclamantul poate face o cerere de reexaminare,
solicitans motivat revenirea asupra masurii de anulare.
Cererea de reexaminare se face in termen de 15 zile de la data comunicarii inche
ierii
Cererea se solutioneaza prin incheiere definitiva in camera de consiliu, cu cita
rea reclamantului, de catre alt complet de judecata al instantei, desemnat prin
repartizarea aleatorie, care va putea reveni asupra masurii anularii daca aceast
a a fost dispusa eronat sau daca neregularitatile nu au fost inlaturate in terme
nul acordat.
In caz de admitere, cauza se retrimite completului initial investit.
Intampinarea si cererea reconventionala
Intampinarea
Scop: intampinarea este un act de procedura, intocmit de catre parat, prin care
sunt formulate aparari fata de cererea de chemare in judecata.
Continut: intampinarea va cuprinde:
- Numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta pa
ratului, ori pentru persoanele juridice, sediul si denumirea, precum si, dupa ca
z, codul unic de inregistrare sau codul de indentitate fiscala, numarul de inmat
riculare in RC ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul banc
ar, daca reclamantul nu le-a mentionat in cererea de chemare in judecata.
- Exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclaman
tului
- Raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cerer
ii
- Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere
- Semnatura
Procedura intampinarii:
1. Caracterul obligatoriu al intampinarii
Intampinarea este obligatorie in etapa judecatii in prima instanta, in apel, in
recurs, contestatie in anulare si revizuire, in contestatie la executare, in act
iunea in anulare a hotararii arbitrale.
Numai prin exceptie si numai in cazurile prevazute de lege, intampinarea nu este
obligatorie, insa doar in judecata in prima instanta, deoarece in caile de atac
este obligatorie chiar si in cazul acestor exceptii.
- In procedura de asigurare a dovezilor
- In procedura ordonantei prezidentiale
- In procedura de evacuare
In aceste situatii nu este interzis ca paratul sa faca o intampinare, insa acest
a nu va fi comunicata reclamantului si nu se va mai acorda acel termen de raspun
s la intampinare.
2. Termenul de depunere. Sanctiunea nerespectarii
Are ca termen 25 zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata
Daca intampinarea nu a fost depusa in termenul de 25 de zile, paratul va fi deca
zut din dreptul de a administra probe si de a invoca exceptii altele in afara ce
lor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel.
Decaderea intervine daca:
- Paratul nu depune intampinarea
- Depune intampinarea dupa trecerea termenului stabilit.
Comunicarea intampinarii:
Acesta se comunica reclamatului pentru ca acesta sa aiba posibilitatea sa contes
te apararile pe care le-a facut paratul fata de cererea de chemare in judecata,
in respectarea principiilor contradictorialitatii si al dreptului de aparare.
Dupa comunicarea intampinarii, reclamantul este obligat sa depuna raspuns in ter
men de 10 zile. Paratul va lua in cunostinta de raspuns de la dosarul cauzei.
Comunicarea intampinarii de va face in atatea exemplare cati reclamanti sunt, in
afara de cazurile in care au reprezentant comun sau reclamantul figureaza in ma
i multe calitati juridice si in toate cazurile se va face si un exemplar petru i
nstanta.
In cazul in care sunt mai multi parati, acestia pot raspunde prin aceeasi intamp
inare.

Cererea reconventionala
Definitie: actul de procedura prin care paratul invoca pretentii proprii impotri
va reclamantului. Pretentii care au o legatura suficienta cu cererea de chemare
in judecata, in asa fel incat sa fie justificata judecarea impreuna a acestora.
Legatura dintre pretentiile deduse judecatii prin cererea principala si prin cer
erea reconventionala este o conditie pentru admisibilitatea cererii reconvention
ale.
Daca cererea reconventionala nu vizeaza numai reclamatul, celelalte parti vor fi
chemate in judecata ca si parati.
Paratii introdusi in proces nu pot face si ei cerere reconventionala.
Prin formularea cererii reconventionale, paratul poare urmarii:
- Obtinerea compensatiei judiciare, atunci cand acesta are de primit de la
reclamant o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, iar creanta sa nu
este certa, lichida si exigibila astfel incat sa invoce prin intampinare compen
satia legala
- Punerea in discutie a valabilitatii titlului reclamantului
- Obtinerea unei obligari la plata a reclamantului
-
Procedura cererii reconventionale
1. Caracterul facultativ al cererii reconventionale.
In principiu aceasta are caracter facultativ.
Este posibil ca paratul sa trebuieasca sa formuleze cererea recconventionala sub
 pedeapsa decaderii, astfel ca in cazul divortului daca paratul doreste sa obtin
a desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantului, trebuie sa faca cer
ere reconventionala, astfel neintroducerea cererii in termenele legale atrage de
caderea sotului parat din dreptul de a cere divortul pentru aceste motive.
2. Cuprinsul cererii reconventionale
Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile pe care le indeplineste si cererea d
e chemare in judecata.
3. Termenul de depunere
Se depune sub sanctiunea decaderii odata cu intampinarea, respectiv la 25 de zil
e de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sau, daca paratul nu este ob
ligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
In situatia in care reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, c
ererea reconventionala se va depune cel tarziu pana la termenul ce se va incuvii
nta paratului in acest scop.
4. Judecata cererii reconventionale
Se judeca de instanta ce judeca si cererea principala chiar daca ar fi de compet
enta materiala ori teritoriala a unei alte instante judecatoresti, cu exceptia c
ererilor prevazute de lege.
Cererea se judeca odata cu cererea principala.
Acesta nu se poate judeca inaintea celei principale
5. Disjungerea cererii reconventionale.
Disjungerea poate sa fie dispusa doar atunci cand este in stare de judecata numa
i cererea principala, iar pentru finalizarea cererii reconventionale mai este ne
cesar sa fie administrate dovezi.
Disjungerea se dispune printr-o incheiere care nu poate sa fie atacata separat,
ci numai odata cu fondul.
Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta poate fi
dispusa in cazurile anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor cereri se
impune pentru solutionarea unitara a procesului.
Disjungerea nu poate avea loc atunci cand:
- Legea interzice luarea unei asemenea masuri
- Judecarea ambelor cereri impune pentru solutionarea unitara a procesului
Solutia ce poate fi data cererii reconventionael depinde de obiectul sau. Adica
in functie de pretentiile reclamantului si ale paratului, judecatorul:
? Va admite in intrgime o cerere, iar pe cealalta o va admite numai in par
te
? Va admite in intregime o cerere si pe cealalta o va respinge
? Ca admite in parte ambele cereri
? Va respinge ambele cereri.
Termenul in cunostinta
Regula
Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cun
ostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, persona
l sau printr-un reprezentant legal ori conventional, chiar neimputernicit cu dre
ptul de a cunoaste termenul, nu va citata in tot cursul judecarii la acea instan
ta, considerandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare.
Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii careia, personal ori prin repreze
ntant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu p
rimirea corespondentei, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata, cons
iderandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste termenele de judecata ulterioare acelu
ia pentru care citatia i-a fost inmanata.
Exceptia
Exceptii de la situatia in care se considera ca partea are termenul in cunostint
a.
Alineatul 1 al art. 229 nu se aplica:
a) In cazul reluarii judecatii, dupa ce a fost suspendata
b) In cazul in care procesul se repune pe rol
c) Cand partea este chemata la interogatoriu, in afara de cazul in care a f
ost prezenta la incuviintarea lui, cand s-a stabilit si termenul pentru luarea a
cestuia
d) Cand, pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea sa fie citata
la fiecare termen
e) In cazul in care instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pentru re
judecarea fondului procesului dupa anularea hotararii primei instante sau dupa c
asarea cu retinere.
In afara de punctul d dupa incheierea acestor situatii speciale, partile nu vor
mai fi citate in legatura cu termenul de judecata.
Militarii cazarmaati sunt citati la fiecare termen.
Detinutii sunt citati la fiecare termen.
Sunt si alte situatii in care pentru savarsirea unor acte de procedura partile t
rebuie sa fie citate, cum ar fi:
- Daca inscrisul de care se foloseste o parte este denuntat ca fals, iar p
artea care a depus inscrisul nu este prezenta, instanta va ordona ca partea sa s
e prezinte personal pentru a lua cunostinta de denuntarea inscrisului ca fals, s
a depuna originalul si sa dea explicatiile necesare.
- Sunt cercetate originalele cartilor funciare si ale planurilor, ale regi
strelor autoritatilor sai institutiilor publice, ale testamentelor depuse la ins
tante, notari publici sau avocati, precum si ale altor inscrisuri originale ce s
e gasesc in arhivele acestora.
- Este audiat un martor in afara sediului instantei
- Este efectuata o cercetare locala
- Se judeca cererea de recuzare a expertului
- Este discutata cererea de majorare a onorariului expertului
Preschimbarea termenului
Termenul in cunostinta nu poate fi schimbat decat pentru motive temeinice, din o
ficiu sau la cererea oricareia dintre parti. Completul de judecata investit cu j
udecarea cauzei hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile
vor fi citate de indata pentru noul termen fixat.

Etapa cercetarii procesului -scop, continut, notiune.

