Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a Matematic
aI
Iasi
2011
Cuprins
2 S
iruri de numere reale 9
2.1 Definitie. S iruri marginite. Siruri monotone . . . . . . . . . . . . . 9
2.2 S iruri convergente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.3 Operatii cu siruri convergente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.4 S iruri fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.5 Dreapta ncheiat a. S
iruri cu limita . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.6 Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
4 Limite si continuitate 26
4.1 Limita unei functii ntr-un punct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
4.2 Limite la infinit si limite infinite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
4.3 Asimptote . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
4.4 Limite fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
4.5 Continuitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
4.6 Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
4.7 Appendix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
4.7.1 Functia exponentiala si functia logaritmica . . . . . . . . . 34
4.7.2 Functiile trigonometrice si inversele lor . . . . . . . . . . . 35
5 Derivabilitate 37
5.1 Functii derivabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
5.1.1 Definitia derivatei. Derivate laterale . . . . . . . . . . . . . 37
5.1.2 Derivatele functiilor elementare . . . . . . . . . . . . . . . . 38
5.1.3 Operatii cu functii derivabile . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
5.2 Aplicatii ale derivabilitatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
5.2.1 Puncte de extrem local. Intervale de monotonie . . . . . . 39
5.2.2 Derivate de ordin superior. Formula lui Taylor . . . . . . . 42
1
5.3 Diferentiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
5.4 Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
6 S
iruri si serii de functii 47
6.1 S iruri de functii. Convergenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
6.2 Serii de functii. Convergenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
6.3 Serii de puteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6.4 Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
2
Capitolul 1
Multimi si topologie pe
dreapta real a
Exemple:
5 = 5, 00000...
3
= 0.750000...
4
1
= 0, 3333...
3
2 = 1, 4142...
= 3, 14159...
y R astfel ncat x y x A
3
Submultimi de numere reale:
multimea numerelor naturale: N = {0, 1, 2, 3, . . . }
multimea numerelor ntregi: Z = {0, 1, 2, 3, . . . }
multimea numerelor rationale: Q = { m
n
m, n Z, n 0}
multimea numerelor irationale: R Q
intervale de numere reale (finite sau infinite); exemple:
[a, b) = {x Ra x < b}
(a, ) = {x Rx > a}
1.2 Multimi m
arginite
Definitia 1.2.1. 1. Spunem c a multimea A este minorata (sau marginita
inferior) dac
a exist
a un punct a la stanga caruia nu se mai afl
a niciun
punct din A, adic at a x, x A. Num
a astfel nc arul a se numeste
minorant al multimii A.
2. Spunem c a multimea A este majorat a (sau marginit
a superior) daca
exist
a un punct a la dreapta c aruia nu se mai afl
a niciun punct din A,
adic at a x, x A. Num
a astfel nc arul a se numeste majorant al
multimii A.
3. Spunem ca multimea A este m
arginit a daca este si minorata si majorat
a,
adic
a dac
a exist
a dou at a x b, x A.
a numere a si b astfel nc
Se arat
a usor c
a o multime A este marginita daca si numai daca exista un
numar M > 0 astfel nc
at x M, x A.
Definitia 1.2.2. 1. Un num ar m se numeste margine inferioar a a unei
multimi A dac
a este cel mai mare minorant al multimii A. Se noteaz
a
m = inf A.
2. Un num ar M se numeste margine superioar a a unei multimi A dac
a
a M = sup A.
este cel mai mic majorant al multimii A. Se noteaz
Teorema 1.2.1. Orice multime nevida minorata are margine inferioar
a si orice
multime nevid
a majorat
a are margine superioar
a.
Din definitia marginilor unei multimi deducem ca:
Un num ar m este marginea inferioara a unei multimi A daca si numai
dac
a verific
a urm
atoarele doua conditii:
1. m x, x A
2. > m, x A astfel ncat x <
Un num ar M este marginea superioara a unei multimi A daca si numai
dac
a verific
a urm
atoarele doua conditii:
1. M x, x A
4
2. < M, x A astfel ncat x >
Avem inf A = sup A dac
a si numai daca multimea A este formata dintr-un
singur punct.
Dac a un cel mai mic numar m, atunci m = inf A = min A
a A posed
Dac a un cel mai mare numar M , atunci M = sup A = max A
a A posed
5
3. R si sunt multimi deschise
Definitia 1.3.3. Un punct x0 R este punct aderent al multimii A dac a n
orice vecin
atate V a lui x0 exist a V A .
a cel putin un punct din A, adic
Multimea punctelor aderente ale lui A se numeste aderenta (sau nchiderea)
lui A si se noteaz O multme se numeste nchis
a A. a dac
a este egal
a cu
nchiderea sa.
Propriet
ati:
1. Intersectia unei familii oarecare de multimi nchise este o multime nchisa
2. Reuniunea unei familii finite de multimi nchise este o multime nchisa
3. R si sunt multimi nchise
Definitia 1.3.4. Se spune c a y0 este punct frontier a al unei multimi A dac
a
este aderent si lui A si lui CA . Multimea punctelor frontier
a se numeste fron-
tiera multimii A si se noteaz a FrA.
Propriet
ati:
1. Marginile unei multimi marginite sunt puncte aderente
2. O multime A este nchisa daca si numai daca complementara sa CA este
deschis
a
3. O multime B este deschisa daca si numai daca complementara sa CB este
nchis
a
4. O multime nchisa si majorata si contine marginea superioara. O multime
nchis
a si minorat
a si contine marginea inferioara
5. Multimile R si sunt singurele multimi nchise si deschise
Definitia 1.3.5. Se spune ca o multime A este densa ntr-o multime B dac
a
a B A.
orice punct al lui B este aderent lui A, adic
Definitia 1.3.6. Un punct x0 R (nu neap arat din A) se numeste punct de
acumulare al lui A dac a orice vecinatate V a lui x0 contine cel putin un punct
a V A {x0 }. Multimea punctelor de acumulare
x din A diferit de x0 , adic
ale multimii A se noteaza A si se numeste multimea derivat a a lui A. Un
punct al multimii A care nu este punct de acumulare se numeste punct izolat.
O multime format a numai din puncte izolate se numeste multime discret a.
Propriet
ati:
1. Un punct x0 este punct de acumulare al unei multimi A daca si numai
dac
a n orice vecin
atate V a lui x0 exista o infinitate de puncte din A.
2. Dac
a o multime A are un punct de acumulare, ea este infinita.
3. O multime finit
a nu are puncte de acumulare.
4. Dac
a o multime marginita nu-si contine una din margini, aceasta este
punct de acumulare.
5. O multime este nchis
a daca si numai daca si contine toate punctele de
acumulare.
Definitia 1.3.7. O multime de numere reale se numeste multime compact
a
dac
a este nchis
a si m
arginit
a.
6
1.4 Exercitii
1. Pentru orice submultime nevida C R notam C = {x, x C}. Sa se
arate c a C este marginita, atunci sup(C) = inf C si inf(C) =
a dac
sup C.
R: C marginit a m = inf C R si M = sup C R. Vom arata ca m
este cel mai mic majorant al multimii C, care este la randul ei marginita.
m = inf C m x, x C m x, x C,
(a) ; R: da.
(b) R; R: da.
(c) un interval deschis (a, b); R: da.
(d) o semidreapta deschisa; R: da.
(e) un interval [a, b]; R: nu, [a,b] = (a, b) [a, b].
(f) un interval [a, b); R: nu.
(g) o semidreapta nchisa; R: nu.
= .
(h) {a}, a R; R: nu, {a}
7
5. S
a se afle aderenta urm
atoarelor multimi:
(a) R; R: R.
(b) ; R: .
(c) [a, b]; R: [a, b].
(d) {x0 }; R: {x0 }.
(e) (a, b], (a, b), [a, b); R: [a, b].
(f) o semidreapt a deschisa; R: aceeasi semidreapta, dar nchisa.
(g) Q; R: R.
(h) I = R Q; R: R.
(i) {1, 12 , . . . , n1 , . . . }; R: {1, 12 , . . . , n1 , . . . , 0}.
(j) {1, 2, . . . , n, . . . }; R: {1, 2, . . . , n, . . . }.
6. Sa se precizeze dac
a multimile A sunt dense fata de multimea B:
(a) A = (a, b], B = [a, b]; R: da.
(b) A = Q, B = R; R: da.
(c) A = R Q, B = R; R: da.
7. S
a se determine punctele de acumulare si punctele izolate ale submultimilor
D R urm atoare:
(a) D = (1, 1); R: Da = [1, 1], Di = .
(b) D = (, 1) (5, ); R: Da = (, 1] [5, ), Di = .
(c) D = Z; R: Da = , Di = Z.
(d) D = { x1 , x R, x 0}; R: Da = R, Di = .
(e) D = {(1)n n1 , n Z, n 1}; R: Da = {0}, Di = D.
(f) D = domeniu maxim de definitie pentru f (x) =arcsin(x 1 x2 );
R: Da = [0, 1], Di = {1}.
8. S
a se determine interiorul si frontiera multimilor
(a) A = {x R, x 1}; R: A
= (1, 1), FrA = {1, 1}.
(b) B = {x R, x = 1}; R: B
= , FrB = {1, 1}.
(c) C = Q; R: C = , FrC = R.
9. Fie multimea A = [0, 1) {2} [3, 4). Sa se calculeze A, A, A,
A,
A, A.
R: A
= (0, 1) (3, 4); A = [0, 1] {2} [3, 4]; A
= (0, 1) (3, 4);
= (0, 1) (3, 4); A
= [0, 1] [3, 4]; A
= [0, 1] [3, 4].
A
10. S
a se precizeze care din multimile urmatoare sunt compacte:
(a) o multime finita; R: da.
(b) un interval nchis; R: da.
(c) o reuniune finit a de intervale compacte; R: da.
(d) [a, b); R: nu.
(e) o semidreapt a; R: nu.
8
Capitolul 2
S
iruri de numere reale
2.1 Definitie. S
iruri m
arginite. S
iruri monotone
Definitia 2.1.1. Se numeste a n a(n)
sir de numere reale o functie real
definit
a pe multimea numerelor naturale N. Se noteaz a (an )nN sau doar (an ).
