Grupa de snge este o combinare de semne imunologice i genetice

normale, determinate prin ereditate i reprezint o calitate biologic

individual.

Aglutinogenii sunt polipeptizi cu sediul n stroma eritrocitelor, dar mai pot

fi gsite n leucocite, sperm, saliv, suc gastric. Ei sunt termostabili, suport
temperatur de 1000timp de 24 ore i-s rezisteni la uscare. Aglutinogenul
poate avea cteva varieti A 1; A2 n dependen de fora de aglutinare. n
prezent au fost identificai circa 7500 de antigeni eritrocitari mprii n 9
sisteme, ns importan practic o au numai A i B.

Aglutininile i se gsesc n fracia gama a globulinelor plasmei i-s mai

puini termostabile, suportnd temperatura sub 600. Ele se mpart n
Naturale (cu care omul se nate) i Imune (care apar pe parcursul
ontogenezei, spre exemplu- aglutinine anti-rezus). Mai deosebim aglutinine
la rece, care -i manifest reacia de aglutinare la temperatura +4 0 - +160
i aglutinine la cald activitatea maximal la temperatura +370 - +420. n
afar de aceasta se ntlnesc aglutinine complete, care aglutineaz
eritrocitele n mediu salin i coloidal, precum i incomplete, fiind active
numai n mediu coloidal.
Eritrocitele umane pot conine ambii aglutinogeni, unul singur sau nici unul,
tot aa i n plasm pot fi ntlnite ambele aglutinine, una singur sau nici
una. n dependen de aceasta n prezent printre locuitorii globului conform
sistemului ABO, pot fi ntlnite 4 grupe sangvine:
O (I) , ; A (II) ; B (III) ; AB (IV) O.

Determinarea grupei de singe cu seruri standarte

Se utilizeaza seruri-test de grupele O(I), A(II),B(III) in 2 serii diferite pentru
fiecare grupa. In ambele serii rezultatele trebuie sa coincida.
Se ia o farfurie alba sau o placa pe care se scrie numele persoanei, singele
caruia se cerceteaza si de la stinga la dreapta la o distanta de 3-4 cm se
scriu cifrele I,II, III, care indica serurile test.
O pikatura de ser-test (0,1 ml) de grupa I, se aplica cu o pipeta sub cifra I si
la fel cu diverse pipete se aplica ser-test de gr. II si III, la cifrele respective.
Apoi cu o bagheta de sticla se recolteaza singe de la pacient si se aplica cite
o picatura de singe(de 5-10 ori mai mica decit cele de ser) alaturi de fiecare
picatura de ser-standart. Fiecare picatura de ser-test se amesteca cu un
betisor de sticla. Se apreciaza rezultatele timp de 5 min.
1.Daca aglutinarea nu a avut loc cu serul test de gr. I, II ,III, inseamna ca
eritrocitele singelui dat nu contin aglutinogene si este gr. O(I).
2.Daca aglutinarea a avut loc cu serul-test de grupa I si III, dar n-a avut loc
cu serul de grupa II, singele cercetat e grupa II (A)
3.Daca aglutinarea a aparut cu ser de grupa I si II si lipseste cu ser de grupa
III, singele cercetat apartine grupei III(B)
4.Prezenta aglutinarii cu serurile celor 3 grupe, inseaman ca singele cercetat
e grupa IV(AB). In asemenea cazuri se face cercetarea suplimentara cu ser-
test de grupa IV(AB). Numai lipsa aglutinarii cu acest ser ne permite de a
concluziona ca singele apartine grupeo IV(AB).
Determinarea grupelor de singe cu toliclon.
Toliclon-un praf liofilizat de culoare rosie (anti-A) sau albastra (anti-B), care se
dizolva cu solutie fiziologica inainte de cercetare. Sunt utilizati pentru
determinarea aglutinogenilor eritrocitari.
Metoda:
Toliclonii anti-A si anti-B se aplica pe o placa alba cite o picatura mare (0,1ml)
respectiv inscriptiilor anti-Asi anti-B. Alaturi de aceste pikaturi se aplica cite 1
pikatura mica (0,01ml)de singe cercetat. Dupa amestecarea lor timp de 2-3
min se observa reactia de aglutinare:
1.Daca nu este aglutinare in ambele godeuri, singele cercetat apartine
grupei O(I).
2.Cind are loc aglutinarea numai in godeul cu inscriptia anti-A, singele
cercetat apartine grupei A(II).
3.Cing aglutinarea are loc numai in godeul cu inscriptia anti-B, singele
cercetat apartine grupei B(III)
4.Daca aglutinarea are loc in ambele godeuri, singele cercetat apartine
grupei AB(IV)

Determinarea RH-factorului
n practica clinic cel mai frecvent se utilizeaz 2 metode de determinare :

1. reacia cu Anti-D anticorpi monoclonali;

2. metoda expres de determinare a RH-factorului pe o suprafa fr nclzire.

Reactia cu Anti-D : Pe o plac se aplic o pictur mare de oliclon Anti-D (0,1 ml) i
1 pictur mic (0,01 ml) de snge cercetat, apoi se amestec cu un beior de
sticl. Dup reacie e necesar de urmrit timp de 2,5 5 minute. Dac este
aglutinare sngele cercetat este Rh(+) (Figura 21), iar dac lipsete aglutinarea,
atunci va fi Rh (-).

Erorile comise in determinarea grupelor sangvine

-Marcarea incorect a tuburilor cu sngele pentru cercetate de la diferiti indivizi
- Amplasarea incorecta aserurilor izohemoaglutinante sau anticorpilor monoclonali pe plan,
nregestrarea incorect a rezultatelor testrii ;-coraport incorect a serurilor si eritrocitelor utilizate
;-utilizarea serurilor si reagentilor cu termen expirat

Clasificare infectiilor chirurgicale :

Dupa sursa procesului purulent se disting:
1.afeciuni purulente: furuncul, carbuncul, flegmon .a.
2.afeciuni chirurgicale acute ale organelor interne: apendicita purulent,
colesticit, peritonit, pancreatin, meningit .a.
3.supuraia plagilor postoperatorii
4.supuraia dupa traume nchise i deschise.
Dupa evoluia lor clinica:
A.Infecia chirurgical acut:
1.infecia supurativ acut
2.infecia anaerob acut
3.infecia acut specific
4.infecia putrid acut
B.Infecia chirurgical cronic:
1.infecie nespecific cronic
2.infecie specific cronic (tuberculoza, sifilis, etc.)
Dupa localizare:

- Ale esuturilormoi;
- Sistemuluiostio-articular;

- Ale creieruluiitunicilorlui;

- Organelortoracice (plmn, pleur);

- Organelorcavitiiperitoneale;

- A unororganesauesuturi (mna, glandamamar).