VITAMINE

CONSIDERATII GENERALE

reprezint o clas de substant e organice de origine exogen(alimentar) cu structuri chimice

foarte variate;
sunt absolut necesari organismului uman;
n cantitt i foarte mici asigur cresterea,dezvoltarea si funct ionarea normal a
organismului;sunt factori curativi pentru organism;
unele vitamine-B1,B2,B6,acidul , - actioneaz n calitate de coenzime,permit nd actiunea
catalitic a enzimelor(specificitate de act iune);
unele vitamine-de ex.:vitamina C- particip la procesele de oxido-reducere din organism;
lipsa unor vitamine din alimentat ie conduce la unele dereglri biochimice asociate cu
disfunct ii metabolice,modificri structurale la nivelul unor t e
suturi,imbolnviri severe si infertilitate

SURSE DE VITAMINE
ca factori alimentari accesorii,vitaminele sunt de origine exogen;in general,organismul uman
NU are capacitatea de a sintetiza vitaminele necesare si in consecint - este tributar
aportului de vitamine prin hran
sursa primordial de vitamine o reprezint plantele si produsele acestora;
- secundar: flora bacterian din intestinul gros care sintetizeaz anumite vitamine pe
care le furnizeaz organismului

VITAMINE I PROVITAMINE
Organismul uman si procur vitaminele :
ca atare,sub form biologic activ
sub form de provitamine= precursori ai unor vitamine care dobndesc atributul de vitamine
biologic active numai dup o prealabil transformare chimic a lor in organism.
De exemplu:= provitamine ale vitaminii A
= provitamine ale vitaminelor D

CARENE VITAMINICE
Pentru buna sa funct ionare organismul are nevoie de o anumit doz zilnic de
vitamine.Insuficient a sau lipsa uneia sau a mai multor vitamine provoac dezechilibre n funct ionarea
normal a organismului,dezechilibre numite generic carent e vitaminice sau boli prin carent .
Caren ele viaminice sun ulburri fiziologice cauzae de:
hipovitaminoze=lipsa part ial a unor vitamine
avitaminoze=lipsa total sau aproape total a unor vitamine
n funct ie de gradul de carent vitaminic sau de durata ei,la nivelul organismului apar
dereglri caracterizate prin simptome generale ca:
ncetinirea sau oprirea cresterii organismului
leziuni specifice cauzate la nivelul tegumetului si n alte t esuturi
receptivitate fat a de infect ii
infertilitate
scderea capacitt ii de efort,oboseal accentuat,astenie,atonie

Facorii care genereaz caren e le viaminice po fi:

de natur exogen(alimentar)=alimentat ia deficitar in vitamine si provitamine-poate fi
corectat prin echilibrarea hranei cu alimentele necesare
de natur endogen - defecte de asimilat ie datorate incapacitt ii organismului de a
transforma provitaminele n vitamine;
- defecte de absorbt ie la nivelul intestinului;

1
 - necesitt ile crescute de vitamine din perioadele de
crestere,graviditate,lactat ie,efort fizic sau in cazul unor afectiuni(anemii,alcoolism cronic)
- boli infect ioase care implica un aport crescut de vitamine
-distrugerea florei bacteriene din intestinul gros,datorit administrrii masive de
antibiotice si sulf;
- efectul antivitaminelor

n practica medical, apar carent e complexe=policarent e care survin in dezechilibre

alimentare(ex.: in regim hiperglucidic necesitt ile de vitamin B1 sunt mult mai mari,n cursul
administrrii unor medicamente,n infect ii,etc.)
De asemenea, sunt frecvente strile de clinic, n care semnele carent ei apar n momentul n
care organismul este slbit din alte cauze.

HIPERVITAMINOZELE
se datoreaz fie unui exces de vitamine,ori a unei utilizri necorespunztoare a acestora;

apar rar din cauza unui exces alimentar;

se pot produce n urma conservrii unor alimente sau preparate foarte bogate in vitamine sau
provitamine(untura de peste,morcovi,ficatul unor pesti mici)sau in urma unei terapii interne abuzive cu
vitamine;
excesul unei vitamine are adesea consecint e si asupra afectului altor vitamine;

ANTIVITAMINELE
sunt analogi structurali ai vitaminelor, adica au constitut ie chimic asemnatoare acestora;
act ioneaz ca antagonisti ai vitaminelor, anihilnd part ial sau total act iunea vitaminelor si
producnd simptome similare carent ei vitaminice;
ex: antibioticele,unele enzime care inctiveaz unele vitamine.