In etapa cercetarii procesului se indeplinesc conform legii, acte de procedura l
a cererea partilor ori din oficiu, precum si pregatirea dezbaterii in fond a pro
cesului, daca este cazul.
Pentru realizarea scopului cercetarii procesului, instanta:
1. Va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din ofici
u
2. Va examina cererile de interventie formulate de parti sau de terte perso
ane, in conditiile legii
3. Va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de che
mare in judecata, a intampinarii, a raspunsului la intampinare si a explicatiilo
r acestuia.
4. Va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contesta
te
5. La cerere, va dispune in conditiile legii, masuri asiguratorii , masuri
pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in caz
ul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte.
6. Va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau tran
zactia partilor
7. Va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludent
e, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea
procesului.
8. Va decide in legatura cu orice cereri care se por formula la primul term
en de judecata la care partile sunt legal citate
9. Va dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in reg
istrele de evidenta ori publicitate prevazute de CC sau de legi speciale
10. Va indeplini orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei, inc
lusin verificarii registrelor prevazute de legi speciale
Exceptiile procesuale - notiune, clasificare, procedura de solutionare
Notiune
Exceptia procesuala este mijlocul prin care partea interesata, procurorul sau in
stanta,invoca, fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati procedu
rale privitoare la compunerea completului sau instituirea instantei, competenta
instantei ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la dreptul la act
iune, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea
unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Particularitati ale exceptiei procesuale
- Este o forma de manifestare a actiunii si deci presupune existenta unui
proces in curs
- Prin natura sa, este un mijloc de aparare
- Poate sa fie invocata de catre partea interesata, procuror, instanta
- Nu pune in discutie insusi fondul pretentiei deduse judecatii
- Admiterea ei duce la cele de mai sus
- Admiterea nu afecteaza insusi dreptul subiectiv dedus judecatii
- Hotararea privind admiterea ei nu are autoritate de lucru judecat asupra
fondului dreptului
Clasificarea exceptiilor procesuale
1. Clasificare in functie de obiect
- Exceptii de procedura
? Prin care se invoca neregularitati procedurale privitoare la compunerea
sau constituirea completului/instantei, competenta ori procedura de judecata:
a) Exceptia nelegalei compunei
b) Exceptia de necompetenta
c) Exceptia lipsei procedurii de citare, etc.
- Exceptii de fond
? Prin care se invoca lipsuri referitoare la dreptul la actiune:
a) Exceptia lipsei de interes
b) Exceptia lipsei calitatii procesuale
c) Exceptia prescriptiei dreptului de a obtine condamnarea paratului, etc.
2. Calsificarea in functie de efectul produs
- Exceptiile dilatorii
? Au ca efect declinarea competentei, amanarea judecatii sau refacerea un
or acte de procedura
a) Exceptiei lipsei procedurii de citare
b) Exceptia privitoare la nelegala compunere sau constituire a completului
c) Exceptia de conexitate
d) Exceptia de litispendenta
- Exceptiile peremptorii/dirimante
? Duc la anularea, respingerea sau la perimarea cererii
a) Exceptia prescriptiei dreptului la actiune
b) Exceptia lipsei calitatii procesuale sau capacitatii procesuale
c) Exceptia perimarii
3. Clasificarea in functie de felul normei incalcate
- Exceptii absolute
? Prin care se invoca incalcarea unei norme de ordine publica
- Exceptii relative
? Prin care se invoca incalcarea normelor de ordin privat ( ocrotesc inter
esul partilor)
Procedura de solutionare a exceptiilor procesuale
1. Invocare
Exceptiile absolute - pot fi invocate de partea interesata sau de instanta, dac
a legea nu prevede altfel. Ele pot fi ridicate inaintea instantei de recurs num
ai daca, pentru solutionare, nu este necesara administrarea altor dovezi in afar
a inscrisurilor noi.
Exceptiile relative pot fi invocate de partea care justifica un interes, cel mai
tarziu la primul termen de judecata dupa savarsirea neregularitatii procedurale
, in etapa cercetarii procesului si inainte de a se pune concluzii in fond.
Partile care pot invoca.
1. Instanta poate invoca exceptiile abssolute in orice stadiu a al procesul
ui, daca legea nu prevede altfel.
2. Procurorul invoca exceptiile absolute in orice stare a procesului, daca
legea nu prevede altfel.
3. Paratul invoca prin intampinare exceptiile relative fata de reclamant, a
stfel intervine decaderea. Exceptiile absolute se pot introduce in orice stare a
procesului daca legea nu prevede altfel
4. Reclamantul - poate invoca doar absolute.
2. Judecata exceptiilor procesuale
a) Regula
? Exceptiile procesuale se solutioneaza inainte de analiza fondului, astfe
l se evita continuarea unei judecati inutile si efectuarea de chieltuieli suplim
entare.
? Pentru a fi judecate in prealabil trebuie sa faca inutila in tot sau in
parte administrarea de probe sau dupa caz cercetarea procesului.
? Daca instanta nu se poate pronunta de indata asupra exceptiei invocate,
va amana judecata si va stabili un termen scurt in vederea solutionarii ei.
? In respectarea contradictorialitatii si al dreptului la aparare, instant
a a pus in discutia partilor exceptia, pentru ca numai in aceste conditii s-ar p
utea pronunta asupra ei
? Pentru ca termenul acordat pentru solutionarea exceptiei este unul scurt
, partile vor fi citate
? Incheierea prin care s-a respins/admis exceptia, instanta a ramas in con
tinuare investita pot fi atacate numai odata cu fondul, daca legea nu dispune al
tfel.
? Daca instanta admite exceptia, dupa caz ea:
- Va pronunta o incheiere, daca dispune amanarea judecatii, ramanad in con
tinuare investita
- Va pronunta o sentinta/decizie, in functie de etapa procesuala in care s
e afla procesul, atunci cand respinge, anuleaza cererea, constata perimarea ori
isi declina competenta, dezinventindu-se de solutionarea cauzei.
? Daca exceptia este respinsa instanta va pronunta o incheiere.
? Incheierea de respingere/admitere este interlocutorie si se poate ataca
numai odata cu fondul, daca legea nu dispune altfel.
b) Exceptia
? Vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei
, numai daca pentru judecarea lor este necesar sa se administree aceleasi dovezi
ca si pentru finalizarea cercetarii procesului sau pentru solutionarea fondului
.
3. Invocarea concomitenta a mai multor exceptii procesuale
? Instanta va determina ordinea in care se solutioneaza in functie de efec
tele pe care le produc
? Instanta este pusa in situatia de a solutiona mai multe exceptii la acel
asi termen
? Este posibil ca inaintea judecatorului sa se invoce concomitent:
1. Exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata pentru netimbrare
Exceptia de necompetenta
Exceptia conexitatii
2. Exceptia de tardivitate a apelului
Exceptia de nulitate a sentintei decurgand din nesemnarea minute
Exceptia lipsei de calitate procesuala a reclamantului
3. Exceptia imunitatii de jurisdictie a paratului
Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului
Exceptia lipsei de calitate procesuala a reclamantului
4. Exceptia litispendentei
Exceptia incompatibilitatii judecatorului
Exceptia lipsei calitatii procesuale, activa sau pasiva
5. Exceptia lipsei procedurii prealabile
Exceptia necompetentei
Exceptia conexitatii
6. Exceptia litispendentei
Exceptia conexitatii
Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului
7. Exceptia privind nelegala compunere sau constituire a instantei
exceptia lipsei procedurii prealabile
exceptia litispendentei
8. Exceptia inadmisibilitatii actiunii in constatare
Exceptia prematuritatii
Exceptia lipsei de interes
9. Exceptia prematuritatii
Exceptia lipsei de interes
Exceptia lipsei de calitatea procesuala activa
10. Exceptia netimbrarii
Exceptia tardivitatii cererii reconventionale
Exceptia nelegalei compuneti sau constituiri a instantei
11. Exceptia stramutarii pricinii
Exceptia incompatibilitatii
Exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata
12. Exceptia lipsei de calitate procesuala activa
Exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a reclamantului
Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului
13. Exceptia conexitatii
Exceptia litispendentei
Exceptia perimarii cererii de chemare in judecata
14. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta
Exceptia prematuritatii
Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant
15. Exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata
Exceptia nulitatii incheierii de sedinta
Exceptia nulitatii raportului de expertiza
16. Exceptia inadmisibilitatii apelului sau recursului
Exceptia nelegalei compunerii sau constituiri a completului
Exceptia lipsei procedurii de citare
17. Exceptia imunitatii de jurisdictie
Exceptia depasirii atributiilor puterii judecatoresti
Exceptia de necompetenta.

Probele. Sarcina probei, obiectul probei, propunerea probelor si rolul instantei

Notiunea
Proba
- Mijlocul juridic de stabilire a actului juridic sau a faptului pe care s
e intemeieaza un drept sau o aparare.
- Operatiunea de prezentare in instanta a mijloacelor de proba
- Desemneaza rezultatul operatiunii de prezentare in instanta a mijloacelo
r de proba.
Obiectul probei
? Actul juridic sau faptul care a creat, modificat sau stins raportul juri
dic dedus judecatii ori care a determinat ineficienta acestui raport juridic.
Sarcina probei
Regula
- Acela care afirma ceva inaintea unei jurisdictii are obligatia de a dove
di sustinerea facuta.
- Reclamantul trebuie sa dovedeasca pretentia
- Pentru respingerea cererii reclamantului, paratul trebuie sa aduca si el
dovezi
- Daca paratul invoca o exceptie trebuie sa aduca dovezi
- Intervientul voluntar trebuie sa aduca probe pentru pretentia sa
Exceptia
- Cand parratul are sarcina probei, chiar daca nu a formulat cerere incide
ntala sau a invocat exceptii procesuale
1. Prezumtia legala scuteste de dovada pe acela in folosul caruia este sta
bilita in tot ceea ce priveste faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Cu
toate, partea careia ii profita prezumtia trebuie sa dovedeasca faptul cunoscut
, vecin si conex, pe care se intemeieaza acesta.
2. Daca recunoasterea de filiatie este contestata de celalalt parinte, de c
opilul recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este in sarcin
a autorului recunosterii sau mostenitorilor sai.
3. Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiin
d obligat sa depuna dovezile in apararea sapana la prima zi de infatisare.
4. Dovada folosirii marcii incumba titularului acesteia si poate sa fie fac
uta prin orice mijloc de proba
5. In caz de litigiu cu sarcina dovedirii obligatiilor prevazute la art.4 ,
oug 130/2000, a respectarii termenelor si a existentei acordului consumatorului
,revine comerciantului.
6. Cand se incalca principiul egalitatii de sanse si tratament intre barbat
i si femei , aduce probe paratul
Propunerea probelor. Rolul instantei.
Probele se propun sub sanctiunea decaderii, de catre reclamant prin cererea de c
hemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare, daca legea nu dispune a
ltfel. Ele pot fi propuse si oral, in conditiile legii.
Dovezile care nu au fost propuse in conditiile de mai sus, nu vor mai putea fi c
erute si incuviintate in cursul procesului, in afara de cazurile in care:
- Necesitatea probei rezulta din modificarea cererii
- Nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si par
tea nu o putea prevedea
- Partea invedereaza instantei ca, din motive temeinic justificate nu a p
utut propune in termen probele cerute
- Administrarea probei nu duce la amanarea judecatii
- Exista acordul expres al tuturor partilor
In cazurile acestea, partea adversa are dreptul la proba contrara numai asupra a
ce;uiasi aspect pentru care s-a incuviintat proba invocata
In cazul amanarii, pentru motivele aratate mai sus, partea este obligata sub sa
nctiunea decaderii din dreptul de a administa proba incuviintata.
- Sa depuna lista martorilor in termen de 5 zile de la incuviintarea probe
i, cand se cere proba cu martori
- Sa depuna copii certificate de pe inscrisurile invocate cu cel putin 5 z
ile inainte de termenul fixat pentru judecata, daca s- a incuviintat proba cu 5
inscrisuri
- Sa depuna interogatoriul in termen de 5 xile de la incuviintare
- Sa depuna dovada platii chieltuielilor necesare efectuarii expertizei, i
n termen de 5 zile de la numirea expertului sau in termenul stabilit de instanta
daca s-a incuviintat proba expertizei
Daca probelepropuse nu sunt suficiente pentru lamurirea in intregime a procesulu
i, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatoru
l poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii alto
r probe pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc.
Cu toate acestea, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de
a ordona probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii.

