Curs 5

Rudenia fireasca sau naturala

Rudenia in linie dreapta
Rudenia este in linie dreapta intre doua persoane care descind una din alta, este
ascedenta sau descendenta. Relevanta este rudenia cu defunctul. De aceea rudele in linie
drepta sunt descendentii si ascendentii sai.
Rudele in linie dreapta au vocatie generala pentru a culege mostenirea, indiferent de
gradul de rudenie cu defunctul. Vocatia generala a ascendentilor si descendentilor nu este
limitata in functie de gradul de rudenie.
Rudenia colaterala
Doua persoane se afla in raport de rudenie colaterala atunci cand descind dintr-un
ascendent comun. Sunt rude colaterale cu defunctulul fratii si surorile defunctului,
descendentii lor, unchii defunctului si verii acestuia, unchii si matusile mari.
Rudele colaterale ale defunctului vin la mostenire numai pana la al IV-lea grad inclusiv.
Pentru a stabili gradul de rudenie este necesar sa se numere nasterile care s-au produs.
Spre exemplu, fratele defunctului este ruda de gradul II cu defunctul. Nepotul de frate al
defunctului este ruda de gradul III.
Numarul gradelor de rudenie este egala cu numarul viilor, pe o schema bine intocmita.

Rudenia civila
In ceea ce priveste rudenia civila, ea se realizeaza prin adoptie. Dpdv al efectelor
adoptiei, de lege lata, actuala legislatie in materie, Cciv si legile speciale, prevad un singur tip
de adoptie si anume adoptia cu efecte depline. Aceasta creeaza intre adoptat si adoptator pe de
o parte, intre adoptat si rudele adoptatorului pe de alta parte aceleasi legaturi juridice ca si
rudenia fireasca, iar aceasta opereaza pe deplin si in materie succesorala.
Adoptatul are fata de adoptator si rudele lui aceleasi drepturi ca si un descedent al
adoptatorului.
De asemeneea, adoptia cu efecte depline desfiinteaza legaturile de rudenie fireasca
dintre adoptat si rudele sale naturale. De aceea, dpdv succesoral, adoptatul isi pierde vocatia
generala la mostenirea rudelor sale firesti.
In perioada in care s-a aflat in vigoare codul familiei, pe langa adoptia cu efecte depline,
era posibila si o adoptie cu efecte restranse.
Adoptia cu efecte restranse creeaza legaturi identice cu acelea decurgand din rudenia
fireasca numai intre adoptat si adoptator, iar nu si intre adoptat si rudele adoptatorului.
Prin urmare, adoptatul va fi asimilat unui fiu al adoptatorului, dar nu va fi considerat
nepot al tatalui adoptatorului si nici nepot de frate al fratelui adoptatorului.
A doua particularitate a adoptiei cu efecte restranse este ca ea nu desfiinteaza legaturile
de rudenie provenind din rudenia fieasca. Prin urmare, si dupa consimtirea unei adoptii cu
efecte restranse, adoptatul pastreaza legaturile de rudenie cu rudele sale naturale si are vocatie
generala la mostenirea acestora.

Vocatia generala legala este guvernata de principiul reciprocitatii vocatiei generale.

