VIATA FAMILIEI DE ALBINE

" mplinirea datoriei "

Zborul de curtire
n familiile puternice , cu suficiente rezerve de miere si pstur , la
sfrsitul lunii ianuarie se declanseaz nlocuirea albinelor de iernare
prin nceputul pontei mtcii ( 20 -100 ou / zi ) . nlocuire care se va
desvrsi la sfrsitul lunii aprilie .

Zborul de curtire reprezint iesirea n mas a albinelor pe o raz

de 60 - 80 m , cnd temperatura depseste + 8C , pentru eliminarea
resturilor alimentare acumulate n punga rectal n timpul iernii .
Eliberarea de aceste reziduri are ca efect mrirea capacittii de
prelucrare a hranei ceea ce duce la mrirea capacittii de hrnire a
puietului si implicit la cresterea pontei mtcii ( 300 - 800 ou / zi ) .

Cnd temperatura aerului urca la +12C acest zbor va fi stimulat

prin ridicarea blocurilor de urdinis si a capacelor stupilor . Dup
terminarea zborului urdinisurile vor fi reduse la 5 mm / interval de
albine .

n apropierea stupilor se instaleaz adptoare cu ap n care se

poate aduga sare 1 g / l ( 1 lingurit NaCl = 5 - 8 g ) sau acid citric
( sare de lmie ) 1 g / l .

Revizia sumar
Revizia sumar este controlul fcut familiei de albine cnd
temperatura trece de +13C , vremea este nsorit si fr vnt . Se
verific numrul intervalelor ocupate de albine , prezenta mierii n
faguri ocupati , prezenta mtcii care rezult din starea albinelor si
prezenta puietului si cantitatea de umiditate din stup .

Verificnd prima ram din marginea cuibului se aprecieaz rezerva

de hran . Distantnd la 2 cm dou rame din centrul cuibului si
introducnd dalta ntre ele ndeprtm albinele prin lipirea daltei cu
blndete de fagure putem observa puietul de pe portiunea
respectiv .

Dac este necesar centrm cuibul astfel nct s acoperim puietul

din ambele prti ale cuibului cu faguri cu hran . De altfel
reorganizarea si strmtorarea cuibului asigur regimul termic optim
pentru stimularea cresterii puietului la familiile slabe si mijlocii .
Fagurii cu puiet se grupeaz n mijloc si se ncadreaz cu rame cu 1 -
1,5 kg ( 1/3 - 1/2 sau 6 - 9 dm ) miere si pstur . n total 4 - 6 faguri
iar restul se trece dup diafragm . Se lucreaz repede si cu grij
pentru a evita rcirea excesiv a cuibului ( sunt necesare 3 zile pentru
restabilizarea temperaturii ) , pierderea mtcii ( care n aceast perioada
este stresat de iluminarea stupului ) sau iscarea furtisagului .

Se usuc saltelutele de mpachetaj iar dac este nevoie se

administreaz turte de zahr si miere si turte cu polen .

Revizia de fond
Revizia de fond este prima interventie strict necesar care se face
dup iesirea din iarn cnd temperatura depseste +15C . Se face
clasificarea familiilor dup putere : familiile bune ocup 6 - 7
intervale iar familiile mijlocii si slabe ocup mai putin de 6 - 4
intervale - fiecare interval reprezentnd 300 g albine . Familiile slabe
se unific cte 2 sau cte 3 ( pentru fiecare 2 intervale n minus fat de
o familie cu 6 intervale se nregistreaz o ntrziere n dezvoltare de 3
sptmni ) .

Se verific calitatea mtcii prin : cantitatea puietului prezent pe cel

putin 2 - 3 faguri din cei 5 - 6 ocupati ( 1 dm = 10 x 10 cm = 400
celule ; o fat a fagurelui ~ 10 dm ) ; aspectul puietului : compact ,
uniform n spiral ( o matc tnr are ponta cu 20 % mai mare ca
matc de 2 ani ) , dac puietul este dispersat si neuniform cu cpcire
bombat nseamn c matca este prea btrn sau este matc
trntorit si trebuie nlocuit . Lipsa puietului poate fi cauzat de
ntrzierea nceperii ouatului mtcii ntr-o familie slab , de
insuficienta hranei sau de pierderea mtcii ( n care caz apar botci la
introducerea unui fagure cu puiet tnr ) ; dac pe fagure se gseste un
numr mare trntori atunci reiese c familia este bezmetic nc din
toamn si e irecuperabil . Mai multe ou ntr-o celul pot fi depuse
de o matc de calitate superioar ntr-o familie slab care nu poate
asigura suficient spatiu nclzit ; n cazul supraextinderii pontei
albinele vor ndeprta ori mnca surplusul de ou .

n cuibul fiecrei familii trebuie s se afle 6 - 8 kg ( 35 - 45

dm ) miere si 1,5 kg ( 25 dm ) pstur .

Fagurii defecti si cei cu prea multe celule de trntor se elimin ( dac

nu au fost nlturati nc toamn ) .

Fundul stupilor se curt de albine moarte si resturi sau si mai bine

odat cu examinarea familia se trece ntr-un stup dezinfectat .

Ajutarea familiei slabe - este rentabil cnd familia are o matc tnr
de calitate . n zile nsorite , cnd majoritatea culegtoarelor sunt
plecate la cules , se ia cte o ram cu puiet si albin acoperitoare din
familii puternice si se introduce pentru 1 - 2 ore dup diafragm la
familia slab . O introducem n cuib dup uniformizarea mirosului
prin pulverizarea ramei si familiei cu sirop cu extract de ment sau
anason , suc de ceap sau tuic diluat . Se administreaz hrniri de
ntretinere .

Recuperarea familiei orfane

n familia orfan se las 2 - 3 rame ( de pe care au fost nlturate

eventuale botci ) distantate ntre ele si ntre peretii stupului . Dup
ncetarea zborului se deschide larg urdinisul si se rresc
scndurelele podisorului producndu-se astfel un curent de aer care
va determina concentrarea albinelor pe ramele rmase . Dimineata ,
nainte de nceperea zborurilor , se face uniformizarea mirosurilor
familiei orfane si al unei familii cu matc prin asezarea deasupra
ramelor ambelor familii a unei bucti de vat mbibat cu esent de
roinit ori parfum de lmit sau a unei jumtti de ceap decojit .
Dup 20 - 30 minute albinele orfane vor fi mutate n spatiul pregtit
din ajun n stupul primitor , intercalnd ntre cele 2 familii o ram
cu miere cpcit . Peste 2 - 3 zile se reorganizeaz cuibul .

Unirea a dou familii din acelasi stup

Unificarea se face la temperaturi mai mari de +12C treptat prin

schimb de feromoni . ntre cele 2 familii se introduce n locul
diafragmei "oarbe" o diafragm separatoare cu fereastr ( 50 x 200
mm ) acoperit pe ambele prti cu plas de srm ( orificii 2 - 3
mm ) sau cu gratie Hanemann . Unificarea se mai realizeaz si
acoperind cuibul familiei mai puternice pe spetezele superioare si
dup o diafragm reductoare cu un ziar gurit cu acul . Unirea este
facil n timpul unui cules intens cnd mtcile pot chiar coexista
oarecare timp .

