Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
In sectiunea financiara a ofertei ofertantul anunta pretul pentru care este dispus sa
realizeze lucrarile de executie conform cu listele de cantitati si caietele de sarcini
puse la dispozitie de beneficiar.
In vederea selectiei, care poate fi organizata sub forma de selectie de oferte in urma
unui anunt public sau in urma unor invitatii transmise ofertantilor (in cazul achizitiilor
publice trebuie invitati cel putin cinci ofertanti iar procedura se considera indeplinita
daca raspund invitatiei minimum doi ofertanti eligibili) ofertantii trebuie sa depuna
documentele solicitate in fisa de date a achizitiei. Odata cu depunerea documentelor
trebuie depusa (uneori) si garantia de participare la licitatie care este o suma ce se
returneaza ofertantilor care nu au castigat selectia, dar care poate fi pierduta de
ofertantul castigator daca dupa adjudecare, din cauze care il privesc, nu semneaza
contractul de proiectare.
Contractul de executie
2
forma in limba franceza). FIDIC a fost fondata in 1913 iar in prezenta are membrii din
circa 60 de tari de pe toate continentele, cuprinzand majoritatea inginerilor cu
activitate privata de consultata.
In forma din actuala (cea din 1999) FIDIC propune urmatoarele tipuri de contracte:
- contractul in forma scurta (Short Form of Contract recomandat pentru
contracte cu valori relativ mici sau care grad mare de repetare);
- contractul pentru constructii (Contition of Contract for Construction
recomandat pentru lucrari de constructii si engineering atunci cand
atreprenorul pune in opera un proiect realizat de beneficiar sau de o firma
specializata angajata de acesta, in acest caz antreprenorul poate proiecta
totusi detaliile de executie);
- contractul pentru proiectare, procurare si executie / la cheie (Condition of
Contract for EPC / Turnkey Projects vezi capitolul 2.4);
- contractul pentru instalatii tehnologice, proiectare si executie-constructii
(Condition of Contract for Plant and DesignBuild recomandat pentru
cazul in care antreprenorul proiecteaza, aprovizioneaza si executa pentru
beneficiar conform cererilor acestuia lucrari de, constructii si instalatii dar
in acelasi timp poate furniza, eventual monta instalatii tehnologice )
3
Uneori in sarcina antreprenorului revine si elaborarea unor proiecte sau faze de
proiectare cu ar fi proiectele de organizare de santier (POE) sau detaliile de executie
pentru proiectele care au stat la baza selectiei antreprenorului.
In cazul in care, tipurile de materiale si utilaje, sau solutia tehnica difera foarte mult la
faza DE fata de faza PT, proiectul se va reface, documentatia la faza DE avand
acelasi continut ca la faza PT, mai putin urmatoarele documente:
Documentatia pentru autorizatie de constructie;
Documentatia de licitatie (instructiuni pentru ofertanti);
Caietele de sarcini pentru utilaje;
Caietele de sarcini pentru materiale.
4
provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona amplasamentului, precizari cu
privire la accese si imprejmuiri si precizari privind protectia muncii) ;
- elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitatile urbane din
zona, necesare in vederea obtinerii acordului unic care se vor prezenta in cadrul
Fiselor tehnice intocmite in Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii P.A.C. sau P.A.D., dupa caz.
Partea desenata a POE, pentru lucrarile de mai mare amploare, se prezinta sub
forma unor planuri generale care trebuie sa contina amplasamentul investitiei cu
obiectivele acesteia si toate amenajarile si constructiile provizorii necesare, iar la cele
de o mai mica amploare elementele de organizare a executiei lucrarilor pot fi
prezentate si in planul de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei al
proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Dupa insusirea proiectului, pentru listele de cantitati insusite, pentru dotarile necesare
executiei (dotari cu utilaje, scule si dispozitive pentru montaj, dotari cu echipamente
de lucru si protectia muncii specifice lucrarilor, alte dotari necesare) si pentru servicii
pe care antreprenorul doreste sa le contracteze in vederea punerii in opera a
proiectului, se intocmeste o lista de aprovizionare.
5
Programul de aprovizionare rezulta din schimbul de informatii dintre antreprenor si
furnizorii acestuia conform procedurii (din manualul de asigurare a calitatii) care
detaliaza procesul de aprovizionare. Majoritatea antreprenorilor solicita prin comenzi
in vederea ofertarii preturi, termene de livrare si conditii de plata conform cu
prevederile din documentatia de executie. Program de aprovizionare sta la baza
graficului de executie. Dupa aprobarea graficului de executie se extrage din acesta
graficul de aprovizionare care sta la baza contractarii si aprovizionarii cu materiale,
utilaje si echipamente.
6
Beneficiarul anun intenia de a ncepe lucrarile autoritatii publice care a emis
autorizaia de construcie i Inspectoratului Teritorial al Inspectiei pentru Constructii di
zona de responsabilitate apoi trimite antreprenorului Ordinul de incepere a lucrarilor si
copia Autorizatiei de executie.
Procedura Generala (PG) document care descrie modul de indelinire a unei conditii
impusede elementele 4.1 si 4.2 ale standardului de referinta pentru sistemul calitatii
adoptat.
7
pastrare si pregatire proba, executarea incercarii, prelucrarea rezultatelor,
echipamentele de incercare, materiale consumabile).
Instructiunea de lucru (IL) document care detaliaza o operatie din cadrul unei
activitati, iar in laboratoare este documentul care reglemeteaza operatiunile pentru
echipamente (punerea in functiune, utilizarea, intretinerea aparaturii, prevederi de
securitatea si sanatatea muncii).
