ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE CIBERNETIC, STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

Proiect Sociologie

1
 Biologul american Eugene V. Koonin considera ca exista cel putin trei caractere care
confera teoriei Darwiniste un caracter unic si decisiv:

- Darwin a formulat teoria strict in maniera naturalista si rationalista, fara a introduce in

explicatie divinitatea, asa cum au facut-o ceilalti evolutionisti

- Teoria Evolutionista propune un mecanism specific al proceselor ecolutive care este simplu,
diect si usor de inteles chiar si pentru cei care nu sunt specialisti in biologie, anume aparitia
variatiilor in genele transmise si actiunea selectiei naturale, care au ca rezultat supravietuirea
indivizilor mai bine adaptati la factorii mediului

- Darwin a aplicat teoria sa asupra intregii istorii a vietii pe Pamant, sustinand faptul ca
totalitatea organismelor poate fi reprezentata sub forma arborescenta

Ernst Mayr considera ca motivele pentru care Teoria Evolutionista este singularizata si
eleganta sunt:

- ideea conform careia speciile prezinta un grad redus de variabilitate, care se manifesta in micile
mutatii care apar de la o generatie la alta

- ideea evolutiei ramificate, conform careia toate speciile au un stramos comun

- ideea ca evolutia este un fenomen gradual, care nu prezinta discontinuitati

- ideea multiplicatii speciilor de-a lungul timpului

- principiul selectiei naturale

Pentru a prezenta si intemeia aceste idei, Darwin a petrecut 15 luni scriind "Originea
speciilor", al carei continut meditase timp de 15 ani, despre care marturiseste ca nu este nimic
altceva decat "un singur, foarte lung, argument".

Acest argument porneste de la observatiile sale cu privire la ceea ce se petrece cu

variatatile de plante si animale domestice, si anume faptul ca oamenii au pornit de la specii care
existau deja si le-au modificat astfel incat sa le serveasca mai bine trebuintelor personale, fapt
realizat prin selectia artificiala a trasaturilor dezirabile si prin obtinerea de urmasi numai de la
exemplarele selectionate.

2
 In pasul al doilea al argumentului sau, naturalistul sustine ca, data fiind rata excesiva a
fetilitatii fiintelor umane si cantitatea finita a resurselor de care acestia dispun, o explozie a
populatiei urmata de o foamete generalizata este inevitabila. Darwin a dus mai departe
consecintele acestei idei, aratand ca populatia creste in progresie geometrica, iar dat fiind
caracterul limitat al resurselor, multi dintre indivizi nu vor putea procrea, astfel ajungand la o
scadere drastica a populatiei.

Teoria lui Darwin se bazeaza pe trei premise: principiul variatiei - nu exista doi indivizi
identici din cadrul unei specii, principiul ereditatii - variatiile care deosebesc rganismele din
aceeasi specie sunt de obicei transmise de la parinti la urmasi si principiul selectiei in functie de
adaptare - organismele sunt bine adaptate pentru a trai in mediul lor specific, ceea ce inseamna ca
ele poseda trasaturi fizice si comportamentale care sa le permita sa faca fata cu succes si sa
exploateze caracteristicile mediului in care traiesc. Selectia naturala pastreaza indivizii care sunt
mai bine adaptati, ducand astfel la transmiterea genelor care au participat la mai buna adaptare a
acestora mai departe, modificand in timp trasaturile fenotipice si comportamentale ale speciei.

In cel ce-al treilea pas al argumentarii, Darwin introduce principiul divergentei, conform
caruia populatiile de organisme se divid in grupuri divergente pentru a putea exploata mai bine
diferitele nise ecologice, caz in care varietatile intermediare nu ar fi la fel de eficiente. In acest
mod se produce speciatia, fenomen care l-a determinat sa propuna cunoscuta metafora a lumii
viului asemanatoare cu un arbore ale carui ramuri se bifurca mereu pornind de la un trunchi
comun.

Pricipiul divergentei si metafora arborelui pune in lumina poate una dintre cele mai
importante teorii darwiniene a evolutiei prin selectie naturala, dupa cum a observat si Daniel
Dennett atunci cand rezuma intr-un mod original argumentul din Originea speciilor astfel: Viata
pe pamant a fost generata in decursul a miliarde de ani in forma unui singur arbore care se
bifurca Arborele vietii prin actiunea unui proces algoritmic sau a altuia.

Ideea fundamentala care trebuie retinuta este aceea a caracterului algoritmic al evolutiei
prin selectie naturala, ce consta in faptul ca daca anumite conditii initiale privitoare la viata pe
Pamant sunt indeplinite, atunci producerea unui anume tip de rezultat, si anume speciatia, este
garantata.