Acesta are doua sensuri, unul pozitiv si unul negativ.
 In sens pozitiv, el presupune ca, daca o persoana are vocatia generala de a mosteni o
alta persoana, cea din urma are vocatia generala de a o mosteni pe cea dintai.
F1 il poate mosteni pe D in calitate de colateral privilegiat de gradul al II-lea si invers.
F4 il poate mosteni pe D in calitate de descedent de gr al II-lea.
In sens negativ, principiul reciprocitatii vocatiei generale presupune ca, daca o persoana
nu poate mosteni o alta persoana, atunci nici cea din urma nu o poate mosteni pe cea dintai.
Sotul nu are vocatie generala directa la mostenirea rudelor. Ar putea avea doar prin
retransmitere de la sotul sau. S nu il poate mosteni pe F3 si nici acesta din urma nu il poate
mosteni pe S.
De la principiul reciprocitatii vocatiei generale exista o singura exceptie, si anume
aceea decurgand din bigamie sau poligamie.
Potrivit art. 304 din Cciv sotul de buna credinta la incheierea unei casatorii nule sau
anulate pastreaza pana la data cand hotararea judecatoreasca de anulare ramane definitiva
situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.
Aceasta inseamna ca in cazul unei casatorii nule sau anulate sotul de buna credinta
poate pretinde dreptul la mostenirea celuilalt sot in cazul in care decesul celui din urma
survine inainte de hotararea definitiva de anulare sau constatare a nulitatii casatoriei. In
schimb, sotul de rea-credinta nu poate pretinde asemenea drepturi la mostenirea sotului de
buna credinta.
Din perspectiva conditiei vocatiei succesorale, pe langa vocatia legala este necesara
indeplinirea unei conditii eficiente si anume vocatia concreta de a veni la mostenire. O
persoana are vocatie concreta de a veni la mostenire daca, pe de o parte, are vocatie generala
pentru a mosteni si, pe de alta parte, nu este inlaturata de o persoana in rang preferabil.
Vocatia concreta depinde atat de tipul legaturii de rudenie fata de defunct, cat si de
exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre rudele de grad mai apropiat care
indeplinesc celelalte conditii pentru a veni la mostenire.
Spre exemplu, vocatia concreta a lui F2 depinde in principiu numai de el. In schimb N4
mai depinde si de modul cum isi exercita dreptul de optiune succesorala F2.

Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii

1. Rudele cu vocatie generala vin la mostenire in ordinea claselor de mostenitori.
Clasa bate gradul
Clasele de mostenitori sunt in numar de 4:
I. Descendentii defunctului - fii si fiice, nepoti si nepoate de fiu, fiica, stranepoti,
stranepoate de fiu, fiica, etc fara limita in grad.
II. Ascendentii privilegiati (parintii defunctului si cei asimilati lor) si colateralii
privilegiati (fratii si surorile defunctului, nepotii si nepoatele de frati si surori, stranepotii si
stranepoatele de frati si surori, pana la gradul al IV- lea inclusiv).
III. Ascendentii ordinari (bunicii si bunicele, strabunicii si strabunicele, rastrabunicii,
etc, fara limita in grad).
IV. Colateralii ordinari (unchii si matusile mari ai defunctului, unchii si matusile si verii
primari pana la gradul al IV-lea inclusiv).
Venirea la mostenire in ordinea claselor semnifica faptul ca daca exista mostenitori de
clasa I, ei ii vor inlatura de la mostenire pe oricare din mostenitorii claselor subsecvente.
 Este singurul principiu care nu cunoaste exceptii, dar are niste limitari.
Sotul supravietuitor nu face parte din nicio clasa de mostenitori. El vine in concurs la
mostenire cu oricare dintre clase, nu este inlaturat de niciuna dintre ele si le diminueaza
tuturor drepturile succesorale, insa nu o inlatura complet pe niciuna.
Exista situatii in care, in urma vointei defunctului, pot veni la mostenire doua clase de
mostenitori, in virtutea calitatii lor de mostenitori legali. Este ipoteza in care mostenitorii
dintr-o clasa mai apropiata sunt exheredati partial, astfel incat partea ramasa in urma acestei
exheredari este culeasa de mostenitorii dintr-o clasa subsecventa.
Spre exemplu, daca defunctul are un fiu pe care il exheredeaza si un unchi mare, in
urma exheredarii fiul nu poate fi inlaturat total pentru ca e mostenitor rezervatar si va culege
rezerva succesorala care este de jumatate din cota care i-ar fi revenit ca mostenitor legal.
Cealalta parte din mostenire, daca defunctul nu a dispus de ea, va fi culeasa de celalalt
succesibul ramas, unchiul mare, membru al clasei a IV-a. In acest caz va veni la mostenire si
clasa I si clasa a IV-a.
Pentru ca doua clase sa vina concomitent la mostenire nu este strict necesar ca membrii
primeia dintre ele sa fie mostenitori rezervatari. La o asemenea consecinta pot conduce orice
exheredari partiale, atunci cand in clasa exheredatului nu exista mostenitori subsecventi.
Daca insa defunctul ar fi avut pe langa aceste rude si un stranepot de frate care este tot
colateral privilegiat din cls a II-a, atunci in urma exheredarii nepotului de frate, la mostenire
n-ar fi venit unchiul, ci stranepotul de frate, pentru ca in calitatea lui de membru al clasei
a II-a l-ar fi inalturat pe unchiul din cls a IV-a.
Intr-un asemenea caz la mostenire vine doar cls a II-a chiar daca unul din ei a fost
exheredat partial.

