CECCAR

AUDIT
STATUTAR

2016
CECCAR

1. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare
condensate?

Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile
financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor sis a
previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele
operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate
ale entitatii.

Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include

urmatoarele elemente de baza:

a) Titlu

b) Destinatar

c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate

d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si asupra
tipului de opinie exprimata in acel raport

e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu

informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva

f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna cu
situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor

g) Data raportului

h) Adresa auditorului

i) Semnatura auditorului

2. Reglementri Internationale privind auditul ( standardele Internaionale de

audit i pentru misiuni de certificare, Directive europene)

Standarde Internationale de Audit:

- Sector privat: emise de IFAC: standard generale, de lucru, de raportare;
- Sector public: emise de INTOSAI.
Directive europene:

2016
 CECCAR

- Directiva VIII privind auditul financiar

I. Principii i reguli cu caracter general privind auditul

1. Conceptul de audit

Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea

exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard,
norm) de calitate.
Evolutia auditului a fost determinata de dezvoltarea continua a mediului economic, de
amploarea complexitatii operatiunilor economice si de tranzactiile efectuate de entitati.
Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana independenta si competenta a fidelitatii
reprezentarilor contabile si financiare.
Auditul a inceput de la corectarea fraudelor in documentele financiar-contabile si a
continuat cu aprecierea globala de fidelitate a situatiilor (rapoartelor) emise de entitatile
economice, cu analiza critica a structurilor acestora si cu evaluarea procedurilor utilizate la
intocmirea situatiilor (auditul financiar), in prezent, auditul este orientat spre evaluarea modului
de respectare, de catre managementul entitatilor, a principiilor economicitatii, eficientei si
eficacitatii in utilizarea resurselor financiare (auditul performantei).
Auditul reprezinta procesul desfasurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate,
numite auditori, prin care se analizeaza si evalueaza, in mod profesional, informatii legate de o
anumita entitate, utilizand tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite
probe de audit, pe baza carora auditorii emit intr-un document, numit raport de audit si o opinie
responsabila si independenta, prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementarile
legale sau din buna practica recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea
entitatea auditata.
Auditul statutar(legal) este singurul tip de audit reglementat la nivel european
(Directiva a VIII-a) si prevzut, de regul, prin legea companiilor si prin actele constitutive
(statutele) acestora
.
2. Tipurile de audit

a) auditul intern reprezint o verificare sub aspect tehnic, managerial i financiar-contabil

a unei entiti patrimoniale, destinat s realizeze un diagnostic general al sistemului.
Acest tip de verificare are un caracter concomitent derulrii evenimentelor. Practic, el
vizeaz anumite obiective pe tot parcursul anului, precum i cele care sunt n curs de
derulare, deci, este o verificare de tip permanent.

b) auditul extern este o lucrare de atestare a veridicitii informaiilor i poate cuprinde o

gam larg de servicii, stabilite n funcie de clauzele contractului de audit. Acest tip de
audit se mai numete i audit contractual sau audit al situaiilor financiare. auditul
situaiilor financiare este auditul efectuat de auditorii financiari cu scopul de a certifica
faptul c informaiile descrise n situaiile financiare (n spe n bilan, contul de profit i
pierdere, situaia fluxurilor de trezorerie, etc.) prezint n mod fidel situaia real a

2016
CECCAR

patrimoniului i sunt conforme cu principiile legal acceptate. Auditul situaiilor financiare

poate fi executat de mai multe categorii de auditori, ns, n general, el este asociat
auditorilor externi independeni, iar n ara noastr este cunoscut i sub denumirea de
audit financiar sau audit extern.

c) audit guvernamental reprezint auditul exercitat de specialitii din Ministerul

Finanelor Publice asupra diferitelor programe, activiti i instituii guvernamentale;are
drept scop revizuirea i verificarea eficienei utilizrii banului public.

d) auditul operaional mai este cunoscut i sub numele de auditul performanei sau auditul
managerial i se refer la evaluarea modului n care entitatea auditat este condus pe
baza principiilor economicitii, eficienei i eficacitii.

e) auditul conformitii este denumit i audit de regularitate i este astfel conceput nct
ofer o asigurare rezonabil privind detectarea erorilor rezultate din nerespectarea
prevederilor contractuale, ceea ce are un impact considerabil asupra situaiilor financiare.