Toate documentele care descriu intr-o forma sau alta executia instalatiilor trebuie
organizate in proceduri si instructiuni.
Prezentam mai jos procedurile si instructiunile de lucru mai des utilizate in executia
instalatiilor pentru constructii.
8
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
1. SCOP
1.1. Precizeaza etapele si modul de executie a lucrarilor pentru montarea conductelor
de alimentare cu apa din otel asamblate prin sudura, folosite pentru transportul
apei in localitati si la consumatori.
2. DOMENIU
2.1. Se aplica de catre toate santierele care executa aceste lucrari de montare
conducte din otel, ingropate, asamblate prin sudura, izolate anticoroziv.
Procedura are caracter general (cadru), executantul trebuie sa elaboreze
instructiuni tehnice de executie pentru investitia in lucru.
3. DEFINITII
3.1. Este conforma cu Manualului Calitatii al SC editia ..si revazut in ..
3.2. Termeni specifici utilizati:
3.2.1. Instalatie - ansamblu de constructii, aparate, masini, conducte si
accesorii.
3.2.2. Conducta - constructie executata din elemente tubulare, rigide,
asamblate convenabil si etans, pentru a permite transportul si distribuirea
materialelor aflate in stare fluida sau fluidizata (materiale pulverulente in
suspensie intr-un fluid).
3.2.3. Sant de pozare conducta - transee excavata realizata pe traseul si la cota
proiectata, sustinuta corespunzator naturii terenului, adancimii de pozare
si suprasarcinilor din vecinatatea traseului .
3.2.4. Teava izolata - teava din otel izolata interior si exterior, la lungimea livrata
de furnizor, pregatita in vederea asamblarii in conformitate cu prevederile
proiectului si caietului de sarcini cu extremitatile nedeformate si
nedistruse.
3.2.5. Tronson de proba - lungime prestabilita din tevi de otel asamblate prin
sudura ( tronsoane de min.200 m), pozat la cota, cu masive de ancoraj
din beton, acoperit cu umplutura de pamant, cu sectiunile de imbinare
vizibile si capetele amenajate pentru efectuarea probei de presiune cu blocaje
speciale asigurate pentru preluarea presiunii de proba.
3.2.6. Cot/curba - un element de conducta care determina schimbarea directiei
acesteia conform cu traseul proiectat.
Intocmit ACTUALIZARE Verificat
..
Verificat 0 1 2 3 4 5 6
.
9
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
3.2.7. Masiv de ancoraj - bloc monolit din beton realizat in punctele indicate in
proiect care are ca scop imobilizarea conductei la socurile provocate de
presiunea apei din conducta sau de alti factori, in timpul exploatarii.
3.2.8. Camine constructii de beton sau caramida, amplasate si executate pe
traseul conductei in care se monteaza vane, ventile, goliri si alte
dispozitive care asigura manevrele si exploatarea in conformitate cu
prevederile proiectului.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Manualul Calitatii al Firmei editia si revizia in vigoare.
4.2. Standarde in domeniu:
STAS 11595/83 SR EN 288-2/95 SR EN 2684M/96
SR EN 288-3/95 SR EN 22553/96 CR 7-87
SR EN 287-1/95 SR EN 719/95 SR EN 288-1/95
4.3. Paslarasu I,Rotaru N.,Teodorescu M., Alimentari cu apa, Ed.
Tehnica,Bucuresti, 1981
4.4. Draghici N.N., Conducte pentru transportul fluidelor, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1971
4.5. Normativ C 150/84 privind calitatea imbinarilor sudate din otel, ale
constructiilor industriale si agricole.
4.6. Ordin 1507/96 al Ministerului Industriilor de aprobare Procedura tip de
atestare a capabilitatii agentilor economici de a executa structuri sudate.
5. RESPONSABILITATI
Conducerea si controlul executiei unei conducte de alimentare cu apa din otel,
ingropata, asamblata prin sudura, se asigura prin personal calificat, stabilit de catre
conducerea SC.. in scris si avand urmatoarele responsabilitatile enumerate mai jos.
5.1. Supervizorul lucrarii (seful de santier)
5.1.1. Sa asigure buna organizare a procesului de productie, a conditiilor
necesare executarii lucrarilor de montare a conductei din otel conform
cu prescriptiilor tehnice, caietul de sarcini si proiectul lucrarii.
10
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
12
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
13
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
14
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
5.8. CQ santier
5.8.1. Intocmeste PCCVI-ul aferent acestei proceduri, efectueaza inspectii de
urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare
mentionate in P.C.C.V.I. si valideaza docurnentele de atestare calitativa
specifice lucrarii.
5.8.2. Inscrie in documentele stabilite prin "Sistemul propriu de asigurarea
calitatii" toate constatarile in urma controlului efectuat pentru realizarea
cerintelor impuse de standarde, normative si caiete de sarcini.
Instiinteaza in scris conducerea santierului asupra nerespectarii solutiilor
din documentatia faza DDE prin deschiderea RNC-ului, urmarind
realizarea lichidarii neconformitatii.
5.8.3. Participa la verificarea calitatii lucrarilor la principalele faze de executie
stabilite prin programele de control ale proiectantului si semneaza
procesele verbale de atestare a calitatii.
5.8.4. Instiinteaza operativ conducerea santierului si in maximum 24 ore
inspectiile teritoriale ale ISCLPUAT (sub semnatura sefului de santier) de
producerea unor accidente tehnice.
