Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Italia De la Wikipedia, enciclopedia liberă Cscr-candidate.svg Acest articol este nominalizat pentru primirea statutului de articol de calitate. Pentru aceasta conținutul și forma articolului trebuie să se ridice la cele mai înalte standarde, precizate printr-o serie de criterii. Dacă subiectul articolului vă este familiar, vă invităm să evaluați calitatea expunerii și să vă exprimați obiecțiile și sugestiile de îmbunătățire. Republica italiană Repubblica Italiana Drapelul Italiei Stema Italiei Drapelul Italiei Stema Italiei Imn: Il Canto degli italiani MENIU0:00 Amplasarea Italiei Capitală (și cel mai mare oraș) Roma Limbi oficiale Italiana[ib 1] Etnonim Italian, Italiancă, Italieni Sistem politic Republică - Președinte Sergio Mattarella[1] - Prim-ministru Paolo Gentiloni Legislativ Parlamentul Republicii Italiene Unificarea Italiei Suprafață - Total 301,340 km² (locul 71) - Apă (%) 2,4% Populație - Estimare 2011 60.776.531 (locul 22) - Densitate 201,7 loc/km² PIB (PPC) e
Italia De la Wikipedia, enciclopedia liberă Cscr-candidate.svg Acest articol este nominalizat pentru primirea statutului de articol de calitate. Pentru aceasta conținutul și forma articolului trebuie să se ridice la cele mai înalte standarde, precizate printr-o serie de criterii. Dacă subiectul articolului vă este familiar, vă invităm să evaluați calitatea expunerii și să vă exprimați obiecțiile și sugestiile de îmbunătățire. Republica italiană Repubblica Italiana Drapelul Italiei Stema Italiei Drapelul Italiei Stema Italiei Imn: Il Canto degli italiani MENIU0:00 Amplasarea Italiei Capitală (și cel mai mare oraș) Roma Limbi oficiale Italiana[ib 1] Etnonim Italian, Italiancă, Italieni Sistem politic Republică - Președinte Sergio Mattarella[1] - Prim-ministru Paolo Gentiloni Legislativ Parlamentul Republicii Italiene Unificarea Italiei Suprafață - Total 301,340 km² (locul 71) - Apă (%) 2,4% Populație - Estimare 2011 60.776.531 (locul 22) - Densitate 201,7 loc/km² PIB (PPC) e
Republica italian
Repubblica Italiana
MENIU
0:00
Capital
Roma
(i cel mai mare ora)
Unificarea Italiei
Suprafa
- Total 301,340 km (locul 71)
- Ap (%) 2,4%
Populaie
- Estimare 2011 60.776.531 (locul 22)
- Densitate 201,7 loc/km
Cuprins
[ascunde]
1Etimologie
2Istorie
o 2.1Preistoria i antichitatea
o 2.2Evul Mediu
o 2.3nceputul Epocii Moderne
o 2.4Unificarea Italiei, regimul liberal i participarea la Primul Rzboi
Mondial
o 2.5Regimul fascist
o 2.6Italia republican
3Geografie
o 3.1Mediul
o 3.2Clima
4Politic
o 4.1Guvernul
o 4.2Justiia
4.2.1Forele poliieneti
o 4.3Relaii externe
o 4.4Armata
o 4.5mprire administrativ
5Economie
o 5.1Infrastructura
o 5.2tiina i tehnologia
6Demografie
o 6.1Grupuri etnice
o 6.2Limbile
o 6.3Religie
o 6.4Educaie
7Sntate
8Cultur
o 8.1Arhitectur
o 8.2Artele vizuale
o 8.3Literatur i teatru
o 8.4Muzica
o 8.5Cinematografia
o 8.6Sport
o 8.7Mod i design
o 8.8Buctria
9Note de completare
10Note bibliografice
11Legturi externe
12Vezi i
Colosseumul din Roma, construit c. 70 80 e.n., este considerat a fi una dintre cele mai
mari opere de arhitectur i inginerie.
