Curs 8

In contextul principiului irevocabilitatii donatiilor se discuta si o regula speciala, cu

statut de exceptie si anume regula revocabilitatii donatiilor intre soti.
Potrivit art. 1031 orice donatie incheiata intre soti este revocabila numai in timpul
casatoriei.
Regula vizeaza numai donatiile incheiate dupa perfectarea casatoriei. In consecinta,
pentru a intra sub incidenta regulii, donatorul si donatarul trebuie sa fi avut calitatea de soti la
data incheierii contractului de donatie.
Contractul de donatie intre soti este esentialmente revocabil pana la incetarea casatoriei.
Aceasta inseamna ca el nu este supus nici irevocabilitatii de gradul I, proprie oricarui alt
contract.
Sotul donator se poate razgandi oricand in legatura cu donatia pe care a facut-o sotului
donatar, cu conditia sa nu fi intervenit o cauza de incetare a casatoriei. Revocabilitatea
donatiilor intre soti subzista doar pana la data incetarii casatoriei.
Dupa aceasta data, donatia care nu a fost revocata in timpul casatoriei se definitiveaza,
se consolideaza si devine supusa principiului irevocabilitatii donatiilor, neputand fi desfacuta
decat pentru cauzele legale de revocare a donatiei.
In cazul in care sotul donator doreste sa isi exercite facultatea de revocare, el nu este
tinut de nicio formalitate in acest scop, revocarea putand surveni ad mutuum, in orice forma,
expres sau tacit.
Spre exemplu, sotul donator face un legat fata de un tert pentru bunul donat sau cazul in
care sotul donator vinde unui tert bunul donat (revocare tacita).
Pentru a proteja principiul revocabilitatii donatiilor intre soti, art. 1033 din Cciv prevede
nulitatea absoluta a oricarei simulatii in care donatia reprezinta contractul secret, daca
simulatia are ca scop sa eludeze revocabilitatea donatiilor intre soti.
Spre exemplu, contractul prin care, sub forma unei vanzari, se deghizeaza o donatie
intre soti, chiar daca in virtutea regulilor vanzarii ar fi numai anulabil, el devine nul absolut si
nu produce niciun efect din cauza faptului ca a servit ca act public intr-o simulatie menita sa
deghizeze o donatie intre soti si, in felul acesta, a dorit sa lase aparenta unor efecte irevocabile
ale unui act care in mod corespunzator vointei reale a partilor ar fi fost esentialmente
revocabil.
Este, de asemenea, nul absolut contractul de donatie prin interpunere de persoane in
care interpusul actioneaza in locul sotului donatorului. Pentru consolidarea acestei sanctiuni a
nulitatii art. ... prevede o prezumtie de interpunere de persoane, si anume este prezumata
persoana interpusa, pana la proba contrara, orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta
ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul.
Este valabila donatia facuta de catre un sot copilului pe care il are impreuna cu celalalt
sot. In schimb, daca un sot doneaza un bun copilului celuilalt sot care nu este si copilul sau,
atunci acest contract de donatie este prezumat a fi lovit de nulitate absoluta intrucat se
prezuma relativ, pana la proba contrara, ca acel copil a fost interpusul parintelui sau si ca, prin
aceasta donatie, s-a intentionat eludarea revocabilitatii donatiilor dintre sotul donator si sotul
care este parintele copilului donatar.
 Intotdeauna pentru determinarea persoanei in raport cu care se poate presupune
interpunerea de persoane, se are in vedere vocatia concreta pe care aceasta persoana ar avea-o
la mostenirea sotului donatorului daca aceasta s-ar deschide la data incheierii contractului de
donatie.
Daca sotul donatorului are un parinte si un bunic in viata o donatie facuta parintelui ar fi
prezumata a deghiza o donatie intre soti si ar fi lovita de nulitate absoluta, in schimb o donatie
facuta bunicului ar fi perfect valabila pentru ca, daca s-ar deschide mostenirea sotului
donatorului la data incheierii contractului de donatie parintele l-ar inlatura pe bunic de la
aceasta mostenire.
Intre un contract de donatie facut intre persoane ce par sa aiba ori urmeaza a avea
calitatea de soti si casatoria dintre acestia legiuitorul a prevazut doua reguli din care rezulta un
raport de accesorietate:
1. Art. 1032 - nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei facute sotului de
rea-credinta. Regula trebuie corelata cu aceea conform careia, in cazul casatoriei nule sau
anulabile, sotul de buna credinta pastreaza calitatea unui sot din casatorie.
