Curs 6

Modalitatile in care se produc efectele reprezentarii

Reprezentarea opereaza in toate cazurile, la infinit, de drept si imperativ.
In toate cazurile - potrivit art. 966 alin (2) teza a doua - reprezentarea opereaza in toate
cazurile fara a deosebi dupa cum reprezentantii sunt rude de acelasi grad sau de grade diferite
cu defunctul.
Ea opereaza chiar si atunci cand intreaga mostenire este culeasa de o singura persoana
care intruneste conditiile pentru a fi reprezentata, adica atunci cand la mostenire vine o
singura tulpina (schema 1). N va culege mostenirea prin reprezentare.
La fel se intampla si daca la mostenire, prin reprezentare, vin rude de grad diferit
(schema 2). Daca c1, c2 si n1 sunt predecetati, la mostenire vin n2, n3 si n4 care il reprezinta
pe c2 si ns care vine prin reprezentarea lui c1. Deci primii sunt rude de gradul al doilea, sn
este descendent de gradul III. Ei vin impreuna la mostenire pentru ca n2, n3 si n4 urca in
gradul lui c2, iar ns urca in gradul lui n si apoi in gradul lui c1.
La infinit - ea opereaza la infinit in sensul ca se aplica tuturor persoanelor cuprinse in
domeniul de aplicatie al reprezentarii daca sunt intrunite conditiile reprezentarii. In clasa
descendentilor orice descedent ar putea beneficia de reprezentare fara limita in grad.
Trebuie avut in vedere ca reprezentarea nu poate opera omisio medio, in sensul ca
atunci cand la mostenire vin reprezentanti de gradul al doilea si urmatoarele trebuie verificate
conditiile reprezentarii pentru fiecare dintre descendentii care in acelasi timp sunt si
reprezentanti si reprezentati.
Daca N este renuntator atunci nu e intrunita conditia lui SN de a-l reprezenta pe N si
deci de a-l reprezenta pe C1.
De drept si imperativ - in privinta mostenitorilor, atunci cand o persoana indeplineste
potrivit regulilor mostenirii legale toate conditiile de aplicare a reprezentarii in domeniul
acesteia, ea nu poate opta sa vina la mostenire in nume propriu. Ca mostenitor legal va putea
sa vina la mostenire numai prin reprezentare si, in principiu, daca va renunta la mostenirea
prin reprezentare va pierde calitatea de mostenitor legal.
In ceea ce priveste defunctul, el nu poate modifica direct regulile reprezentarii, adica
mostenirea sa se defere legal, dar in alte proprotii decat cele rezultate din aplicarea regulilor
reprezentarii.
Cu toate acestea, defunctul ramane liber sa procedeze la legate si exheredari care ar
putea conduce la modificarea cotelor din mostenire rezultate din aplicarea reprezentarii. Insa
in acest caz mostenirea nu va fi deferita legal, ci testamentar, in conformitate cu vointa
defunctului.
In limitele in care vointa defunctului ar fi ineficace, adica in limitele rezervei
succesorale, ea nu poate altera in niciun fel regulile reprezentarii pentru culegerea rezervei.