Spturile arheologice efectuate n toat Italia au dezvluit prezena omului de
Neanderthal n perioada paleolitic, acum circa 200.000 de ani,[44] urmat de sosirea
omului modern acum circa 40.000 de ani. Vechile popoare ale Italiei preromane cum ar
fi umbrii, latinii (care aveau s stea la baza civilizaiei
romane), volscii, samniii, celii i ligurii, care au locuit nordul Italiei, dar i muli alii
erau popoare indo-europene; principalele popoare care nu erau de origine indo-european
erau etruscii, elimii i sicanii n Sicilia i sarzii preistorici.[45]
ntre secolele al XVII-lea i al XI-lea .Hr. grecii micenieni au stabilit contacte cu Italia,
[46][47][48][49]
iar n secolele al VIII-lea i al VII-lea .Hr. au fost nfiinate colonii greceti de-
a lungul coastelor Siciliei i n sudul peninsulei Italice, teritoriu ce a cptat denumirea
de Magna Graecia.[50] Fenicienii au stabilit i ei colonii pe coastele Sardiniei i Siciliei.[51]
Roma, un ora-stat format n jurul unui vad de pe Tibru, fondat conform tradiiei n 753
.Hr.,[52][53] a evoluat de-a lungul secolelor ntr-un mare imperiu, ntins din Britannia pn
la graniele Persiei, i cuprinznd ntregul bazin al Mediteranei, n care cultura greac i
cea roman s-au unit formnd o civilizaie unic. Motenirea cultural a Imperiului
Roman a influenat puternic civilizaia occidental i a modelat n mare msur lumea
modern.[54] ntr-un lent declin nceput cu secolul al III-lea, Imperiul s-a divizat n dou
pri n anul 395.[55] Imperiul Roman de Apus, sub presiunea invaziilor barbare, s-a
dizolvat n cele din urm n 476, cnd ultimul su mprat a fost detronat de cpetenia
germanic Odoacru,[56] n timp ce Imperiul Roman de Rsrit a mai supravieuit nc
aproape o mie de ani.[57]
Evul Mediu[modificare | modificare surs]
Coroana de Fier a Lombardiei, simbol al regilor Italiei timp de multe secole.
Dup cderea Imperiului Roman(en), Italia a fost cucerit de ostrogoi,[58] urmai n secolul
al VI-lea de o scurt recucerire de ctre mpratul bizantin Iustinian.[59] Invazia unui
alt trib germanic, lombarzii, spre sfritul aceluiai secol, a redus prezena bizantin la
cteva fragmente teritoriale izolate (Exarhatul de Ravenna) i a dus la nceputul
sfritului unitii politice a peninsulei pentru urmtorii 1.300 de ani. Regatul lombard a
fost ulterior absorbit de Imperiul Franc al lui Carol cel Mare la sfritul secolului al VIII-
lea.[60] Francii au contribuit i la formarea Statului Papal n Italia central. Pn n secolul
al XIII-lea, politica italian a fost dominat de relaiile dintre mpraii Sfntului Imperiu
Roman i papalitate, majoritatea oraelor-state italiene implicndu-se n conflict, fie de
partea primului (ghibelinii) fie de partea celei de a doua (guelfii) dup cum le convenea
pe moment.[61]
Cimitirul militar de la Redipuglia, unde odihnesc circa 100.000 de soldai italieni. Peste
650.000 au murit pe cmpurile de btlie ale Primului Rzboi Mondial.