CLASIFICAREA VITAMINELOR

Denumirea vitaminelor implic criterii diferite:

1.Pe baza aciunii lor fiziologice,respeciv, a bolilor careniale,de exemplu:
vitamina antirahitic (vitaminele D)
vitamina antiscorbutica (vitamina C)

2.In ordinea descoperirii cronologice folosind lierele mari ale alfabeului:

A A1,A2,A3
B B1,B2,B3,B6,B12,B15
D D2-D6
K K1-K7
Uneori lierele se refera la unele proprie i ale viaminelor
vitamina K koagulation ; vitamina H= (piele)
vitamina PP preventing
Un crieriu obieciv de clasificare a viaminelor l reprezin solubiliaea lor si -dup aces
crieriu- viaminele se clasific in:
vitamine hidrosolubile- solubile n ap si n mediul apos;
- complexul B de vitamine;
- vitaminele din grupul C vitamina C;
- vitamina P(vitamina permeabilitTii(C2));
vitamine liposolubile insolubile in ap si solubile in lipide;
RETINOLI(vitamina A)
CALCIFEROLI(vitamina D)
TOCOFEROLI(vitamina E)
MEMAFTONE(vitamina K)
2
 ACIZI GRAI ESENTIALI(vitamina F)

VITAMINE HIDROSOLUBILE - COMPLEXUL B- REPREZENTANI

1.VITAMINA B1= VITAMINA ANTI BERI BERI = TIAMINA

este denumit vitamina starii morale sau vitamina performant ei intelectuale datorit
efectelor benefice asupra sistemului nervos si asupra strii psihice prin intervent ia directa asupra
metabolismului glucidic;
este esential n transmiterea impulsului nervos,n special in sistemul nervos ;
Disribu i e plante(leguminoase);
- te
suturi animale:muschiul cardiac,creier,ficat,rinichi,placent,flora bacterian;
Roluri - favorizeaz digestia carbohidratilor;
- are rol n excitabilitatea nervoas si stimuleaz cresterea organismului;
- sub forma sa activa, ca tiaminpirofosfat (TPP),particip la decarboxilarea oxidativ a acidului
piruvic rezultat prin glicoliz;

- are un efect diuretic,fiind un stimulent al apetitului si al peristaltismului

periferic,automatismului intestinal;
- diminueaz durerile postoperatorii;
- asigura functionarea n conditii normale a muschilor si cordului;

Dezechilibre caniaive
Insuficienta de B1 face ca acidul lactic si acidul piruvic s se acumuleze n snge si tesuturi si
sa se elimin n cantitti mari prin urin; rezulta c n organism se instaleaz o stare de acidoz cu
efecte negative deosebite pentru sistemul nervos si cel cardiovascular,pentru c ele folosesc glucoza
ca surs de energie.

La adul deficin a de B1 poae avea manifesri:

psiho-nervoase astenie cu scaderea capacittii de efort,insomnie,reducerea

atent iei,cefalee; in strile mai accentuate,apar semne de nevrit cu parestezii, pareze si paralizii ale
membrelor inferioare;
cardiovascularepalpitatii,tahicardie,aritmie,scderea tensiunii
arteriale,edeme,insuficient cardiac;
digestive constipatie,dureri abdominale difuze permanente pe fondul unui deficit
cronic de HCl;
Deficitul mare de B1 determin aparitia bolii numite BERI BERI caracterizat de dereglri
grave ale SNC insotide de spasme, convulsii, scderea rezistentei la infectii, nevralgii, agravarea
maladiilor psihice,cefalee,insomnii,tahicardie,etc
.
Necesarul de viamin B1 crese n:
graviditate,alptare,consum de anticonceptionale;
consumul de medicamente antiacide gastrice;
perioade de boal ce evolueaz cu stri febrile;
eforturi fizice intense,stres psihic,traume fizice si psihice;
alimentatia bogata in glucide.

