2q7

'l/tl;,a*J il*l"iJ
stil ar fi'un mecanism excelent pentrlr
cel pulin la nivel teoretic, un astfel de Cercet;rile au dus la rezultate
copiii care invagd limbaiul .Dat"st" J
.o adevdtataga?
dintre vorbirea A-C 5i dezvoltatea limbaiului'
confuze: unele studii susfn "ro.i"r* anumite'Arste sau
altele identifrci legitura doat la
altele nu au gxrit r.Iri x-Ituyr,iar
doar cu privire h;;;;.tg
riltrrii A fost t"g:,i" chiat faptul ci simplific^rea
i1" 1994' pentru
verbal poui. ,e'impieaice dezvoltarea copiilor (vezi Messer'
inpunrlui fond de sim; comun
Aceasti incertitudine este r"31":6r"il: pate in
un rezumat).
dm cd;i;; art ftmaiugoari daci sarcina e simpiificatx' Problema este
si consider
cd maiotitatea studiiltr depind de
rezultate
in mare p^rtemetodoiogici, in *"n.;t
corelaEion ale, tatacestea nu permit
;i;i " asu'rpgie.'Jespre direcgLlauzahtilpt'in Astfel'
loc ca
este posibil ca direc y^ ,?n-u fie
a" l, ua"ft U iopil, ti d" lu copil la adult
adulpr si fie responsabili d" ,rrurrrJ.oprrt*
i" 9Y:dtarea limbajuiui' este posibil
."*i.r."r, sx foloseasci tot rnai puin un
ca, pe misuri ce copilul devinenai ^.dottr atre socia'hzdai' este rnai
limbai simplificat. itg^ tt'* : si^ fie t"t:"t
alte
ca drec\tainfluengei
-'T; in
.lspecte
ambele sensuri: uaup gi copiii
se influen\eaz,'
probabil
cle desciicit'
reciproc intr-un Proces continuu' greu
ExistiinciunasPectdeluatlrr'.ot'iattate:odcfuderispinditdarit'vorbireade
societii ea lipsegte cu desivargire din
tip A-C, ea nu este_ universal1,.l" ,""*ite cu cop1l1
interacgiunea pnrinflof cu copiii
mici - in unele pentru cn pirinpr vorbesc
cu bebelupii'
a$a cum ur rror'l"...|r' uJrrt,,L,
in altele deoarece riu se vorbegte deloc
cazutd'e, ins;' nu existi indicalii
ci
Caseta g.3 rsf.erd. citeva detalii.; i' toutt
rerz-t' ra normere occidentale. De
altfel,
dezvoltarea rimbajului copiilor u, niiar"iatd,

CASETA 9.3
Limbaiul parental vilzuttn context cultural
Modificirilespecificepecare|,fugd'Ttratunci:Tl]*oesccucopiiisuntatitde parte din
presupus cd ar fi universale -
rispindite io ,o.i.i"iJ" o..id.r, talF, iici'is-a de
a fi. un pirinte.sensib4 care oferi sprijin. A fost surprinzitor
inseamni.
ceea ce
in observa$ile t in -a!e ci ny este aga 9i' ci in
identificim, :9;it'iflstrins legate de practicile
^ti"tp-"*d difttite,
^ceeasi stiluri'a" f""Ur1
alte pirgi, ..rrr, pr"*lente
oo d* .i dt'up'obi nogiunel de universalitate' ci
culturale. O astfel de variagie
un ..exp.ri*.rr, d Laturji", permiginfu":. s[ testlm daci stilul A-C este o
oferd.gi copiilor'
precondife ,r"."ruru f;; dezvoltare a nonrraLd.a limbalului
pi al copiilo, ior, studiaf; de Elinor Ochs
Sd luim cnzut pnrinfllor djr S^;;; fiecare are
Samoa este foarte stratiflcati:
(I9SZ;Ochs * S.frilff.Ut , tla+;. Societatea a patttcipan-
se i:r."irte in iurul ordinii relatir''e
un statut bine pr.ciz^t , ii u^?us<lci1li
por.ilrl" ; ; a multor bunuri, pfecum gi apartenentala o gcneta*e
gilor. Astfel,
mult pentrtt feh:lln cafe se poa.1til "* :l
m?,:tAnirilsau mai bir:rfi,nL corfieazifoarte
chi"r 9i ilr ceea ce pfivepte lngriiirea
coP11-
li pentfu rof*it p" care le jo
?rd - marna' minrgile
"ip de mai rnulte pefsoane, iniluzand
1or. Copiii sunt lngriiifl de regull,
 Lkli'a*J l;*1,1*/