Prin urmare, donatia facuta lui de catre sotul de rea-credinta nu va fi anulabila, dar va fi
revocabila pana la data hotararii de nulitate a casatoriei, urmand ca, daca nu a fost revocata
pana la aceasta data, sa se consolideze definitiv.
In schimb, donatia facuta sotului de rea-credinta este anulabila, actiunea in anulare fiind
prescriptibila in termen de 3 ani de la data ramanerii definitive a hotararii de declarare sau de
constatare a nulitatii casatoriei pentru ca numai la aceasta data prezumtia de buna credinta a
sotului donatar este rasturnata, astfel incat sa fie intrunite conditiile anularii donatiei.
Anulabilitatea donatiei facuta sotului de rea-credinta se explica printr-o prezumtie
irefragabila de lipsa a cauzei, legiuitorul prezumand ca motivul determinant al donatiei facute
sotului de rea-credinta a fost casatoria.
Prin efectul nulitatii acesteia, contractul de donatie ramane astfel fara cauza.
Anularea protejeaza interesul privat al partii care a donat fara cauza si, in consecinta, ea
poate fi ceruta doar de catre donator sau, daca termenul de prescriptie nu a expirat, de catre
mostenitorii acestuia.
2. Art. 1030 - donatiile facute viitorilor soti sau unuia dintre ei sub conditia incheierii
casatoriei nu produc efecte in cazul in care casatoria nu se incheie.
In realitate, aceasta regula este consacrarea intr-un caz special al efectelor unei conditii
suspensive mixte.

Conditiile de forma ale contractului de donatie

Forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute.
Regula este consacrata de art. 1011 Cciv. Ea se aplica atat atunci cand contractul este
incheiat intre prezenti, cat si atunci cand este incheiat intre absenti, oferta si acceptarea fiind
supuse aceleiasi cerinte de forma.
Potrivit art. 1013 Cciv oferta de donatie poate fi revocata cat timp ofertantul nu a luat
cunostinta de acceptarea destinatarului. Daca, pana la acest moment, ofertantul devine
incapabil sau decedeaza atat acceptarea, cat si, prin urmare, oferta devin caduce.
De asemenea, daca destinatarul ofertei decedeaza inainte ca acesta sa o fi acceptat oferta
devine caduca. In schimb, daca decesul destinatarului se produce dupa acceptarea ei de catre
acesta, mostenitorii pot comunica in mod eficace acceptarea ofertei catre ofertant, cu
consecinta perfectarii la momentul comunicarii acceptarii a contractului de donatie.
De la regula formei autentice ad validitatem a contractului de donatie fac exceptie
donatiile indirecte,donatiile deghizate si darurile manuale, potrivit art. 1011 alin(2).
Atunci cand donatia este autentica, notarul public care a autentificat actul are obligatia
profesionala de a inregistra contractul pe care l-a autentificat in Registrul national notarial al
contractelor de donatie. Aceasta inregistrare are o functie de informare fata de tertii interesati:
mostenitori, creditori, etc.
Orice persoana care justifica un interes legitim poate solicita oricarui notar informatii
privind contractele de donatie incheiate de o anumita persoana sau in legatura cu anumite
bunuri.
Proba interesului legitim incumba celui care face cererea si, in absenta acestei probe,
notarul este obligat sa respinga cererea. Aceasta obligatie decurge din principiul conform
caruia actele autentice notariale, ca si toate procedurile notariale, sunt confidentiale.
Art. 1011 alin (3) - bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate
si evaluate intr-un inscris chiar sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute a
contractului de donatie.
In principiu, bunurile care fac obiectul donatiei ar trebui incluse in contractul de donatie
insusi, care este supus formei autentice, inclusiv in privinta determinarii obiectului sau.
Se poate totusi deduce din aceasta prevedere ca, prin derogare de la dreptul comun,
atunci cand obiectul donatiei este alcatuit din bunuri mobile, chiar daca vointa de a dona este
in principiu in continuare supusa formei autentice ad validitatem, obiectul donatiei poate fi
determinat printr-o simpla trimitere facuta in contractul autentic la un inscris sub semnatura
privata care sa enumere bunurile mobile donate.
Apoi, regula prevazute de art. 1011 alin (3) este problematica si dpdv al domeniului sau
de aplicare. In mod literar, regula se refera la toate donatiile avand ca obiect bunuri mobile.
Ea urmeaza alin (1) care priveste forma autentica si alin (2) care priveste donatiile
indirecte, deghizate si darurile manuale, care pot avea ca obiect numai bunuri mobile. Cum
exceptia prevazuta de alin (2) este doar fata de alin (1), nu si fata de alin (3) ar rezulta ca
cerinta enumerarii bunurilor mobile si evaluarii lor prin inscris sub semnatura privata se aplica
tuturor donatiilor, inclusiv darurilor manuale.