Numerele a1 , a2 , . . . se numesc termenii
sirului, iar numarul an se numeste
termenul general al sirului.
Definitia 2.1.2. 1. Un sir se numeste minorat (sau m arginit inferior)
daca exist
a un numar R astfel nc
at an , n N
2. Un sir se numeste majorat (sau m arginit superior) dac
a exist
a un
numar R astfel nc
at an , n N
irul (an ) este m
3. S arginit dac
a exist a numere reale < astfel nc
a dou at
an , n N
Observatii:
1. Un sir an este marginit daca si numai daca exista M > 0 astfel ncat
an M, n N
2. Dac a M > 0 si n0 N astfel ncat an M, n n0 , atunci sirul
a exist
este marginit.
Definitia 2.1.3. a a unui sir (an ) un
1. Se numeste marginea inferioar
num ar m = inf an cu propriet
atile:
nN
(a) m an , n N
(b) > m, n N astfel nc
at an <
a a unui sir (an ) un num
2. Se numeste marginea superioar ar M = sup an
nN
cu propriet
atile:
(a) an M, n N
(b) < M, n N astfel nc
at an >
9
Definitia 2.1.4. 1. Un sir se numeste cresc a an an+1 , n N
ator dac
2. Un sir se numeste descresc a an an+1 , n N
ator dac
3. S
irurile cresc
atoare si sirurile descresc
atoare se numesc
siruri mono-
tone
4. Un sir se numeste strict cresc a an < an+1 , n N
ator dac
5. Un sir se numeste strict descresc a an > an+1 , n N
ator dac
6. S
irurile strict cresc
atoare si sirurile strict descresc
atoare se numesc
siruri
strict monotone
Definitia 2.1.5. Dac a n1 < n2 < < np < . . . este un sir strict cresc ator de
sir al sirului (an ).
numere naturale, sirul an1 , an2 , . . . , anp , . . . se numeste sub
2.2 S
iruri convergente
Definitia 2.2.1. Un num ar a R este limita unui sir (an ) dac a orice vecin
atate
a lui a contine toti termenii sirului, cu exceptia unui num ar finit de termeni.
Se mai spune c a (an ) are limita a, sau c a sirul (an ) este convergent la a si
se noteaz
a
an a sau lim an = a.
n
S
irurile care nu sunt convergente se numesc
siruri divergente.
Teorema 2.2.1. Un num ar a R este limita unui sir (an ) dac
a si numai dac
a
pentru orice > 0, exist
a N N astfel ncat oricare ar fi n N , s a avem
an a .
Teorema 2.2.2. Fie (an ) si (n ) dou a siruri si a R. Dac
a an a n
pentru orice n si dac
a n este convergent la 0, atunci an este convergent la a.
Propriet
ati ale sirurilor convergente
1. Un sir convergent are o singura limita.
a (an ) este un sir convergent, atunci sirul (an ) este convergent si
2. Dac
avem
lim an = lim an
n n
7. Daca (an ) este un sir convergent si daca < lim an < , atunci exista
n
n0 N astfel nc a avem < an < , n n0 .
at s
10
Teorema 2.2.3 (Lema lui Stolz). Fie (an ) si (bn ) dou a siruri. Daca sirul
an
(bn ) este strict monoton si nem a abn+1
arginit, si dac n+1 bn
A (finit sau infinit),
atunci abnn A.
Teorema 2.3.2. Dac a (an ) si (bn ) sunt dou a siruri convergente, iar R,
atunci sirurile (an bn ), (an ) si (an bn ) sunt convergente si avem
an limn an
lim = .
n bn limn bn
a (an ) si (bn ) sunt dou
Teorema 2.3.4. Dac a siruri convergente si
atunci avem
lim abnn = ab
n
2.4 S
iruri fundamentale
Definitia 2.4.1. Un sir (an ) se numeste sir fundamental sau sir Cauchy
a pentru orice > 0, exist
dac a N N astfel nc
at oricare ar fi m N si n N
a avem am an < .
s
Un sir (an ) este fundamental daca si numai daca pentru orice > 0, exista
N N astfel nc
at oricare ar fi n N si oricare ar fi p N sa avem an+p an < .
Teorema 2.4.1. Orice subsir al unui sir convergent este de asemenea conver-
gent si are aceeasi limit
a.
11
Teorema 2.4.2 (Lema lui Cesaro). Orice sir m
arginit contine cel putin un
subsir convergent.
Teorema 2.4.3 (Criteriul general al lui Cauchy). Un sir (an ) este con-
vergent dac
a si numai dac
a este sir fundamental.
Teorema 2.4.4 (Weierstrass). Orice sir monoton si m
arginit este convergent.
Teorema 2.4.5. Dac a (an ) si (bn ) sunt dou
a siruri de numere reale care
verific
a urm
atoarele dou
a conditii:
1. a1 a2 an bn b2 b1
2. limn (an bn ) = 0
atunci sirurile (an ) si (bn ) sunt convergente si au aceeasi limit
a.
Teorema 2.4.6. Pentru orice num ar real x exist a siruri (rn ) si (sn ) de
a dou
numere rationale cu urm
atoarele propriet
ati:
1. r1 r2 rn sn s2 s1
2. lim rn = x = lim sn .
n n
Propozitia 2.4.1. S
irul
1 n
)
en = (1 +
n
este un sir cresc
ator si m
arginit si are limita egal
a cu num
arul irational
e 2, 71828.
Propriet
ati suplimentare ale sirurilor convergente
1. Limita unui sir cresc ator si convergent este mai mare decat toti termenii
sirului, iar limita unui sir descrescator si convergent este mai mica decat
toti termenii sirului.
2. Dac a an a si an < a, n N, se poate schimba ordinea termenilor astfel
nc
at s
a obtinem un sir crescator convergent catre a.
3. Dac a an a si an > a, n N, se poate schimba ordinea termenilor astfel
nc
at s
a obtinem un sir descrescator convergent catre a.
4. Daca an a si an a, n N si daca exista o infinitate de termeni la
st
anga lui a si o infinitate de termeni la dreapta lui a, atunci se pot forma
cu termenii sirului dou a subsiruri (bn ) si (cn ), primul crescator, al doilea
descresc
ator, ambele convergente catre a.
5. Dac a (an ) si (bn ) sunt doua siruri convergente cu aceeasi limita c, orice
sir obtinut cu termenii celor doua siruri, ntr-o ordine oarecare, este con-
vergent si are limita c.
6. Un num ar a este punct de acumulare al unei multimi A daca si numai
dac
a exist
a un sir convergent la a, format din puncte din A diferite de a.
7. Un num ar a este punct aderent al multimii A daca si numai daca exista
un sir de puncte din A convergent la a.
8. O multime A este nchis
a daca si numai daca oricare ar fi sirul convergent
de puncte din A, limita sirului apartine de asemenea lui A.
12
2.5 Dreapta ncheiat
a. S
iruri cu limit
a
Definitia 2.5.1. 1. Dac
a multimea A nu este majorata, vom spune c
a marginea
ei superioara este + si scriem sup A = +, adic
a
(a) x < +, x A
a < +, exist
(b) dac a x A astfel nc
at < x
2. Daca multimea A nu este minorata, vom spune c
a marginea ei inferioar
a
este si scriem inf A = , adic
a
(a) x > , x A
a > , exist
(b) dac a x A astfel nc
at > x
Definitia 2.5.2. Multimea format a cu +
a din toate numerele reale, mpreun
si , se numeste dreapta ncheiata si se noteaz
a cu R.
Definitia 2.5.3. 1. Se numeste vecin atate a lui + o multime care contine
arginit de forma (a, +)
un interval deschis si nem
2. Se numeste vecin atate a lui o multime care contine un interval
arginit de forma (, a)
deschis si nem
Observatie: + este prin definitie punct de acumulare al oricarei multimi
nemajorate, iar punct de acumulare al oricarei multimi neminorate.
Definitia 2.5.4. 1. Spunem c a + este limita unui sir (an ) dac a orice
vecinatate a lui + contine toti termenii sirului, cu exceptia unui numar
finit dintre ei. Scriem lim an = + sau an +
n
2. Spunem c a este limita unui sir (an ) dac a orice vecinatate a lui
contine toti termenii sirului, cu exceptia unui numar finit dintre ei. Scriem
lim an = sau an
n
a an si bn < an , n N, atunci bn
2. Dac
Teorema 2.5.3. 1. Orice sir cresc arginit are limita +
ator si nem
2. Orice sir descresc arginit are limita
ator si nem
13
Propriet
ati ale sirurilor cu limit
a:
1. Dac
a un sir are limit
a, orice subsir al sau are aceeasi limita;
2. Din orice sir se poate extrage un subsir care are limita;
3. Daca un sir are limit
a, prin adaugarea sau nlaturarea unui numar finit de
termeni, obtinem un sir cu aceeasi limita
4. Prin schimbarea ordinii termenilor unui sir care are limita, se obtine un
sir cu aceeasi limit
a
5. Dac a an +, se poate schimba ordinea termenilor astfel ncat sa obtinem
ator cu limita +
un sir cresc
6. Dac a an , se poate schimba ordinea termenilor astfel ncat sa obtinem
ator cu limita
un sir descresc
7. Daca (an ) si (bn ) au aceeasi limita L R, atunci orice sir format cu
termenii sirurilor (an ) si (bn ), ntr-o ordine oarecare, are limita L.
Operatii cu siruri cu limit
a
a an + sau an , atunci an +
1. Dac
2. Dac a sirurile (an ) si (bn ) au limita si daca suma limitelor are sens, atunci
sirul (an + bn ) are limit a si
lim (an + bn ) = lim an + lim bn
n n n
Caz exceptat .
a sirul (an ) are limita si R, atunci sirul an are limita si
3. Dac
lim (an ) = lim an
n n
Caz exceptat 0
a sirurile (an ) si (bn ) au limita si daca raportul limitelor are sens,
5. Dac
atunci sirul ( abnn ) are limita si
lim an
an n
lim =
n bn lim bn
n
0
Cazuri exceptate , .