Italia, aliat nominal cu Imperiul German i cu Austro-Ungaria n Tripla Alian, a
refuzat s intre n Primul Rzboi Mondial n 1914 de partea acestora, deoarece considera
c aliana este una defensiv. n cele din urm, n 1915, ea s-a alturat Antantei dup ce i
s-au promis teritorii importante, inclusiv Carniola Interioar(en), fostul Litoral
Austriac(en), Dalmaia precum i pri din Imperiul Otoman.[94] Participarea Italiei nu a
adus la nceput rezultatele dorite, armata italian mpotmolindu-se ntr-un ndelungat
rzboi de uzur n Alpi, naintnd foarte puin i suferind pierderi grele. n cele din urm,
n contextul prbuirii totale a Austriei i Germaniei n octombrie 1918, italienii au lansat
o ofensiv masiv, culminnd cu victoria n btlia de la Vittorio Veneto(en). Victoria
italian a marcat sfritul rzboiului pe Frontul Italian, a contribuit la dizolvarea
Imperiului Austro-Ungar i la sfritul rzboiului dup dou sptmni.[95][96][97]
n timpul rzboiului, peste 650.000 de soldai italieni i tot atia civili au murit[98] iar
regatul a ajuns n pragul falimentului. n urma tratatelor de pace de la Saint-
Germain, Rapallo(en) i Roma(en), Italia a obinut mare parte din teritoriile promis, dar nu i
Dalmaia (cu excepia Zarei), ceea ce a permis naionalitilor s descrie victoria ca fiind
una mutilat.[99] Italia a anexat de la Ungaria i portul Fiume,[99] care nu fcea parte din
teritoriile promise la Londra, dar fusese ocupat dup sfritul rzboiului de
ctre Gabriele D'Annunzio.[100]
Regimul fascist[modificare | modificare surs]
Articol principal: Italia Fascist.
Mont Blanc, aflat pe frontiera franco-italian, este cel mai nalt vrf din Uniunea
European.
ara se afl la punctul de ntlnire ntre Placa Eurasiatic i Placa African, ceea ce
conduce la o activitate seismic i vulcanic susinut. n Italia sunt 14 vulcani, dintre
care patru sunt activi: Etna, Stromboli, Vulcano i Vezuviu. Vezuviul este singurul vulcan
activ din Europa continental i este celebru pentru erupia sa care a distrus
oraele Pompeii i Herculanum.[146] Activitatea vulcanic a condus la apariia mai multor
insule i dealuri, i exist nc o caldeir vulcanic activ mare, Campi Flegrei(en), la nord-
vest de Napoli.[147]
Dei ara cuprinde Peninsula Italic i mare parte din bazinul Alpin sudic, o parte din
teritoriul Italiei se extinde dincolo de acest bazin i unele insule sunt aflate n afara
platoului continental eurasiatic. Aceste teritorii sunt comunele: Livigno, Sesto, San
Candido, Dobbiaco (parial), Chiusaforte, Tarvisio, Curon Venosta (parial), aflate n
bazinul hidrografic al Dunrii, n timp ce Val di Lei constituie parte a bazinului Rinului,
iar insulele Lampedusa i Lampione se afl pe platoul continental african.[148]
Mediul[modificare | modificare surs]
Hart a parcurilor naionale din Italia.
Dup rapida industrializare, Italiei i-a luat mult timp pn a nceput s abordeze
problematica mediului. Dup mai multe ameliorri, a ajuns s se claseze n 2010 pe locul
84 n lume la sustenabilitate ecologic.[149] Parcurile naionale acoper circa 5% din
suprafaa rii.[150] n ultimul deceniu, Italia a devenit unul dintre cei mai mari productori
mondiali de energie regenerabil, clasndu-se pe locul al patrulea n lume dup
capacitatea instalat de producie de energie solar[151][152] i pe locul al aselea la
capacitatea de producie de energie eolian.[153] Energiile regenerabile reprezint astzi
12% din consumul primar total i final de energie, autoritile fixndu-i un obiectiv de
17% pentru anul 2020.[154]
Portavionul MM Cavour(en)
Armata(en), Marina(en), Forele Aeriene Italiene i Carabinieri(en) formeaz mpreun Forele
Armate Italiene, aflate sub comanda Consiliului Suprem de Aprare, prezidat de
preedintele Italiei. Din 2005, serviciul militar este n ntregime voluntar.[190] n 2010,
armata italian avea 293.202 de cadre militare active,[191] dintre care 114.778 la
Carabinieri.[192]Cheltuielile totale cu armata efectuate de guvernul italian n 2010 se
clasau pe locul zece n lume, cu 35,8 miliarde de dolari, adic 1,7% din PIB. Ca parte a
strategiei de codiviziune nuclear n cadrul NATO(en), Italia gzduiete 90 de bombe
nucleare americane, aflate n bazele aeriene Ghedi i Aviano(en).[193]
Armata Italian este fora terestr naional de aprare, cu 109.703 de militari n 2008.