3
 Astfel, ceea ce a descoperit Darwin reprezinta un algoritm sau mai degraba o clasa de
algoritmi care prescriu modul in care are loc evolutia speciilor prin mecanismul selectiei
naturale.

Insa, faptul ca evolutia este algoritmica si faptul ca algoritmii au rezultate garantate nu

inseamna ca se poate prezice care vor fi rezultateale unui proces evolutiv si ca arborele vietii asa
cum l-a schitat Darwin sau cum il vedem noi, nu ar fi putut avea o forma diferita. Caracterul
algoritmic al evolutiei nu inseamna ca era necesar sa apara exact speciile cara exista astazi sau ca
omul este produsul ultim necesar evolutiei ci ca algoritmul evolutiv are rezultate garantate nu in
sensul ca produce cu necesitate un anumit rezultat ,ci in acela ca tinde sa produca un anume tip
de rezultat.

Cea mai importanta implicatie ce priveste fiintele umane si cara nu a fost tratata in mod
explicit de Darwin este ideea ca oamenii sunt ei insisi o parte a regnului animal, fiind membrii ai
ordinului primatelor, impreuna cu maimutele si antropoidele. Aceasta idee are implicatii enorme,
deoarece conduce la concluzia ca nu numai trasaturile noastre fizice, dar, de asemena, trasaturile
noastre psihologice, aspectele comportamentale ale fiintelor umane, sunt adaptari evolutive care
au aparut in timp datorita selectiei naturale si sexuale. Intelegand acest lucru, dar fiind inca
reticent Darwin afirma totusi in cartea sa: Vad in viitor deschizandu-se domenii de cercetare cu
mult mai importante. Psihologia va fi intemeiata in mod sigur pe fundamentul bine stabilit de
catre Dl Herbert Spencer, si anume pe necesitatea dobandirii fiecarei puteri sau capacitatii
mintale, in mod treptat. Se va aduce multa lumina in problemele originii si istoriei omului.

Predictia lui Darwin a trebuit sa astepte o lunga perioada pentru a se indeplini, in

principal din cauza determinismului genetic: ideea ca orice comportament este predeterminat
genetic, ca natura noastra biologica ne determina destinul si, in consecinta, ca vointa noastra
libera nu este altceva decat o iluzie.

Astfel, primele incercari de a aplica gandirea evolutionista cu scopul de a explica

comportamentul uman au fost intampinate cu mari rezerve din partea cercetatorilor din domeniul
stiintelor sociale, care au considerat ca, admitand chiar ca am putea explica comportamentele
animalelor folosind principii derivate din evolutionismul biologic, homo sapiens reprezinta o
chestiune cu totul diferita, deci numai explicatiile culturale vor functiona in acest caz, pentru ca
omul este, in esenta sa, o specie culturala nu un animal.

4
 Teoriile evolutioniste au fost mai intai formulate de catre Huxley ( care a fost cel mai
pasionat sustinator al lui Darwin ). Primele lucrari publicate ale lui Darwin legate de evolutie au
fost publicate in 1871 respectiv 1872. Prin aceste doua monografii Darwin incearca sa
demonstreze ca intre celelalte mamifere si oameni nu sunt asa de mari diferentele sub aspectul
afectivitatii si al inteligentei. Auto-conservarea, dragostea mamei pentru puiul nou-nascut sunt
trasaturi comune. Darwin deasemenea a catalogat o multitudine de expresii faciale comune
omului si animalelor (aceste expresii avand aceleasi declansatori de exemplu frica).

Richard Dawkins si Daniel Dennett sustin ca evolutia prin selectie naturala este un
fenomen care se petrece si in cazul entitatilor care nu sunt organisme vii de genul limbajelor.
Chiar si Darwin a declarat ca "O lupta pentru existenta are loc mereu intre cuvintele si formele
gramaticale ale fiecarui limbaj. Formele cele mai bune, mai scurte, mai simple castiga mereu".

Stiinta darwiniana, mai ales credibilitatea acesteia, a avut un impas foarte mare. Pe vremea lor
varsta estimata a pamantului nu era suficient de mare pentru miliardele de ani necesari pentru ca
selectia naturala sa conduca la aparitia tuturor speciilor prezente acum pe pamant si astfel pentru
o perioada de timp darwinism-ul a pierdut teren in fata altor idei evolutioniste.

Abia dupa ce prin anii 50 a fost descoperita structura ADN-ului si domeniul geneticii a
aparut, darwinismul a revinit in forta.