2.VITAMINA B2=RIBOFLAVINA

Disribu i e plante tinere si semint e germinate;

- organisme animale: ficat,rinichi,muschiul cardiac;
- produse alimentare: lapte,ou(glbenus);

3
 Vitamina B2 este absorbit n partea superioar a intestinului subt ire prin transport activ si este
eliberat n snge unde se leag de albumine si globuline;se excret ntr-un procent de 60-70% prin
urin; NU se stocheaz n organism.

Roluri transformat n FMN si FAD,participa drept coenzime ale unor enzime responsabile cu
diverse procese de oxido-reducere din organism (n special n lant ul respirator);
- are rol determinant n fixarea Fe n hemoglobin;
- stimuleaz cresterea organismului si funct ia de reproducere;
- particip la metabolismul carbohidrat ilor,grsimilor,proteinelor;
- contribuie la funct ionarea optima a sistemului imunitar;
Dezechilibre caniaive
Carent a n B2 are o incident mai sczut la adult i si apare n sarcin,perioade de
covalescent ,in denutrit ie proteic.Apar modificri la nivelul :
ochiului invazia corneei
tegumentelor si mucoaselor dermatit seboreic,mucoasa lingual este
fisurat,sangereaz,infectat, cu ulcerat ii si cruste,endeme;
scheletului membre scurte cu ,oprirea cresterii la copiii mici;
sistemului imunitar scderea rezistent e i si a capacitt i i de aprare a organismului fat
de
microorganismele patogene si fat de unele substant e toxice;
altor organe tulburri renale,cardiace,pancreatice,anemie macrocitar,crampe
musculare,atrofierea testiculelor,alternarea activitt ii unor glande,tulburri nervoase.

3.VITAMINA PP =MIACINA =VITAMINA ANTIPELAGROAS

Disribu i e exist n t e suturile vegetale si animale (ficatul,rinichiul si muschiul sunt cele mai bogate
n vitamina PP)
Vitamina PP este sintetizat si de flora bacterian din intestinul gros.Se metabolizeaz n ficat,NU
formeaz depozite si este secretat prin urin
Roluri intr n structura unor coenzime ale unor enzime ce catalizeaz react ii de oxidoreducere din
organism;
- intervine n glicoliz,n metabolismul aminoacizilor si acizilor grasi;
- scade nivelul colesterolului si al trigliceridelor;
- este o vitamin esent ial n sinteza hormonilor sexuali,cortizolului,insulinei;
- intervine n metabolismul normal al t e sutului cardiovascular si nervos;
- atenueaz tulburrile gastro-intestinale;previne si amelioreaz migrenele;
- intensific circulat ia sangvin si scade tensiunea arterial n crizele de HTA.
Dezechilibre caniaive
Caren ele apar in populat iile pentru care consumul de porumb este predominant;
- in regimuri vegetariene;
- in carent e de B2,B6,n alcoolism;
- in afect iuni renale cronice,chimioterapie
Carenta in vitamina PP rezult PELAGRA= boala celor 3D (dermatit,diaree,dement ) + anemie
macrocitara
Simpomele caren ei po fi grupae asfel :
semne generale astenie,apatie,scdere in greutate,subfebrilitate;
manifestri cutanate tegument tumefiat,cdescuamri,catrofii ale mucoasei linguale la
formele cronice,intrirea si uscarea pielii;
digestive diaree cronic,anaclohidrie,hiperclorhidrie;
nervoasetulburri psihice cu stri delirante,insomnie,depresie, agitat ie,
dezorientare, oboseal, cefalee, amnezie,tulburri de comportament;

