Curs 9

Revocarea donatiei pentru ingratitudine

Exista anumite evenimente care sunt de natura extrapatrimoniala pt care legea a

prevazut expres efectele patrimoniale.
Efectul are forma unei obligatii imperfecte de natura extrapatrimoniala care curge in
sarcina donatarului si anume obligatia de gratitudine. Aceasta obligatie este imperfecta pt ca
ea nu poate fi executata silit in formele obisnuite ale obligatiei contractuale. Cu toate acestea
are natura unei obligatii juridice pt ca neexecutarea ei antreneaza sanctiunea si anume
sanctiunea care decurge este dreptul potestativ al donatorului de a cere revocarea donatiei pt
ingratitudine.
Art.1023 -donatia se revoca pt ingratitudine in urmatoarele cazuri:
A) daca donatarul a atentat la viata donatorului si la a unei persoane apropiate lui ori daca
stiind ca altii urmeaza sa atenteze nu l-a instiintat.
B) daca donatarul se face vinovat de fapte penale cu injurii grave fata de donator ( fapte
penale-conduite care se incadreaza in definitiile legale ale infractiunilor din CP fara a se cere
ca faptele sa aiba si pericolul social al unei infractiuni) .
C) daca donatarul refuza in mod nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns in nevoie in
limita valorii actuale a bunului donat tinundu-se seama de starea in care se afla bunul la
momentul donatiei. Obligatia de gratitudine are un rol subsidiar fata de obligatia legala de
intretinere din dreptul familiei. Atunci cand aceasta obligatie nu se poate executa deoarece nu
sunt intrunite conditiile legii sau cand desi se poate executa avand in vedere starea materiala
concreta a celor in cauza ea nu satisface nevoile de alimente ale donatorului, acesta poate cere
satisfacerea acelor nevoi de catre donatar. Obligatia vizeaza exclusiv furnizarea de alimente!
In raport cu aceste alimente donatorul trebuie sa demonstreze ca se afla in nevoie.
Alimentele sunt datorate doar in limita valorii bunului donat luandu-se in considerare starea
lui la data donatiei si deci fara sa se tina seama de deteriorarile ulterioare, dar nici de
imbunatatirile ulterioare aduse de donatar.
In aceste limite chiar daca donatorul nu poate pretinde obligarea donatarului la
furnizarea efectiva a alimentelor el poate in caz de refuz din partea acestuia sa solicite
revocarea donatiei avand posibilitatea ca din recuperarea bunului donat sa isi procure
mijloacele necesare furnizarii alimentelor de care are nevoie.