Cele mai cunoscute vehicule de lupt ale sale sunt vehiculul de lupt de
infanterie Dardo(en), distrugtorul de tancuri Centauro(en) i tancul Ariete, iar ntre
vehiculele aeriene folosite se numr elicopterul Mangusta, recent desfurat n misiuni
ONU. Ea are la dispoziie i un numr mare de tancuri Leopard 1 i blindate M113(en).[194]
Suprafa
Regiune[b] Capital Populaie
(km)
Friuli-Venezia
Trieste 7.858 1.235.761
Giulia
Trentino-Tirolul de
Trento 13.607 1.036.639
Sud
Nutella, fabricat de Ferrero SpA. Italia este cel mai mare productor de ciocolat din
lume.[203]
Podgorii n regiunea Chianti. Italia este cel mai mare productor mondial de vinuri.
Italia face parte din zona Euro (albastru nchis), i din piaa unica european.
Italia are o economie mixt capitalist, a treia cea mai mare din zona Euro i a opta din
lume.[9] ara este membr fondatoare a G7, G8, a zonei Euro i a OCDE.[29]
Italia este considerat a fi una dintre cele mai industrializate ri din lume i un lider n
domeniul comerului mondial i exporturilor.[204][205][206] Este o ar foarte dezvoltat, pe
locul 8 n lume dup calitatea vieii[18] i pe locul 25 dup Indicele Dezvoltrii Umane.
PIB-ul nominal al Italiei este al patrulea din zona Euro, cu 1,642.4 miliarde de euro.
[207]
Rata omajului, 11,9% n noiembrie 2016, este a patra din zona Euro.[208] ara este
cunoscut pentru mediul de afaceri creativ i inovator,[209] i pentru un sector agricol mare
i competitiv.[210] n 2010 Italia a fost cel mai mare productor mondial de vinuri.[211] Este
cunoscut i pentru influena i calitatea ridicat a industriilor de automobile, construcii
de maini, alimentar i de design vestimentar.[212][213][214]
Italia este a asea ar din lume la producia industrial,[215] fiind caracterizat de prezena
unui numr mai redus de corporaii multinaionale globale dect n alte economii
comparabile ca dimensiune, i de un numr mare de ntreprinderi mici i mijlocii,
aglomerate n cteva districte industriale ce reprezint coloana vertebral a industriei
italiene. Acestea alctuiesc mpreun un sector al industriei productoare adesea
concentrat pe exporturi pe piee de ni i de produse de lux, adic pe de o parte mai
puin capabil de competitivitate n ce privete cantitatea, dar pe de alt parte mai capabil
s fac fa cu produse de calitate net superioar concurenei venite din partea Chinei i
economiilor emergente asiatice i bazate pe costul redus al forei de munc.[216]
ara era n 2009 al aptelea cel mai mare exportator din lume.[217] Cele mai strnse
legturi comerciale ale Italiei sunt cu celelalte ri ale Uniunii Europene, cu care
efectueaz circa 59% din comer. n cadrul UE, cei mai mari parteneri comerciali sunt
Germania (12,9%), Frana (11,4%) i Spania (7,4%).[3] Turismul este i el unul dintre cele
mai profitabile i mai rapid cresctoare sectoare ale economiei naionale: cu 47,7
milioane de turiti sosii din ntreaga lume, i cu venituri estimate la 43,9 miliarde de
dolari n 2013, Italia a fost a cincea cea mai vizitat ar din lume i a asea ca venituri
din turism.[218]
Italia a fost ns lovit puternic de recesiunea de la sfritul primului deceniu al secolului