Dezvoltarea familiei de albine

Pregtirea pentru cules

Odat cu nflorirea vegetatiei datorit culesului de polen si nectar

ponta mtcii si puterea familiei creste vertiginos . La 10 - 15 zile
dup revizia de fond se face un nou control si dac toti fagurii sunt
ocupati cu puiet se introduce un fagure bine cldit ntre fagurele de
acoperire si ultimul fagure cu puiet. Pulveriznd fagurele introdus
cu sirop de zahr sau de miere acesta va fi mai repede pregtit de
albine pentru depunerea oulelor - n consecint ponta mtcii
crescnd cu 30 - 60 % . Pe msur ce fagurele va fi
"nsmntat" lrgim cuibul cu alti faguri ( 1 / sptmn ) .

Cnd ncep s nfloreasc pomii fructiferi se descpcesc fagurii

lsnd o coroan de miere de 5 cm . Dac ramele din cuib sunt bine
"nsmntate" se "sparge" cuibul introducnd n mijlocul lui un
fagure cldit cu celule de lucrtoare de culoare ( asemntoare
celorlalti din cuib ) maro deschis , preferabil cu coroan de miere si
stropit cu sirop . Este necesar ca familia s aib capacitatea de a
acoperi aceast ram altfel ea devine ram-depozit diviznd cuibul
precum un fagure nou ( deschis la culoare ) care este ignorat de
matc ( desi pn la culesul de la floarea-soarelui albinele previn
spargerea cuibului dirijnd matca s " nsmnteze" mai nti fagurele
introdus n mijlocul cuibului ) .

Familiei care nu se dezvolt i se nlocuieste matca ; dac dup

aceasta nu se amelioreaz se uneste ( dup verificarea strii de
sntate ) cu o familie asemntoare si se nlocuieste din nou matca .

nnoirea cuibului cu faguri clditi este cea de-a doua interventie

strict necesar n familia de albine . ncepnd cu nflorirea pomilor
fructiferi ( cnd se observa alungirea si albirea prtii superioare a
celulelor fagurilor ) si continund pe parcursul culesurilor principale
n familiile care au mai mult de 7 intervale de albin putem
introduce faguri artificiali la cldit .
Dup nflorirea pomilor fructiferi la marginea cuibului se introduce o
ram cu fagure artificial apoi la 3 - 4 zile se adaug nc una . n acest
ritm faguri incomplet clditi se nlocuiesc cu altii noi pn la obtinerea a
6 - 12 faguri care se vor introduce n stup la nceputul culesurilor
principale .

O familie normal poate cldi anual 11 - 17 faguri

artificiali . Fagurii artificiali sunt clditi corect dac sunt intercalati
cu faguri bine clditi . Primvara se vor introduce ntre ultima ram
cu puiet si rama de acoperire , niciodat n centrul cuibului cci ar
provoca rcirea puietului . n schimb varadac sunt introdusi la
marginea cuibului vor fi clditi cu celule de trntor .

Roiurile si nucleele au tendinta de a cldi faguri cu celule de

lucrtoare iar familiile puternice faguri cu multe celule de trntor .
n ondulatiile fagurilor artificiali se construiesc celule de trntor .
Prezenta ramei clditoare amelioreaz cldirea corect a fagurilor
artificiali . ncetarea cldirii fagurilor indic lipsa culesului sau
pregtirea pentru roire (n timpul existentei evidente a culesului ) .
Albinele unei familii orfane nu cldesc faguri .

nlocuirea fagurilor mai vechi de 3 ani ( de culoare cafenie )

este obligatorie ntruct nltimea si diametrul celulelor se reduc
prin cptusirea lor cu cmsi nimfale si resturi alimentare ducnd la
degenerarea albinelor si la mbolnvirea familiei .

nsrmarea ramelor se face cu srm galvanizat 0,3 - 0,4 mm ,

prima srm ntinzndu-se la 10 - 20 mm de leatul superior . Fixarea
fagurilor artificiali la 3 - 4 mm de leatul superior , 5 mm de spetezele
laterale si 0 - 10 mm de leatul inferior se poate face cu pintenul
apicol nclzit la circa +70C .

Adugarea corpului suplimentar la stupii verticali se face la familiile

ce ocup 12 ( 10 ) rame dintre care 8 ( 6 ) cu puiet , cu 30 - 50 de zile
naintea culesului principal ( dup nflorirea ppdiei ) . n acest corp
se amplaseaz 2 rame cu miere si pstur , 3 faguri cu puiet cpcit
si o ram cu puiet de toate vrstele , luate din corpul de baz , un
fagure cldit , o ram cu fagure artificial si o diafragm . n spatiul
creat n corpul de baz se introduc rame cu faguri artificiali iar
corpul secundar se completeaz dup 7 - 10 zile cu nc 3 rame cu
faguri clditi si 3 rame cu faguri artificiali puse intercalat .
n lipsa culesului se fac hrniri de ntretinere iar n prezenta
culesului hrniri stimulente ( ambele se fac cu sirop de zahr cu sau
fr nlocuitori de polen ) care se ntrerup cu 10 zile naintea culesului
principal .

Culesul de polen se constat n starea populatiei de trntori a

familiei :

1) exist trntori adulti , nimfe , larve si ou de trntor = culesul de

polen este abundent ;

2) exist trntori , nimfe si ou = n ultimele 2 zile culesul a sczut ;

3) exist numai trntori adulti = de 7 zile nu exist cules de polen ;

4) absenta trntorilor = deficient de polen de 14 - 18 zile .

Matca va urca n cel de-al doilea corp doar dac spatiul dintre
corpuri este ocupat de un strat compact de albine ( si distanta ntre
faguri n corp se mentine la 12 - 13 mm ) .

Pn cnd temperaturile nocturne nu depsesc +12C

se mentine mpachetajulstupului . Urdinisul se mreste treptat pe
msura dezvoltrii familiei asigurnd ptrunderea aerului proaspt
la toti fagurii cu puiet .

Frigurile roitului

Prevenirea frigurilor roitului este cea de-a treia interventie strict

necesar n familia de albine . Frigurile roitului se manifest la
nceputul verii cnd familia depseste 2,5 kg de albine ( 1 interval =
150 - 200 g albine ) crora le lipseste un cules suficient de puternic
sau o cantitate suficient de puiet pentru crestere ( numr mic de
puiet necpcit , cantitate mare de puiet cpcit si un numr mare
de doici -mai mult de 1300 pe rama de puiet ) .

Conditii care favorizeaz intrarea n frigurile roitului : matca mai

vrstnic de 1 - 2 ani , predispozitia ereditar , cldura si lipsa de
spatiu din cuib , blocarea fagurilor din cuib cu miere si polen , cules
ndelungat de intensitate mic , cules ntrerupt frecvent de ploi , ...

Prevenirea :
1) nlocuirea fagurilor cu puiet cpcit cu faguri cu puiet necpcit
din familii mai slabe sau cu rame cu faguri clditi ;

2) Transportarea familiilor la un cules puternic ;

3) ntretinerea familiilor n stupi de capacitate mare ;

4) Lrgirea cuibului si folosirea ramelor clditoare ;

5) Umbrirea stupilor si ndreptarea urdinisului spre nord ;

6) Intensificarea ventilatiei stupului prin nlocuirea a 1 - 2

scndurele din podisor cu plas de srm si deschiderea la maxim a
urdinisului ;

7) Divizarea temporar a familiei : se ridic din cuib fagurele pe care

se afl matca , o ram de puiet necpcit cu albina acoperitoare si 2
faguri cu provizii si cu acestea se formeaz o familie nou n care se
introduc si 4 - 5 rame cu faguri artificiali . Stupul familiei noi se
aseaz pe locul familiei n "friguri" primind ntregul efectiv de
culegtoare . Stupul cu restul familiei se aseaz alturi , cu urdinisul
ndreptat lateral , lsnd acestei familii 1 - 2 botci mature dintre cele
mai mari si apoi se va urmri eclozionarea si mperecherea tinerei
mtci . Dup trecerea perioadei roitului cele 2 familii se unesc fr a
ne preocupa de matc ntruct de obicei rmne cea tnr ( mai
vioaie ) ;