se a;teaPtl beleiu.lii sd invele

nemiritate gi frafi copiluiui pi, de la inceput, 4c-egtia 9a
fat]' de ele, respectiv
ci ar trebui s[ aibi compoftam.rr." ."rJ Si reflecte poatpa I1t
este reflectat 9i in
i"p"rl ci ei s'nt l' pu.ti^ infedoarr a scirii sociale. Acest lucru
6 luil" ei sunt cunoscuEi sub rrumele
felul in care se -rorb{t. cu copiii. Pentru primele
cum nu ar fi chiar fringe umane'
de bebeneanea- lit.r"l, "bebeliup obiect obiect'', ca 9i
tot timpul cu
i;;i;;;;;;[r.,^au ei avpartede multe contacte fiztce 9i sunt aproape
aces1ea, tntelacliunea verbali
fi\Lfna, Care e aivtatd de celelalte persoane. -Cu toate
cu algii' dm nu i te
directi este aproape absenti: se vlrbe;te adesea de$re bebelug
vorbegte direcg deoarece Ia aceastd. virstd coptii
nu sunt considera,ti parteneii de
sau paezia^fe - nu se face
t;f..Liinb"jU adresat copilului este limitatL cintece cdtre copiJ'
niei o alti incereare de dite.Eiotta oiice tip de volbire
" incepe s5' mearg6' in patru
Acest lucru se moclitrc d, intrtciwa o dtrtd ce copilul
pape, "bebelup",- ca 9i cum ar
labe gi se poate deplasa. Din acel moment i se spr:ne
avea deiao porigr.il n 1*ottU. ii .rt. adresati
actrm acum ceva rnaL multi vorbire d.
pi asculjti' de ttg"f
citre neami gi de alte persoane, pronunlati cu voce tare iar tt:""" fel,ttlb
In
foryri de comenzi gi rru ca o incerc *, d. a-Ifacepe copil sd tdspundi.h
A-C, apa cum
pG'^.u* limbaj ,rr, . .i*plificat cleloc: trdsiiutile tipice al vo[birii
sunt ele cunoscute in Occident, lipsesc cu des[r'ir$ire,
in sensul cI adulfii vorbesc cu
a inviEa sn ii ingel'agi P:
."pt ca gi cum ar vorbi cu algi ui"f1 Responsabilitatea deu1, tang inferlot' In mod
ceilalp este plasati ia ruvelut topit"i"i, intrucit Tes:a.aie
iircearci sd interpreteze
simil^r, atr,rnci cind copiii se exf'mi neinteligibif
adulEii
'u
il aiuti pt t:Pl si clarifice ceea
sensul'spre deosebile ie mamele occiclentale, ei nu
copiluiui sI
.. " ,p.r'. prin elaborafe sau fepetafe - difl flou, este responsabilitatea
apteapt[ de la copii si se
invele s[ produci enunturi rnteiigrfile' Cu alte cuvinte, se
adzptezela ceilalgi gi nude ta ceiia$ si se tdapteze
la copii' incepind de la naptere'
copiii sunt invilagi agadar si nu a$tepte d: 1i ud"41 si-i aiute
in incerc'irile lor de
se spune ci 9i copiii drn
comunicare, ci sd se bazeze p. p.optiile abilitnF. Totu9i,
Samoa devin vorbitori fluenEi in etapa de virsti obignurtl'
Rezultate similare fort obginlte gi diri alte societ{i. Un astfe_l {1 eymplu vine
d.in comunitatea IQluli din Papua Noua Guinee (Ochs &
"o Schieffehn' 7984;
Schieffelin & Ochs, 1983) - o societate despre care am
vorbit deia in capitolul 2 (pry'
26). $i aici copiii runt i*pti.aF miilimat ln olice form5
de discugie directi' Dincolo de
lor pini ifl al
a fi chemagi pe num., .opiii aud rareori orice aiti exptesie adles'ati
doilea d. vntd,iar atuirci discugia adullilor aPzlre sub fo'n{ unilaterali' care nu
cere rispuns din'p,,fie, copiilot. U' ult exemplu
"r, vjne drn studiul lui Pye (198q
nici ln acest caz nu
privind copiii car.e'invagd,titnuu maiagi Qurche ln Amefica de sud:
cu copiri; in
existi dovezi pentfu adaptarca limbajului adulFilor atunci cind vorbesc
ottce c z) *rin.l", cu toate c[ sunt atente $i gliolii,
igi rup timp foarte rar de la
ocupagii ,.rio"r", pfecum lesutu! pentnr a-gi rmplica
copiii in interacguni de tipul
ci" ,'tit copiii Kaluli
povegtilor, cintecelor de leagi sau al iocurilor. ittia t-, observat
iat gi."i maiagi au o dezvoltare nornali a limbajulur' :