Ratiunea acestei reguli este aceea de protectie a creditorilor si a mostenitorilor
donatorului fata de dispozitiile prin care s-ar diminua patrimoniul succesoral in raport cu care
se stabileste rezerva.
Evaluarea partilor este libera, ele nu trebuie sa apeleze in vederea executarii acestei
valori la un expert de specialitate, deci nu poate fi opusa tertilor, iar in aceasta materie sunt
terti toti aceia care au interes ca patrimoniul donatorului sa nu fie diminuat.
Prin urmare, acestia pot contesta evaluarea facuta de parti si demonstra ca bunurile ce
au facut obiectul donatiei au o valoare mai mare decat aceea din evaluarea partilor.
Acest inscris sub semnatura privata prin care bunurile mobile donate sunt enumerate si
evaluate este cunoscut in doctrina prin denumirea de ,,stat estimativ".
Evaluarea bunurilor este o conditie de forma ad validitatem, nu o conditie de continut.
Daca se demonstreaza ca evaluarea a fost gresita, contractul de donatie ramane valabil.
 Varietati de donatie care sunt exceptate de la forma autentica ad validitatem
1. Donatiile deghizate
Prin donatii deghizate se au in vedere actele de simulatie in raport cu care actul secret
este un raport de donatie.
Simulatia se poate face fie prin deghizarea donatiei intr-un act cu titlu oneros, fie prin
interpunere de persoane.
Atunci cand simulatia se realizeaza prin interpunere de persoane si deci cand, prin
ipoteza, actul public este el insusi o donatie, atunci aceasta este supusa formei autentice ad
validitatem.
Numai atunci cand deghizarea se realizeaza printr-un alt act oneros, actul real de donatie
nu este supus conditiei formei autentice ad validitatem, operatiunea simulativa in ansamblul
sau fiind valabila daca actul public respecta cerintele de forma prevazute pentru incheierea lui
valabila.
Spre exemplu, daca donatia se deghizeaza intr-o vanzare sau daca se recunoaste o
datorie care nu exista in realitate, atunci donatia simulata va fi valabila chiar daca actul public
s-a exprimat prin inscris sub semnatura privata.
Sub aspectul conditiilor de fond, oarecum si sub aspectul efectelor, donatiile deghizate
sunt, in principiu, supuse acelorasi reguli ca si toate celelalte contracte de donatie.
Se considera ca donatiile deghizate sunt scutite de raport intrucat se presupune ca, prin
deghizare, s-a urmarit chiar evitarea acestui raport.

2. Donatiile indirecte
Sunt acele acte juridice care produc efectele unei liberalitati intre vii, desi au o alta
natura juridica decat aceea de contract de donatie.
Spre exemplu, stipulatia pentru altul poate fi o donatie indirecta atunci cand, in virtutea
angajamentelor reciproce luate de stipulant si promitent, tertul beneficiar primeste un avantaj
gratuit.
A ii transfera lui B un bun cu obligatia pentru B de a ii plati un pret lui C. Acest contract
este un contract de vanzare, doar ca pretul trebuie platit catre un tert care nu e parte la
contract.
Stipulantul si promitentul au incheiat un contract cu titlu oneros. In schimb, tertul
beneficiar primeste un avantaj gratuit ca urmare a iesirii din patrimoniul stipulantului a unui
bun.
Tot astfel poate produce efecte si renuntarea la un drept, inclusiv remiterea de datorie,
daca, in schimbul stingerii dreptului creditorului, debitorul nu executa si nu se obliga la nicio
contraprestatie.
In legatura cu renuntarea la un drept, doar renuntarile pur abdicative pot fi donatii
indirecte.
Renuntarile in favorem implica donatii directe.
Sa spunem ca un defunct a avut trei copii: A, B, C. A renunta la mostenire. Mostenirea
va fi culeasa de B si C. Aceasta este o renuntare pur abdicativa. Aceasta il lipseste pe A de
dreptul de a mosteni, iar B si C primesc mai mult.
Renuntarile in favorem: A renunta la mostenire in favoarea lui B. Numai in aparenta e
vorba de o renuntare. De fapt, A isi insuseste titlul de mostenitor, preia cota din mostenire si o
transmite mai departe lui B. Daca aceasta s-a facut fara contraechivalent atunci este o donatie
directa.
Actele mentionate anterior sunt acte juridice neutre. Ele pot fi folosite pentru a se
genera efecte de natura liberalitatilor, dar pot fi folosite si in alte scopuri pentru a genera
efecte oneroase.