Continutul efectelor reprezentarii

Vizeaza in esenta trei efecte: unul general si doua particulare.
Efectul general este impartirea mostenirii pe tulpini, prin derogare de la principiile
proximitatii gradului de rudenie si egalitatii intre rudele de acelaasi grad.
 Potrivit art. 968 alin (2) prin tulpina se intelege:
- inauntrul clasei I descendentul de gradul I care culege mostenirea sau este reprezentat
la mostenire ;
- inauntrul clasei a doua colateralul privilegiat de gradul al II-lea care culege mostenirea
sau este reprezentat la mostenire. Colateralul privilegiat de gradul al doilea este fratele sau
sora (schema 3).
In schema 3 sunt trei tulpini, dar provin din categorii diferite de frati. F1 si F3 sunt frati
buni, iar F2 este frate consangvin.
In acest caz, impartirea se va face mai intai pe linii. Linia materna se imparte la cele
doua tulpini, iar linia paterna la cele 3 tulpini.
Tot pe linii se imparte motenirea atunci cand descendentii din frati si surori din categorii
diferite vin la mostenire in nume propriu.
Impartirea pe tulpini nu se aplica decat in cazul reprezentarii. Nu o aplicam niciodata
daca mostenirea nu se defera prin reprezentare.
Efectele particulare
1. In materia raportului donatiilor (schema 2): in cazul in care cel reprezentat a primit de
la defunct donatii pe care ar fi fost obligat sa le raporteze la mostenire cei ce il reprezinta sunt
la randul lor obligati la raport, chiar daca nu l-au mostenit pe cel reprezentat.
C2 a fost gratificat de D printr-o donatie. In principiu, daca o persoana are doi copii si
uneia ii face o donatie, legiuitorul prezuma ca nu a vrut sa rupa egalitatea dintre cei doi copii.
La mostenire copilul care a primit donatia trebuie sa o imparta cu celalalt copil. Obligatia la
raport revine doar sotului supravietuitor si descendentilor.
De regula, obligatia la raport se executa prin echivalent.
Daca C2 n-ar fi decedat ar fi trebuit sa raporteze donatia. A decedat, se aplica
reprezentarea. N2, N3 si N4 urca in locul lui C2, dar trebuie sa raporteze donatia. Ei vor
primi jumatate din mostenire, dar au obligatia de a raporta donatia.
Este singura situatie in care o donatie trebuie raportata de altcineva decat donatarul.
Reprezentarea se aplica in toate cazurile cand conditiile sunt indeplinite, pentru ca in
cazul in care ar exista o singura tulpina si ar veni la mostenire in nume propriu, nu ar trebui sa
raporteze donatia.
2. Art. 969- copiii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care
nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le-au
mostenit prin reprezentare daca vin la mostenire in concurs cu alti copii ai sai conceputi dupa
dechidererea mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul.
Raportul se face numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin
reprezentare a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il
suporte ca urmare a reprezentarii.
Regulile de raport sunt aceleasi cu cele aplicabile raportului donatiilor.
Schema 4: din cauza ca C este nedemn si are loc util sunt indeplinite conditiile
reprezentarii. N urca in gradul, locul si drepturile lui C.
Pasivul succesoral se divide de drept intre mostenitori. Un sfert il va suporta S, iar trei
sferturi N. N o sa pastreze din mostenire un activ net ce rezulta din bunurile primite dupa ce a
indeplinit obligatiile, deci dobandeste un plus.
N' este conceput dupa deschiderea mostenirii. El nu are capacitate la mostenirea lui D.
 C moare si el. N deja a profitat de legatura de rudenie cu nedemnul pentru ca l-a
reprezentat la mostenirea lui D si a ramas cu un activ net. In consecinta, N' va fi adus in
aceeasi situatie patrimoniala ca si N.
N trebuie sa raporteze in favoarea lui N' activul net ramas, adica sa il imparta la
jumatate. Se va face in echivalent, adica va lua mai putin cu jumatate din mostenirea lui C.
In legatura cu faptul ca reprezentarea opereaza la infinit, aceasta idee merita accente in
ipoteza in care se aplica in clasa a doua. In clasa a doua descendentii din frati si surori nu pot
veni la mostenire decat pana la gradul al IV-lea inclusiv.
Ssn din schema 3 nu indeplineste a treia conditie a reprezentarii: vocatia generala. Deci
reprezentarea nu opereaza.

DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR

Pentru a beneficia de drepturi succesorale sotul supravietuitor trebuie sa fi avut cu
defunctul o casatorie in fiinta la data deschiderii succesiunii. Aceasta inseamna pe de o parte
ca in mod necesar data casatoriei trebuie sa fie anterioara datei deschiderii succesiunii si, pe
de alta parte, ca aceasta casatorie trebuie sa nu se fi dasfacut prin divort inainte de data
deschiderii succesiunii.
Prin urmare, daca este in curs un proces de divort care nu s-a solutionat definitiv pana la
decesul unuia dintre soti, celalalt sot are in principiu, drepturi succesorale.
Prin exceptie, atunci cand unul din soti a intentat actiunea de divort pe temeiul culpei
exclusive a celuilalt sot, daca sotul reclamant decedeaza in timpul porcesului, mostenitorii sai
pot continua actiunea de divort in contradictoriu cu sotul parat. Actiunea de divort va fi
admisa numai daca se constata culpa exclusiva a sotului parat. In acest caz desfacerea
casatoriei se va dispune de la data introducerii cererii de divort.
Ca urmare, la data decesului sotului reclamant se va considera ca paratul nu avea
calitatea de sot si, prin urmare, el nu va avea drepturi succesorale.
Numarul persoanelor care pot reclama calitatea de sot
In cazul in care o casatorie este nula sau anulata, art. 304 din Cciv prevede ca sotul de
buna credinta pastreaza pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de anulare a
casatoriei calitatea de sot dintr-o casatorie valabila (casatoria putativa).
In ipoteza in care in discutie este doar casatoria nula sau anulabila, daca decesul sotului
de rea-credinta survine inainte de data ramanerii definitive a hotararii de anulare sau
constatatre a nulitatii casatoriei, atunci sotul de buna credinta din casatoria cu defunctul va
exercita drepturile succesorale ale sotului supravietuitor.
Daca in plus este in curs si o alta casatorie valabila, atunci sotul de buna credinta din
casatoria putativa isi va exercita drepturile succesorale ale sotului supravietuitor in concurs cu
sotul din casatoria valabila.