Aceste observa;ii ne aratd in primul And cil stilul A-C

nu este universal 9i' in
achizilie a lirnbaiului
consecinti, nu e dat biologi.. it ut doilea rind, procesul de
culturale, iar rn
trebuie vilzut ca fiind legi't mai muit de cred.inEele 9i practicile
s5 se desf[goare nornal chiar 9i
al treilea rdnd achizrgia [mtajului de citre copii poate
 2qg
t/tluu"J /i*l*i*/
in ceea ce
frrd. ajutor specific din partea pfuingilor. Este necgsari insd o precaulie
in mod formal pi
privelte olti-u concluziel stodiile inter-cultutale iitate flu au urmirit
ci s-au bazat pe
nu au evaluat dezvoltarea limbaiului copiilor cu teste st'andatdaate,
impresii generale. De aceea, nu putem exch.rde posibilitatea uflor
inthrzten in
ca aceste si fie
comparalie cu normeie occident"le, ct' to^te cil e puFn probabil
sevefe.

aie vorbirii
vorbirea mamelor care suferi de depresie nu prezintd anumite tfasitufi
A-C, insi nici acegti copii nu pu, ti itttimpine probleme din aceastS'
cauzS' (Ilettes,

f lasy. Este posibii .u modificinle identificate in vorbirea

A-C sX fac'llitezeinvdEaret
cercetiri viitoare
lmual,rtrl, insd ele nu sunt necesafe pentfu aceastz. Este nevoie de
care sX ofere concluzii mai tranpanie; lnte timp, este greu
de crezut ci paternul
acesta foarte rdspindit de comunicare cll copiii, car:e apme
sPontan 9i chtzt
incongti.ent, nu ar avea efecte benefice {

2 Reglarea aorbirii adwltilor

A;acumauatdtatmultestudiiobsewaEionaie,.vorbiteap,irirrgd
reglati citre orice ii attage atenlia copiiului in- alel momefll' Si luinr
unndtotui
,.In^ri., obignuit dinle <> mam6 9i copiiul ei de 2 ani cate se ioacd' cu Lln set
dr:

jucirii: copilul inspecteaz; jucnriile, select"uz d vna din ele, o ridici. qi incepe sx se
'joace.,,
*; dupi aceasta, mama incepe sX vorbeasc'i despte 'acea' iucdrie: o poate
numi, subliniazi utilitatea ;i trisiiurile ei, comenteazi intilnirile anterioare
'ale copilului cu ru., .rrlrr.itii similare pi' in acest fel' spune mai multe despre
^ceast^
tema spec tficillacafe este atent copihrl in acei moment. A
vorbi despte ts alti- jucXrie,
d" .ur. copilul nu este interesat .hiut atunci, ar fi nepc-rtrivit 9i o dovadi Episoadele de
deprivindu-l pe
sensibilitate, uclrrrvarrLru-r
lipsei de SenslDlrrralet
a [pse1 d. oportonrtiple
..rpil uv
yL uvHu ';*-- valoroase
.'-^------
atenlie impirtigita
ateutie imPitt
pentfu el. Stabilirea unof
p.r,e,, ainvdgalimbajul in situagii cale au sens ;;.;il.irr^g" i"
episoade de atentie impirtigitd, cn pi cel de mai sus. oferx contextui care Llrf aclult pi un
alecvat pentru piogr...tl dezvoltini unei garne intreg,'i de fun51u copii se focahzeazta
cognitive (pentru mii -,rlt. ,Jetalii, vezi lr,{oorc & f)unham, 1995); simr-rltan
pe un o}-.iect

acesrea asigur[ irnpirtigirea de citre copil 9i adult a unei

anumite teme
:t,:::y:::,.fT;*""n
trc!runr cu acesta'
de interes si, aga i.r* subliniat Vigoisky, oferd' adr-rltului gansa de a
^
iflcepe de"unde se atli copilul ii de a introduce informa;ii noi in
ci el le r.'a refine.
-orir.rrt rl in care este cel mai probabil in debutul
Episoadele de atentie impirtngiti pot si joace un rol foarte important
vorbirii. S[ l'd.m .rrmxtoare\i rezrtltate ale c6-ton'a str:dii care au investigat
?rsocierea

dintre aceste episoade 9i achizi,tia limbajului:

. Un rrutn;ir suflcrent de stuclii (rezumate de Schaffer, 1984) *u ad$at cd'

mod n'atural
eze in
p;rinEri cafe se ioacilcu copiii 1or mici. tind si monitoriz 9i