0
14
1, a=1
, a>1
Teorema 2.5.4 (Limite fundamentale). 1. limn a =
n
0, a (1, 1)
, a 1
, ak > 0
2. lim (ak nk + ak1 nk1 + + a1 n + a0 ) = {
n , ak < 0
( ak ) , k > m
ak nk + ak1 nk1 + + a1 n + a0 bmak
3. lim = , k=m
n bm nm + bm1 nm1 + + b1 n + b0
bm
0, k<m
1 xn 1
4. lim (1 + ) = lim (1 + xn ) xn = e
xn xn x n 0
ln(1 + xn )
5. lim =1
xn 0 xn
axn 1
6. lim = ln a
xn 0 xn
(1 + xn )r 1
7. lim =r
xn 0 xn
sin xn tg xn arcsin xn arctg xn
8. lim = lim = lim = lim =1
xn 0 xn xn 0 xn xn 0 xn xn 0 xn
nk
9. lim = 0, k N, a > 1.
n an
15
2.6 Exercitii
1. Folosind criteriul de convergenta cu sa se arate ca
lim ( 2n + 3 2n) = 0.
n
n3
a a 1 < [a] a, a R. Aplicand aceasta inegalitate
R: Se stie c
pentru a = x2 , 3x2 , . . . , (2n 1)x2 si sumand, obtinem:
16
6. S
a se calculeze limitele sirurilor:
5 2n n2 4 n2 n n2 2 n + 1 en en
a) ; b) ; c) 3 ; d)(1)n 3 , e) ; f) n
3n 7 n+5 n +1 n +1 1 n 3n 2 e + en
1 n3 n n1 n
g)n sin ; h) ( ) ; i) ( ) ; j) n + 1 n; k)n n2 4n
n n n+1
7. Folosind lema lui Stolz sa se calculeze limitele sirurilor:
(a) xn = 1 +2np+1
++n
p p p
;
(n+1)p (n+1)p
R: limn xn = limn (n+1)p+1 np+1
= limn 1 np ++C p n+1
Cp+1
=
p+1
1
p+1
.
(b) xn = k=1 1+2+k3++k ;
n
1
n
R: limn xn = limn 1+2++
n+1
n+1
= limn 1
n+2
= 0.
8. S
a se calculeze limitele sirurilor:
n
(a) xn = ( ) ;
n+ n+2
2 n+1
limn n[
n+ n+2
1]
R: limn xn = e 2 n+1
= e0 = 1;
(b) xn = sin2 n + sin2 n+1
+ + sin2 2n
;
R: G asim (n + 1) sin 2n < xn < (n + 1) sin2 n , de unde rezulta ca
2
limn xn = 0;
ln(n2 +en )
(c) xn = ln(n4 +e2n )
;
en )
2
n+ln(1+ n
R: limn xn = limn = 21 ;
2n+ln(1+ en2n )
4
n
(d) xn = ( a n 2+b n ) ;
1 1
1 1
limn n[ a n 2+b n 1] ln a+ln b
R: limn xn = e =e 2 = ab.
9. S
a se determine parametrii reali a, b, c astfel ncat
lim n(an 2 + bn + cn2 ) = 1.
n
10. S
a se studieze convergenta sirului recurent liniar dat prin:
1 4
x0 = 0, xn+1 = xn + , n 0.
3 3
1 31n
R: Avem xn = 4
3
(1 + 1
3
+ + 1
3n1
) = 4
3
1 31
= 2 2
3n
, de unde obtinem
limn xn = 2.
17
Capitolul 3
se numeste
sirul sumelor partiale.
Exemple de serii:
1 1 1 1
= 1 + + + + + . . . (seria armonica)
n=1 n 2 3 n
a = 1 + a + a + a + + a + . . . , a R (seria geometrica)
n 2 3 n
n=0
Definitia 3.1.2. Spunem ca seria n=1 an este convergent a daca sirul sumelor
partiale Sn corespunz
ator seriei converge c a S R, numit
atre o valoare finit a
suma seriei. In caz contrar, spunem c a seria este divergent a.
Propriet
ati ale seriilor:
1. Dac
a ntr-o serie convergenta se schimba ordinea unui numar finit de ter-
meni, seria obtinut
a este tot convergenta si are aceeasi suma.
2. Dac
a ntr-o serie divergenta se schimba ordinea unui numar finit de ter-
a este tot divergenta si are aceeasi suma + sau .
meni, seria obtinut
3. Daca la o serie convergenta adaugam sau eliminam un numar finit de
termeni, seria obtinut
a este tot convergenta, dar n general are alta suma.
4. Dac
a la o serie divergenta adaugam sau eliminam un numar finit de ter-
a este tot divergenta cu aceeasi suma + sau .
meni, seria obtinut
18
a seria
5. Dac n=1 an este convergent
a, sirul sumelor partiale este marginit.
6. Dac a seria n=1 an este formata din termeni pozitivi, iar sirul sumelor
partiale este m
arginit, atunci seria este convergenta.
a seria
7. Dac a, atunci lim an = 0.
n=1 an este convergent
n
a an bn , n 1, atunci A B.
(c) Dac
Observatii:
a sumele A si B sunt + sau , teorema de mai sus este valabila
1. Dac
a A + B are sens.
dac
a an = + si 0, atunci seria an este divergenta.
2. Dac
n=1 n=1
Teorema 3.1.2 (Criteriul general al lui Cauchy). O serie an este conver-
n=1
genta dac
a si numai dac a pentru orice > 0, exist
a N N astfel nc
at oricare
ar fi n N si oricare ar fi p 1 s
a avem
an bn este convergent
a.
n=1
19
Teorema 3.1.5 (Criteriul lui Leibniz). Fie o serie alternat a (1)n an . Daca
sirul an este descresc
ator si convergent c
atre 0, atunci seria este convergent
a.
a seria an este absolut convergent
Definitia 3.1.4. Spunem c a dac
a seria
n=1
modulelor an este convergent
a.
n=1
20
Teorema 3.2.5. a an este convergent
1. Seria geometric a a (0, 1)
a dac
n=0
si divergent a a 1.
a dac
1
2. Seria armonic a
a generalizat p
este convergent a p > 1, si diver-
a dac
n=1 n
gent
a daca p 1.
In continuare prezentam c ateva criterii de convergenta n care natura unei
serii este g
asit
a prin calculul unor limite:
Teorema 3.2.6 (Criteriul r adacinii). Fie seria cu termeni pozitivi an astfel
n=1
nc a limita L = lim n an . Atunci:
at exist
n
a L < 1, atunci seria este convergent
1. dac a;
a L > 1, atunci seria este divergent
2. dac a.
Exemplu:
2n
(1 + n1 )
n=1 en
Teorema 3.2.7 (Criteriul raportului). Fie seria cu termeni pozitivi an astfel
n=1
an+1
nc a limita L = lim
at exist . Atunci:
n an
21
3.3 Exercitii
1. S
a se arate c
a seria
1
n=1 n(n + 1)
este convergent
a si s
a se calculeze suma ei.
n
2. S a
a se arate c este divergenta.
n=1 2n 1
1 1
3. Seria (1)n 2
este absolut convergent
a , iar (1)n este semicon-
n=1 n n=1 n
vergent
a.
4. S
a se calculeze suma seriilor:
(a) 1
n=1 (3n2)(3n+1)
R: Sn = 31 nk=1 ( 3k2
1
3k+1
1
) = 3n+1
n
S = 13 .
(b)
n=1 ( n + 2 2 n + 1 + n)
R: Sn = 1 2 + n + 2 n + 1 = 1 2 + n+2+1 n+1 S = 1 2
5. S
a se stabileasc
a natura seriilor verificand daca este indeplinita conditia
necesar
a pentru convergenta seriilor:
(a)
1
nn+ n
n=1 (n+ n )
1 n
2 n
R: limn un = limn n n ( nn2 +1 ) = 1 seria este divergenta.
(b)
n=1 ( n + 3n + 1 n )
4 2 2
n +3n +1+n
de unde rezult a c
a seria este convergenta.
(b)
n=1
ln n
cos nx
n
(2n+1)x
sin sin x
R: an = n
ln
0; Sn = nk=1 cos kx = 2 2
1
n
n 2 sin x
2 sin x
2
N seria este convergenta.
7. Folosind criteriul lui Abel, sa se studieze convergenta seriilor:
(1)
(a)
n n
n
n=2
ln n
(1)n
R: an = n n 1, n=2 ln n convergent
a conform criteriului lui
Leibniz seria este convergenta.
22
(b) sin n
n=1 n ln n
n+1
R: an = ln n+1
n
0, sin n
n=1 n convergenta conform exercitiului an-
terior seria este convergenta.
8. Folosind criteriul lui Leibniz, sa se studieze natura seriilor:
(1)
(a)
n+1
n=1 nln n
R: un = nln
1
n
0 seria este convergenta
(b)
n=1 (1)
n+1
tg n
1
n
R: un = tg n
1
n
0 seria este convergenta
R: un = 21 , vn = n1 . un+1
> vn+1
, n=1 vn divergenta n=1 un
n +7n un vn
este divergenta;
11. Folosind criteriul 3 de comparatie sa se studieze natura seriilor:
(a)
n=1 1 ;
n+1
(b)
n=1
n+5
n3 2n+3
;
(c) n=1 n e
2 n
R: un = n2 e n , vn = n12 ; limn uvnn = limn = 0;
4
n
e n n=1 vn
a
convergent n=1 un este convergenta;
(d)
n=1 (1 cos n )
2 sin2
2
R: un = 1cos n , vn = 1
n2
; limn un
vn
= limn 1
2n
= 2
; n=1 vn
a
n2
convergent n=1 un este convergent
a;
(e)
n
n
n=1 ln n
R: un = ln nn , vn = ln1n ; limn uvnn = limn n n = 1;
n
n=1 vn diver-
a
gent n=1 un este divergent
a .
23
12. Folosind criteriul de condensare, sa se determine natura seriilor:
(a) ln n
n=2 n
R: un = lnnn este descrescator, si avem
n=2 2 u2n = n=2 n ln 2 di-
n
vergenta n=2 un divergenta.