Dezbaterea in fond a procesului, deliberarea si pronuntarea hotararii

Dezbaterea in fond a procesului

Obiectul dezbaterilor - Dezbaterile procesuale poarta asupra imprejurarilor de f
apt si de drept, invocate de parti in cererile lor sau, dupa caz, ridicate de ca
tre instanta din oficiu.
Dezbaterea se face in sedinta publica, insa numai prin acordul partilor, dezbate
rea se va face in camera de consiliu.
Inainte de a trece la dezbaterea fondului cauzei, instanta din oficiu sau la sol
icitarea partilor pune in discutia acestora cererile, exceptiile procesuale si a
pararile care nu au fost solutionate in cursul procesului precum si cele care po
trivit legii, pot fi invocate in orice stare a procesului.
Instanta poate proceda la completarea sau refacerea unor probe, in cazul in care
, din dezbatere rezulta necesitatea acestei masuri.
Daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat si nu mai sunt alte inciden
te de solutionat, pesedintele deschide dezbaterile asupra fondului cauze, dand c
uvantul partilor, in ordinea si conditiile prevazute, pentru fiecare sa-si sutin
a cererile si apararile formulate in proces.
Dezbaterile incepute vor fi continuate la acelasi termen pana la inchiderea lor,
cu exceptia cazului in care, pentru motive temeinice, sunt lasate un continuare
pentru o alta zi chiar in afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
Cand considera ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de
drept ale cauzei, presedintele inchide dezbaterile
Daca va considera necesar, instanta poate cere partilor, inchiderea dezbaterilor
sa depuna completari la notele scrise. Partile pot depune aceste completari si
in cazul in care acestea nu au fost cerute de instanta.
Dupa inchiderea dezbaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosaru
l cauzei, sub sanctiunea de a nu fi luat in seama.
Deliberarea
Dupa inchiderea dezbaterilor, completul de judecata delibereaza in secret asupra
hotararii ce urmeaza sa se pronunte.
La deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora au avut loc dez
baterile. Fiecare dintre membrii completului are indatorirea sa isi exprime opin
ia, incepand cu cel mai nou in functie. Presedintele isi exprima opinia cel din
urma.
Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca n
u mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in c
onditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din funct
ie. In aceasta situatie, procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru
ca ele sa puna din nou concluzii in fata completului de judecata legal constitui
t.
In cazuri justificate, daca instanta nu ia hotararea de indata, pronuntarea aces
teia poate fi amanata pentru un termen care nu poate depasi 15 zile.
In cazul mananarii, presedintele, odata cu anuntarea termenului la care a fost a
manata pronuntarea, poate stabili ca pronuntarea hotararii se va face prin puner
ea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
Daca pronuntarea a fost amanata, hotararea nu poate fi pronuntata mai inante de
data fixata.
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii.
Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede
altfel.
Daca cererea are ca obiect pretentii privitoare la obligatia de intretinere, alo
catia pentru copii, arenda, plata chiriei, rate din pretul vanzarii sau sume dat
orate periodic, instanta il va obliga pe parat la cererea reclamantului, dupa ac
hitarea taxelor de timbru, potrivit legii si la plata sumelor devenite exigibile
dupa introducerea cererii.
In cazurile in care instanta poate sa termen pentru executarea hotararii, ea va
face aceasta prin chiar hoararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pent
ru care a acordat termenul. Debitorul nu va putea cere termen de plata, daca deb
itorului i s-a acordat un termen rezonaabil de plata de catre creditor ori a avu
t posibilitatea sa execute intr-un termen rezonabil, calculat la data comunicari
i cererii de chemare in judecata.
Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata
si se da in numele legii.
Cand unanimitattea nu poate fi realizata, hotararea se ia cu majoritatea membril
or comletului. Daca din deliberare rezulta mai mult de 2 opinii, judecatorii ale
caror pareri se apropie mai mult sunt datori sa se uneasca intr-o singura opini
e.
In cazul in care majoritatea nu poate fi realizata, procesul se judeca in comple
t de divergenta, constituit prin includerea in completul initial si presedintelu
i instantei sau a vicepresedintelui, a presedinteloi de sectie ori a unui judeca
tor desemnat de presedinte.
Judecata in completul de divergenta
Divergenta se judeca in aceeasi zi sau, daca nu este posibil, intr-un termen car
e nu poate depasi 20 de zile de la ivirea divergentei, cu citarea partilor. In
pricinile considerate urgente acest termen nu poate depasi 7 zile.
Dezbaterile vor fi reluate asupra chiestiunilor ramase in divergenta si care se
anunta partilor in sedinta, instanta fiind indreptatita, atunci cand aprecieaza
ca este necesar, sa administreze noi dovezi si sa ordone oricare alte masuri in
gaduite de lege.
Partile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate in divergenta.
Cand divergenta nu primeste solutia ce trebuie data intregii cauze dupa judecare
a chiestiunilor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea
ei va putea continua judecarea cauzei.
Daca, in timpul deliberari, instanta gaseste ca sunt necesare probe sau lamuriri
noi va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea partilor.
Minuta
Dupa ce a fost luata hotararea, se va intocmi de indata o minuta care va cuprind
e solutia si in care se va arata cand este cazul, opinia separata a judecatoril
or aflati in minoritate.
Minuta sub sanctiunea nulitatii hotararii, se va semna pe fiecare pagina de catr
e judecatori si , dupa caz, de magistratul-asistent, dupa care se va consemna in
tr un registru special, tinut la grefa instantei.
Pronuntarea hotararii
Hotararea se va anunta in sedinta publica, lalocul unde s-au desfasurat dezbater
ile, de catre presedinte sau de catre un judecator, membru al completului de jud
ecata, care va citi minuta, indicand si calea de atac ce poate fi folosita impot
riva hotararii.
Data hotararii este aceea la care minuta este pronuntata potrivit legii.
Suspendarea procesului - tipuri de suspendare, enumerarea cazurilor de suspendar
e si scurte explicatii cu privire la acestea

Tipuri de suspendare
1. Suspendare voluntara-
2. Suspendare de drept
3. Suspendare facultativa

Suspendarea procesului
Def.Oprirea cursului judecatii din cauza unor imprejurari voite de parti car
e nu mai staruie in solutionarea pricinii sau independente de vointa lor atunc
i cand sunt in imposibilitate fizica sau juridica de a se presenta la judecata
.
Cazuri
Suspendarea voluntara-
Amandoua partile o cer-dreptul partilor de a dispune de soarta procesului
Niciuna dintre parti legal citate nu se prezinta la strigarea cauzei,totusi se
judeca daca una din parti a solicitat judecarea in lipsa
Aceasta se aplica si in cazul procurorului care nu este parte in dosar ci parti
cipa la judecata punand concluzii iar partile lipsesc.
Suspendarea de drept-judecatorul nu are posibilitatea de a aprecia daca dispune
sau nu suspendarea,ci suspendarea este obligatorie.
Prin decesul uneia dintre parti ,pana la introducerea in cauza a mostenitorilor
Punerea sub interdictiw judecatoreasca sau punerea sub curatela a unei parti pa
na la numirea tutorelui sau curatorului
Prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti survenit cu
mai putin de 15zile iamintea infatisarii pana la numirea unui nou reprez.sau ma
ndatar
Prin incetarea functie tutorelui sau curatorului
P.j este dizolvata pana la desemn lichidatorului
P.j are deschisa procedura insolventei
Se cere darea unei hotarari preliminare adresata curtii de justitie a uniunii e
uropene
Suspendarea facultativa-este lasata la aprecierea jidecatorului.
Cand dezlegarea cauzei depinde in tot sau in parte de existenta ori inexistent
a unui drept care face ob unei alte judecati
Cand s.a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire
hotaratoare asupra hot ce urmeaza sa se dea
Alte cazuri-in materia stramjtarii,in caz de neindeplinire a unor obligatii etc
Suspendarea va dura pana cand hot pronuntata in cauza care a provocat susp a dev
enit definitiva