8) Schimbarea locului familiei n "friguri" cu o familie mai slab ;

9) nlocuirea mtcii : se nltur botcile si matca familiei apoi dup 10

zile se distrug noile botci si se introduce o matc tnr
mperecheat . Numai distrugerea botcilor este eficacepentru
prevenirea roirii doar cu 1 - 2 zile naintea culesului principal iar
distrugerea repetat a botcilor duce la nfometarea sau la lichidarea
mtcii , familia rmne n expectativ - divizarea fiind deja
acceptat de albine . Dac se gsesc 3 - 6 botci amplasate n mijlocul
marginii inferioare a ramei acestea sunt botci de nlocuire si nu
trebuie "atinse" ;

10) Formarea familiei ajuttoare : 1 -2 rame cu puiet cpcit la

eclozionare , 1 ram cu puiet de toate vrstele , 1 ram cu hran si 1
matc se aseaz ntr-un stup separat , n "buzunarul" stupului
orizontal sau ntr-un corp de stup vertical deasupra familiei de baz
separate cu o diafragm sau un podisor cu "fereastr" ( 60 x 140
mm ) acoperit pe ambele prti cu plas de srm . Se fac doar
hrniri incipiente si apoi de ntretinere n lipsa culesului , familia
ajuttoare dezvoltndu-se prin activitatea propriei mtci . Familiile
ajuttoare pot fi utilizate pentru schimbarea mtcii si ntrirea
familiilor de albine naintea culesului si iernrii .

Roirea natural

Roirea este modul natural de nmultire a familiilor de albine dar si

de asigurare a supravietuirii lor . Astfel se distinge
"roirea de foamete" din cauza lipsei culesului si a rezervelor de
hran si "roirea de mizerie" din cauza unui cuib alctuit din faguri
vechi sau a supraproliferrii bolilor n familie : intoxicatii chimice ,
suprainfestare cu varroa , ...

Pregtirile pentru roire ncep cu cldirea a 15 - 45 botci n marginea

de jos si laterala a fagurilor . Albinele care vor alctui roiul devin
indiferente fat de activittile familiei , culesul se demobilizeaz cci
culegtoarele gsesc cu greu prelucrtoare crora s le predea
nectarul - afluxul de hran scznd , o mare parte din doici se ocup
cu hrnirea larvelor din botci iar matca , aproape fr suit , nu mai
este hrnit adecvat - greutatea corpului si ponta ei se reduc . Un
numr mare de albine "vegeteaz" stnd ciorchine sub scndurica
de zbor .

Roirea se produce dup culesul de salcm sau dup cel de fneat

ntre orele 11 si 16 , la 1 - 3 zile dup cpcirea primei botci , dansul
n zigzag al cercetaselor indic pozitia unui nou adpost , roirea
ncepnd prin dansuri de desprindere - miscri si zumzete
particulare ale albinelor . Aproape jumtate din albinele familei , cu
gusile pline cu miere , ies n siruri pe urdinis . Dac matca este apt
de zbor ajunge n vrtejul roiului si mpreun cu acesta se aseaz pe
creanga unui copac ; dac matca nu poate s zboare cade lng stup
si albinele roiului se strng n jurul ei .

Particular pentru albinele din roi este c le lipseste agresivitatea , nu

nteap .

n familia din care a plecat roiul , dup ~ 7 zile , eclozioneaz

primele mtci . Dac familia este nc n "friguri" mtcile nu pot iesi
din botci cci albinele refac cpcelul pe msur ce matca il roade ,
lsnd doar un orificiu pentru hrnire ; seara din stupi se aude
" cntecul mtcilor " ( un sunet nfundat " cvua - cvua " sau " tua - tua "
) ;datorit acestei retineri fortate mtcile sunt capabile s zboare cu
roiul imediat dup "eliberarea" din botci . Matcaeclozionat are o
singur preocupare : distrugerea rivalelorprezente sau
potentiale ; ns aceasta este posibil doar dac albinele o permit -
dac "doresc" s pstreze mtcile pentru un roi secundar aceast
actiune este mpiedicat . Cnd albinele scap de sub supraveghere
mtcile din botci acestea pleac toate cu roiul secundar - n cuibul
familiei nu rmne nici o matc si familia va pieri .

La ~ 8 zile dup roiul primar poate pleca al doilea roi cu una sau
mai multe mtci nemperecheate ( care va zbura mult mai departe de
familia-mam ) apoi dup una sau dou zile si al treilea roi . De altfel
roiul primar poate produce si el un roi ( denumit paroi ) . Starea de
roire repetat nceteaz la 15 - 17 zile dup iesirea primului roi .

Uneori cnd n timpul pregtirilor de roire matca este omort sau

cnd conditiile meteorologice sunt nefavorabile iesirea primului roi
ntrzie pn la eclozionarea mtcilor - roiul plecnd cu o matc
tnr .

Familia nu se las s roiasc necontrolat , pn la epuizare , dup cel

mult dou roiuri se va suprima posibilitatea de roire lsnd familiei
doar o matc sau o botc si se verific ulterior mperecherea si ponta
mtcii .

Un roi aflat n zbor poate fi determinat s se aseze prin pulverizarea

lui cu ap sau prin proiectarea asupra lui a unui spot luminos cu
ajutorul unei oglinzi .

Dup asezare roiul va fi recoltat folosind roinita . Se stropeste roiul

cu putin ap , ceea ce va determina albinele s se strng n jurul
mtcii . Cu o lovitur puternic n ramura pe care este fixat se
scutur si apoi se periaz albinele n roinit care va fi asezat la
umbr n apropiere pn cnd majoritatea albinelor se adun n ea .
Dup linistirea albinelor roinita se duce ntr-o ncpere rcoroas
pn seara ( timp n care , dac roiul a plecat cu mai multe mtci ,
rmne doar o singur matc ) cnd roiul se instaleaz ntr-un stup n
care s-au introdus 1 fagure cldit , 6 - 8 rame cu faguri artificiali si
n lipsa culesului un fagure cu miere . Nu se recomand folosirea
fagurilor clditi la roiurile naturale ntruct acestea au o energie
mare de lucru .

Roiul prins poate prsi stupul deoarece instalarea lui a fost direct ,
fortat . Pentru a evita aceasta roiul se scutur pe o bucat de 1 - 2 m de
pnz sau plastic la marginea creia se se aseaz stupul iar albinele se
"ademenesc" ( melisa , propolis , ram cu puiet necpcit ) si ndrum
( cu afumtorul ) spre noul adpost . Acceptarea stupului va fi semnalat
de albine care ventileaz la urdinis expunndu-si glanda Nasonov .

Un roi se poate colecta si cu ajutorul unei rame cu puiet necpcit fixate

pe o prjin .

Exist si metode "neortodoxe" de prevenire a pierderii roiurilor :

1) scurtarea ltimii aripilor mtcii care neputnd s mai zboare va

cdea n apropierea stupului . Dar exist riscul caalbinele s
"considere" matca infirm si s-o nlture ;

2) montarea unei gratii Hanemann la urdinis care ns are ca efecte

adverse mprstierea albinelor ce vor roi la alte familii sau rentoarcerea
lor si lichidarea mtcii deoarece albinele percep neparticiparea
mtcii la roire ca invaliditate - incapacitate de zbor .