5.8.5. Verifica respectarea de catre factorii implicati a prevederilor Legii 10/1995
privind calitatea in constructii cu privire la utilizarea numai a materialelor
fabricate pe baza de standarde pentru care s-au emis certificate de
conformitate si echipamente si procedee noi pentru care exista
agremente tehnice.
5.8.6. Verifica realizarea prevederilor "Regulamentului pentru asigurarea
activitatii metrologice".
5.8.7. Participa la inspectiile efctuate de organele ISCLPUAT si a organelor sale
teritoriale si verifica aducerea la indeplinire a masurilor dispuse de
acestia, comunica in scris la termenele scadente sub senmnatura sefului
de santier modul de rezolvare a masurilor stabilite de organele
ISCLPUAT.
5.9. Sef laborator grad III/ Responsabil profil
15
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
16
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
17
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
18
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
19
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
20
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
21
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
22
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
23
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel .
asamblate prin sudura
24
Instructiuni de lucru pentru Beneficiar
montajul tubulaturii de ventilare .
SPIRO-SAFE
1. SCOP
1.1. Procedura are ca scop montarea tbulaturii de ventilatie tip SPIRO-SAFE
precum si a pieselor speciale cu respectarea fazelor tehnologice, a modului de
lucru precum si a inregistrarilor privind conformitatea si asigurarea calitatii
lucrarilor executate.
2. DOMENIU DE UTILIZARE
2.1. Tubulatura SPIRO si piesele speciale aferente se utilizeaza pentru instalatii de
ventilare si climatizare, transport pneumatic, etc.
3. DEFINITII
Tubulatura SPIRO este tubulatura circulara realizata din fasii de tabla( zincata,
inox) cu masini speciale. Imbinarea tronsoanelor de tubulatura se realizeaza prin
intermediul pieselor speciale, acestea au o garnitura dubla din cauciuc,
conducand la etansari sigure.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. MAQ
4.2. STAS ISO 9001/2000
4.3. Legea 10/1995 a calitatii in constructii
4.4. HGR 766/1997 Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in
constructii
25
Instructiuni de lucru pentru Beneficiar
montajul tubulaturii de ventilare .
SPIRO-SAFE
5. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII
26
Instructiuni de lucru pentru Beneficiar
montajul tubulaturii de ventilare .
SPIRO-SAFE
27
Instructiuni de lucru pentru Beneficiar
montajul tubulaturii de ventilare .
SPIRO-SAFE
5.18. Gaurile de fixare vor avea diametrul corespunzator suruburilor sau pop-
niturilor.
5.19. Pentru realizarea sustinerilor se vor consulta PROCEDURI TEHNICE
PRIVIND REALIZAREA SUSTINERILOR SI SUPORTILOR.
28
Imbinarea conductelor (instructiuni de lucru comasate pentru toate
categoriile de imbinari)
Pentru trasee scurte si cu dificultati se fac imbinari la pozitie. Pentru trasee simple
si lungi se pot pregati portiuni de sol, care apoi se ridica la pozitie.
29
- se fixeaza provizoriu la pozitie cele doua tronsoane;
- se executa imbinarea, folosind pentru fixarea unuia din tronsoane,
clestele cu autoblocare;
Imbinarea prin sudura este unul din procedeele cele mai utilizate in executarea
instalatiilor de incaIzire. Astfel se efectueaza:
- imbinarea cap la cap;
- ramificatiile din conductele principale;
- fixarea flanselor;
- curbele din segmenti;
- lirele de dilatare etc.
30
d=s/2+1 (mm);
unde:
d este diametrul sarmei de sudat (mm);
s - grosimea peretelui tevii (mm).
Acetilena este produsa in generator din carbura de calciu (carbid) sau este livrata a
presiunea de 15 daN/cm2, in butelii avand capacitatea de 40 l.
Tipurile de electrozi folositi pentru sudura electrica a conductelor sunt STAS 1125-69
si STAS 7240-69 tip supertit fin de 1,5 - 2 - 2,5 - 3,25 - 4 - 5 - 6 si pot fi folositi astfel:
31
La ambele tipuri de suduri, intre cele doua tronsoane care urmeaza a fi sudate se
lasa un spatiu de 2-4 mm.
Din punct de vedere al pozitiei din care se efectueaza sudarea, cordonul de sudura
poate fi :
- cordon inferior;
- cordon orizontal;
- cordon vertical;
- cordon deasupra capului.
Cand conductele se pot rasuci in jurul axei, sudura se poate efectua in conditiile cele
mai avantajoase.
In scopul realizarii unei imbinari sudate de buna calitate trebuie efectuate, inaint de
ineeperea sudurii, operatii de curatire a marginilor tevilor de sudat.
32
Daca aparatul de consum este racordat rigid la retea si are robinet propriu de
manevra (de exemplu, o masina de gatit, un aparat de incalzit apa etc.) se poate
instala pe conducta numai un robinet de siguranta cu cheie.
Dupa montarea arzatoarelor se face proba functionarii lor. Flacara arzatorului trebuie
sa aiba culoarea albastra. In cazul in care culoarea flacarii este galbena, luminoasa,
arderea nu se face complet, si trebuie reglata fie cantitatea de aer primar, fie orificiul
de iesire (duza) pentru gazul combustibil.
Radiatoarele din fonta trebuie asamblate din elemente, astfel incat sa se obtina
suprafata de incalzire necesara. Operatia aceasta este cunoscuta sub denumirea de
formare a corpurilor si ea consta din:
- adaugarea sau scoaterea de elemente la corpul sosit de la furnizor.