SUB 10
Hotararile judecatoresti

Def.actul final al judecatii,actul de dispozitie al instantei cu privire la liti

giul dintre parti
Clasificare:
In functie de etapa in care se afla judecata
sentinta-hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta sau prin
care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza
Sentinta-hit prin care judecatoria sol caile de atac impotriva hot aut adm pub c
u activ jurisdictionala
Decizie-hot prin care instanta se pronunta asupra contestatiei in anulare ,recu
rs ,apel,recursu in interesul legii sau revizuiri
Incheiere-toate celelalte hot date de instante
In functie de durata actiunii
Provizorii durata limitata si se iau masuri provizorii in cursul procesului
Propriu.zise acelea care rezolva fondul si au actiune nelimitata in timp
Dupa cum pot fi atacate cu recurs sau apel
Definitive -hot care nu sunt sup apel si recurs,hot date in prima instanta fara
dr de apel etc
Nedefinitive-in prima instanta care pot fi atacate
Dupa cum pot fi puse in executare
Executorii
Neeecutorii
Dupa xontinut-partiale,integrale
Dupa condamndare-cu o singura condamnare sau cond alternativa
Cobtinutul hot.
Partea introductiva:nume instanta,complet,nr dosar,data ,nume grefier,procuror
Considerentele in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt a p
artilor,expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta,baza probelor,motivele
de fapt si de drept pe care se intemeiaza sol
Dispozitivul se vor arata numele prenumele cnp domiciliul resedinta partilor sau
pt p.j sol data tuturor cererilor deduse judecatii si cuantumul cheltuielilor d
e jud.
Daca hot s.a dat in folosul mai multor reclamant se va arata ceea ce se cuvine f
iecaruia si la ce este obligat fiecare parat
Im partea finala a dispozitivului se va arata daca hot este executorie,supusa un
ei cai de atac ori definitiva data pronuntarii semnaturile completului.in cazul
apel sau recurs se arata si instanta la care se pot depune cererile pt caile de
atac
Sub11
Efectele hot jud
Hot jud produce mai multe efecte respectiv:
Dezinvesteste instanta de litigiul pe care l.a avut de solutionat
Dupa pronuntarea hot instanta se dezinvesteste si niciun jud nu poate reveni as
upra parerii sale chiar daca si.a dat seama ca pronuntat o hot gresita,aceasta u
rmand a fi reparata prin caile de atac.
Sub aspect probatoriu are valoarea inscrisului autentic
Hot face dovada pana la inscrierea in fals
Are putere executorie
Hot pronuntata asupra unei cereri in realizare sau in constituire de drepturi po
ate fi pusa in executare in termen de 3ani respectiv de 10ani in cazul titlurilo
r emise in materia drepturilor reale de la data ramanerii definitive a hot daca
prin lege nu se prevede altfel.
Produce efecte retroactive
Daca prin hot se constata drepturi preexistente ,efectele acesteia retroactiveaz
a pana la data nasterii drepturilor respective
Este obligatorie fata de parti si opozabila tertilor
hot jud este obligatorie numai pentru parti si succesorii acestora
Hot este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta nu face dovada
contrariului.
Are autoritate de lucru judecat
O cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data,iar hot este
prezumata a exprima adevarul astfel ca nu tb contrazisa printr.o alta hot.
Partea din hot care intereseaza lucrul judecat este dispozitivul deoarece in el
 se afla solutia,iar dispozitivul este cel care se executa.
Cand hot este supusa apelului sau recursului ,aut de lucru jud este provizorie.
Efectele lucrului jud:nimeni nu poate fi chemat in jud de doua ori in aceeasi ca
litate in temeiul aceleiasi caize pentru acelasi ob
Oricare dintre parti poate opune lucru anterior jidecat intr.un litigiu daca are
leg cu solutionarea acestuia.
Exceptia autoritatii de lucru jud poate fi invocata de instanta sau de parti in
oroce stare a procesului chiar inaintea instantei de recurs.
Sub 12
Cheltuieli de judecata
Constau in taxele judiciare de timbru si timbru judiciar,onorariile avocatilor,e
xpertilor si specialistilor numiti,sumele cuvenite martorilor pt deplasare si pi
erderile cauzate de necesitatea pierderile cauzate de necesitatea prezentei lor
si alte cheltuieli.
Cheltuielile de jud se acorda numai in masura in care au fost dovedite .parte
a care solicita chel.tb sa fac dovada existentei si intinderii lor cel mai tar
ziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Partea care pierde procesul va fi obligata la cererea partii care a castigat sa
ii plateasca cheltuielile de jidecata.
Atunci cand cererea a fost admisa in intregime partea are dreptul la restituire
a integrala a cheltuielilor pe care le.a facut in leg cu procesul.
Daca a fost in parte instanta va acorda numai cheltuielile de jud corespunzatoa
re pretentiilor admise.Judecatorii pot stabili im ce masura vor fi obligate part
ile la plata.k
Cand ambele parti au formulat cereri si au fost admise instanta va compensa dupa
caz cheltuielile.
Exonerarea paratului de la plata:Cumulativ cond.
-sa rec pretentiile reclamantului,tb sa fie efectiva si nu dedusa din neprezenta
re sau refuz de a rasp la interog.
-Paratul tb sa faca rec in fata primei instante
-Rec este facuta in litigii in care paratul poate rec pretentiile recl.
-Paratul sa nu fi fost pus in intarziere inainte de sesizarea instantei
Instanta poate reduce motivat chiar din oficiu partea din cheltuielile de jude
cata reprezentand onorariul avocatilor atunci cand acesta este vadit disproport
ionat in rap cu val sau complexitatea cauzei sau de activ desf.de av.
Nu vor putea fi micsorate chelt.avand ca ob plata taxei de timbru si a timbrului
judiciar precum si sumele cuvenite martorilor.
Daca im cauza sunt mai multi reclamanti sau parati acestia pot fi obligati la pl
ata jn mod egal,proportional sau solidar cu pozitia lor in proces.
Sub13
Caile de atac
Ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pt protectia dr subiectiv p
retins de una dim parti sau a unei alte situatii juridice precum.si pt asigurare
a apararii partilor in proces.
Caile de atac sunt apel ,recurs,contestatie in anulare,revizuire.
Conf cr. Conditiilor de exercitare caile sunt ordinare si extraordinare.
In f.de instanta comp.sa judece calea de atac sunt de reformare sau retractare.
In f.daca provoaca sau nu o noua jud in fond.-devolutive sau nedevolutive.
Legalitatea caii de atac
Hot jud este supusa numai cailor de atac prev de lege in cond si termenele stab
de ea.
Daca instanta respinge ca inadmisibila calea de atac neprev de lege exercitata d
e partea interesata in.considerarea mentiunii inexacte din cuprinsul hot cu pri
vire la calea de atac hot pronunt de inst de control jud va fi comunicata partil
or din oficiu.
Jud indica in partea finala a dispozitivuluo daca hot este supusa unei cai sau d
efinitiva.
Sub cailor de atac
Caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in.proces care justifica
un interes in afara de cazul in care potr.legii acest dr il au si alte organe s
au persoane.
Martorii expertii traducatorii interpretii sau aparatorii partii pot avea calita
tea de sub ale cailor de atac exercitate impotriva hot de completare cu privire
la dr lor.
Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hot pronuntate chiar daca n
u a pornit actiunea civila precum.si atunci cand a participat la judecata.
Ordinea exercitarii caii de atac
In alegerea cailor de atac pe care le executa,partile tb sa respecte ordinea imp
usa de legiuitor.
Caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atat timp cat este deschisa cal
ea de atac a apelului.
In cazul hotararilor susceptibile de apel daca acesta nu a fost exercitat recurs
ul este inadmisibil.
O hot susceptibila de apel si recurs poate fi atacata in termenul de apel direc
t cu recurs.la instanta comp.sa judece recursul daca partile consimt expres pri
n inscris autentic sau declaratie verbala data in fata instantei.
Caile extraordinare de atac pot fi exercitate si concomitent in conditiile legii
.recursul de jideca cu prioritate.
Sub14
Apelul
Este mijlocul procesual prin care partea interesata ,procurorul sau in.cond leg
ii o terta pers interesata solicita schimbarea sau anularea sentintei.
Obiectul apelului principal il constituie asadar hotararea de prima instanta.
Hotararile pronuntate in prima instanta pot fi atacate cu apel daca legea nu pre
vede altfel
Hotararile data in ultima instanta raman neapelabile ,chiar daca in hot s.a ara
tat ca au fost pronuntate in prima instanta.Sunt supuse apelului si hot pronun
tate in ultima instanta daca potr legii instanta nu putea sa judece decat in pri
ma instanta.
Termenul de apel este de 30zile de la comunicarea hot ,daca legea nu dispune
altfel.
Termenul curge de la comunicarea hot chiar atunci cand aceasta a fost facuta oda
ta cu incheiereavde incuviintare a executarii silite. Daca o parte face apel ina
inte de comunicare acesta se considera comunicata de la data depunerii cererii d
e apel.
Pt procuror termenul curge de la pronuntarea hot inafara de cazurile in care pr
ocurorul a participat la jidecarea cauzei cand termenul de apel curge de la c
omunicarea hot.
Term de apel suspenda executarea hot de prima instajta cu exceptia cazurilor a
nume prevazute de lege.
Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel
.in aces caz se face din nou o singura vomunicare pe numele mostenirii fara a se
preciza numele fiecarui mostenitor.
Termenul va curge din nou de la data comunicarii ,pt cei incapabili etc de la da
ta numirii tutorelui curator etc
Depunerea cererii de apel
Apelul si cand este cazul motiveke de apel se depun la instanta a cerei hot se a
taca sub sanct nulitatii.
Im cazul in care cererea de apel nu indeplineste cond.prevazute de lege,presedi
ntele instantei care primeste cererea va stabili lipsurile si ii va cere apelant
ului sa le completeze sau sa modifice cererea de indata.completarea sau modifi
carea cererii se va face inauntrul termenului de apel. Daca instanta va consi
dera ca termenul nu este suficient pt completare va mai acorda un termen scurt
de 5zile de la expirarea termenului de apel.
Dupa primirea cererii sau a motivelor dupa caz presedintele care a pronuntat hot
atacata va dispune comunicarea lor intimatului impreuna cu copiile certificate
 de pe inscrisurile alaturste si care nu au fost infatisate la prima.instanta,f
iind anuntat de depunerea intampinarii in termen de15zile de la data comunicarii
. Dupa depunerea intampinarii ,apelantul va lua la cunostinta de termenul de 10z
ile pt a raspunde intampinarii.
Dupa ce au fost indeplinite toate actele si s.a terminat termenul de apel dosaru
l va fi inaintat la instanta competenta.
Instanta competenta sa judece apelul este instanta superioara aceleia care a pro
nuntat hotararea atacata.
Sub 15
Recursul
Hotararile date in apel ,cele date potrivit legii fara drept de apel ,precum s
i alte hotarari in cazurile expres prev de lege sunt supuse recursului
Recursul este o cale de atac extraordinara ,de reformare,nedevolutiva in princip
iu nesuspensiva de exevutare si comuna.
Ca regula hot date in apel sunt susceptibile de recurs. Prin abatere de la regul
a ,este posibil ca legea sa prevada faptul ca hot.primei instante estw suscepti
bila numai de apel.
Hotararile date fara drept de apel reprezinta exceptia ,acesta fiind prev in mod
expres "situatiile in care hot de prima instanta poate fi atacata numai cu rec
urs".
Nu sunt supuse recursului hot pronuntate in cererile ce privesc navigatia civil
a,activitatea inporturi,conflicte de munca exproprieri etc.Nu sunt supuse recurs
ului nici hot de prima instnta supuse numai apelului.
Recursul urmareste sa supuna ICCJ examinarea in cond legii a conformitatii hot a
tacate cu regulile de dr aplicabile.
In cazurile anume prev de lege recursul se solutioneaza de catre instanta ierarh
ic superioara celei care a pronuntat hot atacata.
In recurs cererile si concluziile nu pot fi formulate si sustinute decat prin a
vocat sau consilier juridic cu exceptia siuatiei im care partea sau mandatarul e
ste sot sau ruda pana la gr 2 ,este licentiata in drept.
Termenul de recurs este de 30de zile de la comunicarea hotararii,daca legea nu d
ispune altfel.
Sub16
Termenul de recurs
Termenul de recurs este de 30de zile de la data comunicarii hot.daca legea nu p
revede altfel.
Prin exceptie legea ae putea prevede altfel fie in privinta duratei termenului
de recurs fie in privinta momentului de la care incepe sa curga termenul.
Daca o parte face cererea inainte de comunicarea hot aceasta se socoteste comuni
cata la data depunerii cererii de recurs.
Termenul de recurs se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca re
curs. In acest caz se face din mou o singura comunicare a hot pe numele mostenir
ii fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.
Completarea sau modificarea cererii de recura se va face in termenul de recurs,i
ar in cazul in care presedintele considera ca termemul nu este suficient va mai
acorda maxim 5zile dupa terminarea termenului de recurs.
De vreme ce termenul de recurs este unul imperativ ,nerespectarea lui atrage dec
aderea dim dreptul de a exercita calea de atac.
Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau
dupa caz mentiunea ca motivele vor fi depuse printr.un memoriu separat.
Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs,sub pedeapsa nulitatii.
In cazul im care Ministeru Public a participat in proces se va depune o copie de
pe motivele de casare pentru procuror.
Motivele de casare
Fiind o cale extraordinara de atac recursul poate fi exercitat numai pt motivele
anume prev de lege.
Casarea unor hot se poate cere numai pt urmatoarele nelegalitati:
Cand instanta nu a fost alcatuita potr.dispozitiilor legale(completul nu a fost
alcatuit din nr de judecatori sau cu toate organele si persoanele cerute de lege
)
Daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte l
a dezbaterea in fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel s
tabilit aleatoriu pt solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata
cu incalcarea legii
Cand hot a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instant
e invocata in conditiile legii
Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti
Cand prin hot data instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespect
are atrage sanctiunea nulitatii
Cand hot nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive c
ontradictorii ori numai motive straine de natura cauzei
Cand s.a incalcat autoritatea de lucru judecat
Cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de dr
material
Motivele nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invicate pe calea apel
ului sau in cursul judecarii apelului ori desi au fost invocate in termen au fos
t respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
Sub 17
Contestatia in anulare
Hotararile definitive pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cabd conte
statorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent in termenul cand a avut
loc judecata.
Hot instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare atunc
i cand:
Hot odata in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu
incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si desi se invocase exce
ptia corespunzatoare ,instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia
Dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale
Instanta de recurs,respingand recursul sau admitandu.l in parte a omis sa cercet
eze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent in termen
Instanta de recurs nu s.a pronuntat asupra unuia dintre recursurile declarate i
n cauza.
Admisibilitatea contestatiei in anulare de drept comun este data de indeplinirea
a doua conditii :
a. Acea hot atacata sa fie definitiva
b. Lipsa procedurii de citare sa nu fie invocata direct pe calea contestati
ei in anulare atunci cand partea avea deschisa calea apelului sau recursului
Instanta competenta sa judece contestatia in anulare este cea a carei hot se ata
ca.
Contestatia in anulare poate fi introdusa in termen de 15zile de la data comunic
arii hot,dar nu mai tarziu de un an de la data cand hot a ramas definitiva.
Instanta poate suspenda executarea hot a carei anulare se cere sub conditia dari
i unei cautiuni. Suspendarea poate dura cel mult pana la judecarea contestatie i
n anulare. Cererea de suspendare se judeca in camera de consiliu cu citarea part
ilor .
Pot exercita contestatia in anulare doar persoanele care au avut calitatea de
parte in procesul in care s.a pronuntat hot atacata. Procurorul poate exercita c
ontestatia numai daca a participat la judecarea cauzei.
Procedura de judecata
Contestatia se solutioneaza de urgenta si cu precadere.
Intampinarea este obligatorie si se depune in cel putin 5zile inaintea primului
termen de judecata. Contestatorul va lua la cunostinta de continutul acesteia de
la dosarul cauzei.
Daca motivul este intemeiat instanta va pronunta o singura hot prin care va anul
a hot atacata si va sol cauza.
Hotararea data in contestatie in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca s
i hot atacata.
In etapa contestatiei in anulare este admisibila cererea de interventie accesori
e.
Sub18
Revizuirea
Obiectuk revizuirii consta in revizuires unei hot pronuntate asupra fondul.
Motivele revizuirii:
atunci cand s.a pronuntat asupra unor lucruri care nu s.au cerut sau nu s.a pron
untat asupra unui lucru cerut ori s.a dat mai mult decat s.a cerut.
Obiectul pricinii nu se afla in fiinta
Un judecator,martor sau expert care a luat parte la judecata a fosf condamnat de
finitiv pt o infractiune privitoare la pricina ssu daca hot s.a dat in temeiul u
nui inscris declarat fals in cursul ori in urma judecatii cand aceste imprejura
ri au influentat solutia pronuntata in cauza.
Un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pt exercitarea functiei cu
rea credinta ssu grava neglijenta daca aceste imprejurari au influentat solutia
pronuntata in cauza.
Dupa darea hot s.au descoperit inscrisuru doveditoare retinute de partea potrivn
ica sau care nu au putut fi infatisate dintr.o imprejurare mai presus de vointa
partilor.
S.a casat ,s.a anulat ori s.a schimbat hot unei instante pe care s.a intemeiat
hot a carei revizuire se cere
Statul ori alte persoane juridice de dr public ,minorii si cei pusi sub interdic
tie judecatoreasca ori cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fos
t aparati cu viclenie de cei insarcinati sa ii apere
Exista hot definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau gr dife
rite care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hot
Partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze inst
anta despre aceasta
CEDO a constatat o incalcare a dr si lib fundamentale datorata unei hotarari j
udecatoresti iar consecintele gtave ale acestei incalcari continua sa se produca
Dupa ce hot a devenit definitiva curtea constitutiinala s.a pronuntat asupra exc
eptiei invocate in acea cauza declarand neconstitutionala prevederea care a fac
ut ob acelei exceptii.
Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a pronuntat hot a carei reviz
uire se cere.
Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti diferit in functie de fieca
re motiv al revizuirii.
Instanta poate cere suspendarea revizuirii sub conditia darii unei cautiuni.
In cazul procedurii de judecata intampinarea este obligatorie si se depune la d
osar cu cel putin 5zile inaintea primului termen de judecata.Revizuentul va lua
la cunostinta despre continutul intampinarii din dosarul cauzei.
Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si faptele pe care se in
temeiaza.
Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire ea va schimba in tot sau in par
te hot atacata,iar in cazul hot definitive potrivnice ea va anula cea din urm
a hot.
Hot data asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pt hot r
evizuita.
Sub 19
Recursul in interesul legii
Pentru a se asigura aplicarea si interpretarea unitara a legii de catre toata in
stantele judecatoresti ,procurorul general al parchetului de pe langa iccj din o
ficiu sau la cerere precum si avocatul poporului au indatorirea sa ceara iccj s
a se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de
instantele judecatoresti.
Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problem
ele de drept care formeaza ob judecatii au fost solutionate in mod diferit pr
in hot jud definitive care se anexeaza la cerere.
Recursul se judeca de un complet format din presedintele sau in lipsa lui de un
ul din vicepresedintii iccj,presedinti de sectie precum si 20de judecatori din
care 14sunt judecatori a sectiilor a caror competenta este problema de drept si
cate doi judecatori din cadrul celorlalte sectii.
Daca problema prezinta interes pentru mai multe sectii presedintele hotaraste nu
marul judecatorilor. Daca nu intra in competenta niciunei sectii se stabilesc 5j
udecatori de la sectii diferite .
Dupa alcatuirea completului presedintele va alege 3judecatori pt a intocmi un ra
port asupra recursului.Raportorii nu sunt incompatibili.
Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentel
e pe care se fundamenteaza ,jurisprudenta relevanta a curtii constitutionale,a
cedo sau a curtii de justitie a ue,daca este cazul doctrina in materie.
Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia cu cel putin 20de zile
inainte de desfasurarea acesteia. Fiecare membru va primi o copie a raportului
si a solutiei propuse.
Recursul se sustine in fata completului de procurorul general de pe langa iccj s
au procurorul desemnat de acesta,de judecatorul desemnat de colegiul al iccj sau
avocatul poporului.
Recursul se judeca in cel mult trei luni de la data sesizarii instantei si solut
ia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatori din complet.Nu se
admit abtineri de vot.
Asupra cererii se completul se pronunta prin decizie si se motiveaza in cel mult
30zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 de la motivare in MOf.
Sub 20
Contestatia privind tergiversarea procesului
Oricare parte din proces precum si procurorul care participa la judecata pot f
ace contestatie prin care invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesul
ui intr.un termen optim si previzibil ,sa solicite luarea masurilor legale pt ca
aceasta situatie sa fie inlaturata.
Cazuri
Cand legea stabileste un termen de finalizare a unei proceduri de pronuntare or
i motivare insa acest termen s.a implinit fara rezultat.
Cand instanta a stabilit un termen in care un participant la proces trebuia sa i
ndeplineasca un act de procedura iar acest termen s.a implinit imsa instanta nu
a luat masurile prev de lege.
Cand o persoana sau autoritate ce nu are calitatea de parte,dar avea obligatia s
a prezinte documente necesare solutionarii intr.un termen,iae acesta s.a implini
t si instanta nu a luat masurile necesare
Cand instanta si.a nesocotit obligatia de a solutiona cauza intr.un termen optim
si previzibil prin neluarea masurilor stabilite de lege.
Contestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea ei,dar nu mai poate fi
reiterata.
Contestatia se formuleaza in scris si se depune la instanta investita cu solut
ionarea procesului in legatura cu care se invoca tergiversarea. Aceasta se poate
face si verbal caz in care va fi consemnata in incheierea de sedinta.
Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei.
Aceasta se judeca de indata sau cel mult in 5zile fara citarea partilor.
Cand apreciaza ca este intemeiata completul pronunta o incheiere care nu este su
pusa niciunei cai de atac prin care ia masurile necesare inlaturarii situatiei
care a provocat tergiversarea judecatii. Daca o considera neintemeiata tot prin
incheiere va respinge contestatia. Impotriva incheierii contestatorul poate dep
une plangere in trei zile de la comunicare.
Instanta va solutiona plangerea in 10zile de la primirea dosarului in complet de
3judecatori,fara citarea partilor. Hotararea va fi motivata in 5zile de la pron
untare.
In cazul contestatorilor de rea credinta acestia pot fi sanctionati cu plata une
i amenzi intre 500-2000lei precum si la cererea partii interesate la plata desp
agubirilor.
21. Procedura necontencioasa
Cazuri de aplicare:
A. Atunci cand cererea priveste darea unei autorizatii judecatoresti/luarea
unor masuri legale de supraveghere, ocrotire/asigurare.
B. At cand presedintele instantei poate lua masuri cu caracter necontencios
.
Instanta competenta: cererile necontencioase care sunt in legatura cu o cauza in
curs de solut/solut deja de o inst ori care au ca obiect eliberarea unor inscri
suri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante se vor indrepta la ac
ea instanta.
In celelalte cazuri, competenta instantei si solutionarea incidentelor privind c
ompetenta sunt supuse regulilor prevazute pt cererile contencioase.
In cazul in care competenta teritoriala nu se poate stabili potrivit regulilor p
rocedurii contencioase, cererile necontencioase se vor indrepta la instanta in a
carei circumscriptie petentul isi are, dupa caz, domiciliul, resedinta, sediul
ori reprezentanta, air daca niciuna dintre acestea nu se afla pe teritoriul Ro,
cererile se vor indrepta la Judecatoria Sectorului I al mun Bucuresti/Tribunalul
Buc.
Instanta verifica din oficiu competenta chiar daca este de ordine privata, putan
d cere partii lamuririle necesare.
Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei competente.
Trimiterea dosarului se face prin sentinta.
Daca instanta constata ca cererea este de competenta unei alte instante jud, ins
tanta investita declina catre aceasta solutionarea cererii necontencioase si ii
trimite dosarul.
De asemenea, si in procedura necontencioasa poate sa apara conflict de competent
a, in oricare dintre formele sale.
Cererea: instanta este sesizata printr-o cerere.
Cuprins: - nume, prenume, domiciliul/denumirea si sediul celui care o face si al
e persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei;
- obiectul;
- motivarea;
-semantura.
Cererea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.
Daca cererea prezinta caracter contencios, instanta o respinge.
Procedura de solutionare:
Compunerea completului care se pronunta asupra cererii necontencioase depinde de
obiectul cererii.
Cereea se judeca in camera de consiliu, cu citarea petentului si a per aratate i
n cerere, daca legea o impune.
In caz contrar, judecata se face cu sau fara citare, la aprecierea instantei.
Solutionarea cererii se face in camera de consiliu.
Instanta poate dispune, chiar din oficiu, orice masuri utile cauzei. Ea are dr s
a asculte orice persoana care poate aduce lamuriri in cauza, precum si pe acelea
ale caror interese ar putea fi afectate de hotarare.
Instanta se pronunta prin incheiere, in raport cu toate imprejurarile de fapt si
de dr ale cauzei, chiar daca nu au fost invocate in cerere sau pe parcursul pro
cedurii.
Incheierea prin care s-a admis cerrea prezinta anumite particularitati:
a. Este executorie- termenul de apel nu suspenda executarea incheierii si n
ici apelul exercitat in termen nu este de natura sa suspende executarea incheier
ii prin care s-a incuviintat cererea;
b. Nu are autoritate de lucru judecat;
c. Are caracter constitutiv- deoarece creeaza o situatie juridica noua.
In ceea ce priveste calea de atac, incheierea este supusa numai apelului, cu exc
eptia celei pronuntate de un complet al ICCJ, care este definitiva.
Termenul de apel va curge:
- de la pronuntare: pt cei care au fost prezenti la ultima sedinta de judecata
- de la comunicare: pt cei care au lipsit.
Apelul poate fi facut de orice pers interesata, chiar daca nu a fost citata la s
olutionarea cererii, termenul de apel curgand de la data la care a luat cunostin
ta de incheiere, dar nu mai tarziu de 1 an de la data pronuntarii.
Apelul se judeca in camera de consiliu.
Pt judecarea apelului, partile se vor cita in toate cazurile.
22. Arbitrajul: notiune, obiect, organizarea arbitrajului
Notiune: arbitrajul este o jurisdictie alternativa avand caracter privat.
In administrarea acestei jurisdictii, partile litigante si tribunalul arbitral c
ompetent pot stabili reguli de procedura derogatorii de la dr comun, cu conditia
ca regulile sa nu fie contrare ordinii publice si dispozitiilor imperative ale
legii.
Obiectul: pers care au capacitate deplina de exercitiu pot conveni sa solutione
ze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, in afara de cele care privesc sta
rea civila, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorala, relatiile de famil