Perioada de criz a roiului primar se situeaz la 3 sptmni de la

instalare ca urmare a mortii unei prti din albinele roite si a lipsei de
albine tinere . Roiul secundar fiind dezavantajat ( de ntrzierea de 7 -
8 zile fat de roiul primar si cea de 10 - 15 zile necesare pentru
mperecherea si nceperea ouatului mtcii ) are nevoie de ajutorarea cu
1,5 kg de albin . Este necesar si controlul la fiecare 2 - 3 zile pentru
a urmri mperecherea mtcii ( eventuale pierderi n timpul zborului
de mperechere ) si nceputul ouatului apoi dup 10 - 12 zile
verificarea calittii mperecherii prin observarea modului de
cpcire a puietului .

Criterii de selectie a albinelor

1) Productivitatea de miere : 1 dm = 175 g miere cpcit ; 1dm =

100 g miere necpcit .

2) Productivitate de cear : la un fagure artificial albinele adaug ~

70 g de cear .
3) Harnicia albinelor pe timp nefavorabil sau normal .

4) Dezvoltarea timpurie n primvar a familiei .

5) Depozitarea mierii n "coroan" si acumularea rezervelor de

hran n luna august fr blocarea cuibului .

6) Cresterea intens de puiet toamna .

7) Rezistenta la iernare , consumul de hran si mortalitatea n

timpul iernii .

8) Rezistenta la mbolnviri .

9) Blndetea albinelor - comportamentul lor n timpul interventiei n

familie .

10) Predispozitia la roire :

La familiile roitoare roirea artificial este foarte dificil din cauza

revenirii albinelor din roiul artificial la familia-mam sau dispersrii
lor la familiile cu matc . Si nlocuirea mtcii ( acceptarea unei mtci
noi ) este dificil . Albinele sunt mai irascibile si mai agresive .

11) Calitatea mtcii si calitatea mperecherii ei : Mtcile transmit

trntorilor genomul lor [ caracteristici genetice ( = mostenite ) ] .
Mtcile de alt calitate mperecheate cu acesti trntori vor da albine
( si mtci ) hibride . Datorit poliandriei mtcii ( mperecherii cu mai
multi trntori a cror spermatozoizi sunt "pstrati" n pachete n
spermatec ) rezult deosebiri prin ereditate ca : indicatori ai
productivittii , vitalittii si rezistentei la boli , predispozitia la
roire , ... Oul detine propriettile ereditare ale mtcii si ale unuia din
trntori .

Ovulul - oul nefecundat - prin ( partenogeneza facultativ ) hemizigotia

genelor sexuale detine o singura alel : xa , xb sau xcsi devine
un trntor haploid ( obisnuit ) . Oul fecundat , prin heterozigotie : x a -
xb sau xa - xc va deveni o matca sau o albinlucrtoare . Dar cnd , n
urma mperecherilor consangvine , apare alela homozigot : xa - xa pe
gena sexual oul fecundat devine trntor diploid . n urma ncrucisrii
artificiale a unei mtci cu un trntor - fiu din 50 % din oule depuse de
matc n celulele de lucrtoare s-au dezvoltat larve de trntori diploizi
care sunt distinse si distruse de albine nc din stadiul incipient de
dezvoltare . Astfel apare puietul dispersat , din procentajul cruia se
deduce gradul de nrudire . Pentru a preveni consangvinitatea din 3
n 3 ani se aduc mtci de la stupine deprtate cel putin 15 km .

O caracteristic foarte valoroas a unor familii de albine

este anecbalia - schimbarea linistit a mtcii . Cresterea a 3 -
6 botci de nlocuire n mijlocul marginii de jos a fagurelui se produce
ca urmare a epuizrii capacittii de ovulatie a mtcii - mbtrnire ,
mperechere deficitar sau ponta intens conditionat de un cules
continuu . Mtcile eclozionate din botcile de nlocuire se "suport"
pn la mperechere iar n unele familii matca tnr si cea veche
pot coexista si activa n familie pn n primvar .

Schimbarea linistit a mtcii se poate provoca prin mutilarea ei

intentionat amputndu-i una din aripile anterioare sau un picior
anterior . Matca va continua ouatul dar deteriorarea integrittii corporale
a mtcii poate fi perceput de albine ca infirmitate si acestea vor ncepe
cldirea a 2 - 3 botci de nlocuire .

Orfanizarea este consecinta pierderii mtcii n timpul zborului de

remperechere , a cderii sau zborului ei de pe ram n timpul
controlului sau a mortii ei . La 20 - 40 minute dup disparitia ei din
stup lucrtoarele devin nelinistite , cuprinse de panic ( sufer un
dezechilibru biologic) iar dup 10 ore cldesc 8 -20 botci de salvare n
centrul fagurelui transformnd unele celule de lucrtoare n care se
afl ou sau larve tinere n celule cilindroide verticale . ns se poate
ntmpla ca larvele s fie dizlocate si plasate n botci . Organismul
larvelor femele odat cu naintarea n vrst sufer modificri
ireversibile . Astfel dintr-o larva de 1 zi eclozioneaz o matc de
calitate bun dar din larvele de 2 si 3 zile vor ecloziona mtci cu
greutatea corporal redus cu 10 % respectiv 20 % si cu numrul de
ovariole redus . n plus cpcirea botcilor si eclozionarea mtcilor
din larve de 2 sau 3 zile se petrece cu 1 zi respectiv cu 2zile
mai devreme iar prima actiune le va fi lichidareamtcilor
neeclozionate - probabil mtci de calitate mai bun .

Cresterea mtcilor

A patra interventie strict necesar o reprezint asigurarea familiilor

cu mtci de calitate . Numrul mtcilor necesare ,utilizate pentru
nlocuirea mtcilor mai vrstnice de 2 ani ori a celor neproductive ,
pentru formarea roiurilor artificiale - adugnd pierderile din timpul
zborului de mperechere si cazurile de neacceptare a mtcilor introduse ,
este direct proportional cu 80 % din efectivul familiilor de albine .

Cresterea primei serii de mtci se face la nceputul lunii mai , cu 15

zile mai trziu dect cresterea trntorilor . Cea de-a doua serie poate
fi crescut la nceputul lunii iunie , dup culesul de la
salcm . Conditiile esentiale pentru obtinerea mtcilor de calitate
superioar : familie cresctoare puternic si productiv - numr
mare de doici si 6 - 8 rame cu puiet , cu mai mult de 7 -9 kg ( 40 - 50
dm ) miere si 2 kg ( 35 dm ) pstur , existenta unui cules ( sau
hrniri stimulente ) , tratamente antivarroa si folosirea larvelor n
vrst de 1 zi .

1) Folosirea botcilor de schimbare linistit : 2 - 3 rame cu puiet

cpcit la eclozionare , 1 ram cu 2 - 3 botci de nlocuire si 2 rame
acoperitoare cu rezerve de hran . Se pot lua botci de schimbare
linistit chiar de dou ori de la aceeasi familie .

2) Folosirea botcilor crescute ntr-o familie fortat s

intren frigurile roitului . Pentru aceasta dup nflorirea pomilor
fructiferi n cuibul familiei de prsil se introduc 2 rame cu cpcit
si albina acoperitoare iar apoi la fiecare 7 zile pn la aparitia
botcilor de roire se introduc 1 - 2 rame cu puiet cpcit fr albina
acoperitoare . Se utilizeaz n acelasi mod ca botcile de schimbare
linistit .