4
4.VITAMINA B6=PIRIDOXINA
prezint o larg rspndire n organismele vegetale si animale; flora bacterian din intestinul
gros constituie o surs de B6 pentru organism;
sunt bogate in B6 muschiul cardiac,ficatul si muschiul scheletic,laptele;
structur : denumirea generic de vitamina B6 include un numr de 3 compus i derivat i de la
piridoxin: piridoxol,piridoxal,piridoxamin
rol biochimic: derivatul fosforilat al piridoxalului denumit piridoxal fosfat( PALPO) are rol de
coenzim a unor enzime care catalizeaz react ii importante din metabolismul aminoacizilor:
transaminarea, decarboxilarea, racemizarea.
PALPO intervine n biosinteza hemului si stimuleaz hematopoeza.
Caren a de B6 produce dermatite,anemii severe,hipercolesterolemie;
- scderea concentrat iei de hemaglobin;
- diminuarea ritmului de crestere;
- convulsii asociate cu tulburri profunde ale SNC;
- cresterea in greutate a unor organe(ficat,rinichi,suprarenale)

5.VITAMINA B12=CIANCOBALAMINA. FACTOR ANTIPERNICIOS

exista numai n organismul animal si n microorganisme;
t e
suturile animale bogate n B12 sunt ficatul, rinichii, cordul si suprarenalele;
microorganismele din intestinul gros reprezint o surs de vitamina B12 pentru organismul uman
Vitamina B12 ndeplineste rol de vitamin antipernicioasa pentru om si este factor de crestere
pentru microorganisme.n organism,vitamina B12 se gseste predominant sub form de coenzim
B12;cont ine cobalt n structur .

Rolul biochimic al viaminei B12 :

rolurile sunt ndeplinite de coenzima B12;
are un spectru larg de act iune,intervenind n:
- react iile de metilare si carboxilare;
- utilizarea aminoacizilor;
- stimularea gluconeogenezei;
- biosinteza hemului;
- stimularea metabolismului proteinelor si lipidelor;
- favorizarea diviziunii celulare si ment inerea integritt ii celulei;
- procesul de hematopoez prevenind anemia.
Carent a n B12 determin o anemie foarte grav numit anemie pernicioas. n absent a B12
se sintetizeaz celule imature numite megaloblasti care pierd apoi nucleii si apar celule
mari,deformate numite macrocite. n aceste condit ii,globulele rosii pierd capacitatea de a lega O2 si de
a-l transporta la t e suturi,reaparit ia hematiilor normale fiind mult mai mic dect a macrocitelor.Cauza
acestui tip de anemie este existent a unor defecte de absorbt ie,datorate absent ei unei proteine care
o furnizeaz,denumit factor intrisec.Carent a in B12 mai determin demineralizri ale SN s i ntrzie
procesul de crestere.

COMPLEXUL B DE VITAMINE CARACTERISTICI

sun solubile in apa sau n mediul apos;constituie factori de cres tere pentru microorganisme si
organismele tinere (B12,folacina,B2,colina,PABA);
act ioneaz ca activatori stimulnd diferite procese metabolice s i intervenind n reglarea acestor
procese;
au rol de coenzime, fiind implicate n procese biochimice de mare important
majoritatea lor poate fi sintetizat de ctre microflora bacterian din intestinul gros
( B1,B2,B3,PP,B6,B12,PABA).

5
 GRUPUL C=ACIDUL ASCORBIC.VITAMINA ANTISCORBUTIC

Disribu i e exist n plantele verzi,legume si n special n citrice;

-exist n toate t esuturile si lichidele organismului; predomin n glandele
suprarenale,hipofiz,corpul galben;
Pentru organismul uman este necesar un aport zilnic de 30 mg de vitamin C din
alimente.Excesul de vitamin C NU se acumuleaz n organism,ci se elimin prin urin.Ea exist ca
stereozimer L sub form redus si oxidata,dar numai forma redus prezint activitate biologic.