3. Categorii de auditori

Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entittii auditate,respectiv
angajat prin contract; cantonat initial n misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare,
astzi, auditorul intern se ocup din ce n ce mai mult de misiuni de audit operational, de
verificarea existentei, a gradului de adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne n
toate sectoarele si pe toate functiile ntreprinderii.
Auditorul extern(financiar) este o persoana fizica ori juridica care isi exercita
prerogativele n baza unui contract cu ntreprinderea :

- Entitatea in anumite conditii(prevazute de lege) este obligata s ncredinteze unui specialist

competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea
situatiilor financiare .
- Auditorul contractual detine o competent mai bine adaptat la o misiune foarte precis (de
exemplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de
evaluare a stocurilor etc.).
- ntreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a crui semntur se bucur de un
prestigiu particular.
- O misiune particular de control este cerut de un tert, de exemplu, o banc la acordarea
unui mprumut etc.
- Obligatoriu, daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad expres
aceasta(statutar) ;
- Optional, in toate celelalte cazuri.

Auditorul financiar executa :

2016
CECCAR

1.Misiune de auditare in vederea exprimarii unei opinii profesionale si independente cu

privire la situatiile financiar contabile anuale;
2.Executa misiuni la cerere cu obiective prestabilite check list in vederea exprimarii a
unei opinii independente si profesionale.
Auditorul contractual efectueaz o misiune n cadrul unui contract cu entitatea auditat prin
care aceasta (o ntreprindere, o primrie, o institutie public, un minister etc.) fixeaz o misiune
unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevzute n contract. Altfel spus, dac nu
exist dect o singur misiune de audit legal (statutar) care cuprinde obiective cunoscute si care
se realizeaz potrivit Standardelor Internationale de Audit, exist un numr nelimitat de misiuni
de audit contractual, realizate de specialisti, de regul experti contabili.
4. Imaginea fidel; criterii de apreciere

Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns,
imaginea fidel este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea
contabilittii.
Regularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile contabile, deci la
principiile contabile general admise; reglementrile contabile romne prevd, de altfel, c pentru
a da o imagine fidel patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute trebuie respectate
regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt:

- principiul prudentei: prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitrii

riscului de a transfera n viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si
rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea
elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a
cheltuielilor, tinnd cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfsurarea
activittii exercitiului curent sau anterior;
-principiul permanentei metodelor: care conduce la continuitatea aplicrii regulilor si normelor
privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a
rezultatelor, asigurnd comparabilitatea n timp a informatiilor contabile;
-principiul continuittii activittii: potrivit cruia se presupune c unitatea patrimonial si
continu n mod normal activitatea;
-principiul independentei exercitiului: care presupune delimitarea n timp a veniturilor si
cheltuielilor aferente activittii unittii patrimoniale pe msura angajrii acestora si trecerii lor la
rezultatul exercitiului la care se refer;
-principiul intangibilittii bilantului: de deschidere a unui exercitiu care trebuie s corespund cu
bilantul de nchidere a exercitiului precedent;
-principiul necompensrii: potrivit cruia elementele de activ si de pasiv trebuie s fie evaluate si
nregistrate n contabilitate separat, nefiind admis compensarea ntre posturile de activ si cele de
pasiv ale bilantului, precum si ntre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.

Sinceritatea presupune aplicarea cu bun credint a regulilor si procedurilor contabile, n

functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si
importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

2016
CECCAR

Obiectivul auditrii situatiilor financiare este s permit auditorului s exprime o opinie

conform creia situatiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, n
conformitate cu un sistem contabil de referint identificat.
Pentru a putea s se pronunte cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure
c urmtoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situatiilor financiare:

-Exhaustivitatea (integralitatea): toate operatiile care privesc ntreprinderea sunt

nregistrate n contabilitate.
Termenul de "operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii ct si toate
obligatiile si pasivele sale si, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz
o modificare a patrimoniului, situatiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii
respective.
-Realitatea: criteriul realittii operatiilor presupune c toate elementele materiale din
scripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri
sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz;
altfel spus, toate informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie s poat fi justificate si
verificate.
-Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n situatiile financiare a operatiilor
presupune c aceste operatii trebuie:
- s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independentei
exercitiilor; criteriul perioadei corecte;
- s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se
respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci
criteriul corectei evaluri;
- s fie contabilizate n conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri;
- s fie corect totalizate, centralizate, astfel nct s li se asigure o prezentare n conturile anuale
conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentri n conturile anuale.
- Inteligibilitate;
- Relevanta;
- Credibilitate.