3) " Metoda Miller "

Din familia de prsil se ridic ramele cu puiet lsnd albina

acoperitoare , matca , 2 rame cu puiet cpcit la eclozionare si 2
rame acoperitoare cu hran . Se strmtoreaz cuibul cu diafragma si
se fac hrniri stimulente . ntre ramele cu puiet introducem o ram
pe care s-au lipit 3 bucti de fagure artificial ( cu form "pentagonal"
cu nltimea de 120 mm si ltimea de 60 mm ) . Cnd aceste fasii de
fagure sunt cldite si ouate se ridic si se introduc n mijlocul unei
familii din care cu 3 - 6 ore nainte s-a ndeprtat matca si fagurii cu
puiet si n care au fost adugate 4 rame cu hran . Dup 48 de ore se
distrug botcile de pe suprafata "fagurelui" lsnd cte 1 din 3 dintre
cele de pe margini . Dup 9 - 10 zile botcile se recolteaz sau se
izoleaz .
4) " Tietura n arc "

O familie se orfanizeaz si i se las doar albina acoperitoare de pe 4

rame , 2 rame cu puiet cpcit la eclozionare si 2 rame cu hran .
Dup 6 ore n mijlocul cuibului se introduce un fagure deschis la
culoare dintr-o familie bun ( prima generatie de puiet ) tiat n arc
( de cerc ) de-a lungul zonei cu larve foarte tinere . Dup 2 zile se
rresc botcile lsnd numai 1 din 3 dintre cele de pe marginea
fagurelui .

5) Pregtirea larvelor

Introducem n mijlocul cuibului familiei de prsil un fagure bine

cldit n care au crescut 1 - 2 generatii de albine pulverizndu-l cu
sirop de zahr sau de miere , Pentru a mri eficienta izolm matca
cu gratie Hanemann pe aceast ram . ntr-a 4-a zi de la nceputul
ouatului ( cnd cele mai vrstnice larve nu au mai mult de o zi ) rama
se poate folosi pentru formarea botcilor sau pentru transvazarea
larvelor (transferul lor n botci artificiale ) . Cel mai simplu procedeu
const n introducerea acestei rame direct n mijlocul unei famili
orfanizate sau n folosirea " tieturii n arc " . Pentru cellalte procedee
rama , acoperit cu o pnza umed , se duce ntr-o ncpere unde se
execut restul operatiunilor la temperatura de 20 - 25C si lumina nu
foarte puternic .

a) Cu un cutit nclzit se taie o fsie de fagure cu larve foarte tinere ,

se ndeprteaz celulele de pe o fat a fsiei de fagure , celulele
rmase se scurteaz la o treime si se nltur 2 larve din 3 rmnnd
maxim 14 . Aceast fsie cu celule se lipeste cu cear pe unul din cele
dou leaturi ale ramei port-botci . Fiecare celul poate fi lrgit , fr a
atinge larva , la 6 mm cu ajutorul creionului apicol .

b) Transvazarea larvelor n botci artificiale

Ustensile :

Rama port-botci cuprinde 2 sipci paralele cu leatul superior late de 25

mm , groase de 5 - 10 mm , cu 13 - 15 orificii 15 mm n care se
introduc dopuri 14 mm care au o mic cavitate pentru cear pe care se
prinde botca artificial si un guler 18 mm si nltime 2 mm .
Sablonul pentru botci artificiale este confectionat dintr-o bucat de
lemn de tei lung de 10 cm care are un capt 8 - 8.8 mm cu vrful
rotunjit si putin conic . Sablonul tinut n prealabil n ap se sterge si
se introduce 8 - 10 mm n cear nclzit ntr-un vas emailat n baie
de ap ; se scoate si dup solidificarea cerii pe sablon se reintroduce
de 3 - 4 ori n cear micsornd de fiecare dat nltimea cu 1 mm .
Dup ce se tine n ap rece botca artificial se scoate printr-o usoar
rsucire de pe sablon .

Lanteta pentru transvazare este realizat din srm de inox 2 mm ,

lungimea 150 - 200 mm , un capt cu form de crlig folosit la
nlturarea larvelor iar cellalt capt este aplatizat si subtiat , ngustat
pn la ltimea de 1 mm usor rotunjit si curbat cu ~ 75 la 2 - 2,5 mm
de vrf . Se coboar spatula sprijinind-o pe unul din peretii celulei si
se plaseaz vrful acesteia urmrind fundul celulei pn sub larva ...

6) Familia cresctoare poate fi creat izolnd o parte a doicilor de

matc - simularea orfanizrii - cu ajutorul diafragmei separatoare
( sau podisorului ) cu fereastr 50 x 300 mm acoperit cu gratie
Hanemann , n " buzunarul stupului orizontal ( sau ntr-un corp
deasupra corpului de baz al stupului vertical ) . n acest compartiment
( corp ) se pun 2 rame acoperitoare cu miere si pstur , 1 fagure cu
puiet cpcit , 1 ram port-botci si 1 fagure cu puiet tnr - care va
atrage albinele-doici . n stupul orizontal separarea se poate face
prin interpunerea a 3 - 5 faguri plini cu miere .

Familia starter ( pornitoare ) se formeaz din 1,2 - 1,5 kg albine

tinere luate de pe faguri cu puiet necpcit si 2 rame cu miere si
pstur . Li se d un hrnitor cu ap si se tin ntr-o ncpere
rcoroas . Dup 12 ore se introduce rama cu botci artificiale cu
larve iar dup 24 ore aceste larve se nlocuiesc cu larve de 12 ore si
albinele se retrocedeaz familiei . A doua transvazare a larvelor - pe
lptisorul acumulat - asigur ca ele s nu sufere datorit ntreruperii
hrnirii ca primele larve .

Deoarece larvele au fost " luate n crestere " se introduc ntr-o

familie cu matc unde , fr dificultti , vor fi ngrijite n
continuare . Pn la cpcire aceste botci sunt ignorate de matca
familiei cresctoare . Rama port-botci va fi distantat de cele vecine ,
spatiul astfel creat va fi aglomerat de albine care vor acoperi botcile
si le vor lua n crestere mai repede . Familiile de albine nu accept
ou strine , acestea sunt nlturate de albine . Se pot utiliza doar
ou din care vor ecloziona larve pn la 1 - 2 ore dup introducere .
n primele 5 zile se fac hrniri suplimentare .

Dup 1 zi se verifica acceptarea botcilor ( luarea n crestere = 80% ) ;

dup 2 zile de la introducere se mentin n crestere numai botcile
corespunztoare ca mrime , form , dezvoltare si hran a larvelor
iar dup 4 zile de la introducere se izoleaz botcile de matca familiei
si ntre ele cu gratie Hanemann sau n colivii de eclozionare . La 9 -
10 zile de la introducerea botcilor acestea se recolteaz si se introduc
n nuclee de mperechere , n roiuri artificiale , n familii orfane sau
se folosesc pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare .

Matca = Ou : 1 ... a 3-a zi

Larv : a 4-a ... a 10-a zi

Cpcirea botcii : a 8,5-a zi

Nimf : a 11-a ... a 16-a zi

Eclozionare : a 16-a zi ( dac larva a avut vrsta de 1 zi - matca

eclozioneaz peste 13 zile ; dac larva a fost mai vrstnic de 2- zile -
matca eclozioneaz peste 11 zile , cu 2- zile mai devreme , lichidnd
mtci neeclozionate de calitate bun )

Maturare sexual : a 17-a ... a 20-a zi

Zboruri de orientare : a 20-a ... a 22-a zi

Zboruri de mperechere : a 22-a ... a 25-a zi

Pregtire pentru ouat : a 25-a ... a 28-a zi

Ponta : a 28-a ... a 30-a zi

mperecherea mtcilor

La 6 - 9 zile dup eclozionare , cnd se matureaz sexual si face

zborurile de orientare , matca efectueaz 1 sau 2- zboruri de
mperechere . Dac nu se va mperechea n 20 - 30 zile - va deveni
matc arenotoc ( trntorit ) depunnd numai ou nefecundate ( de
trntori ) .
Pn la mperechere matca este " tratat " de albine destul de
brutal ; cu ct ntrzie mai mult mperecherea - cu att creste
probabilitatea ca matca s fie molestat .