Mai multi cercetatori au creat o disciplina noua numita etologie. Prin cercetarile lor au
cautat sa puna in evidenta diferitele scheme comportamentale caracteristice pentru anumite
specii. Unul dintre acestia a fost mereu convins ca de exemplu agresivitatea ( care duce la
razboaie ) sunt manifestari ale agresivitatii instinctuale, comportament care nu o sa putem
vreodata sa-l eliminam din om.

Sociobiologia aduna la un loc studii privind demografia animala, biologia populatiilor,

comunicare, comportamentele de grup, comportamentele partentale, agresivitatea, la specii
diverse, porning de la microorganisme si pana la mamifere si oameni.

Prima intrebare de la care s-au pornit progresele in acest domeniu a fost : la ce nivel
anume actioneaza selectia naturala (la nivel de individ, de grup sau de specie)? Initial, s-a

5
incercat respingerea ideii formulate de etologie, care spune ca organismele individuale au deprins
comportamente care au drept scop binele speciei, considerand genele ca fiind unitatea
fundamentala de selectie naturala.

O problema cu care s-a confruntat sociobiologia a fost explicarea comportamentelor

altruiste. S-a ajuns la concluzia ca indivizii sunt altruisti fata de alti indivizi cu care el este
inrudit, acest altruism aparand cand costul sau pentru altruist este mai mic decat beneficiul
pentru ruda sa.

O alta chestiune de un deosebit interes a fost aceea a relatiei conflictuale dintre parinti si
copii. Se porneste de la ideea ca parintii ar trebui sa investeasca egal in fiecare dintre copiii lor,
in timp ce copiii ar trebui sa prefere ca parintii sa investeasca in ei insasi, mai mult decat in fratii
lor. S-a constatat ca parintii pot fi manipulati de catre copii in vederea obtinerii resurselor
necesare. In unele cazuri, parintii pot investi mai multe resurse in puii de sex masculin,
maximizand numarul de urmasi.

In 1971, s-a reluat problema altruismului, de data aceasta indivizii nefiind inruditi. S-a
constatat ca indivizii pot fi altruisti daca pe termen lung ar avea mai mult de castigat decat de
pierdut. Apare probabilitatea profitorilor care primesc beneficiile, fara a mai raspunde in viitor.
In specia umana, altruismul reciproc se manifesta cel mai puternic. Aceste idei au fost bine
primite de catre cercetatorii din domeniul economiei.

S-au facut studii pornind de la teoria evolutionista a jocurilor, avand in atentie situatiile
conflictuale. Un individ poate adopta mai multe strategii cand este pus in situatia de a lupta
pentru anumite resurse: ataca intotdeauna, nu incepe niciodata o lupta, lupta ori de cate ori esti
atacat. Apar si strategii conditionale precum: ataca doar daca adversarul este mai mic, retrage-te
daca adversarul este mai mare. Aceste strategii sunt combinate una impotriva celailalte, pentru a
se determina care este aceea castigatoare.

Aceasta metoda a fost folosita pentru a se ilustra conflictul dintre sexe in contextul
investitiei parentale in urmasi. Parintii vor ca toti puii lor sa supravietuiasca, dar vor sa fie
disponibili cat mai curand pentru a procrea, avand tendinta de a-si pacali partenerul sa
investeasca mai mult. Masculii pot fi credinciosi sau don-Juani, pe cand femelele pot fi
precaute sau rapide. Femelele precaute prelungesc cat mai mult ritualul de curtare pentru a testa

6
fidelitatea masculului, aceasta fiind strategia optima pentru ele. In schimb, masculii prefera
strategia don-Juan, pentru a nu investi nimic in cresterea puilor, avand o predispozitie catre
promiscuitate.

Studiile sociobiologiei au fost criticate de un grup constituit din marxisti si intelectuali de

stanga de la Harvard, fiind acusati de reductionism si determinism. S-a aratat insa ulterior, ca nu
se doreste sustinerea genelor ca fiind singura cauza a comportamentului, ci faptul ca individul
este un produs al interactiunii dintre gene si mediu. O alta acuzatie adusa sociobiologiei a fost
aceea ca multe dintre ipotezele formulate nu sunt altceva decat niste simple povesti. Aceasta este
o dificultate reala, de indata ce se lucreaza cu ipoteze, testarea acestora fiind in principiu dificila.
S-a ridicat obiectia ca problema sociobiologiei nu este aceea a determinismului ori a
reductionismului, cat aceea a dilentantismului. Pe deoparte sociobiologii au dovedit o cunoastere
superficiala a literaturii sociologice, iar pe de alta, nu s-au cautat explicatii pentru faptele
cercetate si nu s-au furnizat suficiente dovezi in spiritul teoriei lor.