(b) 1
n=2 n ln2 n
R: un = n ln12 n este descrescator, si avem
n=2 2 u2n =
n 1
ln2 2
n=2 1
n2
convergent a n=2 un convergenta.
13. Folosind criteriul r
ad
acinii, sa se determine natura seriilor:
(a)
n=1
2n+1
nn
;
(b)
n2
n=1 ( n+1 )
n
;
(c)
2n+1
n=1 ( n+1 )
2n+3
2n+1
R: limn n un = limn ( 2n+3
n+1
) n = 4 > 1 seria este divergenta;
(d)
2
n=1 ( n +
2 2n + 5 n)n
R: limn n un = e 2 < 1 seria este convergenta.
a2
(a)
n=1
159...(4n3)
4n n!
R: limn n ( uun+1n
1) = 3
4
< 1 seria este divergenta;
(b)
n=1
147...(3n+1)
1
258...(3n+2) 2n+1
R: limn n ( uun+1n
1) = 4
3
> 1 seria este convergenta;
24
(c)
n=1
n!n2
a(a+1)(a+2)...(a+n)
, a>0
R: limn n ( un+1 1)
un
= a 2. Daca a < 3 seria este divergenta,
a a > 3 seria este convergenta, iar daca a = 3, obtinem o serie
dac
care conform criteriului III de comparatie are aceeasi natura cu seria
armonica, deci este divergenta.
16. Folosind criteriul logaritmic, sa se determine natura seriilor:
(a)
n=2 a
ln n
, a>0
1
ln
R: limn lnunn = ln a1 . Daca 0 < a < 1e ln a1 > 1 seria este
convergent
a. Daca a > 1e seria este divergenta. Daca a = 1e obtinem
seria armonic
a, care este divergenta.
(b)
n=2
1
lnp n
ln u1n
R: limn ln n
= limn p ln(ln
ln n
n)
= 0 < 1 seria este divergenta.
(c)
n=1
1
nn
ln u1n
R: limn ln n
= > 1 seria este convergenta.
17. S
a se arate c
a seriile urmatoare sunt absolut convergente:
(1)
(a)
n
n=1 n2 +sin n2
R:
n=1 un = n=1 n2 +sin n2 , care conform criteriului III de comparat
1
ie
are aceeasi natura cu n=1 n2
1
, deci convergent
a .
(b) sin nx
n=1 n2
R: Avem c a un < n12 , deci conform criteriului I de comparatie,
n=1 un este convergenta.
(c)
n=1 (1) 25...(3n1)
n 35...(2n+1)
R:
n=1 un = n=1
35...(2n+1)
25...(3n1)
care este convergenta conform criteri-
ului raportului.
18. S
a se studieze convergenta absoluta si semiconvergenta seriei:
sin nx
p
n=1 n
25
Capitolul 4
Limite si continuitate
lim f (x) = L
xa
Altfel spus, f (x) se poate apropia oricat de mult de L, daca x este suficient
de aproape de a. In multe cazuri, valoarea acestei limite se evalueaza calculand
f (a), daca acesta exist
a.
Definitia 4.1.2. Fie o functie f D R si a R un punct de acumulare al lui
D. Spunem c a f are limita la st anga L c and x tinde c
atre a si scriem
lim f (x) = L
xa
lim f (x) = L
xa
26
Teorema 4.1.2. O functie f D R monoton
a pe D are limite laterale n
orice punct de acumulare al multimii D.
3. lim f (x)g(x) = LM
xa
4. lim f (x) = L
xa
f (x) L
5. lim = a M 0
dac
xa g(x) M
6. lim [f (x)] = L atunci c
and ridicarea la putere este posibil
a
xa
P (x) P (a)
b) lim = .
xa Q(x) Q(a)
Teorema 4.1.5 (teorema clestelui). Fie functiile f, g, h cu proprietatea c a
f (x) g(x) h(x) pentru orice x ntr-un interval deschis contin
andu-l pe a
(eventual mai putin chiar n x = a). Dac
a
lim f (x) = L
x
27
Cu alte cuvinte, f (x) se poate apropia oricat de mult de L, daca x este
suficient de mare. In mod similar se defineste si limita unei functii catre :
Definitia 4.2.2. Fie o functie f D R, unde D contine un interval nem
arginit
la st
anga. Spunem c a f are limita L c atre si scriem
and x tinde c
lim f (x) = L
x
Propriet
ati:
1. Daca o functie f D R are limita n a D , atunci aceasta limita este
unic
a;
a lim f (x) = L, atunci lim f (x) = L;
2. Dac
xa xa
28
a functia f D R are limita finita n a si daca < lim f (x) < ,
7. Dac
xa
atunci exist atate V a lui a astfel ncat sa avem < f (x) <
a o vecin
pentru orice x V D, x a.
P (x)
lim este:
x Q(x)
a m < n;
(a) 0, dac
(b) am
bn
a m = n;
dac
4.3 Asimptote
Definitia 4.3.1. Spunem c ax=a
a graficul functiei f are asimptota vertical
dac
a
lim f (x) = sau lim f (x) =
xa xa
sau ambele.
Definitia 4.3.2. Spunem c
a graficul functiei f are asimptota orizontal
a
y = L daca
lim f (x) = L sau lim f (x) = L
x x
sau ambele.
sau ambele.
In cazul n care exist
a, valorile lui m si n se calculeaza ca fiind
f (x)
m = lim , n = lim [f (x) mx]
x x x
29
4.4 Limite fundamentale
Teorema 4.4.1. Exist
a urm
atoarele limite fundamentale:
sin x tg x arcsin x arctg x
1. lim = lim = lim = lim =1
x0 x x0 x x0 x x0 x
ln(x + 1)
2. lim =1
x0 x
ax 1
3. lim = ln a
x0 x
(1 + x)a 1
4. lim =a
x0 x
4.5 Continuitate
Definitia 4.5.1. Fie f D R si a D. Se spune c a functia f este continua
n punctul a dac a pentru orice vecinatate U a lui f (a), exist
a o vecin
atate V a
at oricare ar fi x V D s
lui a astfel nc a avem f (x) U . Se mai spune c aa
este punct de continuitate al lui f .
Observatii:
problema continuit atii nu are sens n punctele n care functia nu este
a (n particular n );
definit
punctul a D dar nu este n mod necesar punct de acumulare pentru D,
ci poate fi si punct izolat al lui D.
Teorema 4.5.1. O functie f D R este continu
a n orice punct izolat al
domeniului de definitie.
Teorema 4.5.2. O functie f D R este continu a ntr-un punct de acumulare
a D dac
a si numai dac
a functia are limit a cu f (a):
a n a si aceasta este egal
Limita unei functii ntr-un punct poate fi infinita. Daca nsa functia este
continu
a n acel punct, limita este finita.
Teorema 4.5.3. Fie o functie f D R si a D. Urm
atoarele afirmatii sunt
echivalente:
1. f este continu
a n a
2. pentru orice sir xn a, xn D, avem f (xn ) f (a)
3. pentru orice > 0, exist
a > 0 astfel nc
at x D cu x a < , s
a avem
f (x) f (a) <
4. pentru orice vecin atate U a lui f (a), exist
a > 0 astfel nc
at x D cu
x a < , s
a avem f (x) U
5. pentru orice > 0, exista o vecin at x V D,
atate V a lui a astfel nc
a avem f (x) f (a) <
s
30
Definitia 4.5.2. Fie f D R. Spunem c
a f este continu
a pe D dac
a este
continua n orice a D.
Alte exemple de functii continue: functiile polinomiale, rationale, exponen-
tiale, logaritmice, trigonometrice sunt continue pe domeniile pe care sunt defi-
nite.
Definitia 4.5.3. Fie f D R si a D. Spunem c
a
1. f este continu
a la st
anga n a dac
a
2. f este continu
a la dreapta n a dac
a
31
a functiile f, g D R este continue n a D (sau pe D), atunci
2. dac
functiile min(f, g) si max(f, g) sunt continue n a (sau pe D)
32
Teorema 4.5.11 (Weierstrass). Fie o functie f [a, b] R continu
a. Atunci
a x1 , x2 [a, b] astfel nc
exist at
f (x1 ) f (x) f (x2 ), x [a, b].
m = f (x1 ) se numeste valoare minim
a a lui f , iar M = f (x2 ) se numeste
valoare maxim a a lui f .
O astfel de functie, care are proprietatea ca
C > 0 astfel ncat f (x) < C
se numeste m arginit
a. Asadar, o functie continua definita pe un interval compact
(nchis si m
arginit), este marginita si si atinge marginile.
Problemele de maxim si minim apar foarte des n aplicatii practice. Teo-
rema anterioar a arata existenta maximului si minimului unei functii, insa nu
spune nimic despre cum putem gasi aceste valori, lucru care va fi nsa posibil
cu ajutorul instrumentelor date de calculul diferential.
Definitia 4.5.6. O functie f D R este uniform continu a pe D dac a
oricare ar fi > 0, exist at oricare ar fi x , x D cu x x < ,
a > 0 astfel nc
a avem f (x ) f (x ) < .
s
Orice functie uniform continua este continua.
Teorema 4.5.12. O functie continu
a pe o multime compact
a este uniform con-
tinu
a pe aceast
a multime.
4.6 Exercitii
x2 + x + 4
1. S
a se calculeze lim
s i lim 2x + 1.
xa x3 2x2 + 7 x2
2. Daca 5 2x2 f (x) 5 x2 pentru x [1, 1], atunci sa se calculeze
lim f (x).
x0
1 x
3. S
a se calculeze lim si lim .
x x x x2 + 1
4. S
a se calculeze:
1 1 1
lim , lim , lim 2 , lim (3x3 x2 + 2), lim (x4 5x3 x)
x0 x x0 x x0 x x x
5. S
a se calculeze limitele:
2x2 x + 3 5x + 2 x3 + 1
lim , lim , lim
x 3x2 + 5 x 2x3 1 x x2 + 1
6. S
a se g
aseasc
a asimptotele verticale, orizontale si oblice ale functiilor:
1 x4 + x2 x2 + 1
, , .
x2 x x4 + 1 x
a se studieze continuitatea functiilor x, x1 , [x] pe domeniile lor de
7. S
definitie.