Zborul de mperechere dureaz 15 - 30 minute si este fcut n zile

senine , ntre orele 13 - 16 , la temperaturi de 20 - 25C cnd viteza
vntului nu depseste 30 km/h . mperecherea mtcii cu 5 - 8
trntori are loc n " hore " de 100 - 300 trntori la 12 - 18 m nltime
si la distanta de pn la 2 km de stup ( n locuri
prestabilite particulare prin intensitatea cmpului geomagnetic ) .

Dup ntoarcerea n stup , ngrijit si hrnit cu lptisor , matca si

pregteste ovulatia ncepnd depunerea oulelor la 2 - 3 zile de la
mperechere .

Nucleele de mperechere se formeaz cu 1 ram cu hran , 1 - 2

faguri cu puiet cpcit si albine tinere , acoperitoare , luate din
familii puternice n orele cnd majoritatea culegtoarelor sunt
plecate la cules . Spre sear , la 3 - 6 ore dup formare , se introduce
o botc sau o matc nemperecheat iar a doua zi se verific
acceptarea ei constatnd integritatea botcii ( dac nu este roas ) si
comportamentul albinelor ( dac nu au o atitudine dusmnoas ,
agresiv ) fat de matc .

Din cauza lipsei albinelor orientate ( culegtoare ) este necesar

aprovizionarea nucleului cu ap n primele zile dup formare .

mperecherea este confirmat de nceputul ouatului n cel mult 15

zile pentru matca nemperecheat sau n cel mult 25 zile pentru
botca cpcit . Lipsa oulelor poate indica pierderea mtcii n
timpul zborului de mperechere si implicit iminenta aparitiei
albinelor outoare . Mtcile mperecheate la nceputul toamnei ncep
ouatul dar albinele nu mai cresc acest puiet - oule sunt ndeprtate
sau consumate de albine - prioritare fiind acumularea rezervelor de
miere n cuib si formarea corpului gras .

Marcarea mtcilor

Culori : 2003 = rosu , 2004 = verde , 2005 = albastru , 2006 = alb ,

2007 galben , 2008 = rosu , ...
Se pot folosi plcute de opalit ( sau foite de staniol ) si lacuri realizate
din solutie 20% serlac n alcool sau solutie de 20 % celuloid n
acetona la care se adaug vopsele ( se pot folosi si Duco sau lacul de
unghii ) . Pentru marcare matca se imobilizeaz sub un cadru -
capac 30 - 40 mm acoperit cu tul la nltimea de 4,5 - 4,9 mm .
Apoi matca se izoleaz 2 - 3 ore sub o colivie pentru evaporarea
diluantului ( mirosul "strin" poate provoca agresarea ei de albine ) .
Mtcile nu se prind cu degetele de abdomen cci intr n stare de soc
sau lezate chiar mor - n plus li se transfer mirosul de pe degete ...

Introducerea mtcilor

Factorii favorizanti pentru acceptarea mtcii

1) Conditii de mediu : timp frumos , cald si fr vnt ; existenta

culesului ( sau interventia cu hrniri stimulente 2 - 3 zile naintea
introducerii ) ; la nceputul lui aprilie si sfrsitul lui septembrie ;
seara dup terminarea zborurilor .

2) Starea mtcii : matca de bun calitate , bine ntretinut , linistit ,

cu integritate corporal intact ; matca mperecheat care ncepe
sau continu ouatul ( mtcile nemperecheate sunt agitate ceea ce irit
albinele ; matca nemperecheat poate fi acceptat dar prezenta sau
introducerea oulelor si larvelor tinere va duce la nlturarea ei si
cresterea botcilor proprii ) .

3) Starea familiei de albine : familia n timpul unui cules puternic

sau n timpul frigurilor roitului ( matca si cresterea puietului sunt
neglijate ) ; starea de agitatie si panic aprut la 40 - 50 minute de
la disparitia mtcii din stup care continu timp de 4 -5 ore ( dup
aceast perioad acceptarea este mai dificil devenind aproape
imposibil odat cu cresterea botcilor de salvare sau odat cu aparitia
albinelor outoare ) ; lipsa oulelor si larvelor ( puiet necpcit ) ;
preponderenta n familie a albinelor tinere ; hrnirea cu sirop ,
hrana lichid devenind pentru albine obiect de atractie si aproape c nu
sesizeaz schimbarea mtcii .

Pn dup a 21-a zi de la introducere ( eclozionarea propriei

progenituri ) acceptarea mtcii nu este sigur , familia se deranjeaz
ct mai putin .

Metode de introducere a mtcii

Se acord familiei timp ( ntre 40 minute si 5 ore ) s perceap
situatia de a fi orfan naintea introducerii mtcii .

1) Folosirea botcii cpcite : la 9 - 10 zile de la orfanizare , cnd

albinele pierd instinctul cresterii propriilor botci , se
nltur toate botcile de salvare si se " implanteaz " cea dorit .
Botca este acceptat usor de familie dar matca va ncepe ouatul abia
peste 13 - 18 zile .

2) Introducere mtcii libere : [ majoritatea procedeelor se bazeaz pe

utilizarea unor substante care dizolv ( alcool etilic ) , absorb ( extracte
de plante aromate ) sau deformeaz ( extracte apoase ale mtcii
schimbate sau ale trntorilor ) feromonul mtcii ]

a) " anestezierea " albinelor prin evaporarea a 8 ml ( / corp de stup

vertical ) alcool etilic cu 30 minute nainte de amplasarea mtcii pe
un fagure din centrul cuibului ; vaporii de alcool se combin cu
componentele feromonului mtcii nlocuite iar albinele ventilnd
cuibul vor elimina o parte din vechiul miros .

b) pulverizarea fagurilor , albinelor si mtcii introduse cu sirop din

miere si extract de plante aromatice .

c) nclirea mtcii n lptisor de matc sau n miere .

d) " anestezierea " albinelor prin fumigatia cu 4 - 5 rafale de fum cu

( 2- linguri ) azotat ( nitrat ) de amoniu .

e) fumigatia cu fumigene apicole = 10 -12 fumuri date pe urdinis

care apoi se nchide si dup 15 minute se introduce matca pe urdinis
dnd din nou 10 - 12 fumuri .

f) matca se oboseste fiind lsat s se miste ntr-un pahar apoi se

pune pe un fagure .

g) introducerea n mijlocul familiei orfanizate a nucleului de

mperechere ( + uniformizarea mirosului ) , matca fiind protejat de
suita sa .