Revocarea donatiei pt ingratitdine are natura juridica a unei pedepse civile avand un
caracter personal dpdv activ si pasiv. Este personala dpdv activ intrucat in principiu numai
donatorul are posibilitatea de a aprecia in mod discretionar daca va aplica sau nu pedeapsa.
De aceea cata vreme donatorul este in viata ,el este singurul care are calitatea procesuala
activa de a introduce cererea de revocare. Debitorii lui chirografari nu pot introduce cererea
pe cale oblica.
Actiunea poate fi introdusa intr-un termen de prescripitie de un an. Daca termenul
expira fara ca donatorul sa o fi introdus,se presupune ca el a iertat donatarul si donatia nu mai
poate fi revocata. Daca donatorul decedeaza in cursul termenului de un an fara sa fi introdus
actiunea si fara sa il fi iertat expres pe donatar,atunci mostenitorii donatorului pot introduce
actiunea in cursul termenului de un an.
Pt donator termenul de un an incepe sa curga de la data de la care a stiut ca donatarul a
savarsit fapta de ingratitudine. Acest termen se aplica si in privinta actiunii introduse de
mostenitori cu rezerva ca daca donatorul a decedat fara sa fi cunoscut fapta de
ingratudine,atunci termenul de un an curge de la data mortii donatorilor ( pt mostenitori)
,chiar daca ei au aflat ulterior pt cauza de revocare.
Daca donatorul a introdus actiunea in cursul vietii sale,atunci mostenitorii pot sa o
continue.
Are caracter personal si dpdv pasiv. Ea nu poate fi introdusa decat impotriva
donatarului. Daca donatarul a decedat fara ca actiunea sa fi fost introdusa,atunci ea nu mai
poate fi introdusa impotriva mostenitorilor donatarului. In schimb,daca decesul a survenit
dupa introducerea actiunii,dar inainte de finalizarea acesteia,actiunea poate fi continuata
impotriva mostenitorilor donatarului.
Daca sunt mai multi donatari si numai unul a savarsit fapte de ingratitudine,atunci
actiunea in revocare se poate introduce doar impotriva celui vinovat si numai in limita
drepturilor acestuia asupra bunului donat.
Revocarea pt ingratitudine are efecte extrem de limitate in privinta tertilor
subdobanditori de la donatar ai bunului donat. Daca donatarul a dispus de bun in favoarea
unui tert,revocarea pt ingratitudine nu are niciun efect in privinta drepturilor reale asupra
bunului donat dobandite de la donatar,cu titlu oneros, de catre tertii de buna-credinta si nici
asupra garantiilor constituite in favoarea acestora. In cazul bunurilor supuse unor formalitati
de publicitate,dreptul tertului trebuie sa fi fost inscris anterior inregistrarii cererii de revocare
in registrele de publicitate aferente- art1026. Ultima teza se aplica in materie de carte
funciara. Tertul va fi considerat de buna credinta atunci cand el a dobandit de la donatar
ignorand introducerea de catre donator a actiunii in revocare.
Chiar daca el a cunoscut cauza revocarii,tertul care a dobandit bunul in aceasta stare
subiectiva este considerat de buna credinta intrucat pana la introducerea cererii in revocare se
poate presupune ca donatorul il iarta pe donatar si donatia ramane eficace. De asemenea
rezulta ca subdobanditorul cu titlu gratuit fie si de buna credinta suporta efectele revocarii
donatiei pt ingratitutine ,fiind obligat la restituirea in natura a bunului catre donator.
De cate ori restituirea in natura a bunului catre donator nu este posibila fie din cauza
pieirii lui foruite,fie din cauza instrainarii catre un subdobanditor care are dreptul sa-l
pastreze,donatarul este obligat sa plateasca valoarea bunului donat in conformitate cu art 1025
alin(1) -socotita la data solutionarii cauzei. Rezulta ca in caz de pieire sau deteriorare fortuita
a bunului donat,donatorul suporta riscul acesteia a.i. valoarea restituita de donatar va lua in
considerare pieirea sau deteriorarea,fiind diminuata in consecinta.
Potrivit alin(2) -in urma revocarii donatarul va fi obligat sa restituie fructele pe care le-
a perceput incepand cu data cererii revocarii de donatie. Pana la data cererii de revocare a
donatiei,chiar si dupa savarsirea faptei de ingratitudine,donatarul este socotit posesor de buna
credinta.Pana la introducerea cererii de revocare el poate spera ca donatorul sa il ierte.
Cauzele legale de revocare a donatiei nu sunt exceptii de la principiul revocabilitatii
donatiei. Ele nu confera dreptul de a desfiinta avantajul conferit donatarului,ci sanctioneaza
culpe ale donatarului.
 Daca unul din cazurile care atrage revocarea donatiei pt ingratitudine se produce
ulterior incheierii unei promisiuni de donatie,aceasta se revoca de drept. In acest caz nu este
nevoie de introducerea unei actiuni in revocare de catre promitentul donator,ci este liberat pur
si simplu de obligatia de a incheia contractul de donatie si nu mai poate raspunde nici macar
prin echivalent pt incheierea acestui contract.
Promisiunea de donatie se revoca de drept si atunci cand anterior executarii sale
situatia materiala a promitentului s-a deteriorat intr-o asemenea masura incat executarea
masurii a devenit excesiv de oneroasa pt acesta,ori promitentul a devenit insolvabil .
Pe cand insolvabilitatea este o chestiune obiectiva si spunem imposibilitatea
promitentului de a-si executa pasivul cu activul,caracterul excesiv de oneros al obligatiei de a
incheia contractul de donatie se va stabili de la caz la caz in functie de valoarea bunului care
ar trebui sa faca obiectul contractului de donatie promis,precum si inrautatirea starii materiale
a promitentului,precum si gravitatea sacrificiului patrimonial pe care ar trebui sa il suporte
daca si-ar onera obligatia asumata prin promisiune.