In cazul stipulatiei pentru altul, daca A ii datora ceva lui C, atunci prin stipulatie A ii
face o plata lui C.
Renuntarea la un drept se poate face cu titlu oneros. Renunt la un drept in schimbul,
spre exemplu, a unei sume de bani.
Donatiile indirecte sunr exceptate de la cerinta formei autentice, in schimb, sunt supuse
tuturor regulilor privind conditiile de fond si efectele contracrului de donatie.

3. Darurile manuale
Darul manual este contractul de donatie care se incheie valabil prin predarea sau
remiterea bunului donat.
Din aceasta definitie rezulta ca predarea bunului donat este o forma de manifestare a
consimtamantului la incheierea contractului de donatie. Aceasta forma de manifestare a
consimtamantului la incheierea contractului substituie forma autentica ad validitatem, dar
confera caracter real contractului de dar manual.
Daca partile convin doar ca una din ele sa doneze celeilalte un anumit bun printr-un act
care nu are forma autentica si fara ca bunul sa fi fost remis, atunci aceasta conventie este nula
absolut. Ea nu poate fi convertita nici macar in promisiune de donatie pentru ca si pentru
aceasta este necesara forma autentica ad validitatem, fara nicio exceptie, adica se aplica si
promisiunii de dar manual.
Pentru incheierea contractului de dar manual, pe langa conventia partilor este necesar
fie ca bunul sa se afle deja in detinerea donatarului, fie ca acea conventie sa se manifeste prin
remiterea materiala a bunului.
Remiterea se poate face nu numai prin deplasarea bunului din mainile donatorului in
mainile donatarului, ci prin toate formele de traditiune cunoscute: traditio brevi mano, cand
bunul se afla deja la donatar, cand se remit cheile autoturismului sau cand se remite un titlu
sau un act ori se efectueaza o formalitate care permite donatarului preluarea in stapanire a
bunului.
O foarte frecventa forma de traditio simbolica este constituirea unui depozit bancar pe
numele altei persoane.
Chiar prin intermediul unei clauze de imputernicire introduse intr-un contract de depozit
bancar se poate ajunge la o traditiune simbolica atunci cand titularul contului ii remite
imputernicitului titlul pe baza caruia s-ar putea retrage sau folosi banii din cont la cererea
acestuia.
Intrucat darul manual nu se poate perfecta decat prin remiterea materiala, el nu poate
avea ca obiect decat bunuri mobile corporale, inclusiv bani.
In plus, potrivit art. 1011 alin (4), obiectul darului manual trebuie sa aiba o valoare de
pana la 25.000 de lei inclusiv pentru ca acordul partilor sa fie valabil ca donatie.
Traditiunea semnifica ea insasi acord, nu insoteste acordul !!!!!! Sa nu scrii la examen
asa ceva!!!
 Efectele donatiei
Donatorul are fata de donatar obligatiile oricarui instrainator dintr-un contract translativ.
Prin urmare, el trebuie sa transfere proprietatea bunului donat, sa predea bunul donat, este
obligat sa garanteze contra evictiunii si contra viciilor bunului donat. Doar ca, in virtutea
caracterului gratuit al contractului de donatie, toate aceste obligatii sunt atenuate, atat in
sensul limitarii raspunderii donatorului, cat si in privinta obligatiilor de garantie, chiar in
sensul limitarii intinderii obligatiilor sale.
Cu privire la raspunderea donatorului, potrivit art. 1017 in executarea donatiei
dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava.
Aceasta inseamna ca daca donatorul a insarcinat sa transporte pana la locul predarii un
caraus nediligent, el nu va raspunde pentru neexecutarea obligatiei de predare in cazul in care
carausul distruge transportul. Daca in mod deliberat donatorul a amplasat o bomba in bunul
donat si acesta a explodat, el va raspunde.
Limitarea intinderii obligatiilor
Cu privire la obligatia de a garanta contra evictiunii, donatorul raspunde numai in
limitele obligatiei de garantie pentru fapta proprie. Se includ toate limitarile aduse dreptului
donat chiar de catre donator inainte de incheierea contractului de donatie si pe care acesta nu
le-a facut cunoscute donatarului la inchierea contractului, toate limitarile care au fost aduse de
alte persoane inainte de incheierea contractului de donatie care sunt cunoscute donatorului la
data incheierii contractului de donatie si pe care nu le-a comunicat donatarului la acea data si
toate limitarile care ar proveni direct sau indirect, prin intermediul unor terti, din fapte ale
donatorului ulterioare incheierii contractului de donatie.