3) Introducerea cu ajutorul coliviilor :

a) colivia Miller : plas de srm cu orificii 2 - 3 mm60x20x15
mm , la un capt un orificiu 11x11 mm placat cu 2 plcute
cositorite 20x20 mm formnd compartimentul pentru serbet ,
cellalt capt este nchis cu o sipc de lemn50x20x15 mm care
culiseaz .

b) colivia din testur de srm ( ochiuri 2 - 3 mm ) : cilindric

20 mm , h 60 mm nchis cu un dop de lemn .

c) colivia Titov : plas de srm ncadrat de tabl 60x32x18 mm ,

fund de lemn 32x18x9 mm rabatabil si cu o cavitate pentru miere ,
capac de tabl 36x26 mm - cu dou orificii = unul 15 mm ,
altul 14x4,2 mm - acoperit cu un subr metalic 26x26 mm .

a) , b) si c) se fixeaz n pozitie oblic cu dopul de lemn n jos n

mijlocul cuibului pe o portiune a fagurelui cu miere descpcit ,
fr a ncli matca ; dac albinele sunt linistite , hrnesc matca si nu
ncearc s-o atace , atunci dup 24 - 48 ore se nlocuieste dopul de
lemn cu o bucat de fagure artificial perforat cu un ac ; dup alte
48 - 72 ore se ndeprteaz colivia si se verific ponta mtcii .

Colivia Titov se poate utiliza si pentru eclozionarea mtcilor : botca

se fixeaz n orificiul cu 15 mm , dup 48 ore se deschide orificiul
14x4,2 mm .

d) colivia capac : cadru circular sau ptrat de tabl , cu nltimea 15

mm , acoperit cu 100 cm plas de srm , 4 - 6 " picioare " de 10
mm , un orificiu lateral 9 mm prevzut cu un tub lung de 30 mm
care va fi umplut cu past de miere si zahr ( consumat de albinele
din interiorul si exteriorul coliviei asigurnd eliberarea mtcii n 3 - 4
zile ) ; colivia se aplic mpreun cu matca pe o portiune cu puiet
cpcit la eclozionare si miere ; matca este protejat din lateral de
cadrul de tabl , se gseste n conditii naturale - pe fagure , are
posibilitatea de a-si continua ouatul , si formeaz suita- obisnuindu-
se cu atingerea albinelor nu intr n panic la eliberare .

e) colivia Zander : cadru de lemn , metal sau plastic50x30x20 mm ,

cu 1 - 2 pereti din gratie Hanemann ( orificii 26x4,2 mm ) , un spatiu
pentru cteva picturi de miere si un orificiu 15 mm pentru dopul
cu botc ; se foloseste pentru izolarea botcii si eclozionarea mtcii .
f) colivia Benthon : corp de lemn 120x40x20 mm cu 3 compartimente
excavate ( 30 mm , adncime 9 - 15 mm ) unite si acoperite cu plas
de srm ; se utilizeaz pentru transportarea mtcii ( nsotit de 15 -
20 albine , se aprovizioneaz cu o pictur de ap la fiecare 6 ore ) dar
poate fi folosit si pentru introducerea mtcii prin realizarea unui
orificiu 9 mm n partea compartimentului cu hran , colivia
fixndu-se cu acesta nspre jos ; eliberarea mtcii se produce dup ~
8 zile .

g) pentru introducerea mtcii se poate utiliza si o bucat 80x80 mm de

fagure artificial care se ruleaz n jurul unui sablon 18 mm cu un capt
rotunjit , apoi cu un ac se perforeaz de 5 - 6 ori captul rotunjit al "
botcii " , se introduce matca si se comprim captul " deschis " iar "
botca " obtinut se suspend cu un bt de chibrit pe un fagure din
mijlocul cuibului .

" Mascarea " mtcii noi cu nirosul mtcii btrne prin introducerea
mtcii tinere cu colivia n care a fost tinut o vreme matca btrn are un
efect limitat ntruct nu contribuie la "instaurarea" noului miros .

Izolarea mtcii n colivie mai mult de 2 - 3 zile , fr suit ( = fr

hrnirea cu lptisor ) , duce la involutia ei reducndu-i capacitatea
de ouat .

Roirea artificial

Minim necesar pentru formarea roiului artificial :

* 1 botc sau 1 matc de calitate

* 2 - 3 faguri cu puiet cpcit

* albine tinere de pe 2 - 3 rame

* 1 ram cu miere si pstur

* 1 hrnitor cu ap

* se ajut periodic cu hran

* se ntresc de cel putin 3 ori , la fiecare 7 zile cu cte 1 fagure cu

puiet cpcit la eclozionare .
Pentru a preveni ca albinele orientate s declanseze prdarea roiului
, care nu are nc definit cuibul si teritoriul familiei , dup 2 ore de la
formare se schimb pozitia stupului si orientarea urdinisului .

1) Divizarea

Dup culesul de salcm - lng familia de prsil se aduce un stup n

care se trece jumtate din fagurii cu puiet si rezerve de hran . Se
completeaz ambii stupi cu faguri artificiali si se aseaz astfel nct
urdinisurile s fie n pozitia n care a fost urdinisul familiei de
prsil ; pentru divizarea egal a culegtoarelor stupul familiei cu
matc va fi asezat cu 0,5 m mai departe . Dup 2 - 5 ore de la
formare diviziunii orfane i se d o matc sau o botc .

2) Fortarea roitului

Dup ce familia de prsil a fost fortat s intre n frigurile roitului

si au aprut botcile - cu matca familiei , 2 - 3 rame cu puiet si albine
acoperitoare si 1 - 2 rame cu hran se formeaz primul roi . Odat
cu cpcirea botcilor familia orfanizat se divide n 2 roiuri , n
fiecare lsnd doar 2 - 3 botci dintre cele mai mari si " frumoase "
( din mijlocul prtii inferioare a ramei ) .

3) Stolonarea ( roirea colectiv )

Ridicnd din 3 - 4 familii puternice cte 1 - 2 ( deci 3 -8 ) faguri cu

puiet si albine tinere acoperitoare si 2 -3 rame cu hran ( n total ) se
formeaz un roi care primeste spre sear ( dup 2 - 5 ore ) o matc .

4) Dezvoltarea nucleului

Dup mperecherea mtcii - la fiecare 5 - 6 zile se adaug nucleului

cte 1 - 2 rame cu puiet cpcit transformndu-l n roi .

5) Familiile pereche

naintea culesului principal se altur 2 familii de prsil iar cnd

ncepe culesul se mut n alte locuri din stupin si n locul lor se
amplaseaz un stup n care se trece jumtate din fagurii cu puiet ,
provizii si albina acoperitoare de la fiecare familie-mam . Primind
ntreaga populatie de culegtoare roiului i se va asigur spatiul
necesar pentru colectarea nectarului si n cel mult 10 ore i se d o
botc matur .

6) Mutarea familiei

n locul familiei-mam se pune un stup cu faguri clditi si faguri

artificiali n care se trece matca si 2 - 3 faguri cu puiet cpcit .
Culegtoarele populeaz acest stup folosind ntreaga energie pentru
valorificarea culesului . Familia mutat rmnnd cu puietul de
toate vrstele si albina tnr primeste o matc si se va reface n cel
mai scurt timp . ( Necesar aprovizionarea cu ap !) ... ! Pentru
valorificarea activittii culegtoarelor este necesar un numr
corespunztor de albine receptoare si prelucrtoare( o familie cu
albine de toate vrstele realizeaz o productie mai mare cu 50% dect o
familie cu albine majoritar culegatoare ) .

Roiurile marf se compun din 3 - 10 rame , fiecare ram avnd 200

g albin , 3 - 4 dm puiet si 10 dm miere .

Roiurile pachet se compun din 1 matc mperecheat si 1,2 - 1,5 kg

albin .

ntotdeauna stii ce vinzi dar niciodat nu stii ce cumperi !

Dac roiul este adus dintr-un loc mai apropiat de 3 km - va fi tinut 1

- 2 zile ntr-o ncpere rcoroas ; dup asezarea pe vatr pentru 2 -
3 ore se pun peste urdinis crengute nfrunzite sau fire de iarb .
Iesirea fiindu-le ngreunat albinele vor iesi mai lent la zbor si nu se
rtcesc .