Rol biochimic.Caren
Caracterul ei reductor st la baza participrii vitaminei C la procesele de oxidoreducere
celular.
Vitamina C are rol esent ial n:
biosinteza glicozaminoglicanilor din substant a fundamental a t e sutului conjunctiv,n formarea
fibrelor de colagen;
formarea t e sutului osos si funct i onarea normala a eritoblastilor;
biosinteza hormonilor sexuali,avnd rol n procesele reproducere;
are act iune antitoxic;
mrirea rezistent ei organismului la infect ii;
transportul si depozitarea Fe;
coagularea sngelui,prevenirea sau atenuarea infect iilor;
Carent a grav n vitamina C determin apart iaSCORBUTULUI n organismul uman.Scorbutul
se caracterizeaz prin:
sangerri ale pielii si gingiilor;
formarea de glicozaminoglicani cu structur anormal;
modificri ale t e sutului conjunctiv,ale structurii fibrelor de colagen;
alterri n procesul de formare a oaselor si dint ilor care capt un caracter spongios;
Simptomele scorbutului sunt anulate prin administrarea de vitamin C.

VITAMINE LIPOSOLUBILE
1.RETINOLII (PROVITAMINELE I VITAMINELE A)

Vitamina A se formeaz n organism din provitamine denumite carotine care sunt de origine
vegetal. Plantele NU sintetizeaz retinoli.Carotenii exist n unele legume (ex. morcovii);se gsesc
n ficat, t esut adipos, corp galben, testicule, produse lactate, glbenus de ou.
Srucur: att carotenii ct si retinolii cont in n structura lor un ciclu -IONON,ciclu
indispensabil pentru activitatea vitaminei.
Vitaminele A provenite din caroteni sunt absorbite prin peretele intestinal,trecute n snge s i
depozitate preferent ial n ficat si retin.Vitamina A circul n plasm legat de o protein
transportoare specific numit retinol-binding protein (RBP) sau prealbumin.Prezent a lor n retin
este corelat cu rolul esent ial n biochimia procesului vizual.
Rol biochimic si fiziologic. Caren
stimuleaz procesul de crestere;
previn aparit ia unor leziuni ale t e
sutului epitelial,keratinizarea epidermei si a mucoaselor;scad riscul
de cancer;
intervin n biosinteza glicozaminoglicanilor;
asigur funct ionarea normal a aparatului genital,spermatogeneza si reproducerea
normal,prevenind avorturile;
au act iune antiinfect ioas;
confer rezistent organismului;
intervin n funct ionarea normal a ochiului,respectiv n biochimia procesului vizual;

6
 Caren a n reinoli poae fi:
consecint a unei alimentat ii srace n provitamine;
deficit de absorbt ie a provitaminelor,respectiv a vitaminelor;
defect de asimilat ie;
Efece caren iale:
ncetarea cresterii, pierderea n greutate;
leziuni si keratinizarea epiteliilor;
leziuni ale oaselor si epiteliilor gingivale;
tulburri gastrointestinale;
xeroftalmie : modificri degenerative ale ochiului, uscarea conjunctivitei, sclerozarea corneei, orbire;
keratomalacre : tumefierea,scleroza si distruct ia corneei;
hemeralopie : incapacitatea ochiului de a se adapta si de a percepe la ntuneric;
tulburri ale aparatului genital : degenerarea epiteliului testicular,avorturi,fecunditate redus,ciclu
prelungit si fr ovulat ie;
Hiperviaminoza A intoxicat ii,xantomatoze;
- hipercalcemie;
- tulburri ale sistemului osos.

2. CALCIFEROLII (PROVITAMINELE SI VITAMINELE D). VITAMINA ANTIRAHITIC .

se gsesc rspndite sub form de provitamine numite STEROLI

predomin n lapte,piele,se depoziteaz n special n ficat,piele,glande suprarenale,rinichi,ulei
de peste,drojdie de bere;
exist 5 vitamine D : D2-D6, cea mai important s i cea mai important pentru organism este
D3;sub act iunea radiat iilor UV,colesterolul se transform n 7-dehidrocolesterol si apoi n calciferol;
Rol biochimic.Caren
previn si vindec rahitismul;
mresc permeabilitatea mucoasei intestinale pentru ionii ca Ca 2= si act ioneaz ca factori de reglare a
Ca2= din organism;
asigur ment inerea n raporturi constante a ionilor de Ca2= si PO43- prin stimularea absorbt iei Ca2+ n
intestin si a reabsorbt iei renale a fosfat ilor;
intervin n procesul de osteogenez,determinnd osificarea normal
stimuleaz glicogeneza hepatic si muscular;
favorizeaz secret ia hormonilor hipofizari;
influent eaz metabolismul acidului citric care concur la efectul antirahitic
Caren a n viamina D deermin rahiismul caraceriza prin:
calcifierea incomplet a oaselor si deformarea acestora (osteomalacie)
osteoporoza (oasele devin spongioase)
Caren a n viamina D se daoreaz:
deficitului de provitamine sau calciferoli din hran;
lipsei de expunere la lumina solar;
absorbt eii intestinale defectuoase a calciferolilor si provitaminelor.
Hiperviaminoza se caracerizeaz prin:
efecte toxice asociate cu mobilizarea calciului din oase;
cresterea calcemiei si fosfatemiei;
calcifierea unor t esuturi.