al XXI-lea i de criza datoriilor suverane care a urmat, ceea ce i-a exacerbat problemele
structurale.[219] Dup o cretere puternic de 56% pe an din anii 1950 pn n anii 1970,
[220]
i o ncetinire progresiv n anii 1980-90, ara a stagnat practic n anii 2000.[221]
[222]
Eforturile politice de revitalizare a creterii cu investiii masive de stat au produs o
grav cretere a datoriei publice, care n 2014 se ridica la peste 135% din PIB, a doua din
UE dup cea a Greciei (174%).[223] Cu toate acestea, cea mai mare parte din datoria
public a Italiei aparine unor entiti private, o diferen major fa de situaia Greciei,
[224]
iar nivelul datoriilor personale este mult mai sczut fa de media OCDE.[225]
Principalul factor de slbiciune socio-economic este o divizare mare ntre nord i sud.
[226]
Ea se poate observa prin uriaa diferen ntre veniturile statistice nregistrate la
nivelul comunelor din nord i cele din comunele din sud.[227]
n plus, Italia are nevoie s-i importe circa 80% din necesarul de energie.[228][229][230] Mai
mult, dup Indicele Libertii Economice, ara se claseaz abia pe locul 86 n lume[231] din
cauza birocraiei ineficiente a statului, a proteciei sczute a drepturilor de proprietate, a
nivelului ridicat de corupie, a taxelor ridicate i cheltuielilor publice care reprezint
jumtate din PIB-ul rii.[232] Conform Indicelui de Percepie a Corupiei, Italia prezint
un nivel ridicat de corupie, aflndu-se pe locul 60 n lume.[233] Crima organizat ar
reprezenta venituri de circa 90 de miliarde de euro i 7% din PIB-ul Italiei.[234]
Infrastructura[modificare | modificare surs]
Tren de mare vitez Frecciarossa 1000(en) al FS(en), care atinge viteza maxim de
400 km/h,[235] cel mai rapid tren din Italia i din Europa.
n 2004, sectorul italian al transporturilor a generat venituri de 119,4 miliarde de euro, i
a angajat 935.700 de persoane n 153.700 de ageni economici. n ce privete reeaua de
drumuri, n 2002 existau 668.721 km de drumuri la nivel naional, ntre care 6.487 km de
autostrzi, n proprietatea statului dar administrate privat de ctre Atlantia(en). n 2005,
prin reeaua naional de drumuri au circulat 34.667.000 de automobile (590 de vehicule
la mia de locuitori) i 4.015.000 vehicule de marf.[236]
Reeaua feroviar naional, deinut de stat i operat de Ferrovie dello Stato(en), totaliza
n 2013 16.752 km de cale ferat,[237] dintre care 11.969 electrificai.[237]
Reeaua de navigaie fluvial cuprindea n 2002 1.477 km de canale i ruri navigabile. n
2004, funcionau circa 30 de aeroporturi principale (inclusiv cele dou
huburi Malpensa din Milano i Leonardo da Vinci din Roma) i 43 de mari porturi
(inclusiv portul maritim Genova, cel mai mare din ar i al doilea cel mai mare port
la Marea Mediteran). n 2005, Italia avea o flot aerian civil de circa 389.000 uniti i
o flot comercial de 581 de nave.[236]
tiina i tehnologia[modificare | modificare surs]
De-a lungul secolelor, Italia a fost leagnul comunitii tiinifice care a produs
numeroase descoperiri n domeniul fizicii i altor tiine. n timpul Renaterii, polimai
italieni ca Leonardo da Vinci (14521519), Michelangelo (14751564) i Leon Battista