2. Principiul proximitatii gradului de rudenie

Exceptii:
1. Reprezentarea, care permitand reprezentantului sa urce in gradul reprezentatului, ii
confera acestuia posibilitatea de a nu fi inlaturat de rudele avand acelasi grad cu reprezentatul.
2. Vizeaza clasa a II-a in cadrul careia ascendetii privilegiati care sunt rude de gr I nu ii
inlatura de la mostenire pe colateralii privilegiati, care sunt rude ale defunctului de gr II pana
la IV. Dimpotriva partea din mostenire cuvenita clasei a doua se imparte intre ascendetii
privilegiati si colatralii privilegiati astfel:
Daca exista un singur ascendent privilegiat, el va culege un sfert din partea cuvenita
clasei a II-a, iar colateralii privilegiati vor culege restul de trei sferturi.
Daca exista doi sau mai multi ascedenti privilegiati (adoptia cu efecte restranse), atunci
ei vor culege impreuna jumatate din ceea ce se cuvine clasei a doua, restul de jumatate
atribuindu-se colateralilor privilegiati.
In schimb, intre colateralii privilegiati se aplica principiul proximitatii gradului de
rudenie. Spre exemplu, fratele va inlatura nepotul sau stranepotul de frate.
Daca la mostenire vin doi parinti, un nepot de frate si stranepot de frate, parintii vor
culege impreuna jumatate din mostenire, cealalta jumatate atribuindu-se colateralilor
privilegiati in cadrul carora nepotul de frate il inlatura pe stranepotul de frate, astfel incat
cealalta jumatate a mostenirii se atribuie nepotului de frate.
 3. Principiul egalitatii intre rudele de aceeasi clasa si de acelasi grad
Daca defunctul are doi copii, ei sunt descendenti de gradul I membri ai clasei I, deci
fiecare va primi jumatate.
Daca 3 ascedenti prilegiati primesc jumatate din mostenire, intre acestia, care sunt rude
de gradul I, jumatate se va imparti la trei si fiecare va primi 1/6.
Exceptii:
1. Reprezentarea prin efectul careia impartirea mostenirii se face pe tulpini ceea ce
inseamna ca mai multi reprezentanti ai aceluiasi reprezentat vor culege impreuna ceea ce i
s-ar fi cuvenit acestuia daca ar fi venit la mostenire.
2. Impartirea pe linii intre colateralii privilegiati care provin sau reprezinta frati si surori
din categorii diferite ale defunctului
Intre frati impartirea mostenirii se face pe linii.
Partea cuvenita lor se imparte in doua jumatati:
- linia materna;
- linia paterna.
Pe linia materna vin la mostenire fratii dupa mama: adica fratii buni si fratele uterin.
Pe linie paterna vor veni fratii buni si frati cosangvini.
Asta inseamna ca linia materna se imparte la 3, fiecare primind 1/6, iar linia paterna se
imparte la 4, fiecare primind 1/8 din mostenire.
Fratii buni care vin la mostenire si pe linie materna si pe linie paterna, cumuleaza ceea
le revine pe cele doua linii. Ei se bucura de beneficiul dublei legaturi.
Impartirea pe linii se aplica doar la clasa a II-a!!!!!
In cadrul clasei a II-a impartirea pe linii se aplica nu numai intre fratii si surorile
defunctului, ci si intre descendentii lor, indiferent ca acesti descendenti vin la mostenire
prin reprezentare sau in nume propriu.