Spre exemplu, daca dupa incheierea contractului de donatie, donatorul, in loc sa ii
predea bunul donatarului, il vinde si il da unui tert de buna-credinta, acel tert va deveni
proprietar de buna credinta, iar donatorul va trebui sa il despagubeasca pe donatar cu valoarea
bunului.

Garantia contra viciilor

Donatorul raspunde doar pentru acele vicii pe care le-a cunoscut si pe care nu le-a adus
la cunostinta donatarului la data incheierii contractului. In privinta acestor vicii, raspunde
chiar mai aspru decat vanzatorul. Este dator sa repare prejudiciul cauzat donatarului de aceste
vicii.
Avand in vedere ca, si in acest caz, conduita donatorului tradeaza dol, raspunderea va
privi chiar prejudiciul imprevizibil si pe cel indirect.
Cu privire la ambele garantii, in cazul in care donatia este cu sarcini, ea este in limita
sarcinilor un contract sinalagmatic cu titlu oneros. In consecinta, in limita sarcinilor, donatorul
raspunde pentru bunul donat fata de donatar intocmai ca si vanzatorul fata de cumparator.
Sarcina este o modalitate specifica liberalitatilor si ea consta intr-o obligatie asumata de
beneficiarul unei liberalitati fata de dispunator.
In mod necesar, valoarea patrimoniala a acestei obligatii este mai mica decat valoarea
bunului ce face obiectul liberalitatii pentru ca, in caz contrar, actul juridic n-ar putea fi
calificat ca liberalitate, ci ar fi act cu titlu oneros.
Deoarece sarcina este o obligatie a beneficiarului liberalitatii, neexecutarea ei este
susceptibila de remedii pe temeiul actului de liberalitate.
 Mai mult, in cazul liberalitatilor cu sarcini, cauza imediata a actului de liberalitate este
considerata mixta. Pe langa intentia de a gratifica, aceasta cauza include si prefigurarea
executarii sarcinii. Ca urmare, in cazul in care fara justificare beneficiarul liberalitatii,
respectiv donatarul nu indeplineste sarcina, aceasta va fi revocata in ansamblul ei, iar nu doar
in limita sarcinii neindeplinite.
In materie de donatie este vorba de revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii.
Aceasta este pentru donatia cu sarcini echivalentul rezolutiunii pentru neexecutarea
culpabila a unui contract sinalagmatic.
Prin urmare, donatia poate fi desfiintata in calitatea sa de contract sinalagmatic cu titlu
oneros ca urmare a revocarii pentru neexecutarea sarcinii. Donatorul are posibilitatea ca
alternativ sa mentina donatia si sa solicite executarea silita a sarcinii fie in natura, fie prin
echivalent.
Acest drept apartine donatorului inclusiv cand sarcina este stipulata in beneficiul unui
tert prin temeiul unei stipulatii pentru altul. In acest caz, prestatia care face obiectul sarcinii
este in mod concomitent obiect a doua obligatii: una asumata fata de donator si alta asumata
fata de tertul beneficiar caruia i se naste un drept direct din contractul de donatie corelativ
acestei obligatii.
Aceeasi conduita a donatarului stinge si obligatia fata de donator. Donatorul trebuie sa
aiba cel putin un interes moral ca sarcina sa fie executata fata de tert pentru a pretinde
executarea silita.
Daca opteaza pentru revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii, spre deosebire de
rezolutiunea de drept comun, revocarea nu poate fi declarata unilateral de catre donator, decat
eventual in temeiul unui pact comisoriu expres. In absenta unui asemenea pact, donatorul
poate cere revocarea, ceea ce inseamna ca aceasta este, de regula, judecatoreasca.
Actiunea in revocare este prescriptibila in termen de 3 ani de la data la care sarcina a
devenit exigibila si are ca efect si desfiintarea transmisiunilor subsecvente ale bunului donat
sub rezerva ca sarcina ori, cel putin, actiunea in revocare sa fi fost opozabila tertului
dobanditor subsecvent al bunului donat la data dobandirii de catre acesta.
Potrivit art. 1028 donatarul este tinut sa execute sarcina numai in limita valorii bunului
donat. Textul nu poate avea in vedere decat ipoteza in care in mod imprevizibil pentru parti la
data incheierii contractului de donatie fie valoarea bunului donat a scazut foarte mult ulterior
acestei date, fie valoarea sarcinii a crescut foarte mult dupa acest moment.
In orice caz, daca executarea sarcinii a devenit extrem de dificila ori excesiv de
oneroasa pentru donatar, acesta poate cere revizuirea sarcinii in temeiul art. 1006-1008 Cciv,
articole care sunt echivalentul teoriei impreviziunii din materia contractelor.