- montarea dopurilor si reductiilor;
- proba de presiune;
- insemnarea defectiunilor de etansare;
- eliminarea tuturor defectiunilor prin demontari, remontari si uneori,
inlocuiri de elemente.
33
Stratul de finisare, in grosime de 5 mm, se aplica dupa terrninarea tuturor probelor si
are urmatoarea compoztie in volume: 5 parti nisip spalat; 1 parte var; 1 parte ipsos;
0,5 parti ulei; 0,1 parti par de vitel. Inainte de aplicarea lui, suprafata de beton se uda
bine cu apa, iar inainte de uscarea completa a stratului de finisare, se executa
gletuirea lui cu lapte de ipsos.
Consolele si sustinatorii vor fi astfel fixate, incat corpul de incalzire sa fie paralel cu
suprafetele finite ale elementelor de constructie. In acest scop, trebuie sa fie
cunoscuta cota pardoselii finite, precum si finisajul peretilor.
Corpurile de incalzire montate langa pereti, se vor fixa uneori pe suporti metalici,
sprijiniti pe pardoseala. Pentru radiatoare din fonta, numarul consolelor si al
sustinatorilor va fi conform detaliilor de executie.
34
Pentru corpurile de incalzire formate din tevi, numarul de console si de sustinatori se
stabileste, tinand seama de urmatoarele:
- la un corp de incalzire se vor monta minimum doua console si un
sustinator;
- o consola va suporta maximum 70 daN;
- un sustinator va corespunde in medie la maximum 175 daN.
Racordarea se face, la coloane sau retea, prin intermediul robinetelor cu mufe sau
flanse, sau direct.
Se admite inlocuirea fitingurilor prin imbinari sudate la tevi cu diametre mai mari de
3/4" in cazul executarii imbinarilor in ateliere de prefabricate a instalatiilor, cu conditia
efectuarii controlului asupra neobturarii sectiunilor libere.
Corpurile de incalzire se vor monta astfel incat sa fie asigurate curgerea fluidului si
aerisirea corpului de incalzire.
35
Fundatiile se executa din beton si sunt cu 10-15 cm mai inalte, decat cota pardoselii,
iar pe laturi depasesc dimensiunile cazanelor sau agregatelor cu 5-8 cm.
36
- lateral pe 3/4 din inaltimea focarului se pun caramizi de samot de 6 cm
grosime zidite regulat, fara samot la spate si la un interspatiu intre ele de 2-
3 cm;
- in fund samutarea se face pe 2/3 din inaltimea focarului cu caramizi de 6
cm zidite si cu o mica iesitura la partea superioara pentru intoarcerea
flacarii.
Montarea cazanelor industriale se face, potrivit cartii cazanului intocmita de
producator.
Montarea schimbatoarelor de caldura prin suprafata (aparate de contracurent si
boiler) se face pe suporturi metalice asezate pe postamente de beton sau direct pe
pardoseala, pe picioare mealice, console si tiranti de suspendare.
Pentru fixarea consolelor, se uda mai intai gaurile respective, se introduc consolele si
se prind cu sarma, provizoriu, fie de tavan, fie de spituri anume batute in zid, se
verifica orizontalitatea si verticalitatea consolei, iar apoi se intepeneste cu bucati de
caramida si se introduce mortar de ciment.
Aceasta verificare se face cu ajutorul unui tub din cauciuc prevazut cu tuburi din sticla
la capete si umplut cu apa. Pe tuburile de sticla sunt marcate cotele respective.
37
La cladirile cu subsol tehnic, tuburile de canalizare se monteaza aparent, pe console,
bratari sau sustinatoare metalice.
Colectoarele din mase plastice executate din teava PVC tip U se imbina prin lipire ca
si conductele din PVC pentru alimentare cu apa.
Colectoarele din fonta pentru scurgere se imbina in ansambluri mai mici, care se
monteaza apoi la pozitie. Etansarea mufei se executa cu franghie si plumb stemuit,
sau cu inele de cauciuc, potrivit constructiei mufelor.
Coturile conductelor colectoare orizontale trebuie sa fie cat mai largi. Din acest motiv
nu se admit schimbari de directie cu unghiuri mai mari de 45.
Pentru coloanele ingropate sub tencuiala sau mascate in rabit, se lasa posibilitatea
de vizitare la capacul tuburilor de curatire.
38
Piesele de curatire montate pe coloane se amplaseaza la 800 mm deasupra
pardoselii finite a etajului respectiv sau la cel putin 150 mm deasupra nivelului care se
afla marginea superioara a obiectului sanitar cel mai apropriat de la etajul respectiv.
Astfel, in cazul desfundarii coloanei, apa de scurgere nu inunda etajul prin tubul de
curatire si se poate dirija din obiectul sanitar in ramificatie la coloana.
Obiectele sanitare din ceramica, portelan, fonta sau materiale plastice se monteaza in
cladire dupa executarea si probarea conductelor. Elementele care pot sustine
obiectele sanitare sunt: peretii cladirii, pardoseala incaperilor elementele de rezistenta
ale prefabricatelor sanitare.
39
- cada de baie;
- chiuveta;
- pisoarul.
Montarea vaselor de closet cu rezervoare din fonta sau PVC amplasate la inaltime.
Pentru inceperea operatiilor de montare este obligatorie turnarea mozaicului sau
montarea placilor ceramice in incaperea respectiva.
40
- se racordeaza conductele de apa rece si calda la armaturile Iavoarului. Pe
fiecare racord (de apa calda sau apa rece) se monteaza cate un robinet de
inchidere.