8. S
a se g
aseasc
a aria maxima a unui dreptunghi de perimetru 200.
a se studieze semnul functiei f R R, f (x) = x3 4x.
9. S
33
4.7 Appendix
4.7.1 Functia exponential
a si functia logaritmic
a
Definitia 4.7.1. Se numeste functie exponential a o functie f R (0, )
a prin f (x) = ax , unde a este o constant
dat a (a > 0).
a pozitiv
Propriet
ati ale functiei exponentiale:
1. a0 = 1
2. ax+y = ax ay
3. ax = 1
ax
ax
4. axy = ay
5. (ax )y = axy
6. (ab)x = ax bx
Trec
and pe x la limit atre obtinem:
a c
a a > 1, atunci lim ax = 0 si lim ax =
1. dac
x x
Trec
and pe x la limit atre 0 sau obtinem:
a c
a a > 1, atunci lim loga x = si lim loga x =
1. dac
x0 x
Observatii:
(a) Pentru aceeasi valoare a constantei a > 0, a 1, functiile exponentiala si
logaritmic
a corespunzatoare sunt inverse una alteia. Asadar, avem:
loga (ax ) = x, x R
aloga x = x, x > 0.
34
(b) Doua cazuri particulare de functii exponentiale, respectiv logaritmice pe
care le vom folosi des sunt cele obtinute pentru cazul particular n care
constanta a este numarul irational
1 x
e = lim (1 + ) = 2, 71828...
x x
si anume
f R (0, ), f (x) = ex
g (0, ) R, g(x) = loge x = ln x.
asociiind fiec
arui num
ar real t valorile coordonatelor punctului corespunzator Pt
de pe cercul trigonometric. Astfel, cos t si sin t sunt abscisa, respectiv ordonata
punctului corespunz ator lui t de pe cercul trigonometric.
Definim acum functia
sin x
tg R {(2k + 1) ; k Z} R, tgx = .
2 cos x
Aplicatie: S
a se scrie valorile functiilor trigonometrice sin, cos si tg core-
spunz
atoare urmatoarelor numere reale:
3 7 3 5
0, , , , , , , , , , 2
6 4 3 2 4 6 2 3
Propriet
ati ale functiilor trigonometrice:
(a) sin2 t + cos2 t = 1
(b) functiile sin si cos sunt periodice de perioada 2, iar functia tg este periodica
de perioad a :
35
(d) cos ( 2 t) = sin t si sin ( 2 t) = cos t
(e) functiile sin, cos si tg sunt continue pe domeniile lor de definitie.
Restr ang and domeniile de definitie ale functiilor trigonometrice definite mai
sus astfel nc
at ele s
a devin
a bijective, putem defini inversele lor:
arcsin [1, 1] [ , ]
2 2
arccos [1, 1] [0, ]
arctg R ( , )
2 2
36
Capitolul 5
Derivabilitate
f (x) f (a)
f (a) = lim
xa xa
dac
a aceasta exist
a. Dac
a limita de mai sus este finit
a, spunem c
a f este deriv-
abil
a n a.
a functia f I R este derivabil
Teorema 5.1.1. Dac a n a I, atunci este
continu
a n a.
Derivata unei functii intr-un punct, daca exista, este egala cu panta tangentei
la graficul functiei n acel punct. Asadar, derivata ne da o masura a vitezei cu
care creste (sau scade) functia n vecinatatea acelui punct.
Definitia 5.1.2. Fie f I R si a I. Se numeste derivat
a la st
anga
(respectiv la dreapta) limita
37
Definitia 5.1.4. Spunem c a functia f I R este derivabil
a pe I dac
a este
a n orice a I.
derivabil
a functia f I R este derivabil
Observatie 5.1.1. Dac a pe I, atunci f este
continu
a pe I.
Definitia 5.1.5. Fie f I R derivabil a. Functia f I R care asociaza
arui punct x I valoarea derivatei f (x) se numeste functia derivat
fiec a a lui
f.
38
Teorema 5.1.5. Fie functiile f I J si g J R derivabile. Atunci si
a g f I R este derivabil
functia compus a, iar derivata ei este dat
a prin:
Aplicatii:
1. S
a se g a valorile a, b R pentru care functia
aseasc
ax + b, x < 0
f R R, f (x) =
2 sin x + 3 cos x, x0
2. S
a se calculeze derivatele functiilor:
(a) f (x) = 3 x2 2 3
3
x
2
(b) f (x) = x (5 x x3 )
x5 3+x6
(c) f (x) = (4+x2 )3
(d) f (x) =
sin x
1+cos x
3. S
a se determine coordonatele punctelor de intersectie ale axei Ox cu tan-
gentele la graficul functiei f (x) = x+1
x3
care formeaza unghiul 3
4
cu axa
Ox;
Dac a a este punct de maxim sau minim local al functiei f , atunci spunem
ca este punct de extrem local al lui f . Daca una dintre inegalitatile de la (5.1)
are loc pentru orice x I, spunem ca este un punct de extrem global al lui f .
Teorema 5.2.1 (Fermat). Fie f I R si a un punct de extrem local din
interiorul lui I. Dac
a f are derivat
a n a, atunci aceasta este nul
a:
f (a) = 0.
39
Teorema 5.2.2 (Rolle). Fie o functie f I R si dou
a puncte a, b I, a < b.
Dac
a sunt indeplinite conditiile:
a pe [a, b];
1. f este continu
a pe (a, b);
2. f este derivabil
3. f (a) = f (b),
a cel putin un punct c (a, b) n care derivata se anuleaz
atunci exist a:
f (c) = 0.
f (b) f (a)
= f (c) (5.2)
ba
Teorema lui Lagrange este o generalizare a teoremei lui Rolle. Formula (5.2)
poart
a numele de formula cresterilor finite.
Observatii
Teorema lui Lagrange r amane adevarata daca se presupune ca functia f
are derivat
a finit
a sau infinita pe intervalul deschis;
Punctul intermediar c din formula cresterilor finite depinde at
at de functia
f c
at si de punctele a si b;
Daca graficul functiei f admite tangenta n fiecare punct (cu exceptia
eventual a extremit atilor), exista cel putin un punct pe grafic (care nu
coincide cu extremit atile), n care tangenta este paralela cu coarda care
uneste extremit
atile.
O alt a aplicatie a derivabilitatii, consecinta a teoremei lui Lagrange, este
stabilirea monotoniei unei functii:
Teorema 5.2.4. Fie f I R o functie derivabil
a pe I, unde I este un interval
deschis. Atunci avem:
a f (x) = 0, x I, atunci f este constant
1. dac a pe I;
a f (x) > 0, x I, atunci f este strict cresc
2. dac atoare pe I;
a f (x) < 0, x I, atunci f este strict descresc
3. dac atoare pe I;
4. dac atoare pe I, atunci f (x) 0, x I;
a f este cresc
5. dac atoare pe I, atunci f (x) 0, x I.
a f este descresc
Asadar studiind semnul derivatei unei functii putem trage concluzii asupra
punctelor de extrem si a monotoniei acestei functii.
40
Teorema 5.2.5. Dac a f este continu a pe I, derivabila pe I {x0 } si dac a
derivata sa f are limit a finit a n punctul x0 , atunci f (x0 ) exist
a sau infinit a
si f (x0 ) = lim f (x0 ).
xx0
Urm
atoarea teorem
a este o generalizare a teoremei lui Lagrange:
Teorema 5.2.8 (Cauchy). Fie functiile f, g I R si dou
a puncte a, b I,
a < b. Dac
a sunt indeplinite conditiile:
1. f si g sunt continue pe [a, b];
2. f R R, f (x) = xex
2
x2 +2x+4
3. f R {0} R, f (x) = 2x
x2 1
4. f R {2, 2} R, f (x) = x2 4
O alt
a aplicatie a derivabilitatii este n calculul unor limite pentru cazurile
de nedeterminare 00 si
.
Teorema 5.2.9 (Regula lui lHospital pentru cazul 00 ). Fie dou a functii
f, g I R derivabile si c un punct de acumulare al lui I. Dac
a sunt ndeplinite
conditiile:
1. g (x) 0, x I;
2. lim f (x) = lim g(x) = 0;
xc xc
f (x)
3. exist
a limita lim = L, finit
a sau infinit
a;
xc g (x)
atunci
f (x)
lim = L.
xc g(x)
41
Teorema 5.2.10 (Regula lui lHospital pentru cazul ). Fie dou a functii
f, g I R derivabile si c un punct de acumulare al lui I. Daca sunt ndeplinite
conditiile:
1. g (x) 0, x I;
2. lim g(x) = ;
xc
f (x)
3. exist
a limita lim = L, finit
a sau infinit
a;
xc g (x)
atunci
f (x)
lim = L.
xc g(x)
Observatii
Regulile lui lHospital se pot aplica de mai multe ori
Pentru a reduce volumul de calcul este indicat s a se combine regulile lui
lHospital cu limitele fundamentale si cu operatiile cu limite de functii.
n cazul 0 se poate aplica regula lui lHospital pentru f g = f
1
g
gf
1 1
n cazul se poate aplica regula lui lHospital pentru f g = 1
fg
3 x
5. lim (1 + sin )
x x
42
Multe probleme ingineresti sunt prea dificile pentru a putea fi rezolvate ex-
act, motiv pentru care n multe situatii se opteaza pentru solutii aproximative
cu o tolerant
a acceptabil
a. O alta aplicatie a derivatelor este n gasirea unor
aproximari polinomiale pentru o functie n vecinatatea unui punct dat.
Definitia 5.2.3. Fie f I R si a I. Se numeste linearizare a functiei f
n vecin
atatea lui a, functia de gradul 1 definit
a prin
P1 (x) = f (a) + f (a)(x a)
Graficul linearizarii n a este de fapt chiar tangenta la graficul functiei f n
punctul corespunz ator lui a. Asadar, P1 (x) descrie comportamentul lui f (x) n
vecin
atatea lui a mai bine dec at orice alta functie de gradul 1.
