Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihologie Tema 4
Psihologie Tema 4
1
cuvnt sunt denumite experienele perceptive. Pe de alt parte, cuvntul are i o funcie
reglatorie. Prin cuvnt percepia poate fi dirijat, coordonat, mai ales n cazul
observaiei.
4
mancare si bautura erau mult mai stralucitoare decat alte imagini si, de asemenea, mai
stralucitoare decat Ie considerasera cand nu erau flamanzi. Se pare ca nevoia de hrana le-
a influentat perceptia.
Perceptia subliminala este cea ale carei efecte se fac resimtite, desi excitantii
care o produc se afla sub pragul senzorial, fie cel de intensitate, fie cel referitor la timpul
de expunere (expunerea dureaza prea putin timp pentru ca stimulul sa fie sesizat).
Prima semnalare a perceptiei subliminale a fost realizata de Vicary, in 1957. In pauza unui
film, se proiecta o reclama care recomanda publicului sa cumpere pop-corn. Vicary a introdus pe
film si un mesaj : beti Coca-Cola", care dura insa prea putin pentru a fi receptat in mod constient.
Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau Coca-Cola. Or el a
inregistrat mult mai multe achizitii de Coca-Cola decat de floricele. Deci perceptia subliminala si-ar
fi facut efectul. Atunci s-a pus problema, daca oamenii ar putea fi manipulati prin indicatii
subliminale. De fapt, experienta lui Vicary era neconcludenta. Ea a avut loc vara si caldura te dirija
mult mai verosimil catre o bautura, decat spre floricele. Apoi, cum acestea erau sarate, chiar si cei
ce le cumparau luau si Coca-Cola pentru a-si astampara setea.
5
Directivitatea auzului. Ascultarea dihotomic. Cherry (1953) a elaborat o metoda de
laborator pentru studiul ascultrii dihotomice: subiectii, purtand casti, ascultau doua mesaje
diferite in acelsi timp - cate unul in fiecare ureche. Li s-a cerut sa acorde atentie unui mesaj in
defavoarea celuilalt. Pentru a fi sigur ca subiectii i vor respecta sarcina de lucru, cercetatorul
a utilizat o tehnica de mascare, in care subiectii trebuiau sa repete cu voce tare ceea ce auzeau.
Astfel, psihologul a reusit sa verifice daca subiectii erau atenti la mesajul care le fusese indicat.
Cherry a constatat ca, dupa indeplinirea sarcinii, subiectii nu stiau mare lucru despre
informatia primita in cealalta ureche. Ei putea identifica niste caracteristici fizice ale sunetului,
precum faptul ca fusese o voce umana sau daca vocea era de barbat sau de femeie, dar nu mai
mult. In mod cert, subiectii nu stiau nimic despre continutul semantic al mesajului pe care nu il
ascultasera.
Obiect si fond in perceptie. Forma obiectelor din jur ne permite identificarea lor.
Recunoasterea necesita o distinctie intre obiect si ambianta in care se afla. in psihologie
(ca si in pictura), se vorbeste de obiect si fond. Cand percepem ceva, nu sesizam totul cu
aceeasi claritate. Distinctia dintre obiect si fondul perceptiei este influentata atat de
cauze obiective cat si de cauze subiective.
Cauzele obiective:
a) Diferentele nete intre un obiect si altele inconjuratoare ; acestea se pot reliefa
prin conturarea precisa a limitelor, prin forma pregnanta a unui corp, sau prin deosebiri
mari in ceea ce priveste coloritul. Contrastul de culoare e menit sa ne atraga atentia cu
usurinta: o floare rosie se distinge fara dificultate, dar poate scapa neobservata, cand are
in spate o perdea tot rosie. De aceste proprietati se tine cont in confectionarea
reclamelor, care trebuie sa atraga atentia cu usurinta. Dimpotriva, in armata se iau
masuri pentru ca atat hainele soldatilor, ca si tancurile, tunurile, sa fie colorate la fel cu
mediul ambiant (kaki sau verde inchis - vara si alb - iarna), iar contururile sa fie
estompate (culorile diferite sunt aplicate neuniform, formand pete cu contururi
neregulate - camuflaj).
b) Un alt aspect obiectiv il constituie miscarea unui corp in raport cu ambianta,
mai cu seama atunci cand este brusca, neasteptata.
Cauzele subiective constau in:
a) relatiile unui obiect cu experienta noastra proprie; bagajul de reprezentari
anterioare, favorizeaza depistarea acestuia;
b) raportul dintre unele aspecte ale imaginii percepute si interesele, dorintele
noastre: mama isi distinge imediat copilul intr-o aglomeratie umana.
