Sunteți pe pagina 1din 308
OMILETICA 20) M231 Pep en rs 17339 Sema deere pred ce poe Woh nin ca Maat pt a ae 998 15) Ran bumeagen Wasik keene wage bay 231i com ir INS335 atin in 154i dant i nn 0 cupains, 1233 rp Ee 915180 Maar pt hun Ce a a8 lp nc ah, Wate hep Dumbo i232 ata tn a 0 ‘ase Ain uur ete 9 co im cata Nal p cet eae) = oo ———— Pe Eiken ee zi Eee ete es = etna eee — a eee ghoteseecee = se eR a RR perenne . ged pete eel ih a snecereceriaoeet 2 ieee = {HLL ene conor i pede ee oi ‘VL Predicate Vita ete pamege 3 Ata yppnet ‘ILA Petoalitea redetrt Njnes 3 peli ‘iat tsp pea pop {TU tet nese ptr vn Adc Ip ace ‘753 Roepe _CuPRINS (OMILETICA SPECIALA (PRACTICA) VIL Gener predic eine de asm YEE Stren dans pr = ‘nas ont ea ‘a mn ie ingen mi pi 38 a en aig ‘VINS3 Competent - Siemeecres a ae earned ee ‘vm Ine de coda 1X Fibre predic inte toi pact ST BL Ase pl pero 13 Bape rep opece pe TS rpg aimee erp a ls poh Baz ruatpea 122 rand wna oc Hosta ep 3338 formes Sha Smee i) B ccupRINs ccupains, 1703239 InhaweeeCaeei i Xi pedi oo 488 B28 32 Ga cine 53 Notun gree = SS iil ai Z = 1 Hewes cei dat ig sire - BEBE size “0 Fg den pci ego ts “ XG Pade sls conve — = S30 ia ia it ai oii 3 313 Redlcalyipor vcs aa pl SS 306 Rese, tpn. eee aa me ono Miad ta ecanatapss wae pomoan 217 nice scons pedir datos ech 2 Area ode ert entree pr a omit $38 Silene i Omics ‘ies a Ds tr 298798 Get Sinn a su Ce Duis ten VI dot Pan 9795852) nee (Ge pet Danae, et pe? tein th su ee rina. netnr ace ts epi Sa Doh om nap Pp Spt Ta 1931) 1s ____cvramns. geaeRageeees OMILETICA GENERALA (TEORETICA) I, CURS INTRODUCTIV! 1. Primark: 2. Definite obectv, important: Terminale. Sunt Iso rupert cela isciping 5. Srctra cur erintare graf generale. “11, Peliminarit Tnico disciplinele cu trade ale invagamancluteologie romanese Aina incepu si Onietics, nominalzata in plane de toda cudschidereacursurlordeniveluniverstar Bucur Pelaun loc cu Liturgica, Pastorala gi Catchetica toate fd socoite ‘practic’, desumite valabil 9 asta. Esenja preocupasllor ‘constitu predic, at lturge de shire didactic a cuvin- selnpletestearmonios cu celelalte dou sj sacerdotale din in toare(harismatici) pastoral (conducitoare) Anicpim caracterl de act lig al predil, pentru cd indict rd ites. fundamental fa de orice alt gen de euvantare Predicaserosese numai in carl cull divin in tmp ce ‘cuvdntri fu locul in fara cultu, lar caracterului de preci ise asociazt col de act sine (oandrc sour ‘vit in Bisericd find, de fap, impreuni-lucrare a at cut Dumnezeu Sub acest aspect, cuvtul predic seeste eset decal al vorhitoruluiobignuit: in timp ce iter) Copter de Vie Gnd. 9 imal tine un dscurs in ume personal, transmlind del, sentimente ‘fapirati propri,primulrosetepredica yin numele Tat gal Fu al Stub Dub (Mate/28, 19), transmaitnd invaatura Snel Temi, feveatd noua prin Evanghelis MAntultorului nostra TisusHristos. De ceca, devia predicatoculitrebuie sh consone eu cea mirurst ins fat de Sf. Apostol Pavel 3%u ne propoviduim (predicim, n.n) pe noi ingin, cf pe Hristos” (2 Coriten 4,5). Asupra acestor aspcte majore vom reveni into prelegere special, in care vom evidenta sate Consierait adiacete are prvese acest dar inestimabil pe care il avem {dela Dumnezeu vorbie, isi cu aceeaglobservare ant a difeenflor