Aplicatii:
1. Sa se g
aseasca lineariz arile functiilor 1 + x n jurul lui 0 si x1 n jurul lui
1
2
.
2. Folosind linearizarea
lui x n jurul lui 25, sa se gaseasca o valoare aprox-
imativ a a lui 26.
Daca functia f I R admite derivate de ordin superior n vecinatatea lui
a I, atunci putem g asi aproximari mai bune pentru f n vecinatatea lui a,
folosind polinoame de grad superior (2,3,...). Astfel, aproximarea de ordinul 2
f (a)
P2 (x) = f (a) + f (a)(x a) + (x a)2
2
descrie comportamentul lui f n vecinatatea lui a mai bine decat aproximarea
de ordinul 1 (linearizarea) si decat orice alta functie polinomiala de gradul 2.
Pe cazul general, daca f admite derivate de ordin n pe un interval deschis
contin
andu-l pe a, atunci polinomul
f (a) f (a) f (n) (a)
Pn (x) = f (a) + (x a) + (x a)2 + + (x a)n (5.4)
1! 2! n!
are proprietatea c
a derivatele lui calculate n a sunt egale cu cele ale functiei f
n a:
Pn (a) = f (a), Pn (a) = f (a), . . . , Pn(n) (a) = f (n) (a)
si n consecint
a descrie comportamentul lui f n vecinatatea lui a mai bine decat
orice alt polinom de grad n.
Polinomul definit de (5.4) se numeste polinom Taylor de grad n al lui f
n a.
Aplicatie: S a se gaseasc
a polinomul Taylor de ordinul n corespunzator
functiei ex n vecin
atatea lui 0, si cu ajutorul acestuia sa se aproximeze numarul
e.
Teorema 5.2.11 (Formula lui Taylor). Fie f I R o functie derivabil
a de
n + 1 ori si a I. Atunci pentru orice x I avem:
f (a) f (n) (a) f (n+1 ()
f (x) = f (a) + (x a) + + (x a)n + (x a)n+1
1! n! (n + 1)!
Pn (x) En (x)
43
Cantitatea En (x) se numeste restul lui Lagrange si ne da o masura a
erorii aproximarii cu ajutorul polinomului Taylor de ordinul n:
Atunci:
1. Dac a f (n) (a) > 0
a n este par, atunci a este punct de extrem al lui f ; dac
(n)
atunci a este punct de minim, iar dac a f (a) < 0, atunci a este punct
de maxim.
2. Daca n este impar, iar a este punct interior intervalului I, atunci a nu
este punct de extrem al functiei f .
Definitia 5.2.4. 1. Functia f se numeste convex a pe intervalul I dac
a tan-
genta dusa n orice punct al graficului se afl
a sub grafic.
2. Functia f se numeste concav a pe intervalul I dac
a tangenta dus
a n orice
punct al graficului se afl
a deasupra graficului.
Teorema 5.2.13. Fie f I R o functie de dou
a ori derivabil
a pe intervalul
I.
a f (x) 0, x I, atunci functia f este convex
1. Dac a pe I.
a f (x) 0, x I, atunci functia f este concav
2. Dac a pe I.
Definitia 5.2.5. Se spune c a punctul interior x0 I este punct de inflexiune
al functiei f dac
a functia are derivat
a (finit
a sau infinit
a) n punctul x0 , si dac
a
functia este convexa de o parte a lui x0 si concav a de cealalta parte a lui x0 .
Teorema 5.2.14. Fie f I R si x0 I. Dac a f este de doua ori derivabila
ntr-o vecin
atate V a lui x0 si dac a , V cu x0 (, ) astfel nc
a exist at :
(a) f (x0 ) = 0
(b) f < 0 pe (, x0 ) si f > 0 pe (x0 , ) sau invers,
atunci x0 este punct de inflexiune pentru f .
5.3 Diferentiale
Definitia 5.3.1. Spunem c a functia f este diferentiabil a n punctul x0 I,
dac
a exista un num ar finit A R si o functie definit
a pe I, continu
a n x0 si
nul at pentru orice x I s
a n x0 , astfel nc a avem
44
a ntr-un punct x0 I dac
Teorema 5.3.1. Functia f este diferentiabil a si
numai dac
a este derivabil
a n x0 .
5.4 Exercitii
1. (a) S
a se studieze derivabilitatea urmatoarei functii n punctul indicat:
f R R, f (x) = x 1, x0 = 1;
3
R: fs (1) = fd (1) =
(b) S
a se determine coordonatele punctelor de intersectie ale axei Ox cu
tangentele la graficul functiei f (x) = x+1
x3
, care formeaza unghiul 3
4
cu axa Ox.
R: Rezolv and ecuatia f (x) = tg ( 3
4
) obtinem x1 = 1 si x2 = 5,
corespunzatoare tangentelor y = x si y = x + 8, care intersecteaza
axa Ox n punctele de abscise 0 si 8.
2. (a) S
a se stabileasca daca urmatoarele functii au derivate si daca sunt
derivabile n punctele indicate:
f R R, f (x) = x2 5x + 6, x0 = 1, x0 = 2, x0 = 3;
ex 1, x < 0
g R R, g(x) = , x0 = 0.
ln(1 + x), x 0
R: f (1) = 3, fs (2) = fs (3) = 1, fd (2) = fd (3) = 1,
gs (0) = gd (0) = 1.
(b) S
a se arate c a A(1, 0) si B(1, 0) sunt puncte de ntoarcere pentru
graficul functiei
f R R, f (x) = x2 1
R: fs (1) = fs (1) = , fd (1) = fd (1) = +
(c) S
a se determine punctele de derivabilitate ale functiei
x3 x2 , x Q
f R R, f (x) =
0, x R Q
R: f este continu
a n 0 si 1, si derivabila doar n 0.
45
3. (a) Fie functiile g, h R R, g(x) = x2 +3x+2, h(x) = x2 . Sa se calculeze
derivata functiei f = h g.
R: f (x) = 2(x2 + 3x + 2)(2x + 3).
(b) Fie functia f R R, f (x) = x3 + 2x2 + 4x + 4. Sa se arate ca f este
bijectiv a, (f 1 ) (4) = 41 si ca (f 1 ) (y) > 0, y R.
R: f (x) = 3x2 +4x+4 > 0 x R, deci f este strict crescatoare. Cum
limx f (x) = , rezulta ca f este bijectiva.
(f 1 ) (4) = (f 1 ) (f (0)) = f 1(0) = 14
y R, x R astfel ncat f (x) = y, de unde (f 1 ) (y) = f (x)
1
> 0.
46
Capitolul 6
S
iruri si serii de functii
6.1 S
iruri de functii. Convergent
a
Definitia 6.1.1. O familie de functii (fn )nN definite pe o aceeasi multime A
se numeste a (fn ).
sir de functii si se noteaz
Definitia 6.1.2. Un punct a A se numeste punct de convergent a al sirului
de functii (fn ) dac
a sirul numeric (fn (a)) este convergent. Multimea punctelor
de convergent a ale sirului de functii se numeste multimea de convergent aa
sirului.
x A, > 0, N (, x) astfel nc
at fn (x) f (x) < n N (, x).
s
Scriem fn
f.
a sirul de functii (fn ) este uniform convergent
Definitia 6.1.5. Spunem c
pe A c
atre f daca:
> 0, N () astfel nc
at fn (x) f (x) < n N (), x A.
u
Scriem fn
f.
Teorema 6.1.1 (Criteriul de convergent a uniform a a lui Cauchy). S irul
de functii (fn ) este uniform convergent c
atre o functie f daca si numai daca
> 0, N () astfel nc
at fn (x) fm (x) < , n, m N (), x A.
47
Teorema 6.1.2 (Criteriul major arii). Fie (fn ) si (n ) dou
a siruri de functii
definite pe A si f o functie definit
a pe A. Dac a avem
48
2. Spunem c a seria de functii fn este uniform convergent a pe B catre
functia f daca sirul sumelor partiale (Sn ) este uniform convergent c
atre
functia f pe multimea B
Functia f se numeste suma seriei pe multimea B.
Teorema 6.2.1 (Criteriul lui Cauchy de convergent a uniform a). O serie
de functii fn definite pe A este uniform convergent a pe A daca si numai dac a
pentru orice > 0, exista N () N astfel nc at oricare ar fi n N () si p 1 s
a
avem
fn+1 (x) + fn+2 (x) + + fn+p (x) < , x A
Teorema 6.2.2. Fie fn si n dou a serii de functii definite pe A. Dac
a
avem
fn (x) n (x), n N, x A
iar seria n este uniform convergent
a pe A, atunci si seria fn este uniform
convergenta pe A.
Corolar 6.2.1. Fie fn o serie de functii definite pe A si an o serie con-
vergent
a de numere pozitive. Dac
a avem
fn (x) an , n N, x A
M > 0 astfel nc
at Sn (x) M, x A
49
arginit si fn o serie de functii derivabile
Teorema 6.2.7. Fie I un interval m
pe I. Dac
a:
a ntr-un punct x0 I
1. seria fn este convergent
2. seria derivatelor fn este uniform convergent
a pe I c
atre o functie g
atunci
(i) seria fn este uniform convergent
a pe I c
atre o functie f
a si f = g
(ii) limita f este derivabil
Teorema 6.2.8. Dac a a seriei fn si f suma
a A este multimea de convergent
a a seriei gn si g suma sa,
acestei serii, iar B este multimea de convergent
atunci:
a (fn + gn ) este convergent
1. Seria sum a pe A B si are suma f + g
2. Seria fn este convergent
a pe A si are suma f .
50
Numarul R se numeste raz a de convergent a a seriei, iar intervalul (R, R)
se numeste intervalul de convergenta al seriei de puteri.
Pentru o serie de puteri n=0 an (xa) cu raza de convergent
n
a R, intervalul
a este (a R, a + R).
de convergent
Teorema 6.3.2 (Cauchy-Hadamard). Raza de convergent
a a unei serii de
puteri an xn este R = 1
L
, unde
n=0
an+1
L = lim sau L = lim n an .
n an n
f (n) (0) n
x
n=0 n!
asadar
lim Pn (x) = f (x) lim En (x) = 0, x A I
n n
51
6.4 Exercitii
1. S
a se afle multimea de convergenta a seriilor:
(a)
n2
n=1 ( n )
n+1
xn
(b)
n=1
246...(2n)
357...(2n+1)
xn
2. S
a se dezvolte in serie de puteri functiile:
1
(a) 1+x
1
(b) 1x
1
(c) 1+x2
(d) arctgx
a se dezvolte n serie de puteri functia (1 + x) , R N.