41
- reteaua de distributie la punctele de consum compusa din conducte cu
accesorii si robinete de inchidere;
- aparate de utilizare a gazelor: arzatoare, instalatia pentru evacuarea gazelor
arse, burlane (canale) de fum, hote;
- aparate de reglare, comanda si siguranta.
Traseul coloanei este determinat in proiect. Pentru cazurile in care se fac abateri de
la proiectul initial, trebuie alese trasee scurte si prin incaperi usor accesibile (casa
scarii, ganguri, coridoare) .
In cazul unei coloane care alimenteaza mai multe cladiri ale aceluiasi consumator, la
fiecare cladire coloana iese din pamant in exterior, pentru a impiedica infiltrarea
gazelor in cladire.
lntrarea conductei din pamant direct in subsolul cladirii nu este permisa; in cazuri
deosebite cand nu se poate evita aceasta din cauza dificultatilor la montare (in
special la conducte cu diametrul mare) se poate racorda conducta direct in subsol
prin intermediul unui camin de vana cu rasuflatoare spre exterior.
Inaintea contorului sau a locului destinat pentru contor se monteaza un robinet, numit
robinet de contor.
42
Pe traseele comune, conductele de gaze se aseaza deasupra celor de alimentare cu
apa.
Pentru executia instalatiei, dupa trasare si strapungeri se monteaza provizoriu
ansamblurile de instalatii (conducte) prefabricate la atelier sau fasonate la bancul din
santier. La montare, peste fiecare teava care traverseaza un planseu sau perete se
petrece o conducta protectoare din otel sau PVC avand diametrul interior mai mare
cu 5-10 mm decat diametrul exterior aI tevii protejate. Acolo unde este cazul, la
ocolirea grinzilor, se monteaza dopuri pentru descrcarea condensului inmagazinat in
timpul functionarii, insurubate in teuri montate pe conducta de gaze.
43
Conducta de preaplin trebuie sa deverseze obligatoriu intr-o palnie (unde scurgerea
apei sa poata fi observata), legata la reteaua de canalizare.
Montarea ventilatoarelor
Piesele de racordare ale canalelor, atat in amonte, cat si in aval, de ventilator, vor fi
rectilinii pe cel putin o lungime egala cu 8 - 10 d.
44
In cazurile in care ventilatorul centrifugal refuleaza direct in atmosfera, la gura lui de
refulare se va monta fie un tronson de canal avand sectiunea egala cu aceea gurii
ventilatorului si lungimea minima de 0,75 x sectiunea gurii ventilatorului, fie difuzor cu
un unghi la varf de 7-15 si aria sectiunii de iesire egala cu 4 x sectiunea
ventilatorului.
Daca dupa ventilator urmeaza imediat montarea unei baterii de incalzire, racordarea
la gura de refulare a ventilatorului se face printr-un difuzor simetric cu un unghi la varf
de maximum 30. Se recomanda, in acest caz, ca intre difuzor si baterie sa se
monteze un fagure de uniformizare a fluxului de aer cu grosimea de (0,25- 0,45) d si
latura ochiului patrat de (0,075 - 0,15)d, prin d intelegandu-se diametrul canalului.
6. Orice aparitie a bulelor de aer implica respingerea sudurii respective, iar partea
cu defect se va taia si se va repara. Daca se constata defecte majore la o
sudura, acea sudura se va taia complet si se va face una noua.
45
8. Testul de etanseitate se termina prin eliberarea aerului din ramura. Valoarea
afisata de manometru trebuie sa coboare la zero.
Receptia lucrarilor de executie se desfasoara in doua etape, in prima etapa are loc
receptia la terminarea lucrarilor, iar in etapa a doua are loc receptia finala.
46
Facturarea si incasarea lucrarilor contractate
Toate facturile se elibereaza numai daca exista un document legal care justifica
eliberarea facturii, astfel pentru facturile de avans trebuie sa existe un contract iar
pentru facturile curente o situatie de lucrari acceptata de beneficiar.
47
5.6 Protectia muncii in Romania
Organizarea proteciei muncii la nivel naional. Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 90/1996
stabilete ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministerul Sntii, prin
organele lor de specialitate centrale i teritoriale, organizeaz, coordoneaz i
controleaz activitatea de protecie a muncii.
Potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 90/1996, Ministerul Sntii emite norme obligatorii
privind igiena muncii i avizeaz standarde i acte normative, elaborate de alte
organe, care privesc sntatea salariailor la locul de munc.
48
Potrivit art. 2 din acest act normativ Ministerul Sntii are, printre altele,
urmtoarele atribuii:
- asigur i rspunde de organizarea activitii de asisten medical preventiv, de
urgen, curativ i de recuperare medical ce se acord prin unitile sanitare;
- ndrum i controleaz modul de aplicare al normelor de igien i sanitar-
antiepidemice n mediul de via al populaiei i la locul de munc;
- coordoneaz, ndrum i controleaz activitatea unitilor de ocrotire i asisten
medical a mamei i copilului, asisten medical de urgen i la locul de munc;
- avizeaz i aprob, dup caz, proiectarea i realizarea investiiilor n domeniul
sanitar.
n funcie de criteriile de mai sus, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuii
n domeniul proteciei muncii sau, dup caz, vor organiza compartimente de protecie
a muncii.