Enumerea drepturilor succesorale:

1. Dreptul la o cota parte din mostenire
2. Dreptul special privind mobilierul si obiectele de uz casnic
3. Drept special de abitatie cu privire la locuinta comuna aflata in patrimoniul
succesoral
 1. Dreptul la o cota parte din mostenire
Sotul supravietuitor nu face parte din niciuna dintre clasele de mostenitorri legali, insa
vine in concurs cu oricare dintre aceste clase si le diminueaza cota succesorala intrucat cota sa
de mostenitor legal se imputa cu prioritate asupra mostenirii.
Cuantumul acestei cote este diferit in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine
in concurs si uneori chiar in functie de compozitia acesteia.
Potrivit art. 972 cota sotului supravietuitor este de :
A. Un sfert din mostenire daca vine in concurs cu descendentii defunctului;
B. O treime din mostenire daca vine in concurs cu clasa a doua in formula mixta, adica
atat cu ascendentii privilegiati, cat si cu colateralii privilegiati;
C. O jumatate din mostenire daca vine in concurs cu clasa a doua in formula simpla, fie
numai ascendenti privilegiati, fie numai colaterali privilegiati;
D. Trei sferturi din mostenire daca vine in concurs cu clasa a treia, a ascendentilor
ordinari;
E. Trei sferturi din mostenire daca vine in concurs cu clasa a patra, adica a colateralilor
ordinari;
F. Toata mostenirea daca nu exista mostenitori din cele patru clase.
Atunci cand sotul supravietuitor vine in concurs cu doua clase de mostenitori el va
beneficia de cota din mostenire care s-ar fi aplicat daca ar fi venit in concurs cu clasa de
mostenitori cea mai apropiata.
Situatia in care cota legala a sotului supravietuitor poate fi reclamata de mai multe
persoane: casatoria putativa,in care motivul de nulitate este bigamia. In acest caz drepturile
sotului supravietuitor vor fi impartite in mod egal intre sotul din casatoria valabila in curs si
sotul din casatoria nula de buna credinta pentru care nu a survenit hotararea definitiva de
constatare a nulitatii.
Cota sotului supravietuitor se calculeaza cu intaietate si diminueaza drepturile
succesorale ale tuturor claselor de mostenitori.

2. Dreptul special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic

Potrivit art. 974, cand nu vine in concurs cu descendentii defunctului, sotul
supravietuitor mosteneste, pe langa cota stabilita potrivit regulilor mentionate, mobilierul si
obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor.
Dreptul special al sotului supravietuitor nu se aplica decat daca sunt intrunite cumulativ
2 conditii:
- trebuie sa nu vina in concurs cu descendentii;
- trebuie ca defunctul sa nu fi dispus de acele bunuri. De aici rezulta ca sotul
supravietuitor nu are un drept de rezerva special cu privire la mobilier si obiectele de uz
casnic. In schimb, cota lui de mostenitor rezervatar se aplica fata de toate bunurile mostenirii,
inclusiv mobilierul si obiectele de uz casnic.
In cazul in care sunt intrunite conditiile mobilierul si obiectele de uz casnic se atribuie
exclusiv sotului supravietuitor si nu intra in calculul masei succesorale aplicabile pentru
stabilirea celorlalte cote din mostenire.
 Spre exemplu, sotul vine in concurs cu parintii defunctului. Mai intai sotului
supravietuitor i se atribuie mobilierul si obiectele de uz casnic si, in raport cu ce ramane, sotul
va avea jumatate, iar parintii jumatate.
Obiectul dreptului special al sotului supravietuitor vizeaza bunurile si obiectele de uz
casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor.
Din aceasta delimitare rezulta ca pentru a intra in sfera dreptului special al sotului
supravietuitor trebuie aplicate in mod cumulativ doua criterii:
- natura bunurilor;
- folosinta lor concreta.
Cu privire la natura bunurilor vor intra in sfera dreptului special numai bunurile care
prin natura lor pot primi o utilizare casnica. Nu satisfac acest criteriul, spre exemplu
automobilul, bunurile de utilizare profesionala, bunurile care fac obiectul unor hobby-uri chiar
ale ambilor soti.
Cu privire la afectatiunea concreta a acestor bunuri cel care pretinde dreptul special are
sarcina de a proba ca bunurile care, prin natura lor sunt de uz casnic, au fost in mod concret
afectate folosintei comune. Nici cadourile nu intra, nici stocurile de marfuri.
In masa succesorala nu intra toate bunurile comune, ci doar partea sotului decedat.
Trebuie stabilita cota acestuia din bunurile comune si doar aceea impreuna cu bunurile proprii
intra in masa succesorala si se defera mostenitorilor.
Scopul acestui drept special rezida in dorinta legiuitorului de a nu altera conditiile de
viata cu care era obisnuit sotul supravietuitor.