centile dint cuvintatea umani cea dvino-umans 12, Definite, oblective, importants ‘Omiletica este un objet de studin al Teloget Pastoral, tn cada ctrua se expun principe teoetie si modaltile practice deredactare si tostrea preci. Ca oblectiv general, Omiltica vies formarea dein ‘ero de sujitor al euvotul, n eadroleultuli divin, ar ca obective ‘peraionle (practice, ae in vedere wrmstoarele deriderate, a final cereus + dobindirea de cunogintetoretice slid, cares favorizeze abit practice de redactare optima a unei predic; + eunoasterea temiinica ivoarelor (urselar)bibliografice de bass + dobindires capaci de a predica liber, penta cae dntre cele patra genui de predich (omile, predic’ tematic, panegiic i arene). Importanja Oniletict este confirmaté de local sl impactal predict {ncadral ext divin, pe parcursuleelor dou mini de cretnism, Prin predick Mintuitoral isis Heistos a reveat Evanghelia dupa cum nw a mature Trebuie «8 binevstesc Lmpiritia kui Dumnezeu, finded pentru aceasta am foe trims! (Luca 4,43). Pin predics Stn “Apostol urmarilor as chemat nem la mint, avandconstinjs ___onmenica falei rispunderi misionare, mirursita emblematic de S& Apostol Pave: -Dact vesteseFranghelia,nu-mi este laud, pentru cl sth asupra ‘mca datora. Cl vai mie dacd nu voi binevesi" (J Cornton 9, 16) Prin predict Sint Prin a Bisrici nedespartite g-au expus cele mal {nal tnvjturi dogmatce si moral-duownicegt, cu acess! consti 4 puters bnefacerlor jr cuvanulu- Joan Gur’ de Aur, nuit, Pavel din secolul al FV-lea da marturie tn acest sens, cu harisma lu {nconfundabii _linafara de pid prin ape, preoi naa det un sing los sigur ale de vindcaetvaatra ca cudnt prediea. Aces eisteumentul aceasta e rans, aceata eel mai bun ar. Aces tine loe de medicaent, cass tne loc de casera, ine Joe de Distara Dac prea cbs ard a le, tebe neepra h sefloseasci de pric. Dac preicam-in sare fac asa, zadar ‘nice sunt ote clea Prin pred dct seal damit in pedi smerim sft ing: pin predic tiem ced de iss prin predict implnim cle de ipa prin predic ici pe toate elle cite ne sua nsistsiren se Logica clementari ne sugercar8 cd eusita sul cuvtntall pres Dune 0 pregitireomileticd pe misurde Sing Apostolay deprins arta vantuli dele Covina! atrupa,PredicatoralDesiviyt ius Hrits, Nomal despre El-a spus: ,Niodatsn-a vorbit om ct Omul Aces” loan 7, 4): Sin Prin a veacului de aur, predictor exemplar, a eprins arta retorct in cele mal renumite col ale timpulu; in decurul Islore, pind in zlele noastre, predicatort cu puere de persusivne at Jnspate ani bunt de stud, cu atenie specials asupea normeloromile- ‘ce care se cer 2 sespctate, Nimeni mi poate fi convingitor la avon, ‘oar cu etre etine yi cu forcele, vorba unui Ina erarh roman, Se fax Gk Aon, Degr Pn 1, 3 Se Gond om A, Se cone Narn hn See Dope Pi aD Fes ne Bde Mista Baer OnadouHamdne, Dace, 20% P.