3.TOCOFEROLI(VITAMINA E=VITAMINA STERILITII)

sunt de origine excusiv vegetal
exist n majoritatea plantelor cu frunze verzi,n uleiuri vegetale (de gru,de porumb);
cel mai important pentru activitatea biologic este -tocoferolul
absorbt ia tocoferolilor se face la nivelul intestinului subt ire si este facilitat de prezent a acizilor
biliari;

7
 Rol biochimic.Caren
intervin n funct ia de reproducere,prevenind sterilitatea,de unde si denumirea de vitamine ale
sterilitt ii;
manifest o activitate antioxidant protejnd acizii grasi nesaturat i,retinolii si carotenii contra oxidrii;
intervin n controlul vitezei de biosintez a ADN si favorizeaz sinteza ?
protejeaz anumite enzime care particip la procesul de respirat ie celular;
particip la reglarea consumului de oxigen n t esutul muscular.
Caren a n ocoferoli deermin:
tulburri ale funct iei de reproducere;
degenerri testiculare;
scderea fecunditt i i;
avorturi;
encefalopatii;
tulburri vasculare;
anemii hemolitrice;
distrofii musculare acute;

4. FITOCHINONE. VITAMINA K. MENAFTONE. VITAMINE ALE COAGULRII.VITAMINE

ANTIHEMORAGICE

Disribu i e: - sunt sintetizate de ctre peret ii verzi ai plantelor;

- la om sunt sintetizate de ctre flora bacterian din intestinul gros;
Rol biochimic.Caren
au rol fundamental n coagularea sngelui;
particip la biosinteza protrombinei;nivelul ei sczut determin cres terea timpului de culoare a
sngelui,conducnd la fenomene hemoragice;
intervin n biosinteza proteinelor,probabil ca efectori alosterici si n biosinteza ARN-ului mesager
necesar biosintezei proteinelor;
carent a n vitamina K determin perturbri n procesul de coagulare a sngelui,hemoragii.
Cauzele caren ei po fi:
malabsorbt ie datorit unei cantitt i mici de sruri biliare;
tulburri gastrointestinale nsot ite de defecte de absorbt ie a lipidelor;
modificarea sau distrugerea florei bacteriene din intestinul gros n urma administrrii masive de
antibiotice;
n boli hepatice,infect ii,intoxicat ii sau dup intervent ii chirurgicale se administreaz vitamina
K n scopul stimulrii sintezei protrombinei necesare coagulrii normale a sngelui.

5.VITAMINELE F. ACIZII GRAI ESENIALI (AGE)

sunt de origine vegetal;
vitaminele F includ acidul linoleic = C18/D9,12
- acidul linolenic = C18/D9,12,15
- acidul arahidonic = C20/D5,8,11,14
AGE sunt componente ale fosfolipidelor si ale altor lipide structurale din membranele s i
particulele subcelulare.n carent a de AGE capacitatea organelor si t e suturilor de a sintetiza
fosfolipidele este mult sczut, cu multiple implicat ii metabolice.
Rol biochimic.Caren
asigur cresterea si dezvoltarea normal a organismului;
previn dermatitele si uscarea pielii;
sunt precursori ai prostaglandinelor.
Caren a n AGE deermin:
lipsa de vitalitate;
diminuarea capacitt ii de reproducere;

8
fragilitatea capilarelor.