Rezerva succesorala

Art1086-Este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul

in virtutea legii,chiar impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati si
dezmosteniri.
Caracterele juridice ale rezervei succesorale:
1. Rezerva se atribuie in virtutea legii. Prin urmare, ea este o parte a mostenirii legale.
Deoarece este o parte a mostenirii legale,in cadrul rezervei functioneaza regulile devolutiunii
legale ale mostenirii, adica atat principiile devolutiunii legale, cat si exceptiile de la acestea.
In cazul rezervei succesorale se aplica principiul prioritatii claselor.
2. Rezerva este o parte a bunurilor mostenirii. Rezulta ca mostenitorii rezervatari culeg
rezerva cu titlu universal. Din faptul ca este o parte a bunurilor mostenirii,rezulta ca ea se
culege in principiu in natura,iar nu prin echivalent.
3. Rezerva este imperativa in sensul ca ea se cuvine mostenitorilor rezervatari chiar
impotriva vointei defunctului manifestat prin liberalitati ori dezmosteniri. In schimb,rezerva
nu se defera mostenitorilor rezervatari impotriva propriei lor vointe. Ea reprezinta un drept
subiectiv civil al mostenitorilor rezervatari pe care ei il pot exercita sau nu. Nu sunt obligati sa
culeaga rezerva si ei pierd dreptul la rezerva daca nu accepta mostenirea.
Sanctiunea tipica a nerespectarii dreptului subiectiv civil al mostenitorilor rezervatari
este devolutiunea liberalitatilor excesive. Daca defunctul a facut atatea liberalitati,donatii si
legate incat in patrimoniul succesoral aduna suficiente bunuri pt a se putea realiza dreptul
subiectiv civil al rezervatarilor la rezerva,acestia pot pretinde reductiunea acelor liberalitati
care la cererea rezervatarilor vor deveni ineficace in masura necesara pt asigurarea rezervei
lor.
Tot din caracterul imperativ rezulta ca orice dispozitie testamentara prin care se
modifica regulile rezervei succesorale in sensul ca fie se instituie mostenitori rezervatari,fie
dimpotriva, se sanctioneaza exercitarea dreprului subiectiv la rezerva,va fi considerata
nescrisa sub forma unei nulitati absolute partiale.
4. Rezerva are caracter individual. Ncciv se departeaza de prevederile vcc conform caruia
rezerva era colectiva fiind atribuita in comun unei anumite categorii de mostenitori. In prezent
rezerva are caracter individual,fiecare mostenitor rezervatar are un drept subiectiv civil de a
preleva din mostenire o cota din bunuri care este stabilita in functie de dreptul sau propriu la
mostenire. In consecinta, mostenitorii rezervatari vor putea exercita in mod diferit dreptul de a
cere reductiunea liberalitatilor excesive. Unii vor putea opta pt a cere reductiunea,altii
dimpotriva.
5. Rezerva are caracterul unui drept propriu care se naste direct in persoana
mostenitorilor rezervatari.Chiar daca obiectul sau il reprezinta bunurile mostenirii,dreptul la
rezerva insusi nu face parte din patrimoniul succesoral,ci este dreptul mostenitorilor
rezervatari ce se exercita asupra unor parti din patrimoniul succesoral.
Prin urmare,fata de simulatie consimtita de catre defunct,eventual chiar in scopul de a
eluda dispozitiile legale privind rezerva,fata de liberalitatile facute de catre acesta,mostenitorii
rezervatari pot actiona ca terti,ei putand inlatura dispozitiile defunctului menite sa limiteze sau
sa impiedice exercitarea dreptului lor la rezerva.