-L, Yale Gordon sce) PeAdtan aa Pr Nino dian predictor exemplar, de vrednict pomenir PS Antonie Plimsdeal In [cca tmp, va fi mereuvalabiladagial ati Pota nasctur orator fr. De aceea indemnusilesceluigtdstins mitropolit sua cit se poate de clocvente reali, da po fi socotit i testamentare: Ns pil bac, despre lar aupa ora cen mo sunt nforais wa ioncl eae ele, prec umint pla ‘ste In context nee oamento al ctr din vem nosh Sia cpacii lor deiner Ay dt x profi not sh pedi in {sinc sh meni in popor cosine cre! orden, aceen fare des lng sella ap contin neast ca poper pe ‘a strimoenc. Si nuit e ince de shee pe care face in ‘brio, av dito dea vt, putt aru: Mays i” In sty, dacd lum in considerate sl opinia Pirintelai Dumitra elu, prfesoral de Omaleicd prin excelent, care arm’ trangant el ‘reusitaunei predic este direc proportional cu osteneala ce se depure pe fru elaborareae inelegern ch stoderea Omiletii se inscre in eforta fires loreal sutorcontincios al Amvonul, bine tind ck pentra {plintesmisanitvitoret este absolut neesar cunoaytrea nor ‘rincipi, mete yi miloace precise, pe care aceasta discipline fer cu [Beneroztate tatu eeor interests devin buni predator a Bisric, 13. Terminologie Etimologic, cuvintalomatica, tn sensu de discplng teologie. gt termenil mie, ca gen l predic, provin din verbul grecesc ely care > Aeros Poe, Ve! ise ct semen na, Tigra “ipa Fale Se 96» e "Mines esos Cran, one Dopo 2 si Aavona Plo rota fre noe a pred Toga pute St obs p i, "be burs eC de One Nomen dn sor pl. ori pa, dude Anan lait Med ha, 24 9% 2 nse af tn ela cu, se tdi convo iar da, ca substan ty se traduce prin reniune,adunare,ntretinre ana, aadar alo Sundog tot substantiy insearn’ mule, adunare (Quod ~ smpreund 1) — mule). Pentre denurni dscplina de invita, Kimba greach stlieazd expresia Syne) syn (arta omit), o transpunere 3 texpresielretrilclasic grevo-romane réxyn prop (latin a spue ars bene dicen si, mai tai, ars pulcrediend In Noul Testament, termenul dyNia pare de tei or: Luce 24, Uy FaptleApostor 20, 11s FapeleApostalifr 24,26: + Lea 24, Us, Kl bro! dtooy mpd adAsfhous nep nyt TOY ounBeBipxsrav rodrwv" (Si acea vorbau Inte ek despre tote Sntimplaileacests". Este vorba despre convorbira dintre Lice 5 Cleop, In timpul cite spre Emaus, inant de intlnices Jorcu Mantuitoru + FapeleAposoior 20, 1: ,Avaplg Beal «Aas Bv dproy eal ‘yvsgevos éikavdy te dujaas Exp ay, ofr, EEANBEY” (Si suindu-se,a frit pfinea gL a gustat 9, dips cea canta din destl pant tn 20, a pleat”). ste vorba aii de atvitatea Sf. Apostol Pavel in Tos + Fapele Apostollor 24, 26: Dua xal Aailw Ge ypruara Godscrar aing nd roO Madov- 8: eal muKvérepo¥ abrov peraneundevos dude abn (In acelas tmp el ~ Flix, nn. = nua Pavel iva da bai: de aeea, gt maids timid 81 heme, sade vorba cue) (Observim ci sensul novotestamentar al verbulul Spiely este de convorbire, Injles pe cate tebuie si reinem gi sil aplledm gl in practica omileticd actual, Aga cum vom vedea In seciunea special (eplicativa) a Omiletic,predica nu inseam monolog, ci comvorbire, Indrta convorbie & predcatorluls eu Danese, ct aculatori sh sine isusl. Dac tn ecuata dscursuilr Isle sunt enumerati dot Partenericomunicajjonali,emiftoral i receptor, relizandu-se atl "Tin ©. Gon c SBL Gk New Tanont(SBLGNT 2 Sondon unas) Pr. Adsun tan Nico Beinn ialogul espectiv,inpredicavorbim deintrelta convorbire,ocmai pe tru fatal ches este, doodst, act andri act snergic:predeatoral comune tainic g eu Dumnezeu, in tmp ce le vorbeseeredincioglon, dar communica simaltan gu sine insu, vorbind spre sinele propria, 1 doar spee exterior. fn acest ratonamen intret se inscrlu tntrebirile fetorice enusfatecindva de Parntele Constantin Galeri la orale de ‘ure