49
Rolul principal n organizarea proteciei muncii la nivelul persoanei juridice i fizice
trebuie s revin celor dou servicii specializate care vor avea urmtoarele atribuii:
a) Compartimentul de protecia muncii are sarcina de a analiza i stabili conform
unor metodologii general acceptate, nivelul de securitatea muncii desfurate de
unitate i msurile optime de prevenire ce se impun, sens n care va:
- identifica i evalua factorii de risc de accidentare i mbolnvire profesional;
- analiza calitatea activitii de prevenire;
- elabora propuneri privind liniile directoare ale politicii de prevenire;
- stabili msuri i aciuni ce pot elimina ce pot elimina sau anihila factorii de risc i a
mijloacelor necesare pentru realizarea respectivelor msuri i aciuni;
- elabora proiectul programului annual de protecia muncii.
b) Serviciul medical va colabora la toate activitile menionate pentru serviciul de
protecia muncii att n domeniile legate de prevenirea mbolnvirilor
profesionale, ct i la analiza factorilor de risc sub aspectul gravitii lor tipuri de
leziuni poteniale, consecinele lor asupra strii de sntate, a capacitii de
munc.
Indiferent de nivelul ierarhic, fiecare salariat este obligat s furnizeze celor dou
servicii de specialitate, datele necesare unei ct mai riguroase fundamentri a
planului i programului de protecia muncii care cuprind dotarile si actiunile principale
privind protectia muncii.
50
Cap.6. Tehnologia lucrarilor de exploatare
Cartea constructiei este suma de documente care in care s-au inregistrat toate
documentele ce tin de proiectarea ,executarea , receptia si exploatarea
investitiei.
O dat creat baza de date se poate trece la calculul unor indicatori sintetici
specifici activitii care, pe de o parte pot sa caracterizeze procesul de
exploatare, iar pe de alta parte pot sa ofere ierarhizeze diverse solutii tehnice
din punct de vedere al eficientei lor.
Funciile sistemului trebuie sa fie cele ale unei aplicaii de server client i includ
urmtoarele module de baz:
- serverul de date proces administreaz driverele de comunicaie a
interfeei de proces, comunicaia este spontan n sensul ca numai
acele date sunt transferate pentru prelucrri ulterioare care s-au
schimbat;
- serverul de funcii de proces administreaz funciile centrale ca
alarmele, lista de evenimente sau arhivele, etc. i permit un acces
sincron la funciile centrale din fiecare punct de lucru chiar i pe
parcursul unor operaii multiplatform.
- interfaa operator asigur interfaarea operatorului cu sistemul de
dispecerizare n sensul de a prezenta anumite informaii procesate de
serverele de date i de funcii despre procesul urmrit;
- baza de date parametrizate care se poate accesa prin intermediul unei
interfee grafice, ea permite organizarea i configurarea rapid a
meniului de sistem, parametrii vor fi memorai ntr-un sistem multiuser
accesabil prin reea.
Tipuri de mentenanta:
- bazat pe fiabilitate;
- bazat pe stare;
- bazat pe timp;
-
corectiv.
Reparatiile curente pot avea caracter preventiv, fiind efectuate in vederea evitarii
avariilor si defectarii instalatiilor.
Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor elemente ale
instalatiilor punctului termic. Reparatiile capitale sunt in general planificate tinand
seama de constatarile facute cu ocazia verificarilor si reviziilor efectuate la
instalatiile punctului termic. Intervalele de timp si volumul lucrarilor prevazute
pentru reparatiile capitale sunt prevazute in normativul Peb204.
Reparatiile curente se fac prin remedierea defectiunilor la unele parti ale retelei
termice, in scopul functionarii normale a acesteia, acestea pot fi facute si fara
intreruperea functionarii intregii retelei termice, daca acest lucru este posibil.
Se face revizia elementelor vizibile ale retelei termice (piese de capat, piese de
trecere prin pereti, racorduri la surse si consumatori).
Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiei care pot afecta buna
functionare a intregii instalatii. Repararea se executa in general fara scoaterea
din functiune a instalatiei sau cu o intrerupere pe o scurta perioada de timp (sub
o zi), atunci cand se face in perioada de incalzire. Daca esteposibila amanarea
lor, ele se programeaza pentru perioada de vara.
In cazul cand este necesar, se face inlocuirea unui element al instalatiei, obisnuit
un aparat de incalzire sau un agregat, cu altul similar care nu este montat ca
rezerva in instalatie. In sezonul de incalzire inlocuirea se organizeaza astfel incat
sa se faca in mai putin de o zi.
Dupa o reparatie curenta sau o inlocuire, pentru partea din instalatia aferenta se
face o proba la cald inainte de a fi repusa in functiune intreaga instalatie.
In situatiile in care, ca urmare a unor modificari, o parte din instalatie nu mai este
necesara, se prevede dezafectarea acesteia. Operatiunea se face pe baza unei
documentatii tehnice care trebuie sa prevada, eventual, ce operatiuni noi de
reglare sunt necesare ca urmare a noii situatii.
Dupa fiecare revizie sau dupa fiecare interventie la care s-au folosit robinetele de
inchidere pentru reglajul hidraulic al instalatiei, se va efectua reglarea din nou a
instalatiei.
Defectele intalnite frecvent la conducte si armaturi si modul de remediere a
acestora sunt mentionate in anexele A1 si A2
Rezultatele constatarilor facute cu ocazia verificarilor si reviziilor vor fi trecute
intr-un proces verbal pentru a fi avute in vedere cu ocazia reparatiilor curente si
capitale.