ie, dr asupra carora partile nu pot sa dispuna.
Statul si autoritatile publice au facultatea de a incheia conventii arbitrale nu
mai daca sunt autorizate prin lege/conventii internationale la care Ro este part
e.
Pers juridice de dr public care au in obiectul lor de activitate si activitatile
economice, au facultatea de a incheia conventii arbitrale, in afara de cazul in
care legea/actul lor de infiintare sau organizare prevede altfel.
Organizarea arbitrajului:
A. De catre parti: arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conv
entiei arbitrale, incheiata potrivit legii.
Daca respecta bunele moravuri, ordinea publica si dispozitiile legale, partile p
ot stabili prin conventia arbitrala/prin act scris incheiat ulterior:
- normele privind constituirea tribunalului arbitral
- numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor
- termenul si locul arbitrajului
- normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judec
area litigiului, inclusiv eventualele proceduri prealabile de solutionare a liti
giului
- repartizarea intre parti a chelt arbitrale
- orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
In cazul in care partile nu stabilesc aceste norme, tribunalul arbitral va putea
stabili procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.
B. De catre un tert: partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de
o institutie permanenta de arbitraj/de al alta entitate sau pers fizica.
In aceste cazuri, solutionarea litigiului este incredintata unor arbitri, numit
i/acceptati de parti, potrivit conventiei arbitrale/regulilor permanente de arbi
traj.
Pt inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajul
ui, precum si pt indeplinirea altor atributii ce revin instantei judecatorestiin
arbitraj, partea interesata poate sesiza tribunalul in circumscriptia caruia ar
e loc arbitrajul.
Tribunalul va solutiona cauza in completul prevazul de lege pt judecata in prima
instanta.
Sub 23
Notiunea scopul si obiectul executarii silite
reprezinta o procedura reglementata de lege prin care se asigura, cu ajutorul fo
rtei de constrangere a statului, realizarea drepturilor creditorului in cazul ne
indeplinirii de buna voie a obligatiilor corelative in sarcina debitorului.
Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr.un alt titlu exevuto
riu se aduce la indeplinire de bunavoie.
In cazul neindeplinirii de bunavoie ,aceasta se aduce la indeplinire prin execu
tare silita care inceoe odata cu sesizarea organului de executare daca prin leg
e speciala nu se prevede altfel.
Executarea silita are loc sub oricare dintre formele prevazute de lege simultan
sau succesiv pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu,achi
tarea dobanzilor,penalitatilor sau altor sume.
Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca potr leg
ii sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor cre
ditorului.
Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respec
tarea cond prev de lege.
Executarea silita poate fi pornita impotriva oricarei persoane fizice sau juridi
ce de dr public sau privat cu exceptia celor care beneficiaza de imunitate de ex
ecutare.
24. Hotararile judecatoresti executorii si hotararile judecatoresti definitive
Executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu.
Hot executorii, hot definitive si alte hot/inscrisuri care pot fi puse in execut
area= titluri executorii.
Sunt hotarari judecatoresti executorii:
a) Hot date in apel, daca prin lege nu se prevede altfel;
b) Hot date in prima instanta, fara drept de apel, ori cele in legatura cu
care partile au convenit sa exercite direct recursul.
Sunt hotarati judecatoresti definitive:
a. Hot care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
b. Hot date in prima instanta, fara drept de apel, neatacate cu recurs;
c. Hot date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
d. Hot date in apel, fara dr de recurs, precum si cele neatacate cu recurs;
e. Hot date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricin
ii;
f. Orice alte hot care nu mai pot fi atacate cu recurs.
25. Titlul executoriu: notiune si enumerarea tipurilor de titluri executorii
Notiune: este inscrisul care, alcatuit in conformitate cu prevederile legii de c
atre organul competent, permite punerea in executare silita a creantei pe care o
constata.
Titlul executoriu confirma existenta creantei si faptul ca indeplineste cerintel
e legii pt a putea fi pus in executare silita.
Tipuri de titluri executorii:
a) Hotarari judecatoresti: executorii; definitive.
b) Hot arbitrale.
c) Hot ale organelor cu atributii jurisdictionale.
d) Hot straine: pronuntate intr-un alt stat membru al UE; pronuntate in sta
te terte; hot arbitrale straine.
e) Inscrisuri autentice.
f) Titluri de credit.
g) Acte de sanctionare in materia contraventiilor.
h) Contracte de asistenta juridica.
i) Titluri executorii prevazute de Codul civ.
j) Alte titluri executorii: incheierile si procesele-verbale intocmite de e
xecutorul judecatoresc; actul de adjudecare; contractul de vanzare, procesul-ver
bal de predare-primire a locuintei; contractul de imprumut; hot CEDO etc.
26. Participantii la executarea silita. Enumerare si scurta precizare a rolului
si obligatiilor
Participantii la executarea silita sunt:
a. Partile: creditor si debitor.
Creditorul are ca scop realizarea dr recunoscut prin titlul executoriu.
Debitorul, p. f./j. este tinut sa isi execute obligatia stabilita prin titlul ex
ecutoriu pus in executare de creditorul urmaritor.
b. Tertii geranti: au garantat plata datoriilor debitorului si au aceleasi
drepturi si obligatii ca si debitorul.
c. Creditorii intervenienti: participa la distribuirea sumelor realizate pr
in urmarire.
d. Instanta de executare: exercita controlul de legalitate asupra actelor d
e executare indeplinite de organele de executare prin intermediul constestatiei
la executare si solutioneaza orice alete incidente aparute in cursul executarii
silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante/organe.
e. Executorul judecatoresc: efectueaza actele de executare in vedere aducer
ii la indeplinire a oricarui titlu executoriu.
f. Ministerul Public: vegheaza la respectarea ordinii de drept in activitat
ea de punere in executare a unor hot judecatoresti, avand chiar si initiativa po
rnirii executarii silite.
g. Agentii fortei publice: sprijina indeplinirea prompta si efectiva a tutu
ror actelor de executare silita intreprinse de executorii judecatoresti.
h. Martorii asistenti, expertii, interpretii si alti participanti.
27. Amanarea, suspendarea si restrangerea executarii silite. Notiune si scurte e
xplicatii privind fiecare institutie
Amanarea: Executorul judecatoresc nu poate amana executarea decat daca procedura
de citare sau intocmire a anunturilor si publicatiilor de vanzare nu a fost ind
eplinita sau daca, la termenul stabilit, executarea nu poate fi efectuata datori
ta neindeplinirii de catre creditor a obligatiilor ce ii revin.
Amanarea se dispune de catre executorul judecatoresc, prin incheiere.
Suspendarea:Executarea silita se suspenda in cazurile in care aceasta este preva
zuta de lege ori a fost dispusa de instanta.
Executarea se suspenda si la cererea creditorului urmaritor de catre executorul
judecatoresc.
Pe perioada suspendarii, actele de executare efectuate anterior, masurile de ex
ecutare dispuse de instanta de executare sau de executor raman valabile, in afar
a de cazul in care prin lege/hotarare judecatoreasca se dispune altfel.
Actele de executare efecutate in ziua solutionarii cererii de suspendare a execu
tarii silite sunt desfiintate de drept.
Dupa incetarea suspendarii, executorul, la cererea partii interesate, va dispune
continuarea executarii, daca executarea sau actele de executare nu au fost desf
iintate de instanta de judecata/acestea au incetat.
Restrangerea: cand creditorul urmareste in acelasi timp mai multe bunuri mobile/
imobile a caror valoare este mult mai mare decat creanta ce urmeaza sa fie satis
facuta, instanta de executare poate sa restranga executarea la anumite bunuri, l
a cererea debitorului.
Daca cererea este admisa, instanta va suspenda executarea celorlalte bunuri.
Executarea suspendata nu va putea fi reluata decat dupa ramanerea definitiva a p
roiectului de distribuire a sumelor rezultate din executarea efectuata.
28. Prescpriptia dreptului de a obtine executarea silita - termenul de prescript
ie, efectele implinirii termenului de prescriptie si suspendarea prescriptiei
Termenul de prescriptie
Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea
nu prevede altfel. In cazul titlurilor emise in materia drepturilor reale, term
enul de prescriptie este de 10 ani.
Termenul incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a obtine executarea
silita. In cazul hot judecatoresti si arbitrale, termenul de prescriptie incepe
sa curga de la data ramanerii lor definitive.
Efectul implinirii termenul de prescriptiei
Prescriptia nu opereaza de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.
Prescriptia stinge dreptul de a obtine executarea silita si orice titlu executor
iu isi pierde puterea executorie. In cazul hot judecatoresti si arbitrale, daca
dreptul de a obtine obligarea paratului este imprescriptibil sau, dupa caz, dupa
caz, nu s-a prescris, creditorul poate obtine un nou titlu executoriu, pe calea
unui proces, fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat.
Suspendarea prescriptiei
Cursul prescriptiei se suspenda:
1. in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescript
ie a dreptului de a obtine obligarea paratului
2. pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a
fost stabilita de instanta sau de un alt organ jurisdictional competent
3. cat timp debitorul nu are bunuri urmaribile sau care nu au putut fi valo
rificate ori isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire
4. in alte cazuri prevazute de lege
Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul
scurs inainte de suspendare.
Prescriptia nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata la ce
rerea creditorului urmaritor.
29. Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita - termenul de prescripti
e, intreruperea prescriptiei si repunerea in termen de prescriptie
Termenul de prescriptie- vezi 28
Intreruperea prescriptiei
Cursul de prescriptie se intrerupe:
1. pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii s
ilite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prev
azute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice mod, a datoriei
2. pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu ch
iar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent.
3. Pe data depunerii cererii de interventie in cadrul urmarii silite pornit
e de alti creditori
4. Pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare
5. Pe data depunerii cererii de reluare a executarii
6. In alte cazuri prevazute de lege
Dupa intrerupere, incepe sa curga un nou termen de prescriptie
Prescriptia nu este intrerupta daca executarea silita a fost respinsa, anulata s
au daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.
Repunerea in termen de prescriptie
Dupa implinirea termenului de prescriptie, creditorul poate cere repunerea in ac
est termen numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor motive
temeinice.
Cererea de repunere in termen se introduce ka instanta executorie competenta in
termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii. Judecata cererii se face cu cita
rea partilor, prin hot supusa numai apelului, potrivit dreptului comun.
Daca cererea de repunere in termen a fost admisa, creditorul poate formula cerer
e de executare silita in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a
hotararii.
30. Contestatia la executare - obiectul contestatiei si conditii de admisibilita
te
Obiectul contestatiei
Impotriva executarii silite a incheierilor date de executorul judecatoresc, prec
um si impotriva oricarui act se executare se poate face contestatie de catre cei
interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contesstatie
la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o
executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile l
egii.
Daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 443, se poate face contestatie
si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea s
au aplicarea titlului executoriu.
De asemenea, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot c
ere, pe calea contestatiei la executare si anularea incheierii de investire cu f
ormula executorie precum si a incheierii prin care s-a admis cererea de incuviin
tare a executarii silite, daca au fost date fara indeplinirea conditiilor legale
.
Impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate f
i hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la
executare.
Conditii de admisibilitate
Daca executarea silita se face in temeiul unei hot judecatoresti sau arbitrale,
debitorul nu va putea invoca pe calea contestatiei motive de fapt sau de drept p
e care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cal
e de atac ce i-a fost deschisa.
In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu
decat o hot judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive
se fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu,
numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesu
ala specifica pentru desfiintarea lui.
Nu se poate face o noua contestatie de catre aceesi parte pentru motive care au
existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi poate mo
difica cererea initiala, adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta ac
estora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la executa
re.
Creditorii neurmaritori au dreptul de a interveni in executarea efectuata de alt
i creditori, pentru a lua parte la executare sau la alte distribuirea sumelor ob
tinute din urmarirea silita a bunurilor debitorului.
In cazul procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii sil
ite a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare poate fi introdusa si d
e o terta persoana, insa numai daca aceasta pretinde un drept de proprietate ori
un alt drept real cu privire la bunul respectiv.