vind un text evangelic th fa pregitindy-mi s predic, fm staff te ntebir: Ce a vrut 2d spud Mantuitoral? Ce ineleg eu din cle ce a spus? Ce tebui traneiteredicioglor (2. Se poate vorbi dec! 91 de o comunicare,o interactiune cu textul bible sau cu tema predic 14, Seurt stories raportul cu celellte discipline 14. Preit istorice rin pag fn contararea unt curs de Omit sunt legay de ant de nastere a clor patru centre universtaretcologice de prestig ale Romine (Mari: Bucuregt (1881), lai (1860), Sibiu (1850) si ermauy (1873), La incepat, din motive lesne de fteles, numaralstudetilor era modest. In conscint, era desl de redus gi numirul disciplinlors1 a1 profesorilor titular, iar mai multe materi era adesea predate de tun singur profesor In functie de specifica lor. La Bucuresti de pl Oniltca 9 Catehetca au fost predate inal Impreund cu Lturgea, Pastoral Dreptul Canonie, datorit nrudiilorcurriculare. terior, pe parcursl dervoltiri individual, fcaredieipindg-acAgigat un tutus propriu, in functie side profesoritspecislizali pentru una sa tka dintee ele. Omiletiea-a obtint independenta propriu-ist in snl 1928, dar asociats eu Cateheica,avindu- a titular pe Pintle Grigore Crstesca (1928-1938). Ea va legaté apo, poteivt une bune oviemtiri, de Pastoral ca, de pild in anit 1939, 1941-1983, 1948. 1955. Din anal 1955, Omiltica i Cateetica,impreund cu un adaos de notuni de Pedagogie sjungeats8 formezeo singura cated’ care va fanctona tn aceash formuls pind in anul 1992, nd, odatt cu u ommuerica reintrarea Facutiilor de Teologie in Universit, vor rimine asociate doar Catchetica si Omiletica, Pedagogiaintrind in atribuile profeso- silo lac, eu spcilizare propri-rist in domeniu ‘Omileticaseascamén, int-un anume fel cu Retorica de altidat, care a consituit in vechime o preocupare de mare enste pentru multe ‘inf luminate ale veem. Se ste ch ideal majoriafittinerlor de stunci era sb ajungi buni orator, dar pentru erestinism retrica antl nu a reprezentat un model decit in privinga anumitr tehnici sle vorbiei, aga cum vom vedea intro prelegere separa, care se va focupa de raportl dinte predicacretiné gi retorica greco-roman CConfinutul Omietici se deosebeyt esental de cll Rtorci. In timp ce Retorica aveadrept te cgtigarea proceselor ta tribunale saw pur sisimplusustinerea unordiscursur framoase, rostite cel mat adesea Jn pleele public, Omiltia viearA transmiteea cite ascultstort@ Satatullor crstine st indupleeareavoinfe lor spre fap bun, ia sederes manta ‘ot In eadru store in legaturd cu disciplina Omit, ma fem cltova preci »predica a fost parte integranti a eultulut divin ined din zoe crestnismuli,ca milocconcret de exercitare a funciel didactice sau Invatoret + omili,catrmen, il are paternitatea la Origen (185.254), ca gen al prodici find utilvata inst chiar inant de Hess, erestinisnal preuind-o de Ia Templalindae; termenul de pred fost eon: sacrat de Lactanjiu (240-320), preluat din retorica greco-roman -Apogeul oli al predic este tins inst de zl inegalat al SE loan Gurd de Aur, ea igs Sos termenal Oriticd va fi propus de teolog rani S. Goebel, in Methodologiahomileticn (1672) LG. Balt in Compendiv theoagiae homuleticae (1677) $i J Leyse, in Cursus orseius (1701) "oa iplinenire eT Hoveras Gide Holi, Asem 3 La nok ca prim tratat