6
Vaza lui Rubin
Constanta perceptiei
Constanta formei obiectelor. Exista aspecte ale obiectelor sau fizionomiilor
cunoscute, anumite trasaturi caracteristice, denumite indici de recunoastere". Acestia
sunt deosebit de importanti pentru lecturarea rapide a unui text, atunci cand nu exista
ragazul distingerii tuturor literelor din care se compun cuvintele. Cuvintele sunt ghicite"
mai ales pe baza primelor si ultimelor litere.
Indicii de recunoastere constituie parti importante, caracteristice ale obiectelor sau
fenomenelor, pe care noi le consideram constante, desi aspectele percepute variaza.
Constanta marimii obiectelor: consideram ca o persoana este inalta, indiferent
daca se afla la 1 metru sau la 6 metri distanta de noi, deoarece din experienta anterioara
am perceput-o ca fiind inalta.
Constanta culorii obiectelor: stim ca lampa de birou este galbena, desi in functie de
lumina din odaie, ea apare alba sau gri.
Iluziile optico-geometrice
Unele desene geometrice, cu figuri destul de simple, pot provoca perceptii eronate,
care nu corespund realitatii masurate cu echerul si compasul. Observate de multa vreme,
acestea au fost studiate si de scoala gestaltista, care si-a putut intemeia unele concluzii pe
diferite iluzii optico-geometrice.
Iluzia Muller-Lyer
Bibliografie:
Allport, G, Structura i dezvoltarea personalitii, EDP, Bucureti, 1980
Birch, A, Hayward, S, Diferene interindividuale, Ed. Tehnic, Bucureti, 1999
Cosmovici, A., Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi, 2005
Freud, S, Introducere n psihanaliz, Ed. Didact. i Pedag., Bucureti, 1980
Golu, M, Dinamica personalitii, Fundamentele psihologiei vol II, Ed. Geneze,
Bucureti, 1993
Hayes, N, Orrell, S, Introducere n psihologie, Editura All, Bucureti, 1997
Jus, Jean Paul, Caracterologia, Ed. Teora, Bucureti, 1994
Pavelcu, V, Cunoaterea de sine i cunoaterea personalitii, EDP, Bucureti, 1982
Radu i col., Introducerea n psihologia contemporan, Editura Sincron, Cluj-Napoca,
1991
Zlate, M., Eul i personalitatea, Ed. TREI, Bucureti, 1999;
Zlate, M., Introducere n psihologie - Psihologia mecanismelor cognitive, Editura
Polirom, Iai, 1999.
11
Suplimentar - Influenta factorilor socioculturali asupra perceptiei
Din perspectiva lui M. Zlate, percepia este definita ca reflectare subiectiva nemijlocita, n
forma de imagine a obiectelor i fenomenelor externe, ce actioneaza n momentul dat, asupra
noastr, prin ansamblul insusirilor i componentelor lor. Din aceasta definiie a percepiei, se
observa deosebirea ei de senzaie, definit ca reflectare de tip secvenial- unidimensional, a unor
nsuiri singulare ale obiectului. Se subliniaz de asemenea de asemenea, prezenta i aciunea
directa a stimulului complex asupra analizatorilor. Reflectnd obiectul n unitatea insusirilor sale
componente, percepia constituie un nivel calitativ superior de realizare a cunoaterii senzoriale,
care permite nu numai simple discriminri, ci i operaii mai complexe de identificare i
clasificare.
P. Golu in ,,Fundamentele psihologiei sociale analizeaza faptele de cercetare care atesta
pezenta persoanei in perceptie, faptul ca diferite componente ale comportamentelor perceptive
suporta influenta experientei trecute a individului, a apartenentei la grup si la normele
socioculturale.
I. Autorul se refera in primul rand la date etnologice.
I.1. In cercetarile lui Malinovski (1927) se gaseste un exemplu interesant de modelare a
experientei vizuale prin factori culturali.
a) La populatia Trobiandais, notiunea de asemanare dintre parinti si copii si dintre copiii
acelorasi parinti este strict regizata de normele sociale, fapt care, intr-o anumita masura, poate
merge chiar impotriva marturiei simturilor. De pilda, asemanarea cu tatal este considerata ca
naturala si convenabila; existenta ei este intotdeauna pp. si afirmata. A insinua ca este o
asemanare intre copil si mama ar fi o grava injurie.
b) In al doilea rand s-a convenit ca fratii nu seamana intre ei. Aceasta actioneaza ca o
dogma: chiar daca fiecare seamana cu tatal lor, fiecare va nega ca exista vreo asemanare intre ei
doi. A proceda altfel ar insemna o infractiune la adresa moravurilor.
Credinta membrilor acestei colectivitati in asemanarea copiilor cu tatal pare cu atat mai
surprinzatoare cu cat ei ignora rolul tatalui in procesul procreerii, atribuindu-i o functie pur
mecanica.