31. Intoarcerea executarii silite

Dreptul la intoarcerea executarii
In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executare
a silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea
situatiei anterioare acesteia.
Cheltuielile de executare pentru actele efectuate raman in sarcina creditorului.
Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit, f
ara insa a se aduce atingere drepturilor definitiv dobandite de tertii de buna-c
redinta.
In cazul in care executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile, i
ntoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezu
ltate din vanzare, actualizata in functie de rata inflatiei, cu exceptia situati
ei cand se aplica art. 777.
Modalitatea de restabilire
In cazul in care instanta jud a desfiintat titlul executoriu sau insasi execut
area silita, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarare, si a
supra restabilirii situatiei anterioare executarii.
In cazul in care bunul supus executarii silite este un bun imobil, instanta va d
ispune asupra efectuarii operatiunilor de carte funciara necesare, fara insa a s
e aduce atingere dreoturilor definitv dobandite de tertii de buna credinta, potr
ivit regulilor de carte funciara.
Daca instanta care a desfiintat hot executata a dispus rejudecarea in fond a pro
cesului su nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceas
ta masura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondului.
Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii in cond de mai s
us, cel indreptatit o va putea cere, pe cale separata instantei de executare. Ju
decata de va face de urgenta si cu precadere hotararea fiind supusa numai apelul
ui.
Cazuri speciale
Daca titlul executoriu emis de un alt organ decat o instanta judecatoreasca a fo
st desfiintat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instantelor
judecatoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare executarii nu
este prevazuta de lege, ori desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta masura, ea
se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta de executare.
Executarea provizorie
Hotararea de prima instanta prin care s-a dispus restabilirea situatiei anterioa
re executarii silite poate fi data cu executare provizorie.
32. Procedura divortului
Instanta competenta:
A. Material: judecatoria.
B. Teritorial:
a. Instanta ultimei locuinte comune a sotilor, cu conditia ca la data intro
ducerii cererii de divort cel putin unul dintre soti sa locuiasca in circumscrip
tia acestei instante;
b. Instanta locuintei paratului, daca sotii nu au avut locuinta comuna/nici
unul dintre ei nu mai sta in circumscriptia instantei in care s-a aflat ultima l
ocuinta comuna;
c. Instanta locuintei reclamantului, cand paratul nu are locuinta in tara s
i instantele romane sunt competente international;
d. Orice judecatorie din Ro, daca nicuna dintre parti nu are locuinta in ta
ra, se pot intelege sa introduca cererea de divort la orice judecatorie din Ro.
Daca nu se inteleg, cererea este de competenta Jud Sectorului 5 Bucuresti.
Cererile in procedura de div:
A. Cererea de divort(principala): desfacerea casatoriei prin divort poate f
i ceruta numai de soti.
Prin exceptie, interzisul judecatoresc poate ceere desfacerea casatoriei prin in
termediul unui reprezentant legal.
Elementele cererii de div:
Cele prevazute pt cererea de chemare in judecata;
Numele copiilor minori ori adoptati, ai sotilor;
Daca nu sunt copii minori, se va mentiona;
Se va alatura o copie a certificatului de casatorie si daca este cazul, cate o c
opie a certificatelor de nastere ale copiilor minori;
Se va alatura, daca este cazul, intelegerea sotilor rezultata din mediere cu pri
vire la desfacerea casatorie, si, dupa caz, la rezolvarea aspectelor accesorii d
ivortului.
B. Cererea reconventionala: sotul parat poate sa faca si el cerere de divor
t, cel tarziu pana la primul termen de jud la care a fost citat in mod legal, pt
faptele petrecute inainte de aceasta data.
Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca odata cu cerere
a reclamantului.
Pt faptele petrecute dupa aceasta data paratul va putea face cerere pana la ince
perea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului.
In cazul in care motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor asupr
a fondului la prima instanta si in timp de judecata primei cereri se afla in ape
l, cererea paratului va putea fi facuta direct in instanta investita cu judecare
a apelului.
Neintroducerea cerererii in termenele prezentate mai sus atrage sanctiunea decad
erii paratului din dr de a cere divortul pt acele motive.
In cazul in care cererea reclamantului a fost respinsa, paratul poate cere divor
tul pt motive ivite ulterior.
C. Cereri accesorii si incidentale:
a) Exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuieli
le de crestere si educare a copiilor, locuinta copilului si dr parintelui separa
t de a avea legaturi personale cu acesta;
b) Numele sotilor dupa divort;
c) Locuinta familiei;
d) Despagubirea pretinsa pt prejudiciile materiale/morale suferite ca urmar
e a desfacerii casatoriei;
e) Obligatia de intretinere/prestatia compesatorie intre fostii soti;
f) Incetarea regimului matrimonial si, dupa caz, lichidarea comunitatii de
bunuri si partajul acestora.
Masuri provizorii: instanta poate lua, pe tot timpul precesului, prin ordonanta
presedintiala, masuri provizorii cu privire la stabilirea locuintei copiilor mi
nori, la obl de intretinere, la incasarea alocatiei de stat pt copii si la folos
irea locuintei familiei;
Aspecte privitoare la procedura de judecata:
In scopul realizarii impacarii sotilor, legiuitorul a impus ca acestia sa se pre
zinte personal la fiecare termen de judecata.
In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai da
ca unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a se prezenta personal, caz in
care se va infatisa prin avocat, mandatar, tutore/curator.
Instanta va incerca la fiecare infatisare impacarea sotilor.
In toate cazurile, instanta este obligata sa il asculte pe copilul minor, in con
ditiile prevazute de lege.
Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustific
at si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.
Apelul reclamantului impotriva hot prin care s-a respins cererea va fi respins c
a nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.
Daca niciunul dintre parti nu se prezinta, se va suspenda judecata.
Daca procedura de citare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar ac
esta nu s-a prezentat la primul termen de jud, instanta va cere dovezi/va dispun
e cercetari pt a constata daca paratul isi are locuinta la locul indicat in cere
re si, daca va constata ca nu locuieste acolo, va dispune citarea lui la locuint
a sa efectiva, sau daca este cazul, la locul sau de munca.
Renuntarea la judecata: reclamantul poate renunta la judecata in tot cursul jude
catii, chiar daca paratul se impotriveste.
Renuntarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divort facute de
parat.
Impararea sotilor: sotii se pot impaca in tot cursul judecatii, instanta va lua
act de impacare si va dispune, prin hotarare definitiva, inchiderea dosarului si
restituirea taxelor de timbru, daca au fost achitate.
Oricare dintre soti va putea formula o cerere noua pt faptele petrecute dupa imp
acare dar si pt cele vechi.
Decesul unuia dintre soti: in cazul in care unul dintre soti decedeaza in timpul
procesului, instanta va lua act de incetarea casatoriei si va dispune, prin hot
definitiva, inchiderea dosarului.
Atunci cand cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului si reclamantul de
cedeaza in cursul procesului, daca are mostenitori, acestia pot continua actiune
a, pe care instanta o va admite numai daca va constata culpa exclusiva a sotului
parat.
Procesul de div se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor recla
mantului, afara de cazul in care paratul solicita acordarea unui termen pt intro
ducerea in judecata a acestora.
Hot prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita i
nstantei acesta.
Termenul de apel este de 30 zile de la comunicarea hot, daca legea nu dispune a
ltfel.
Daca unul dintre soti s-a recasatorit, hot definitva prin care s-a desfacut casa
toria nu este supusa contestatiei in anulare si revizuirii in ceea ce priveste d
ivortul.
In caz contrat, sunt admisibile si aceste cai de atac.
Instanta la care hot de divort a ramas definitiva o va trimite, din oficiu, serv
iciului de stare civila unde a fost incheiata casatoria, Registrului national al
regimurilor matrimoniale si registrului comertului, daca unul dintre soti a fos
t profesionist.