de omileticd este socottd Riorca saw Invite itocmitea frumoaseicuvantar (Buda, 1798), atribuit ui Toan Piarlu-Molnar, ful preotlui ortodox loan Molnar, cunoscut sul mumele de .Popa Tunsu’ persecutat de auorittilepoitice datorts zelului sia pentra apiratea credinfel ortodoxe in fajaactunilor de tatolicizare, O a dous Oniletica reprenentativi este 0 traducere din rset, in origina ind cuprins int-olucrare de Pastoral aierathilor Gineorghe Kons: Partenie Sopkovsk, apn in romanete in dout csi, Is Buda (1817) a Sibin (1857), cu binecuvintarea mitropol tului Andrei Saguna, cu till Telogia pastoral cea pentru prot de lege ortdonarsriteand, Acesta ete, prope-7is 2a dint carte de mili in rominet. Ins tratatl care a impus termenul ca atare in Biseria noasrd ace till Onietica bse deptredincoase sate, partndnd eruditu Jui Pr Vasile Mitrofanovei (1831-1888. Este cel dint tratat modern al acestl discipline in mare misurivalabil yas. Inula Onaletica Biserict drepteredincioase rsvitene (Ceri 1875, XIII + 771 pp), curl reprezinsd un exempla de rigurozitate suniics a scot cerniutenc, ex puterica influent « discipline tustrece, cate se poate observa la tot pasl in acest compendit pasto- ral-omiletc Structurat pe tel mari capitol, Impargte insets ati ‘ole tratatalPisintlui Vasile Mitroanovicldebutcaza cu o Introduces programatic in cae intlnim tturi pe deli justiicat in iconomia ‘uprinsul (tedim enunfurile i imbajul original): Divegdtoriaprofeca ‘ld Christos sa Beret: Organee Bieri ira exerctarea direitoie omileice, Defviciumea pedicel si a Omiletie... Puteea si free prods Din ce cause predica mu totdeauna ajunge la frupe? Caliaile cundrtatral bisricesc Literatura (ibiografia, 1.0.) pedicel. Dine ‘cleat tari de capitate st secjani, semmalim urmitoaree: Materia (contnutul, nn.) cwdnttror biseriest Ivoarele generale ale predic ispusccorea cu priv la flue pedicel: Concept stu. Despre _goticulacione Ileresant de remarcat § faptul ck volumal se Incheie {un Suplemint, in care sunt descrse Obvericiunt torice 9 ritual in _priviot pedis si Observiciun pastorae tn pring predic, oMILETiCa Ca disciplind teologicd,omietica va fi predatéapot de wrmatoarle personal: la Bucuresti: Bades Cirejeana, Pr. Marin lonestiy Pr GGrigore Crstesc, Pr Mihall Bulacu, Arh. Nicolae Bale Pr, Constantin Galera gi Pr. Vase Réducts la Sibu: Pr. Dumitru Blix Pr. Dumitrs CClugic iPr Sebastian Sebu inte toi, Parntle Dumitru Belusafacut remarcat print-un Curs de Omiltict exelent, cae, in pofidavechiml de peste 50 de ani preznts inci o bund acualitate Prelegeile sunt distibuite tn 8 capitol: 1 Introducer: I, Predica 4 predicatorul: IL. Materia si i2voare predict: IV. Scopul predict Y, Hlaborarea predic; VL Folurle predic VI. Sizarea pred: Vit. Susfinerea predic. Urmeszi apoio list bibiogafc, cu luca de dup anal 194, g.0 Anes, in care sunt reproduse 15 pred, din toate etl oniletie alate in 14.2, Rapotul eu elle discipline Raporalcu cate discipline rebuievzut pe dou planur:(a)eu dis pine teolgle, in genera () cu dsiplina Catehei ia mod special. (a) Omiletic, la fel ca Pastoral, find 0 materi apicatv, fructics {nto foarte mare misuri cunostntle ceorate discipline teologice. De acca, Pirntle GrigoreCristscu (1895-1961), crea predat aceasta

S-ar putea să vă placă și