Mostenitorii rezervatari:
-Sotul supravietuitor
-descendentii
-ascendentii privilegiati ai defunctului.
Ca si in cazul mostenirii legale,sotul supravietuitor vine la rezerva in concurs fie cu
descendentii, fie cu ascendentii privilegiati. Cota lui este calculata cu prioritate, el nu este
inlaturat si nu-i inlatura de la rezerva pe ceilalti mostenitori rezervatari. In schimb,intre
decendenti si ascendentii privilegiati se aplica principiul prioritatii claselor,descendetii ii
inlatura pe ascendentii privilegiati. In cadrul clasei descendentilor se aplica principiul
proximitatii gradului de rudenie si egalitatii in grad.
Art.1088 rezerva succesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este de jumatate din cota
succesorala care in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor i s-ar fi cuvenit ca mostenitor
legal. De cate ori defunctul a facut liberalitati trebuie verificat dacaaceste liberalitati incalca
sau nu rezerva succesorala. In consecinta ,mosteniurea defunctului se va imparti in doua
categorii:
1. Rezerva totala-de care defunctul nu putea dispune . Se atribuie imperativ
mostenitorilor rezervatari
2. Cotitate disponibila (partea ramasa) de care defunctul putea dispune liber.
1.Rezerva totala se stabileste prin cumularea rezervelor individuale.Pt a se stabili
aceste rezerve se determina mai intai cum s-ar fi impartit mostenirea daca nu s-ar fi facut
liberalitati sau dezmosteniri,si apoi mostenitorilor rezervatari se atribuie ca rezerva fiecaruia
cate jumatate din cota legala ce li s-ar fi cuvenit daca nu s-ar fi facut liberalitati.
Daca suma liberalitatilor nu depaseste cotitatea disponibila,atunci ele vor fi satisfacute
integral,rezervatarii urmand sa isi primeasca cotele de rezerva din activul net al mostenirii. In
caz contrar,liberalitatile vor fi supuse reductiunii ca fiind excesive.
Exemplu: un legatar universal, un prieten,un sot,2 copii.
Rezerva sotului supravietuitor x = 1/8 .
 Rezerva celor doi copii: x = 3/8.
Rezerva totala este 1/8+ 3/8= .
Cotitatea este 1- = .
C1= C2= 3/16

Legatar universal P,sot supravietuitor,un parinte,un frate.

Sotul supravietuitor= jumatate din cat ar fi primit daca nu se facea legatul universal =
x 1/3 = 1/6 .
Rezerva P = x ( x 2/3 )= 1/12
Rezerva totala =1/6 + 1/12 =3/12
Cotitatea= 1 3/12 = 9/12 = -solutia din tratat
Fratele nu vine la mostenire =>
S supravietuitor = x =
Rezerva parintelui = x =
Rezerva totala = x = din mostenire

*Un sot supravietuitor,un parinte,un frate,un legat cu titlu universal de 2/5 =8/20
fratele culege si el o parte din mostenire=>
Rezerva sotului = x 1/3 = 1/6
Rezerva P= x 1/6 = 1/12
Rezerva totala= 1/6 + 1/12 = 3/12 =
Cotitatea disponibila = = 15/20 mai raman 3/5 care se impart in mod egal intre mostenitorii
legali=>
S =1/3 x 3/5 = 1/5 =>
P =1/4 x 2/3 x 3/5 = 1/10
F = x 2/3 x 3/5 = 3/10
Daca legatul este de 3/5 = 12/20 inca este mai putin decat cotitatea disponibila.
Mai avem de impartit 2/5.
S = 1/3 x 2/5 = 2/15 => rezerva lui ar fi 5/30 => ar primi 4/30 => va trebui sa ii marim macar
la nivelul rezervei -> 5/30
P = x 2/3 x 3/5 = 1/15 = 4/60 rezerva ar fi 5/60 ,marim la 5/60
F o sa primeasca ce ii mai ramane dupa ce se acorda rezervele celor 2 => F= 2/5 5/30 -5/60=
24 10 5/60 = 9/60 = 3/20
Daca se absoarbe total cotitatea si fratele nu mai primeste nimic,trebuie refacuta schema ca si
cum fractele nu ar veni la mostenire.