3. S
4. S
a se dezvolte n serie MacLaurin functiile:
(a) f R R, f (x) = ex ;
R: 1 n
n=0 n! x
(b) f R [1, 1], f (x) = sin x;
(1)n
R: n=0 (2n+1)! x
2n+1
1
(b) 1x+x2
;
(n+1) n
R: f (x) =
n=0 (1) (x +x
n 3n 3n+1
)= 2
3
n=0 sin 3
x , x (1, 1)
(c) cos2 x;
+
2n1
R: f (x) = 1
2 n=0 (1) (2n)! x , x R
n2 2n
125x
(d) 65xx2
.
R: f (x) =
n
n=0 [1 + ( 6 ) ] x
1 n
6. S
a se determine suma urmatoarelor serii de puteri:
(a)
4n
x
n=0 (4n)! ;
R: 21 [ 12 (ex + ex ) + cos x]
(b)
n=0 (n + 1)x .
n
R: (1x)2 , x (1, 1)
1
7. S
a se calculeze suma urmatoarelor serii numerice:
52
(a) 1
2n n! ;
n=0
R: e
(b)
n=1
2n1
2n
.
R: 3
8. Folosind dezvoltarea n serie MacLaurin, sa se calculeze
1 x2
lim 4
(cos x e 2 .)
x0 x
R: 12
1
53
Capitolul 7
7.1 Spatiul Rn
Definitia 7.1.1. Multimea Rn = R R R se numeste spatiul cu n di-
n ori
mensiuni iar elementele sale x = (x1 , x2 , . . . , xn ) se numesc puncte. Valorile
x1 , x2 , . . . , xn se numesc coordonatele punctului x.
Multimea Rn este un spatiu vectorial fata de adunarea
a + b = (a1 + b1 , a2 + b2 , . . . , an + bn )
si nmultirea cu scalari :
a = (a1 , a2 , . . . , an )
Punctele a Rn se mai numesc si vectori, iar coordonatele ai se numesc compo-
nentele vectorului a.
Vectorii
e1 = (1, 0, 0, . . . , 0), e2 = (0, 1, 0, . . . , 0), . . . , en = (0, 0, 0, . . . , 1)
formeaz a n Rn , asadar pentru a = (a1 , a2 , . . . , an ) Rn avem
a baza canonic
n
a = ai ei
i=1
54
Propriet
ati:
1. a, a = a21 + a22 + + a2n 0 si a, a = 0 a = 0
2. a, b = b, a (comutativitate)
3. a, b + c = a, b + a, c, a + b, c = a, c + b, c (distributivitate)
4. a, b = a, b = a, b (omogenitate)
5. a, b2 a, a b, b (inegalitatea Cauchy-Schwarz)
Vectorii bazei canonice e1 , e2 , . . . , en verifica:
1, i = j
ei , ej = ij = (simbolul lui Kronecker)
0, i j
Definitia 7.1.3. Fie vectorul a = (a1 , a2 , . . . , an ) Rn . Se numeste norma
vectorului a numarul real pozitiv
a = a, a = a21 + a22 + + n2
Propriet
ati:
1. a 0, a = 0 a = 0
2. a = a
3. a + b a + b
Definitia 7.1.4. Un spatiu vectorial pe care s-a definit o norm
a cu propriet
atile
de mai sus se numeste spatiu vectorial normat.
Definitia 7.1.5. Fie punctele a = (a1 , a2 , . . . , an ), b = (b1 , b2 , . . . , bn ) Rn . Se
numeste distanta dintre punctele a si b num arul real pozitiv
d(a, b) = a b = (a1 b1 )2 + (a2 b2 )2 + + (an bn )2
Propriet
ati:
1. d(a, b) 0, d(a, b) = 0 a = b
2. d(a, b) = d(b, a)
3. d(a, b) d(a, c) + d(c, b)
Definitia 7.1.6. O functie real a care asociaz
a unei perechi de puncte a, b numarul
real d(a, b) cu proprietatile de mai sus se numeste metric a sau distant a. Un
spatiu pe care s-a definit o metric a se numeste spatiu metric.
Definitia 7.1.7. Se numeste sfera deschis a cu centrul n a si de raz
a r
multimea
Sr (a) = {x Rn x a < r}
format
a din punctele x a c
aror distant
a p
an
a la punctul a este mai mic
a dec
at
r.
55
Definitia 7.1.8. Se numeste vecin atate a unui punct a Rn orice multime
care include o sfer a Sr (a) cu centrul n a.
a deschis
56
Definitia 7.2.2. Un punct a Rn se numeste limita sirului de puncte (ap )
din Rn daca n afara oric
arei vecin
at
ati a lui a se afl
a cel mult un num
ar finit
de termeni ai sirului. Se scrie lim ap = a. Un sir de puncte care are limita se
p
numeste convergent.
Teorema 7.2.1. Un punct a Rn este limita unui sir (ap ) de puncte din Rn
a pentru orice > 0, exist
dac a un num at pentru orice p > N s
ar N astfel nc a
avem ap a < .
Propriet
ati ale sirurilor convergente
1. Un sir convergent are o singura limita.
2. Orice sir convergent este marginit.
3. Prin schimbarea ordinii termenilor unui sir convergent se obtine un sir
convergent c
atre aceeasi limita.
4. Dac
a la un sir convergent se adauga sau se scoate un numar finit de ter-
meni, sirul obtinut este convergent si are aceeasi limita.
Teorema 7.2.2. Un sir de puncte (ap ) din Rn este convergent cu limita a Rn
dac a pentru fiecare i = 1, 2, . . . , n sirul coordonatelor (api ) are
a si numai dac
limita ai .
Definitia 7.2.3. Un sir de puncte (ap ) se numeste sir fundamental dac a
pentru orice > 0, exist
a N N astfel nc
at oricare ar fi m N si p N s
a
avem am ap < .
Teorema 7.2.3 (Criteriul general al lui Cauchy). Un sir (ap ) de puncte
din Rn este convergent dac
a si numai dac
a este fundamental.
Definitia 7.2.4. 1. Un spatiu metric n care fiecare sir fundamental este
convergent se numeste spatiu complet.
2. Un spatiu normat complet se numeste spatiu Banach.
3. Un spatiu Banach n care norma se poate deduce dintr-un produs scalar
se numeste spatiu Hilbert
4. Un spatiu Hilbert cu n dimensiuni se numeste euclidian n-dimensional
arginit de puncte din Rn
Teorema 7.2.4 (Lema lui Cesaro). Orice sir m
contine cel putin un subsir convergent.
57
Definitia 7.3.2. 1. Fie functia f I R R2 , f (t) = (f1 (t), f2 (t)). Multimea
punctelor din plan (f1 (t), f2 (t)), t I mpreun a cu o reprezentare para-
x = f1 (t)
metrica , t I se numeste curb a plan a. Se mai scrie
y = f2 (t)
f (t) = f1 (t) i + f2 (t) j , t I.
2. Fie functia f I R R3 , f (t) = (f1 (t), f2 (t), f3 (t)). Multimea punctelor
din spatiu (f1 (t), f2 (t), f3 (t)), t I mpreun a cu o reprezentare para-
= (t)
x f 1
a y = f2 (t) , t I se numeste curb
metric a n spatiu sau curb a
z = f 3 (t)
str
amb a. Se mai scrie f (t) = f1 (t) i + f2 (t) j + f3 (t) k , t I.
3. Fie functia f I R2 R3 , f (u, v) = (f1 (u, v), f2 (u, v), f3 (u, v)). Multimea
punctelor din spatiu (f1 (u, v), f2 (u, v), f3 (u, v)), (u, v) I mpreun a cu o
= (u,
x f 1 v)
reprezentare parametric a y = f2 (u, v) , (u, v) I se numeste suprafat a.
z = f3 (u, v)
Se mai scrie f (u, v) = f1 (u, v) i + f2 (u, v) j + f3 (u, v) k , (u, v) I.
Mai multe parametriz ari parametrice diferite pot defini aceeasi curba (plana
sau n spatiu) sau aceeasi suprafata.
Definitia 7.3.3. Functia f I R3 J R3 , f (x, y, z) = (f1 (x, y, z), f2 (x, y, z), f3 (x, y, z))
se numeste c amp vectorial definit pe I. Se mai scrie f ( r ) = f1 (x, y, z) i +
f2 (x, y, z) j +f3 (x, y, z) k , unde
r = x i +y j +z k este vectorul de pozitie al
X = f1 (x, y, z)
punctului M (x, y, z). Se mai spune c a ecuatiile Y = f2 (x, y, z) , (x, y, z) I
Z = f3 (x, y, z)
realizeaz a o transformare punctual a n spatiu.
Analog se defineste c
ampul vectorial si transformarea punctuala n plan.
a f, g E R definita prin
3. Functia real
m
f, g(x) = f (x), g(x) = fi (x)gi (x)
i=1
58
4. Functia f R R+ definita prin
f (x) = f (x)
xk a, xk E, xk a, avem f (xk ) l
unde i1 , i2 , . . . , in reprezint
a o permutare a numerelor 1, 2, . . . , n.
59
Teorema 7.4.3. Dac a exist
a limita functiei ntr-un punct si una din limitele
iterate, atunci aceste limite sunt egale.
Fie functia f E Rn Rm si un punct a E.
Definitia 7.4.3. Spunem c a functia f este continua n punctul a dac a pentru
orice vecinatate U a lui f (a) exist
a o vecinatate V a lui a astfel nc
at oricare
ar fi x V E sa avem f (x) U .