33. Sechestrul asigurator

Notiune: este o masura asiguratorie la care recurge creditorul unei sume de bani
si consta in indisponibilizarea bunurilor mobile/imobile ale debitorului, pana
la obtinerea unui titlu executoriu in procesul principal, in scopul valorificari
i bunurilor in momentul in care creditorul va obtine un titlu executoriu.
Conditii de infiintare:
A) Creanta este exigibila si este constatata in scris: creditorul poate sol
icita infiintarea unui sechestru asig asupra bunurilor mob/imob ale debitorului
daca dovedeste ca a intentat cerere de chemare in jud; poate fi obligat la plata
unei cautiuni stabilite de instanta.
B) Creanta exigibila nu este constata in scris:creditorul trebuie sa dovede
asca ca a intentat actiune si depune, odata cu cererea de sechestru, o cautiune
de jumatate din valoarea reclamata.
C) Creanta nu este exigibila: instanta poate incuviinta sechestrul asig, at
unci cand debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau n
u a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sust
raga de la urmarire sau sa isi ascunda/risipeasca averea; va depune si o cautiun
e stabilita de instanta.
Procedura de solutionare: cererea de sechestru asig se adreseaza instantei care
este competenta sa judece procesul in prima instanta.
Creditorul nu este dator sa individualizeze bunurile asupra carora solicita sa s
e infiinteze sechestrul.
Instanta va decide de urgenta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin
incheiere executorie, stabilind suma pana la care se incuviinteaza sechestrul,
fixand totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caru
ia urmeaza sa fie depusa aceasta.
Incheierea prin care se solutioneaza cererea de sechestru se comunica creditorul
ui de indata de catre instanta, iar debitorului de catre executorul judecatoresc
, odata cu luarea masurii.
Incheierea este supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la comunicare, la
instanta ierarhic superioara.
Apelul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partil
or.
Sechestrarea bunurilor este facuta de catre executorul judecatoresc.
In cazul bunurilor mobile, executorul se va deplasa, in cel mai scurt timp posib
il, la locul unde se afla bunurile asupra carora se va aplica sechestrul.
Executorul judecatoresc va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai i
n masura necesara realizarii creantei.
In toate cazurile, sechestrul asigurator se va aplica fara somatie/instiintare p
realabila a debitorului.
Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului, cel interesa
t va putea face o contestatie la executare.
Ridicarea sechestrului asig: poate sa fie dispusa si inainte de respingerea cer
erii avand ca obiect creanta ce constituie temeiul juridic al masurii asigurator
ii.
Pt ridicarea masurii este suficienta depunerea unei garantii pt acoperirea crean
tei creditorului.
Sechestrul asig trebuie sa fie ridicat daca cererea cu privire la creanta nu a f
ost admisa.
Valorificarea bunurilor sechestrate: se face numai dupa ce creditorul a obtinut
titlul executoriu.
Sub 34
Sechestrul judiciar
Sechestrul judiciar consta in indisponibilitatea bunurilor ce formeaza obiectul
litigiului sau in conditiile legii a altor bunuri prin incredintarea pazei aces
tora unui administrator sechestru.
Numai prin exceptie sechestrul judiciar are ca obiect bunuri cu privire la car
e nu exista un.proces.
Conditiile de infiintare:
Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real prin
cipal ,asupra posesiei unui mobil sau imobil ori asupra folosintei sau adm.unui
bun proprietate comuna instanta va putea incuviinta la cerere punerea sub sec
hestru a bunului daca masura este necesara pt conservarea acestuia.
Se va putea incuviinta sechestrul chiar fara a exista proces :
1. Asupra unui bun pe care debitorul il ofera pt liberarea sa
2. Asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive sa se teama
ca va fi sustras ,distrus sau alterat de posesorul actual.
3. Asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului,cand inv
edereaza insolvabilitatea debitorului sau are motive sa se teama ca acesta sa va
sustrage sa il va deteriora.
Partea care a obtinut instituirea sechestrului estw obligata sa introduca actiu
ne la instanta competenta intr.un termen de 20de zile ,sub sanctiunea desfiintar
ii de drept a sechestrului.
Cererea pt infiintarea sechestrului judiciar se va adresa instantei investite cu
judecarea actiunii principale sau instantei in circumscriptia careia se afla bu
nul.
Cererea se judeca de urgenta cu citarea partilor,iar in caz de admitere instanta
poate obliga reclamantul la darea unei cautiuni.In cazul bunurilor imobile se
va aplica inscrierea in cartea funciara.
Incheierea este supusa numai apelului in termen de 5zile de la pronuntare la ins
tanta ierarhic superioara.
Paza bunului va fi incredintata unui administrator sechestru care poate fi o per
soana desemnata de parti sau de instanta care ar putea numi chiar proprietarul b
unului.
Executorul judecatoresc va da in primire bunul pe baza de p.v.
Administratorl poate face toate actele de conservare si administrare,va incasa o
rice venituri si sume datorate si va putea plati datorii cu caracter curent.
In cazul in care bunul nu poate fi conservat acesta poate instraina bunul cu ait
orizarea prealabila a jnstantei.
In cazurile urgente instanta poate numi prin incheiere un administrator provizor
iu fara citarea partilor pana la solutionarea cererii de sechestru judiciar.
Sub35
Procedura ordonantei presedintiale
Pentru admisibilitatea ordonantei se cer a fi indeplinite conditiile generale a
le oricarei cereri in justitie,insa aceasta necesita si indeplinirea unor condit
ii speciale cum ar fi urgenta,caracterul vremelnic al masurii si consecinta ac
estuia,neprejudecarea fondului dreptului.
Ordonanta poate fi folosita pentru luarea unor masuri provizorii nu numai in c
azuri grabnice dar si in cazul in care urgenta este prezumata respectiv:
a. Pentru pastrarea unui drept care s.ar pagubi prin intarziere
b. Pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s.ar putea repara
c. Pentru inlaturarea piedicilor ce s.ar ivi cu prilejul unei executari.
Ordonanta este provizorie si executorie. Daca aceasta nu contine mentiuni despre
durata sau modificarile imprejurarilor avute in vedere,aceasta produce efecte p
ana la solutionarea litigiului asupra fondului.
Ordonanta poate fi data chiar si atunci cand este in curs judecata fondului.
Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se
pronunte in prima instanta asupra fondului dreptului.
In vederea judecarii partile vor fi citate,iar paratului i se va comunica o copi
e de pe cerere si actele ce o insotesc. Intampinarea nu este obligatorie.
In caz de urgenta ordonanta se poate da in aceeasi zi fara citarea partilor si c
oncluziile acestora.
Judecata se face de urgenta si cu precadere nefiind admisibile probe a caror adm
inistrare necesita timp indelungat. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24de
ore iar motivarea in 48de ore de la pronuntare.
Ordonanta este supusa de regula numai apelului in termen de 5zile daca s.au cit
at partile si de la comunicare daca nu s.au citat.
Apelul se judeca de urgenta si cu precadere cu citarea partilor.
Ordonanta are autoritate de lucru judecat fata de o alta cerere de ordonanta num
ai daca nu s.au modificat imprejurarile care au justificat.o.
Sub 36
Procedura ordonantei de plata
Procedura ordonantei in plata se aplica creantelor certe lichide si exigibile
constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr.un cont
ract civil,inscris ,statut sau regulament insusit de parti prin semnatura ori a
lt mod admis de lege.
Creditorul va recurge la procedura ordonantei pt a obtine cat mai rapid si m
ai facil titlul executoriu si pt a.l impiedica pe debitor sa intarzie cu plata.
Creanta tb sa aiba ca ob o suma de bani certa ,lichuda si exigibila.
Nu sunt incluse in sfera de aplicare ,creantele inscrise la masa credala in cad
rul unei proceduri de insolventa.
Temeiul creantei nu poate fi decat un contract civil indiferent de calitatea pe
care o au partile acestuia.
Procedura nu poate fi folosita pt executarea unui act administrativ ,fiscal sa
u vamal.
Creditorul va comunica debitorului prin executor judecatoresc sau scrisoare reco
mamdata cu continut declarat si confirmare de primire ,o somatie prin care ii i
nvedereaza platirea sumei datorate in termen de 15zile.
In cazul in care debitorul nu plateste ,creditorul poate face cererea privind or
donanta la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instan
ta.
Cererea si anexele se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt ,plus
instanta
Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii se va aplica rata dobanzii de refe
rinta de la BNR. Rata primei zi calendaristice se va aplica intregului semestru.
Creditorul poate cere daune interese pt cheltuielile facute pt recuperarea crea
ntei.
Pentru solutionarea cererii judecatorul dispune citarea partilor pentru explicat
ii si lamuriri.
Debitorul tb sa depuna intampinarea cu cel putin 3zile inainte de primul ternen
de judecata,in cazul nedepunerii instata poate considera ca acesta recunoaste cr
eanta.
In cazul in care creditorul declara ca a primit plata sumei instanta ia act si d
ispune inchiderea dosarului. Daca partile convin ,instanta ia act si pronunta o
hit de expedient.
Debitorul poate contesta creanta,iar instnta verifica daca aceasta este intemeia
ta,in caz pozitiv aceasta ia act si prin incheire respinge cererea creditorului.
In cazul in care instanta constata ca pretentiile creditorului sunt intemeiate,a
ceasta va emite o ordonanta de plata in care precizeaza termenul si suma. Daca i
nsganta constata ca doar o parte din pretentii sunt intemeiate,va emite ordonant
a pt acea parte. Termenul de plata nu va fi mai mic de 10zile si nici mai mare d
e 30.
Impotriva ordonantei debitorul poate formula cerere in anulare in termen de 10z
ilede la inmanare sau comunicare.
Cererea de anulare poate fi facuta si de creditor.
Cererea se solutioneaza de catre instanta care a pronuntat ordonata de plata in
complet de 2judecatori.
Ordonanta este executorie chiar daca este atacata cu cerere in anulare si are au
toritate de lucru judecat provizoriu.
Sub37
Procedura cu privire la cererile de valoare redusa
Procedura se aplica atunci cand valoarea cererilor fara dobanzi ,cheltuieli de
judecata si alte venituri accesorii,nu depaseste suma de 10000 lei la data sesiz
arii instantei.
Nu se aplica in materie fiscala ,administrativa sau vamala si nici cererilor ref
eritoare la :starea civila,capacitatea persoanelor,dr patrimoniale nascute din
rap.de familie,mostenire,insolventa,asigurari sociale,dreptul muncii ,inchiriere
a imobilelor,arbitraj,atingeri aduse dr la viata privata .
Reclamantul are alegerea intre procedura speciala si cea de dr comun.
Competenta cererii apartine in prima instanta judecatoriei.
Reclamantul declanseaza procedura prin completarea unei cereri si depunerea axes
teia la instanta competenta.
Cererea se aproba prin ordin al ministrului justitiei ,iar odata cu cererea se
teimit si copii de pe inscrisurile pe care reclamantul intelege sa le foloseasca
.
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusa se desfasoara in intregul ei
in camera de consiliu. Instanta poate dispune infatisarea partilor daca este nec
esar.
Dupa ce instanta primeste formularul de cerere aceasta va trimite paratului form
ularul de raspuns,iar cel din urma il va depune in termen de 30de zile de la com
unicare.
instanta va comunica reclamantului copie de pe formularul de raspuns. In cazul i
n care paratul face cerere reconventionala reclamantul va tb sa formuleze raspun
s corespunzator cererii.
Instanta va pronunta si redacta hot in termen de 30de zile de la primirea infor
matiilor necesare .
Hotararea primei instante este executorie de drept.
Partea care cate in pretentii va fi obligata la cererea celeilalte parti la chel
tuieli de judecata.
Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului la tribunal in 30de zile de la
comunicare,aceasta din urma fiind definitiva.