REPREZENTAREA SUCCESORALA
Potrivit art. 965 prin reprezentare succesorala un mostenitor legal de grad mai
indepartat numit reprezentant urca in virtutea legii in drepturile ascendentului sau,
numit reprezentat, pentru a culege partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca
nu ar fi fost nedemn fata de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii.
Intrucat reprezentarea este o exceptie de la principiile proximitatii si egalitatii, ea
trebuie verificata cu prioritate in toate cazurile in care ne aflam in domeniul sau de aplicare si
numai daca nu va opera in acele cazuri, se vor aplica principiile generale.
Prin urmare, trebuie clarificat domeniul de aplicare al reprezentarii.
Reprezentarea se aplica exclusiv in clasa I si in clasa a II-a. In clasa I, ea ii vizeaza
pe descendentii defunctului de gradul II si urmatoarele, fara limite in grad, iar in clasa a II-a,
ea ii vizeaza pe descendentii din frati si surori de gradul III si de gradul IV.
Nu se aplica reprezentarea in clasa a III-a. Strabunicul nu il reprezinta pe bunic la
mostenire.
De asemenea reprezentarea nu se aplica in clasa a IV-a. Varul primar nu il reprezinta la
mostenire pe unchi.
 Reprezentarea opereaza cand sunt intrunite cele 3 conditii ale sale:
1. Reprezentatul sa nu aiba capacitate succesorala sau sa fie nedemn
N1 il poate reprezenta pe F2 numai daca F2 este decedat la data deschiderii mostenirii
sau nedemn.
Pentru ca F2 sa fie decedat la data deschiderii mostenirii poate sa fie predecedat ori
decedat in astfel de conditii incat sa nu se poata stabili ca decesul sau a urmat deschiderii
mostenirii, adica codecedat.
Nu se reprezinta renuntatorii!!!!!
In principiu nu se reprezinta nici exhredatul, numai ca de la acest principiu exista
anumite exceptii.
2. Locul reprezentatului sa fie util
Locul reprezentatului este util atunci cand el indeplineste toate conditiile pentru a culege
mostenirea, mai putin capacitatea sau vrednicia succesorala.
Exheredatul, de regula, nu poate fi reprezentat pentru ca exheredarea inlatura vocatia la
mostenire si, in consecinta, locul reprezentatului nu mai este util.
Acest principiu se aplica pe deplin in clasa a II-a.
Totusi in cadrul clasei I exheredarea nu este apta sa inlature in mod complet vocatia la
mostenire intrucat descendentii sunt mostenitori rezervatari.
Aceasta inseamna ca, si daca copilul, F2 este exheredat, locul sau ramane util in privinta
rezervei.
Mostenirea va fi culeasa de N1 urcand in dreptul de rezervatar al lui F2 in concurs cu F1
care va culege restul. F2 ar fi primit 1/4 si acel 1/4 va profita lui N.
3. Reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile pentru a veni la mostenirea
defunctului, mai putin vocatia concreta pe care o primeste tocmai prin reprezentare.
Trebuie sa aiba vocatia generala. Spre exemplu, un ra-stranepot de frate, chiar daca sunt
indeplinite toate conditiile reprezentarii in persoanele ascendentilor sai, acesta nu va putea
veni la mostenire pentru ca el nu are vocatie generala, fiind colateral de gradul al V-lea.
In cazul adoptiei cu efecte restranse, N1 este ruda cu F2, dar nu este ruda si cu D. Prin
urmare, N1 nu are vocatie generala la mostenirea lui D si nu poate beneficia de reprezentare.
Conditia vredniciei succesorale se apreciaza in persoana reprezentantului fata de
defunct. Faptul ca reprezentantul este nedemn fata de mostenirea reprezentatului este
irelevant.
!!! In cadrul rezervei gradul mai apropiat inlatura gradul mai indepartat.