Asadar functia f este continua n punctul a daca si numai daca lim f (x) =
xa
f (a). Alte definitii echivalente sunt:
Teorema 7.4.4. 1. Functia f este continu
a n punctul a dac
a si numai dac
a
60
2. O functie vectorial
a continua pe o multime compacta este marginita
3. O functie vectorial
a continua transforma o multime compacta tot ntr-o
multime compact a
4. O functie real
a de n variabile, continua pe o multime compacta si atinge
marginile pe aceasta multime
5. Daca f este o functie vectoriala continua pe o multime compacta E, atunci
a un punct xM E astfel ncat f (xM ) = sup f (x)
exist
xE
61
Definitia 7.5.3. Fie f E Rn Rm , f = (f1 , f2 , . . . , fm ) o functie vectorial a
de variabil a vectorial a x = (x1 , x2 , . . . , xn ). Functia este derivabil
a partial
n punctul a = (a1 , a2 , . . . , an ) n raport cu xk dac a toate componentele sale
fi , i = 1, 2, . . . , m au aceast
a proprietate.
Vectorul derivata partial a a functiei f n raport cu xk n punctul a, notat
cu fx k (a) este definit de
f (a1 , a2 , . . . , ak1 , xk , ak+1 , . . . , an ) f (a)
lim
xk ak xk ak
si are componentele
f1 f2 fm
(a), (a), . . . , (a)
xk xk xk
Fie functia f E R2 R si (a, b) un punct interior al lui E.
Definitia 7.5.4. Spunem c a n punctul (a, b)
a functia f este diferentiabil
daca exista numerele reale R si R si o functie E R continu a n
(a, b) si nul
a n acest punct, adic
a
lim (x, y) = (a, b) = 0
(x,y)(a,b)
62
Dac am cu dx si dy diferentialele functiilor (x, y) = x si (x, y) = y,
a not
obtinem:
f f
df = dx + dy
x y
Definitia 7.5.6. Fie f E R3 R si (a, b, c) un punct interior al lui E.
Spunem c a functia f este diferentiabil a n punctul (a, b, c) dac a exist
a nu-
merele reale , , R si o functie E R continu a n (a, b, c) si nul
a n
acest punct, adic
a
63
Definitia 7.5.10. Fie f E Rn Rm o functie vectorial a de n variabile.
Spunem c a n punctul interior a E dac
a functia f este diferentiabil a toate
componentele sale reale sunt diferentiabile n a.
Definitia 7.5.12. Dac a derivatele partiale ale functiilor fx (x, y), fy (x, y),
a exist
ele se numesc derivate partiale de ordinul doi ale functiei f si se noteaz a
f 2f
fx2 = (fx )x = ( )=
x x x2
f 2f
fxy = (fx )y = ( )=
y x yx
f 2f
fyx = (fy )x = ( )=
x y xy
f 2f
fy2 = (fy )y = ( )=
y y y 2
Functiile fxy , fyx se numesc derivate partiale mixte de ordinul doi.
Observatii
1. O functie de trei variabile poate avea noua derivate partiale de ordinul doi
fx2 , fxy
, fxz
, fyx , fy2 , fyz
, fzx
, fzy , fz2 .
Observatii:
64
In mod analog se defineste diferentiabilitatea de ordinul n pentru functii
reale sau vectoriale de mai multe variabile;
n
dn f (a, b)(u, v) = ( u+ v) f (a, b)
x y
unde exponentul n nseamn a ordin de derivare pentru f si putere pentru u si v.
Se poate scrie
n
dn f (x, y) = ( dx + dy) f (x, y)
x y
Pentru functii de 3 variabile avem:
n
dn f (x, y, z) = ( dx + dy + dz) f (x, y, z)
x y z
iar pentru functii de k variabile avem:
n
k
dn f (x) = ( dxi ) f (x)
i=1 x i
F f u f v
= +
x u x v x
F f u f v
= +
y u y v y
65
derivatele mixte egale, atunci pentru oricare (x, y) X are loc formula
1
f (x, y) = f (a, b) + ((x a) + (y b) ) f (a, b)+
1! x y
1 2
+ ((x a) + (y b) ) f (a, b) + . . .
2! x y
1 n
+ ((x a) + (y b) ) f (a, b) + Rn
n! x y
cu
1 n+1
Rn = ((x a) + (y b) ) f (a + (1 )x, b + (1 )y)
(n + 1)! x y
unde 0 < < 1.
Teorema 7.5.9 (Lagrange). Dac a f X R2 R are derivate partiale de
ordinul nt atate V a lui (a, b) X, atunci pentru orice (x, y) V
ai pe o vecin
a un punct (, ) V cu ntre a si x, iar ntre b si y, astfel nc
exist at
f (x, y) f (a, b) = (x a)fx (, ) + (y b)fy (, ).
66
2f
a < 0 si
1. Dac x2
(a, b) > 0, atunci (a, b) este punct de minim local;
2f
a < 0 si
2. Dac x2
(a, b) < 0, atunci (a, b) este punct de maxim local;
a > 0, atunci (a, b) nu este punct de extrem local.
3. Dac
2f
Aij = (a1 , . . . , an ), i, j = 1, . . . , n.
xi xj
Atunci avem:
1. Dac
a numerele
RRR A11 A12 ... A1n RRR
RRR RRR
R A RRR
, . . . , n = RRRR 21
A A12 A22 ... A2n
1 = A11 , 2 = 11 RRR
A21 A22 RRR RRR
RRR A An2 ... Ann RRR
R n1
sunt toate pozitive, atunci (a1 , . . . , an ) este punct de minim local;
2. Dac
a numerele
RRR A11 A12 ... A1n RRR
RRR RRR
R A RRR
1 = A11 , 2 = , . . . , n = (1)n RRRR 21
A11 A12 A22 ... A2n
RRR RRR
A21 A22
RRR A RRR
R n1 An2 ... Ann RRR
67
Daca n definitia anterioara avem m = n, atunci matricea Jacobiana este
p
atratic
a, iar determinantul ei se numeste Jacobian al lui f :
RRR f1 f1
... f1 RRR
RR x1 x2 xn RRR
(f1 , . . . , fn ) RRRR f2 f2
... f2 RRR
= RR x1 x2 xn RRR
(x1 , . . . , xn ) RRRR RRR
RRR fn fn fn RRR
RR x1 x2
... xn RR
F (x, y) = 0.
S
a presupunem c a (a, b) este o solutie a ecuatiei anterioare, si ca F are
derivate partiale continue n vecinatatea lui (a, b). Se pune problema existentei
unei solutii y ca functie de x n vecinatatea lui (a, b). Asadar cautam o functie
y(x) definit a pe un interval deschis I = (a h, a + h) cu proprietatea ca y(a) = b
si astfel nc
at
F (x, y(x)) = 0, x I. (7.1)
In cazul n care o astfel de functie exista, putem calcula derivata acesteia n
x = a derivand ecuatia F (x, y) = 0 implicit n raport cu x si evaluand rezultatul
n (a, b):
F F dy
+ =0
x y dx
de unde obtinem
F
(a, b)
y (a) = F
x
y
(a, b)
daca F
y
(a, b) 0.
In mod asem anator se pot calcula si derivatele de ordin superior ale functiei
implicite y(x) calculate n x = a.
Aplicatie: Fie functia implicita y(x) data prin
x3 + y 3 + xy y 2 = 0, y(0) = 1.
S
a se g a y (0), y (0).
aseasc
F (x, y, z) = 0 (7.2)
si c
aut a z(x, y) n vecinatatea unui punct (x0 , y0 , z0 ) care
am o functie implicit
satisface (7.2). Deriv
and ecuatia n raport cu x si cu y obtinem:
F F z
(x, y, z) + (x, y, z) =0
x z x
F F z
(x, y, z) + (x, y, z) =0
y z y
68
de unde g
asim
z
F
(x0 , y0 , z0 )
(x0 , y0 ) = F
x
x z
(x0 , y0 , z0 )
z
F
y
(x0 , y0 , z0 )
(x0 , y0 ) = F
y z
(x0 , y0 , z0 )
a F
dac z
(x0 , y0 , z0 ) 0.
Aplicatie: Fie functia implicita z(x, y) data prin
(x + y)ez xy z = 0, z(2, 2) = 0.
S
a se gaseasc
a derivatele partiale de ordinul 1 si 2 ale lui z(x, y), calculate n
(2, 2).
69
(i) F1 , F2 , . . . , Fn au derivate partiale continue n raport cu x1 , . . . , xm , y1 , . . . , yn
n vecin atatea lui P0 ;
(F1 ,...,Fn )
(ii) (y1 ,...,yn )
(P0 ) 0;
7.8 Exercitii
1. S
a se calculeze limita
sin(xy)
lim
x0 x
y5
R: 5
2. S
a se arate c
a urm
atoarea functie nu are limita n punctul indicat:
x2 y 2
f (x, y) = , (0, 0).
x2 y 2 + (x y)2
R: limn f ( n1 , n1 ) = 1 0 = limn f ( n1 , 2n
1
)
3. S
a se studieze continuitatea functiilor:
5x2 y
4x4 +y 2
,(x, y) (0, 0)
(a) f (x, y) = {
0, x = y = 0
R: limn f ( 1n , nk ) = 5k
k2 +4
f discontinua n (0, 0).
1
(b) f (x, y) = { (1 + xy) , x 0, y 0, x + y 0
x+ y
1, x = y = 0.
R: lim(x,y)(0,0) f (x, y) = exp (lim(x,y)(0,0) ) = 1,
ln(1+xy) xy
xy x+ y
deci f este continua.
4. S
a se calculeze diferentiala de ordinul ntai si de ordinul doi pentru functiile:
(a) f (x, y) = x2 + y 2
(b) f (x, y, z) = ln(xy + xz + yz)
5. S
a se calculeze derivatele de ordinul ntai si doi ale functiilor
70
(a) u(x) = f (sin 2x, e3x )
(b) u(x, y) = f (xy, xy )
u u
x +y = xy + u
x y
7. S
a se scrie formula lui Taylor de ordinul 2 corespunzatoare functiei
x
f (x, y) = arctg
y
(a) f (x, y) = x4 + y 4 x2 y 2 ;
z2 x2
(b) f (x, y, z) = y + 4y
+ z
+ x2 , x > 0, y > 0, z > 0.
71