O problema care se pune este aceea de a sti daca perceptia individuala a fost realmente
afectata in acest caz, adica daca indivizii populatiei mentionate vad real neasemanarea dintre cei
doi frati, care pentru noi par ca asemanatori. Se pare ca ei nu remarca semanarea pentru ca nu vor
s-o faca su pentru ca nu asteapta sa gaseasca vreo asemanare.
I.2. Datele lui J.F. Lips (1937) ilustreaza, de asemenea influenta reglatoare a normei sociale
asupra perceptiei individuale.
Un pictor englez, care voiaja prin Noua Zeelanda, a executat portretului unui numar de
indigeni, inclusiv portretului unui sef batran, a carei fata era acoperita de un tatuaj in spirala,
caracteristic pentru cei de rangul sau. Aratand tabloul modelului sau are o mare surpriza. Batranul
refuza tabloul spunand: ,,acesta nu este ceea ce sunt eu. Rugat sa-si faca propriul potret acesta a
redat doar tatuajul care exprima raporturile sale cu tribul, spunand: ,,Iata ce sunt eu!. Lips isi
explica aceasta prin faptul ca, la tribul cercetat, nu notiunea de individ, ci cea de comunitate era
suprema.
II. Interesante sunt si variatiile, de la un grup la altul, ale perceperii culorilor si diferitelor
tonuri cromatice, variatii care se produc adesea sub influenta terminologiei privind culorile.
II.1. Potrivit datelor lui Wallis (1926), incapacitatea aparenta a membrilor unor grupuri de a
recunoaste anumite culori, ca si tendinta lor de a combina culori au o origine lingvistica.
Astfel, tribul Ashantis nu au denumiri distincte decat pentru negru, rosu si alb. Termenul de
,,negru este utilizat, deopotriva pentru toate culorile intunecate: bleu, purpuriu, brun, in timp ce
,,rosu serveste pentru roz, oranj, galben.
La aceiasi concluzie ajunge si Margaret Mead care, potrivit constatarilor ei asupra
indigenilor din Noua Guinee, arata ca, la acestia, clasificarea culorilor este atat de diferita incat ei
vad galbenul, olivul, bleu verde si bleu lavanda, ca varietati ale aceleiasi culori.
12
II.2. Observatiile lui Seligman (1901) in Noua Guinee arata ca, practic, localnicii nu
confunda totusi culorile. El a dat unor subiecti sarcina sa sorteze fire de lana de culori diferite, el a
constatat ca ei nu au pus intotdeauna laolalta firele a caror culoare se subsuma aceluiasi nume.
Ceea ce nu depinde direct de particularitaile anatomo-fiziologice ale organului vizual este
sistemul de culori prin care este conceptualizata lumera vizuala. Acesta este instrumentul cultural.
III. Observatii asemanatoare s-au facut in legatura cu fenomenele auditive.
Imbinarea sunetelor potrivit anumitor intervale poate sa para consonanta pentru unele
comunitati si disonanta pentru alte comunitati.
IV. Variatiile de la o cultura la alta s-au constatat si la nivelul mirosului si al gustului.
Membrii unei populatii unui trib din Africa au fost impresionati foarte neplacut de mirosul autentic
al unei vechi branze din Olanda si au facut sa circule ,,zvonul ca albii consuma murdariile cele
mai dezgustatoare. Mirosurile de apa de colonie sau de sapun parfurmat, de asemenea, le repugna.
V. In ceea ce priveste perceptia timpului, se stie ca exista o serie de ritmuri organice interne
genrate de intervalele la care ne sunt satisfacute trebuintele biologice fundamentale care ne
furnizeaza informatii cu privire la scurgerea timpului.
Importanti pentru perceptia timpului sunt si factorii sociali. Timpul variaza de la o cultura la
alta. Unitatile lui sunt determinate de ritmul vietii colective si ele se diferentiaza calitativ si
cantitativ dupa credintele si obiceiurile comune grupurilor sociale.
Cercetarile experimentale efectuate cu privire la influenta cadrelor sociale asupra perceptiei
(M. Sherif cercetare asupra importantei ,,cadrelor de referinta in perceptia vizuala; G. Razran
efectul stereotipiilor in perceptia vizuala; Asch - ,,perceptiei trasaturilor de caracter) alaturi de
datele etnologice arata ca structurile perceptive, desi inseparabile de natura organelor de simt si
de sistemul nervos, sunt dobandite totusi in cursul experientei noastre personale si sociale. Ele se
supun legilor invatarii si educatiei, care le comunica o motivatie sau alta, facandu-le sa se
organizeze si sa functioneze selectiv in raport cu diferitii stimuli in mediu.
13