5. Riscurile n audit

Controlul obiectivelor n cadrul unui audit este planificat n functie de factorii de risc si de
importanta relativ a acestora, care difer de la ntreprindere la ntreprindere:

- Riscurile potentiale, adic cele care sunt susceptibile teoretic de a se produce dac nici un
control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta si corecta erorile care ar
putea s se produc; aceste riscuri sunt comune tuturor ntreprinderilor.
- Riscurile posibile, adic acele riscuri potentiale mpotriva crora ntreprinderea nu dispune
de mijloace pentru a le limita; cnd astfel de mijloace lipsesc, exist o mare probabilitate
ca anumite erori s se produc fr s fie detectate sau corectate de ctre ntreprindere.

2016
CECCAR

Pe parcursul exercitrii misiunii sale, auditorul caut s identifice riscurile posibile n

scopul adaptrii controlului si evalurii incidentei erorilor asupra situatiilor financiare.
ntr-o ntreprindere, auditorul se confrunt, de regul, cu urmtoarele categorii de riscuri:

a) Riscuri generale specifice ntreprinderii - sunt riscuri de natur s influenteze ansamblul

operatiilor ntreprinderii.
b) Riscuri legate de natura operatiilor tratate. Datele prezentate prin contabilitate pot fi
mprtite n trei categorii, fiecare fiind purttoare de riscuri particulare:

-date repetitive - sunt cele care rezult din activitatea obisnuit a ntreprinderii: vnzri,
cumprri, salarii etc.;
-date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse n evident la intervale de
timp mai mult sau mai putin regulate ca, de exemplu: inventare fizice, evaluare de sfrsit de
exercitiu etc. Acestea sunt purttoare de riscuri semnificative atunci cnd descoperirea lor nu este
fcut la timp si deci este necesar ca auditorul s le cunoasc din timp pentru a-si organiza
controalele care se Impun;
-date exceptionale - rezult din operatii sau decizii care deriv din activitti curente: reevaluri,
fuziuni, restructurri.
c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor. Conceperea sistemelor de descoperire
si de tratare a operatiilor trebuie s permit prevenirea erorilor sau s detecteze pe cele care s-au
produs pentru a le corija.
d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului; alegerea de ctre auditor a procedurilor, a
ntinderii si datei interventiilor antreneaz n mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care
auditorul trebuie s-l diminueze tot mai mult.
e) Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operatiuni s
comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de
operatiuni, datorit unui control intern insuficient.
f) Riscul legat de control - const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie
de operatiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici
prevenit, nici descoperit si corectat prin sistemul contabil si de control intern utilizate.
g) Riscul de nedescoperire -const n faptul c controalele declansate de auditori nu reusesc s
descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operatiuni, izolat
sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

6. Importanta relativ

Un factor important care permite auditorilor sa aprecieze amploarea riscurilor il

constituie importanta relativa care se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei
iregularitati sau inexactitati care figureaza in informatia financiara ( inclusive o omisiune), care,
tinand seama de circustantele spetei, ar avea drept consecinta influentarea rationamentului sau
deciziei unei persoane care se sprijina pe aceasta informatie.
Importanta relativa se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau
inexactitati figurand in informatia financiara (inclusiv o omisiune), care, singura sau adaugata

2016
CECCAR

altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar avea probabil drept consecinta influentarea
rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie.
Prin iregularitati se inteleg toate actiunile omisiunile care incalca:

fie legea sau reglementarile aplicabile soc com

fie disp statutare
fie hotararile AGA
fie deciziile CA

Prin inexatitati se inteleg prelucrarile si interpretarile contabile sau juridice ale unui fapt,
in neconcordanta cu realitatea cum ar fi:

calcule eronate
erori de inregistrare
cifre inexacte

Importanta relativa neconstituind un risc in sine, se refera in principal la valoarea

operatiilor prelucrate sau prelucrabile, dar care ia in calcul si anumite elemente cantitative
(rezultat: profit sau pierdere, capital social redus sub limita legala)
Auditorul, in demersul sau va trebui sa tina cont de notiunea importantei relative , in care
scop va determina:
conturile semnificative pe care le va examina mai riguros decat pe celelalte
pragul de semnificatie care va permite sa aprecieze daca inexactitatie constatate este necesar
sa fie corectate sau nu

7. Sisteme , domenii i conturi semnificative

Domeniile si sistemele semnificative sunt prti ale situatiilor financiare si tipuri de

operatiuni sau sisteme care trateaz date contabile ce pot avea o incident important asupra
situatiilor financiare n ansamblul lor.
Sisteme i domenii semnificative:
- Prag de semnificaie este nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o
eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului
ntreprinderii.
- Funcii i conturi semnificative
- Zone de risc identificate
- Controale semnificative pe care ne putem sprijini

2016