Statii de pompare
La rezervoare se va verifica:
- starea stratului de protectie interior si exterior;
- gradul de corodare;
- starea izolatiei termice;
- calitatea imbinarilor;
- modul de functionare a robinetelor de alimentare cu apa;
- starea flotoarelor si modul in care sunt reglate;
- starea sorbului in general si a elementelor componente;
- starea preplinului, inclusiv existenta garzii hidraulice (daca este cazul);
- etanseitatea la trecerea conductelor prin peretii rezervorului;
- modul de fixare pe postament.
1. Cadrul juridic
- selecia antreprenorului
- contractul de antrepriz
2. nsuirea proiectelor
- verificri efectuate de antreprenor
4. Pregtirea produciei
5.2 Beneficiarul anun intenia de a ncepe lucrarile autoritii publice care a emis
autorizaia de construcie i IGESIG.
6.1 Proceduri:
- nclzire, ventilare i aer condiionat
- sanitare i gaze
- electrice i automatizri.
6.2 Instruciuni de lucru:
- mbinarea conductelor (sudur, filet, presare)
- montare utilaje (cazane, chillere, splituri, recipiente-SH, VE)
- pozare cabluri.
6.3 Formulare
Anexa
Protecia muncii n Romnia
Scurt istoric privind evoluia i dezvoltarea proteciei muncii n Romnia
Din aceeai perioad dateaz i alte acte normative care cuprindeau reglementri
privind protecia muncii cum ar fi: Legea pentru repausul n zilele de duminic i
srbtori din 06.03.1897; Legea privind munca femeilor i minorilor n industrie i
exploatri miniere din 22.02.1906; Legea privind ajutoarele de boal i lehuzie din
16.06.1923; Legea privind munca minorilor i femeilor din 13.04.1928.
n anul 1934 este promulgat Legea privind accidentele de munc. Acest act
normativ poate fi considerat actul de natere al instituiei proteciei muncii pentru ara
noastr n accepia modern a termenului ce o desemneaz.
n 1936 a fost nfiinat Ministerul Muncii, Sntii i Ocrotirii Sociale care va avea n
structura sa i un serviciu al organizrii i ocrotirii muncii.
n luna decembrie 1965 a intrat n vigoare Legea nr. 5 cu privire la protecia muncii
care cuprindea obligaii i rspunderi, precum i organizarea activitii, n condiiile
economiei centralizate.
Prin noua lege a proteciei muncii din anul 1996 s-a renunat la structurarea pe criterii
administrative a normelor de securitate a muncii (norme departamentale) acestea
fiind nlocuite cu norme specifice, fundamentate pe criteriul factorilor de risc. Mai mult,
datorit deschiderii rii noastre ctre Uniunea European i Organizaia
Internaional a Muncii, Legea proteciei muncii, Normele generale de protecie a
muncii precum i normele metodologice, conine prevederi ce valorific experiene ale
unor ri cu tradiie n acest domeniu.
Organizarea proteciei muncii la nivel naional. Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 90/1996
stabilete ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministerul Sntii, prin
organele lor de specialitate centrale i teritoriale, organizeaz, coordoneaz i
controleaz activitatea de protecie a muncii.
Potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 90/1996, Ministerul Sntii emite norme obligatorii
privind igiena muncii i avizeaz standarde i acte normative, elaborate de alte
organe, care privesc sntatea salariailor la locul de munc.
Potrivit art. 2 din acest act normativ Ministerul Sntii are, printre altele,
urmtoarele atribuii:
- asigur i rspunde de organizarea activitii de asisten medical preventiv, de
urgen, curativ i de recuperare medical ce se acord prin unitile sanitare;
- ndrum i controleaz modul de aplicare al normelor de igien i sanitar-
antiepidemice n mediul de via al populaiei i la locul de munc;
- coordoneaz, ndrum i controleaz activitatea unitilor de ocrotire i asisten
medical a mamei i copilului, asisten medical de urgen i la locul de munc;
- avizeaz i aprob, dup caz, proiectarea i realizarea investiiilor n domeniul
sanitar.
n funcie de criteriile de mai sus, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuii
n domeniul proteciei muncii sau, dup caz, vor organiza compartimente de protecie
a muncii.
Art. 7 alin.1 din Legea nr. 90/1996 stabilete: Contractele colective de munc ce se
ncheie la nivelul unitilor, grupurilor de uniti, ramurilor de activitate, precum i la
nivel naional vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protecia muncii, n
conformitate cu prevederile prezentei legi, a cror aplicare s asigure prevenirea
accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Prin aceast dispoziie imperativ nu
trebuie s nelegem c ncheierea tuturor contractelor colective de munc a devenit
facultativ, obligatorie, ci faptul c, atunci cnd se ncheie astfel de contracte n
temeiul Legii nr. 130/1996, ele trebuie s cuprind i clauzele amintite.
Art. 7 alin2 din Legea nr. 90/1996 stabilete: n contractele individuale de munc, n
conveniile civile, cu excepia celor care au drept obiect activitile casnice, precum i
n contractele de colarizare vor fi stipulate clauze privind protecia muncii, stabilindu-
se i rspunderea prilor.
n aceeai ordine de idei este de menionat i dispoziia art. 7 alin. 3, potrivit creia,
conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice
romne cu parteneri strini n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe
teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind protecia muncii.
Indiferent de nivelul ierarhic, fiecare salariat este obligat s furnizeze celor duo
servicii de specialitate, datele necesare unei ct mai riguroase fundamentri a
planului i programului de protecia muncii.