Sociobiologia este rusrsa unor idei fertile in domeniul cercetarilor privitoare la

comportamentul uman, idei ce vor conduce la aparitia unor noi stiinte ale omului, ce isi au
contributia specifica in contextul disputei natura-cultura privitoare la geneza comportamentelor
umane.

Ecologia comportamentala

In cea de-a doua jumatate a sec. XX, o serie de antropologi au propus o abordare diferita
a diversitatii, fata de cea traditionala in care deosebirile dintre comportamentele umane isi gasesc
explicatia in apartenenta la o anumita cultura.

Aceasta noua abordare este cunoscuta sub denumirea de Ecologie comportamentala

umana, dar si sub alte nume, cum ar fi: Ecologie evolutionista umana, etologie umana, s.a.m.d.,
si este bazata pe ideea conform careia comportamentele umane sunt flexibile si se adapteaza
conditiilor impuse de mediu.

Obiectul acestei noi abordari este Acela de a afla modul in care factorii ecologici si
sociali influenteaza comportamentul populatiilo, conform lui Monique Borgerhoff Mulder.

7
 Richard Alexander, Napoleon Chagnam, William Irons si altii, au droit sa explice
comportamentul uman avand ca fundament idea ca individual se comporta astfel incat sa isi
maximizeze succesul reproductiv.

Cercetarile efectuate in ecologia comportamentala se bazeaza pe faptul ca mecanismele

prin care mediul pune presiune asupra indivizilor au selectat de-a lungul timpului acele
comportamente care au ca si rezultat supravietuirea diferentiata si un mai mare success
reproductive de-a lungul vietii, in conditiile in care sunt flexibili si raspund la modificarile
conditiilor de mediu.

In ciuda acceptarii faptului ca exista trasaturi comune intre oamenii din toate timpurile si
locurile, antropologii cred ca aspectele comportamentului uman depind de mediul natural si
social, favorizand capacitatea de a maximiza diferenta dintre costuri si beneficii.

Intr-o paralela cu teoria agentului rational, am putea afirma ca nu individual este agentul,
ci procesul de selectie care elimina comportamentele ineficiente si le pastreaza pe acelea care
maximizeaza diferente costuri-benefici. Chiar daca indivizii par sa se comporte rational si sa ia
decizii rationale, ei doar urmeaza scheme comportamentale impuse de rationalitatea proceselor
de selectie naturala.

Ideea economistului Friedrich Hayek sustine faptul ca rationalitatea este caracteristica a

sistemului economic, nu a agentului individual. Acesta este de parere ca progresul economic este
sinonim cu progresul cunoasterii si al civilizatiei, dar progresul cunosterii constiente acesta nu
apartine indivizilor. Pt Hayek, progresul civilizatiei trebuie indentificat cu progresul cunoasterii
tacite, inconstiente, care are in spate rationalitatea evolutiva.

Cercetatorii formuleaza ipoteze construite pe baza ideii ca orice comporfament este in

mod automat selectat in asa fel incat sa maximizeze succesul reproductive si incearca sa prevada
care anume tipar comportamental va avea rezultate optime.

Doua ipoteze au fost formulate in urma studiilor asupra vanatorilor-culegatori:

1. Barbatii care vaneaza prefer vanatul care ofera macro-nutrienti(lipide)

2. Motivul profund pentru care barbatii vaneaza animale mari nu este Acela de a-si hrani
familia, ci mai degraba Acela de a dobandi prestigiu.

8
 O alta categorie de ipoteze din ecologia comportamentala sunt legate de incercarea de a
explica de ce comunitatile umane prezinta o mare diversitate de sisteme si reguli in privinta
casatoriei, platii maritale si vietii de familie. Cercetarile etnografice arata ca accesul individului
la resurse material si simbolice ii sporesc sansele de success reproductive. Astfel s-a descoperit
ca poliginia este sistemul preferat acolo unde barbatii detin monopol asupra resurselor necesare
femeilor pt supravietuire si reproducere.

Ecologia comportamentala a intampinat o serie de obiectii si critici, cea mai importanta

avand in vedere faptul ca antropologii din domeniul ecologiei comportamentale construiesc
ipotezele fara a se intreba daca oamenii care aleg o anumita strategie adaptive sunt determinati in
acest sens de gene, de mecanismele psihologice ori de factori culturali(invatarea).