Alberti (14041472) au adus importante contribuii ntr-o gam variat de domenii, ntre
care biologia, arhitectura i ingineria. Galileo Galilei (15641642), fizician, matematician
i astronom, a jucat un rol major n Revoluia tiinific(en). ntre realizrile sale se
numr progrese eseniale n dezvoltarea telescopului i a observaiilor astronomice
realizate de el, i n cele din urm triumful copernicanismului fa de modelul
ptolemaic(en).[239]
Ali astronomi, ca Giovanni Domenico Cassini (16251712) i Giovanni
Schiaparelli (18351910) ai venit cu importante descoperiri despre Sistemul Solar. n
matematic, Joseph Louis Lagrange (nscut Giuseppe Lodovico Lagrangia, 17361813) a
activat i nainte de a prsi Italia. Fibonacci (c. 1170 c. 1250), i Gerolamo
Cardano (15011576) au fcut progrese fundamentale n matematic. Luca Pacioli a fost
fondatorul contabilitii n lume.[240] Fizicianul Enrico Fermi (19011954), laureat al
Premiului Nobel, a condus echipa din Chicago care a dezvoltat primul reactor
nuclear(en) i a rmas n istorie i pentru numeroasele sale contribuii n domeniul fizicii,
inclusiv contribuia la dezvoltarea teoriei cuantice i a fost una dintre figurile de referin
n crearea armei nucleare. El, Emilio G. Segr (19051989) (care a descoperit
elementele techneiu i astatin, precum i antiprotonul),[241], Bruno Rossi (190593),
pionier n domeniul razelor cosmice i astronomiei cu raze X.[242] i muli ali fizicieni
italieni au fost obligai s plece din Italia n anii 1930 de ctre legile fasciste mpotriva
evreilor(en).
Ali fizicieni de marc au fost: Amedeo Avogadro (rmas n istorie pentru contribuiile
sale la teoria molecular(en), mai ales cu legea lui Avogadro i numrul lui
Avogadro), Evangelista Torricelli (inventatorul barometrului), Alessandro
Volta (inventatorul bateriei electrice), Guglielmo Marconi (inventatorul radioului), Ettore
Majorana (care a descoperit fermionii Majorana(en)), Carlo Rubbia (Premiul Nobel pentru
Fizic 1984 pentru munca ce a condus la descoperirea particulelor W i Z(en) la CERN). n
biologie, Francesco Redi a fost primul care a contestat teoria generrii spontane,
demonstrnd c viermuii ies din ou de mute i a descris n detaliu 180 de
parazii; Marcello Malpighi a fondat anatomia microscopic(en), Lazzaro Spallanzani a
efectuat importante cercetri asupra funciilor organismului, reproducerii animalelor i
teoriei celulare; Camillo Golgi, ale crui mari realizri includ descoperirea aparatului
Golgi, a deschis calea acceptrii teoriei neuronului(en); Rita Levi-Montalcini a
descoperit factorul de cretere a nervilor(en) (primind n 1986 Premiul Nobel pentru
Fiziologie sau Medicin). n chimie, Giulio Natta a primit Premiul Nobel pentru Chimie
n 1963 pentru munca sa n domeniul polimerilor. Giuseppe Occhialini a primit Premiul
Wolf pentru Fizic pentru descoperirea dezintegrrii pionilor sau mezonilor pi n
1947. Ennio de Giorgi a rezolvat problema lui Bernstein(en) pe tema suprafeele
minime(en) i a nousprezecea problem a lui Hilbert(en) despre regularitatea
soluiilor ecuaiilor eliptice cu derivate pariale(en), pentru care a primit Premiului Wolf
pentru Matematic n 1990.[243]