PIF
Pentru efectuarea lucrarilor de punere in functiune si a verificarilor aferente autorizarii
initiale de functionare utilizatorul final are obligatia de a pune la dispozitie agentului
economic care urmeaza sa efectueze punerea in functiune si verificarile tehnice
urmatoarele documente:
a) documentatia tehnica insotitoare a aparatului si toate documentele
referitoare la provenienta acestuia Documentele referitoare la provenienta
aparatului inseamna:
1. pentru aparatele provenite din import si achizitionate de utilizatorul final de
la un distribuitor autorizat (recunoscut) de un producator din strainatate sau de
la un vanzator recunoscut de acesta:
- copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului
(eliberate de ISCIR);
- factura de cumparare;
- certificatul de calitate si de garantie (completat de ultimul vanzator in relatie
directa cu utilizatorul final).
Nota 1: Distribuitorul autorizat/vanzatorul are obligatia sa puna la dispozitie
utilizatorului final o data cu aparatul o copie de pe avizul tehnic/dovada de
acceptare in vederea importului in baza caruia/careia a introdus in Romania
aparatul respectiv. Pe copia sus-mentionata, confirmata prin semnatura si
stampila in original, se inscriu datele de identificare a aparatului (seria si anul
de fabricatie).
Nota 2: In cazul in care aparatul este achizitionat de utilizatorul final de la un
vanzator care se afla la capatul unui lant de distributie, copia de pe avizul
tehnic/dovada de acceptare in vederea importului va fi confirmata prin
semnatura si stampila in original atat de importatorul initial care a efectuat
importul, cat si de vanzatorul final care va inscrie seria si anul de fabricatie ale
aparatului pe copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare.
Nota 3: Modelul avizului tehnic in vederea importului este prezentat in anexa F
iar modelul dovezii de acceptare in vederea importului este prezentat in anexa
G;
2. pentru aparatele provenite din strainatate, importate de utilizatorul final in
nume propriu:
- copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului
(eliberate de ISCIR);
- factura de import;
- certificatul de calitate si de garantie.
Nota 1: Avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului trebuie sa fie
personalizat/personalizata, eliberat/eliberata in numele utilizatorului final si sa
nu cuprinda la rubrica ,,Observatii" restrictii de utilizare nesolutionate. In cazul
in care avizul tehnic/dovada de acceptare are astfel de restrictii, se vor
prezenta si actele care dovedesc rezolvarea acestora.
Nota 2: Nu se admite inceperea lucrarilor de punere in functiune la aparatele
care au fost importate cu conditionari si care sunt nerezolvate la data punerii in
functiune;
b) proiectul instalatiei in care urmeaza sa fie incorporat aparatul;
c) documentele care dovedesc legalitatea instalarii si utilizarii aparatului;
d) procesele-verbale de receptie a lucrarilor adiacente (racordari la reteaua de
combustibil gazos, racordari la reteaua de energie electrica, racordari la
reteaua de apa etc.).
Verificarea calitii produselor primite de la furnizori
1. Certificarea de conformitate
2. Agrementul tehnic
Agrementul tehnic este componena sistemului calitii n construcii prin care se atest
aptitudinea de utilizare a noilor produse, procedee i echipamente n construcii, pentru care
nu sunt elaborate reglementri tehnice naionale. Pentru acestea, agrementul tehnic stabilete
condiii de fabricaie, transport, depozitare i de punere n oper.
Pot solicita agrement tehnic productorii sau, cu acordul acestora, utilizatorii sau agenii
economici cu activitate de comer pentru produse i echipamente realizate ca urmare a unui
proces tehnologic definit.
Comisiile care verific calitatea produselor la primirea n depozit vor avea n componen
personal tehnic autorizat (director cu aprovizionarea, control tehnic de calitate, etc.) n funcie
de structura organizatoric a fiecrui antreprenor.
Operaiile de verificare a calitii materialelor i elementelor de constucii sosite n depozitele
unitii se efectueaz, de regul, prin sondaj, pe loturi i sortimente, iar pentru laminatle din
oel, inclusiv pe arje i constau, n principal, din msurtori, probe de laborator pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice i chimice i examinarea condiiilor de aspect.
La punctele de lucru, naintea punerii n oper, fiecare ef de punct de lucru, are obligaia de a
efectua verificarea calitii materialelor, corespondena acesteia cu prevederile contractului,
documentelor de certificare de conformitate emise de furnizor, prescripiile tehnice, proiectului
sau caietelor de sarcini. n cazul constatrii unor defecte ale produselor se va ntocmi
documentul Not de refuz la recepia calitativ a produselor. Produsul cu defect va fi pstrat
n custodie la dispoziia furnizorului n vederea remedierii sau nlocuirii acestuia.
Pentru fiecare lucrare, caietele de sarcini pentru furnizori de utilaje, instalaii i echipamente
tehnologice (independente sau cu montaj) vor conine:
- breviarele de calcul pentru dimensionare;
- nominalizarea planelor care guverneaz lucrarea;
- proprieti fizice, chimice, de calitate, tolerane, probe, teste etc. cu indicarea standardelor;
- descrierea execuiei, montajului;
- ordinea de execuie, probe, teste, verificri;
- standardele, normativele i alte prescripii care trebuie respectate la utilajele, confecii
montaj, probe, teste, verificri;
- condiiile de recepie;
- responsabiliti pentru teste, verificri, probe.
Controlul calitii execuiei pe antier presupune verificri n urmtoarele etape ale unei
lucrri:
a. nainte de nceperea executrii;
b. n timpul executrii;
c. la terminarea lucrrii.
Verificarea calitii execuiei se face prin: