UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

METODE DE STOCARE A ENERGIEI VERZI

Autori: Valentina ROHAT Facultatea de Energetica

Tudor SAVA Facultatea de Energetica
Alexandru MUAT Facultatea de Energetica

Coordonator: Conf.dr.ing. Mircea SCRIPCARIU

As.dr.ing. Gabriela SAVA

~Bucureti, 2017~
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

CUPRINS:

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

CAPITOLUL II. CLASIFICAREA METODELOR DE STOCARE A

ENERGIEI VERZI

II 1. Sisteme de stocare chimica a energiei

II 2. Sisteme de stocare electrochimica a energiei
II 3. Sisteme de stocare electrica a energiei
II 4. Sistenem de stocare mecanica a energiei
II 5. Sisiteme de stocare a energiei termice

CAPITOLUL III. CONCLUZII

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

Cresterea productiei de energie electrica din surse regenerabile are efecte secundare asupra
sistemelor de retele electrice, deoarece cantitatea de energie produsa de aceastea variaza in
functie de zi sau de anotimp. In plus, exista fluctuatii ale consumului de energie in timpul
zilei, astfel incat sistemul de stocare a energiei (SSE) sa poata juca un rol vital pentru a
compensa aceste probleme si pare a fi o parte cruciala a retelelor inteligente in viitor. Acest
studiu prezinta in mod relativ o extensie si o descrierea cuprinzatoare a sistemelor de stocare a
energiei cu clasificare detaliata, caracteristici, avantaje, impactul asupra mediului si
posibilitatile de implementare cu variatii ale aplicatiilor.

Cresterea rapida a populatiei mondiale si variatia consumatorului, de obiceiurile sunt cele

doua motive principale ale cresterii consumului de energie si a consumului de energie.
Consumul de energie electrica in ultimele decenii constituie parte semnificativa din consumul
total de energie fiind compus din industrie, transport si constructii. Se estimeaza ca cererea
mondiala de energie va creste, se va dubla pana in 2050 si se va tripla pana la sfarsitul
secolului. Imbunatatiri incrementale cu metode conventionale in cazul celor existente, retelele
de energie nu vor fi adecvate pentru a furniza aceasta cerere pe o cale sustenabila si durabila.

Datorita efectelor negative asupra mediului (incalzirea globala, distrugerea stratului de ozon,
formarea stratului de ozon la sol, poluarea si ploi acide etc.) si epuizarea rapida a
combustibililor fosili,ar trebui sa fie luate masuri preventive, cum ar fi utilizarea unor metode
eficiente din punct de vedere energetic in procese, de la productia de energie la consum,
utilizarea surselor de energie curata si regenerabila. Sursele de energie regenerabile pot fi
enumerate dupa cum urmeaza: energie solara, energia eoliana, energia mareelor, energia
valurilor, hidrokinetice (curentul marin si fluvial), hidropotential, geotermal, biomasa.

Electricitatea este consumata in acelasi timp cu generarea acesteia. Prin urmare, cantitatea
adecvata de energie electrica trebuie furnizata intotdeauna pentru a satisface cererea variata.
Un dezechilibru intre energia furnizata si energia consumata va deteriora stabilitatea si
calitatea sursa de alimentare. In plus, locurile de productie a energiei electrice sunt de obicei
situata departe de locurile in care este consumata. Lungimile liniilor de transport duce la
cresterea costurile de investitie si energia pierduta. Pe de alta parte, fluctuatiile zilnice si
sezoniere ale surselor de energie regenerabile complica aceasta situatie. Depozitarea energiei
pe termen scurt si lung este considerata una dintre metodele proeminente pentru aceste
dificultati.
Energia electrica poate fi greu de stocat. In general, stocarea energiei electrice necesita acest
lucru. transformarea intr-o alta forma de energie, care pot fi folosite in viitor pentru a face
ceva util functionar. Energia care este portabila si care poate fi stocata poate deschide noi
orizonturi pentru partile interesate din acest sector.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

CAPITOLUL II. CLASIFICAREA METODELOR DE STOCARE A ENERGIEI

Cautarea unor modalitati mai bune de stocare a energiei sunt esentiale pentru a genera ulterior
o energie eficienta. Una dintre cheile descoperirilor in stocarea de energie se afla in:gasirea
de materiale noi si intelegerea modului lor de functionare. Energia ar putea fi stocata prin mai
multe metode, cum ar fi prin sistem: chimice, electrochimice, electrice, mecanice si termice.

Metodele de stocare a energiei pot fi utilizate in diverse aplicatii.Unele dintre acestea se

aplica pe un domeniu specific in timp ce altele au domenii largi de utilizare. Introducerea de
noi metode si tehnologii de stocare a energiei sunt intens asteptate pentru viitor. Cercetarile
din domeniul energiei se realizeaza in cinci grupe principale de aplicatii (furnizarea de
energie electrica, servicii auxiliare,integrarea surselor de energie regenerabile).
Forma de energie convertita determina in mare masura clasificarea sistemelor de stocare a
energiei. Sistemele de stocare a energiei sunt impartite in 5 mari categorii : sisteme de stocare
a energiei chimice , sisteme de stocare a energiei electro chimice, sisteme de stocare a
energiei electrice, sisteme de stocare a energiei mecanice , sisteme de stocare a energiei
termice.
1. Sisteme de stocare chimica a energiei
Energia chimica este stocata in legaturile intermoleculare si in legaturile atomilor ,care poate
fi eliberata intr-o reactie chimica.Dupa eliberarea energiei chimice substanta este de obicei
schimbata intr-o cu totul alta substanta chimica. Combustibilii chimici sunt o forma
dominanta de stocare a energiei, atat in generarea energiei electrice cat si de
transport.Combustibilii chimici cei mai utilizati care sunt procesati sunt
carbunii,benzina,motorina,gazul natural,gazul petrolier lichefiat,propanul, butanul,
etanolul,gazul biodiesel si hidrogenul. Toate cele mentionate sunt usor convertite in energie
termica si mecanica urmand apoi sa fie convertite in energie electrica folosind motoarele
termice. Pe de alta parte energia chimica poate fi eliberata prin reactii de transfer de electroni
pentru producerea directa a energiei electrice. Stocarea de energie chimica se preteaza pentru
stocarea unei cantitati mari de energie pentru lunga durata . Depozitarea energiei chimice se
bazeaza pe hidrogen si gaz natural sintetic (SNG) ca purtatori de energie secundara. Acestia
ar putea avea un impact semnificativ in stocarea energiei electrice in cantitati mari. In plus
fata de hidrogen si SNG , combustibilii derivati din biomasa pot fi catalogati ca metoda de
stocare a energiei chimice.
In plus fata de combustibilii chimici conventionali exista studii despre noi tehnologii de
stocare a energiei chimice si termochimice, incluzand absortia si reactiile termochimice cum
ar fi sistemul industrial de refrigerare cu amoniac. In stocarea energiei termochimice ,energia
este stocata dupa o reactie de disociere si apoi recuperata intr-o reactie chimica inversa.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

1.1. Hidrogen
Hidrogenul e un combustibil regenerabil curat, foarte bogat, non-toxic si un material purtator
de energie. Hidrogenul este utilizat pe scara larga in industria chimica, poate fi produs din
orice sursa de energie primara cum ar fi apa prin termoliza si electroliza, reformarea de
combustibili fosili, gazeificarea biomasei,metanol. Se elibereaza numai vaporii de apa ca o
emisie dupa reactia de combustie. Energia chimica din hidrogen are valoarea de 142 kJ/kg
valoare mai mare decat a unei hidrocarburi.
Metodele de stocare a hidrogenului se impart in doua categorii fizice (stare gazoasa sau
lichida) si stocare bazata pe materiale. In stare gazoasa depozitarea se face de obicei intr-un
rezervor de inalta presiune de 350-700 bari. Punctul de fierbere al hidrogenului (p=1 atm)
este de -252,8 C, stocarea in stare lichida a hidrogenului necesita metode de racire criogenica.
Stocarea bazata pe materiale este posibila prin hidrura metalica ,prin stocarea chimica a
hidrogenului si materialele de absortie.
Cercetarile in privinta stocarii bazate pe materiale se continua in urmatoarele arii :
Cadre organice metalice,hidruri metalice, hidrura de aluminiu, alienat de sodiu, hidrura de
magneziu ,hidrura reactiva compozita de LiBH4 si MgH2.
Hidrogenul poate fi folosit pentru a actiona turbinle de combustie sau pilele de combustie, in
masinile pe hidrogen cu pile de combustie sau in motoare speciale cu ardere interna, pentru
generarea caldurii.
Un sistem de stocare al hidrogenului este compus dintr-o unitate de generare a hidrogenului
precum un electrolizor, un rezervor de stocare a hidrogenului si pila de combustie. Un
electrolizor este un convertor electrochimic care imarte apa in hidrogen si oxigen.
1.2. Gaz natural sintetic (SNG)
Gazul natural este cel mai popular combustibil gazos ce contine o mare cantitate de CH4.
Biogazul, Gazul de biomasa,SNG si bio-SNG sunt alti combustibili gazosi. Biogazul este
produs prin descompunerea materiilor organice ce contin CH4 si CO2.Compozitia gazului de
biomasa este asemanatoare. Gazul sintetic natural se produce prin transformarea partiala a
materiei prime solide cu gazeificare, urmata de conditionarea gazului, sinteza SNG si
imbunatatirea gazului , proces similar cu cel al producerii gazului natural.
SNG poate fi produs si stocat in rezervoare sub presiune,ce sunt plasate sub pamant sau care
aimenteaza direct reteaua de gaze. Producerea de SNG este preferata in zonele unde atat
dioxidul de carbon cat si electricitatea sunt disponibile.Gazeificarea de aburi de oxigen,
hidrogazeificarea si gazeificarea catalitica sunt procese diferite care pot converti carbunele in
gaz natural. Biomasa poate fi utilizata de asemenea pentru producerea de SNG. Tehnologia de
hidrometanare sau de gazeificare catalitica a aburului sunt metode considerate mai eficiente
decat cele traditionale precum procesele de metanare.
1.3. Biocombustibilii
Biomasa este denumirea oricarei materii organice , care deriva din plante sau animale.
Biomasa inseamna fractiile biodegradabile ale produselor precum a asa-numitelor culturi
energetice cultivate in acest scop,deseuri si reziduri de origine biologica din agricultura
(incluzand substantele de origine vegetala sau animala), silvicultura si industriile
conexe,incluzand pescariile si acvaculturile, precum si fractia biodegradabila a industriei si a
intreprinderilor si deseurile munincipale. Biocombustibilii se pot gasi in stare lichida sau
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

gazoasa . Acestia sunt in generali clasificati pe generatii (prima generatie, a doua generatie..).
Biocombustibilii precum Biodiesel-ul ,uleiul vegetal ,combustibilii alcooli sau biomasa pot fi
utilizate pentru a inlocui combustibilii fosili. Multe procese chimice pot converti carbonul si
hidrogenul din carbune , gaz natural, biomasa de origine animala sau vegetala,deseuri
organice in hidrocarburi usoare, un inlocuitor foarte bun al combustibililor fosili.
1.4. Stocarea termochimica a energiei (TCES)
TCES se bazeaza pe o reactie chimica inversa in care un material termochimic absoarbe
energia sub forma de caldura in scopul transformarii chimice in doua componente (A si B).
Reactia inversa este posibila daca aceste componenete A si B combinate din nou formeaza
acelasi C. Energia este eliberata in timpul acestei reactii de combinare. In sistemul termic de
stocare a energiei pe baza de amoniac (NH3) .

2. Sisteme de stocare electrochimica a energiei.

Sursele elctrochimice de energie transforma energia chimica in energie electrica.Cel putin doi
reactanti se supun unui proces chimic in timpul acestei operatiuni.Energia acestei reactii se
regaseste in forma finala ca energie electrica. Exista doua ramuri majore ale tehnologiilor de
stocare electrochimica, baterii electrochimice si condensatoare electrochimice.
Tipurile deja existente de sisteme electrochimice de stocare variaza in functie de natura
reactiei chimice ,a caracteristicilor structurale si a design-ului.
Celulele electrochimice si bateriile pot fi clasificate in 4 categorii bazate pe principiul lor de
functionare:
Celule primare (baterii)
Celule secundare
Celule de rezerva
Pile de combustie
O a doua clasificare se refera la adancimea (timpul) de descarcare
Baterii cu ciclu mic
Baterii cu ciclu de adancime
Bateriile cu ciclu de adancime (autonomie mare) au mai putine placi groase (gabarit
mic) in structura si se preteaza pe sursele regenerabile.
A treia clasificare se refera la caracteristicile electrolitului din baterie
baterii inundate
baterii sigilate
Bateriile inundate se preteaza pe sursele regenerabile.
Exista doua tipuri de baterii sigilate : cu gel si sticla mata absorbita.
Transportul si generarea de putere inclusiv utilizarea energiei eoliene si solare sunt printre
cele mai importante domenii de aplicabilitate a sistemelor electrochimice de stocare a
energiei.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

2.1. Celule primare (Baterii)

Celulele primare in general nu sunt reincarcabile.Majoritatea celulelor primare utilizeaza
electroliti . Electrolitii pot fi solutie apoasa sau neapoasa si pot caracteriza celula. Electrolitii
cu solutie apoasa contin solutie de electrolit pe baza de apa.
2.2. Celule secundare
Celulele secundare sunt reincarcabile prin trecerea curentului prin circuit in sens invers
curentului de descarcare. Bateriile reincarcabile pot fi clasificare in functie de electrolitul
continut in doua grupuri: Contin ambele tipuri de electrolit solutie apoasa si neapoasa sau
contin numai electrolit solutie apoasa.
2.3. Celule de rezerva
Celulele de rezerva sunt asemanatoare celulelor primare. Ele sunt de obicei utilizate pentru
stocarea indelungata. Substantele active din celule sunt separate si izolate pana la
utilizare.Celulele de rezerva sunt asamblate fara electrolit. Ele sunt depozitate fiabil in
anumite conditii pentru a impiedica compromiterea unei performante maxime a bateriei.
Electrolitul bateriei se adauga inainte de utilizarea acesteia.
2.4. Pile de combustie
Pilele de combustie apartin unei generatii de dispozitive electrice, ce folosesc de obicei
energia chimica a hidrogenului sau a altui combustibil cu energie chimica latenta ce urmeaza
a fi convertita in energie electrica.Pilele de combustie functioneaza precum bateriile. Ele nu se
descarca deci nu au nevoie a fi incarcate , acestea produc energie si caldura cat timp sunt
alimentate cu combustibil (hidrogen). O pila de combustie este compusa din anod, catod si o
membrana de electrolit. Ea functioneaza trecand hidrogenul prin anod si oxigenul prin catod.
Moleculele de hidrogen sunt divizate in electroni si protoni pe partea anodica. Protonii trec
prin membrana de electrolit in timp ce electronii sunt angajati intr-un circuit pentru a genera
un curent si caldura excesiva. Protonii si electronii impreuna cu oxigenul produc molecule de
apa pe partea catodica a pilei.
3. Sisteme de stocare electrica a energiei
Sistemele de stocare electrica a energiei pot fi folosite in urmatoarele situatii.
Condensatoarele sunt folosite pentru curenti mari doar pentru o perioada foarte scurta de timp
datorita capacitatii sale relativ scazute. Supercapacitatile pot inlocui un condensator obisnuit
cu exceptia faptului ca pot oferi capacitati mare intr-un pachet foarte mic. Sistemele
magnetice superconductoare de stocare a energiei sunt folosite la iesirea din centralele elctrice
pentru stabilizarea producerii sau sunt folosite in zone industriale unde acopera varful de
cerere al energiei .
3.1. Condensatoarele
Condensatoarele reprezinta o cale directa de stocare a energiei. Condensatorul este compus
din doua armaturi metalice separate printr-un material izolant numit dielectric .Una din
armaturi se incarca pozitiv, iar cea de-a doua se incarca negativ. Acestea stocheaza energia in
suprafete metalice sau in electrozi metalici. Din moment ce densitatea de energie a
condensatoarelor este scazuta acestea pot stoca curenti mari pentru scurte perioade de timp.
3.2. Supercapacitatile
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

Condensatori electrochimici cu strat dublu, supercondensatori sau ultracondensatori sunt

termeni utilizati la ora actuala pentru acelasi tip de produs care se deosebeste de condensatorii
conventionali prin valoare cu ordine de marime mai mare a capacitatii electriceIn plus acestia
pot oferi o energie la varf de sarcina, pot fi reincarcati de milioane de ori fara deteriorare in
detrimentul bateriilor simple.
3.3. Stocarea magnetica superconductoare a energiei
Functioneaza pe baza principiului electrodinamicii. Energia este stocata in campul magnetic
creeat de trecerea directa a curentului prin bobina superconductoare, care este tinuta sub
temperatura critica de superconductie.
Materialul superconductor este racit prin criogenizare ,iar energia stocata poate fi eliberata
prin descarcarea bobinei.
4. Sisteme de stocare mecanica a energiei.
Sistemele de stocare mecanica a energiei sunt clasificate dupa modul lor de functionare, dupa
cum urmeaza: gaz sub presiune, izvoare fortate, energia cinetica si potentiala. Cel mai mare
avantaj al sistemelor de stocare mecanica a energiei il reprezinta faptul ca ele pot livra cu
usurinta energia inmagazinata ori de cate ori este nevoie. Metodele de stocare mecanica a
energiei sunt usor de adaptat si pot converti energia curentilor de apa, a valurilor si mareelor.
Acestea sunt compuse de obicei din volanti, sisteme de acumulare prin pompare si tehnologii
de stocare in aer comprimat.
4.1. Sistemul volantului
Un cilindru masiv rotativ (o janta atasata unui arbore), sustinut de un stator prin rulmentii
magnetizati (in alta sursa explica asa: lagaruire radial-axiala a volantei, cu ax vertical si
preluarea greutatii prin sustentatie magnetica (lagar axial pasiv, cu magneti permanenti)), este
partea principala a celor mai moderne sisteme de stocare a energiei prin volanti de mare
viteza. Imaginea principala a sistemului unui volant este data in Fig. 5. Un volant poate stoca
mecanic energia ca energie cinetica a rotorului care se invarte la viteze foarte mari. This
stored energy can be reused by slowing down the flywheel through a decelerating torque and
returning the kinetic energy to the electrical motor, which is used as a generator. Cu cat
volantul se roteste mai repede, cu atat energia pe care o stocheaza este mai multa. Volantii pot
fi de mare, respectiv, mica viteza. Acestia au fost folositi pentru a stoca energia in locomotive
electrice si a garanta astfel miscarea de-a lungul sectiunilor neelectrificate ale liniilor de cale
ferata. Interesul a crescut in ceea ce priveste folosirea volantilor ca baterii statice pe partea de
cale ferata. Acestia pot fi utilizati pentru stabilizarea alimentarii cu curent electric a
locomotivelor si pentru stocarea energiei electrice produse prin franare.
4.2. Sisteme de acumulare prin pompare hidro (AP)
Sistemele de stocare prin pompare stocheaza si genereaza energie prin tranzitarea apei intre
doua rezervoare/lacuri/bazine la altitudini diferite pentru a compensa energia ceruta la varf,
respectiv, gol de sarcina.Fig. 6. Sistemele de stocare a energiei prin pompare hidro reprezinta
o solutie pentru crearea unor rezervoare de energie la scara mare. Acumularea prin pompare
asigura variabilitatea surselor de energie regenerabila, cum ar fi energia eoliana, solara si a
valurilor. Depozitarea prin pompare poate absorbi energia produsa in momentele de cerere
scazuta si eliberarea energia stocate in perioadele de varf ale cererii. Intr-o instalatie de
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

acumulare prin pompare, apa este pompata in amonte si turbinata pentru a acoperi varfurile de
sarcina sau intreruperi neplanificate. Stocarea prin pompare poate fi clasificata astfel:
- Bucla inchisa: consta din doua rezervoare care sunt separate de o distanta verticala, nici una
dintre ele nu este conectata la un alt corp de apa.
- Semi-deschisa: un rezervor artificial sau modificat si un lac sau rau modificat cu debit
continuu.
-Deschis: un debit continuu tranziteaza ambele rezervoare

4.3. Sistemul de stocare a energiei in aer comprimatc (CAES)

Sistemele CAES creeaza o rezerva puternica de energie. In general, CAES utilizeaza un
compresor pentru comprimarea aerului si pomparea acestuia in formatiuni geologice
subterane. Cele 3 componente principale alea CAES sunt: compresorul, rezervorul si turbina.
Sistemele CAES au fost in principal gandite si aplicate pentru functionarea turbinelor cu gaz
ce au la baza Ciclul Brayton, care necesita compresia aerului inainte ca gazul sa intre in
camera de ardere. CAES poate fi combinat direct cu sistemul de energie al valurilor. Turbina
Wells utilizeaza fluxul de aer produs de schimbarea de presiune in interiorul coloanei de apa.
Prin aceste metode, cea mai mare parte a energiei regenerabile generate ar fi folosita daca nu
imediat, atunci cand exista o cerere crescuta sau cand resursele regenerabile se confrunta cu
perioade de productie redusa. Depozitarea aerului proaspat in cavernele sarate este o metoda
dovedita, fiabila si sigura de a asigura ca excesul de energie nu este irosit. Acest aer proaspat
este depozitat in caverne subterane adanci, in depozite de sare situate pana la un km sub
pamant. Principiul de functionare a sistemului este dat in Fig. 7.
Deoarece etapa de compresie utilizeaza in mod normal circa 2/3 din capacitatea turbinelor,
turbina CAES fara sa efectueze si compresie - poate genera de 3 ori puterea obtinuta
utilizand gaze naturale.
Prin sistemul de recuperare a caldurii dupa procesul de compresie este posibila obtinerea unei
eficiente de pana la 70%, datorita scaderii ratei de consum a gazelor naturale. Tehnologiile de
stocare pneumatice pot utiliza fie aer comprimat, fie gaz comprimat pentru a realiza stocarea
energiei. Densitatea de energie a sistemele moderne CAES concide cu cea oferita de bateriile
chimice si pot oferi densitati de putere mai mari atunci cand este necesar, in timp ce
functioneaza la randamente superioare.
Printr-un alt sistem inovator, energia mecanica utilizata pentru compresie genereaza caldura
capturata de jetul de apa. Pentru a furniza energie, vom inversa procesul - compresorul de aer
devine o turbina, iar motorul electric devine generator. Caldura obtinuta in procesul de
comprimare este stocata sau directionata catre cladirile din apropiere, asigurand incalzirea. Pe
de alta parte, energiei in timpul procesului de destindere caldura este extrasa din sistemul de
stocare sau asigura aer conditionat cladirilor. In acest fel, este posibil sa se realizeze unele
imbunatatiri importante in ceea ce priveste eficienta energetica a cladirilor.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

5. Sisteme de stocare a energiei termice (TES)

Sistemele TES sunt sisteme convenabile pentru stocarea caldurii sau a frigului intr-un mediu
de stocare la o temperatura pentru utilizare ulterioara, in conditii diferite, cum ar fi
temperatura, locul sau puterea .
Sistemele TES sunt aplicabile in diverse scopuri industriale si rezidentiale, cum ar fi
incalzirea sau racirea spatiului, incalzirea si racirea proceselor, productia de apa calda sau
producerea de energie electrica.
Sistemul TES poate fi clasificat in trei categorii diferite, functie de:
-caldura sensibila (P.S. : Caldura sensibila este cantitatea de caldura folosita pentru a ridica
temperatura corpului)
-caldura latenta (P.S.: Caldura latenta este cantitatea de energie eliberata sau absorbita de catre
o substanta chimica in timpul unei transformari de faza fara schimbare de temperatura-
topire,fierbere)
-absorbtie si adsorbtie.
5.1. Sistem de caldura sensibila
Incalzirea sensibila conduce la schimbari de temperatura in timpul procesului. Caldura
specifica si masa determina capacitatea unui sistem de stocare. Mediul de stocare poate varia
sub diferite stari ca: lichid (apa, sare topita sau ulei termic), solid (piatra, beton, metal sau sol)
sau lichid cu material solid de umplutura (sare topita / piatra).
5.2. Sistem de caldura latenta
Spre deosebire de depozitarea caldurii sensibile, caldura latenta se obtine fara modificarea
temperaturii si reprezinta cantitatea de energie eliberata sau absorbita de catre o substanta
chimica in timpul unei transformari de faza fara modificarea temperaturii.
Depozitarea caldurii latenta utilizeaza ca medii de stocare materiale cu schimbare de faza
(PCM). Acele PCM se inmoaie in momentul in care temperatura ambientala depaseste 21 de
grade Celsius si absorb excesul de caldura. Ulterior, daca mercurul din termometru scade sub
21 de grade, atunci materialele se intaresc si elimina in atmosfera caldura stocata.
Conductivitatea termica (k sau lambda) este un instrument cheie in sistemul de caldura
latenta. De asemenea, densitatea si entalpia la schimbarea de faza sunt importante deoarece
determina capacitatea de stocare volumetrica. Substantele organice (parafina), anorganice si
bio pe baza PCM (hidratii de sare) sunt disponibile pentru utilizarea in sistemele de stocare a
caldurii latente. Parafina este o substanta solida, alba, formata dintr-un amestec de
hidrocarburi saturate obtinute la distilarea titeiului si intrebuintata la fabricarea lumanarilor, la
impregnarea hartiei si a tesaturilor, ca materie prima in industria chimica
5.3. Sistemul de absorbtie si adsorbtie
Absorbtie: operatia de separare a unuia sau a mai multor componenti dintr-un amestec gazos,
prin dizolvare intr-un lichid cu proprietati selective.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

Adsorbtie: Operatia de separare si purificare ce consta in retinerea la suprafata unui solid

adsorbantul a unei substante din fluidul cu care acesta este in contact adsorbatul.
Acest tip de stocare termochimica este unul din modurile indirecte de a stoca caldura. Caldura
nu este stocata direct ca o caldura sensibila sau latenta, ci printr-un proces fizico-chimic.
Principalul avantaj al stocarii energiei de sorbtie il reprezinta densitatea mare de energie
(aproximativ 1000 MJ / m3) care are ca rezultat un volum mic de material.
Multe sisteme de absorbtie actioneaza ca pompe de caldura, ceea ce face ca atat racirea, cat si
incalzirea sa fie posibile.

CAPITOLUL III. CONCLUZII

In prezent, la majoritatea consumatorilor industriali si comerciali functioneza sarcini electrice
care cer un nivel al calitatii energiei electrice mai ridicat decat cel asigurat in reteaua de
alimentare cu energie electrica. Imbunatatirea performantelor retelei este dificila si
costisitoare, motiv pentru care ii revine consumatorului sarcina sa actioneze in vederea
reducerii efectelor produse de calitatea redusa a energiei electrice. Exista mai multe solutii.

Cea mai potrivita dintre ele va fi determinata de nivelul de energie cerut, de nivelul de calitate
si fiabilitate dorit, de calitatea si fiabilitatea sursei de intrare, de amplasarea geografica si de
cost. Exista solutii pentru fiecare scenariu, la un anumit cost, fiind necesara o analiza detaliata
pentru a alege solutia corecta si cea mai economica convenabila unei anumite aplicatii si
anumit mediu de lucru.