Amplasarea stupilor

Stupul sau nucleul se aseaz ntr-un loc protejat de vnt si

umiditate , ndreptat spre sud sau sud-vest , cu sol neted si uscat
( pnza freatic la minim 2 m adncime ) . Stupul se nclin nainte cu
6 - 8 ceea ce usureaz albinelor ndeprtarea cadavrelor si resturilor si
mbuntteste ventilatia cuibului .

Urdinisul se va afla la 20 - 30 cm de sol si se va orienta iarna ,

primvara si toamna spre sud-est sau sud iar vara spre nord dar
astfel ca razele soarelui s nu cad niciodat frontal pe urdinis .
Albinele tolereaz o deplasare a urdinisului ( punctul lor de reper ) de
25 cm pe zi n stnga sau dreapta , de 50 cm / zi nainte sau napoi si
o rotire a lui mai mic de 45 .

Distanta ntre stupi va fi de 0,5 - 2 m iar ntre rndurile de stupi 1 - 8

m . Spatiul mai mare ntre stupi si diferentiereastupilor si nucleelor
prin culoarea scndurelelor de zbor si fetei lor ( sau prin diverse
repere ) reducnd rtcirea albinelor sau a
mtcilor previne mrirea agresivittii ,
aparitia furtisagului si pierderea mtcilor iesite la mperechere .

Cnd timpul este ploios majoritatea culegtoarelor care se ntorc de la

cules intr n primii stupi ntlniti n cale .

Dac sursa de cules se afl peste o suprafata de ap - un numr mare de

culegtoare , ngreunate de nectar , cade n ap cnd bate vntul .

Dac ntoarcerea de la cules se face peste sau de-a lungul cii ferate -
multe culegtoare vor fi distruse de suflul provocat de miscarea trenului .

Albinele care zboar pe sub liniile de nalt tensiune sunt cuprinse de

panic , se atac reciproc fr motiv si uneori si ucid matca ; modificri
majore de comportament apar dac stupul este expus direct radiatiilor
electromagnetice fiind amplasat sub liniile de nalt tensiune . De altfel
un cmp magnetic de 5 gauss ( de 10 ori superior celui natural , terestru )
induce modificarea orientrii celulelor fagurilor construiti si deregleaz
perceptia temporal a albinelor ( magnet de difuzor 57 mm = 9500 gauss ) .

Culesul
" Mella fluant " - S curg miere ! ( latin )

Pentru perioada culesului se asigur spatiul necesar cldirii

fagurilor si depozitrii nectarului si se intensific ventilatia stupului
deschiznd urdinisul la maxim - de suprafata fagurilor pe care este
depus nectarul si de ventilatie depinde viteza evaporrii apei din nectar si
transformrii acestuia n miere . Acumularea dioxidului de carbon ,
cldura si lipsa apei duc la aparitia " puietului oprit " , la nnegrirea si
asfixierea albinelor .
Cnd fagurii au cpcit cel putin o treime din suprafat ,
maturarea mierii fiind acceptabil , se face extractia mierii
cu conditia ca n cuibul familiei s rmn cel putin 1 kg ( 6 dm )
miere pentru fiecare interval cu albin . De asemenea se aleg si se
opresc ramele de rezerv cu pstur si miere cpcit . Dup
recoltarea mierii fagurii se restituie familiilor pulverizndu-i cu ap
pentru a usura albinelor curtarea lor .

Un cules bogat determin la familiile slabe intensificarea cresterii

puietului , majoritatea albinelor particip la hrnirea si ngrijirea
puietului - recolta de miere fiind neglijabil . La familiile puternice
culesul bogat determin reducerea cresterii puietului , majoritatea
albinelor sunt ocupate cu recoltarea si prelucrarea nectarului - instinctul
de acumulare a rezervelor de hran devine prevalent .

Pe tot parcursul sezonului activ

trebuie asigurate mtciiconditiile si spatiul pentru ouat . Dac matca
si nceteaz ouatul este foarte greu s fie determinat toamna s-si
reia ouatul . Diminuarea pontei mtcii n luna iulie este un fenomen
natural datorat ritmului de viat a familiei de albinedar poate fi
provocat si de lipsa culesului sau de canicul . Ca atare mentinerea
puterii familiei se realizeaz prin interventia cu hrniri
suplimentare n perioadele lipsite de cules , prin intensificarea
aerisirii si prin umbrirea stupilor expusi n plin soare . Alt conditie
pentru ca matca s-si continue ouatul este mentinerea distantei
dintre fagurii cuibului la 12 - 13 mm . Pentru ramele-depozit distanta
se mreste la 18 mm , albinele vor nlta celulele fagurilor , matca nu "
nsmnteaz " celule mai adnci de 11 - 13 mm .

Cnd culesul s-a sfrsit pentru prevenirea furtisagului se micsoreaz

urdinisul ( n functie de densitatea "circulatiei" albinelor si numrul de
ventilatoare ) si se restrnge cuibul lsnd numai ramele acoperite de
albine pe care acestea le vor "controla" si apra .

Furtisagul
Furtisagul este o manifestare molipsitoare a albinelor decurs din
instinctul de colectare a rezervelor de hran care apare
n perioadele lipsite de cules . De asemenea familiile spoliate
de rezervele de miere si neglijate sau familiile cu albine
subdezvoltate ( crescute n faguri foartevechi , neputnd colecta si
prelucra nectarul datorit atrofieriiaparatului bucal si sistemului
digestiv ) se vor deprinde s realizeze provizii prin jefuirea altor
familii .

"Familiile-pirat" se recunosc prin activitatea intens desfasurat

pn seara trziu si prin numrul mic de albine care aduc polen .

Albinele hoate se identific dup zborul lor n jurul stupului cutnd

s ptrund prin orice crptur sau pe sub capacul stupului ; cnd
nu reusesc ncearc s intre pe urdinis atacnd paznicele ; hoatele si
iau zborul de pe fata stupului lsndu-se mai nti n jos ngreunate
de miere si apoi se ridic n aer .

Cel mai frecvent furtisagul este initiat de culegtore uzate (nnegrite ,

cu dimensiuni corporale mici ) care vor mobiliza alte "profitoare" ,
actiunea relativ linistit si izolat degenernd ntr-un atac masiv ,
violent ( n timpul cruia poate fi omortmatca ) . Familia prdat va
face apoi un zbor intens pentru eliminarea resturilor de cpceal si
faguri distrusi .

Prevenirea :

1) extractia mierii se face cu cteva zile naintea sfrsitului culesului

sau se amn pn la aparitia unui cules de ntretinere ;

2) fagurii cu miere se ridic din stup spre sear urmrind ca pe

capacele stupilor sau pe jos s nu rmn nici o urm de miere ;

3) n preajma stupilor nu se vor lsa faguri (goi) , hrnitoare sau

vase care au miros de miere si cear ;

4) hrnirile cu sirop se fac numai seara - dup linistirea zborurilor

albinelor - n cantitti care s fie consumate pn dimineata ;

5) stupii nu se vor deshide la rnd ci alternativ n prti diferite ale

stupinei ( rndurilor de stupi ) ntruct albinele hoate urmresc
apicultorul ( identificndu-l dup culoarea mbrcmintei ) ;

6) n perioadele lipsite de cules urdinisurile se reduc ( ntre 5 mm /

interval de albin si necesarul apreciat observnd activitatea la urdinis ) ;
7) fundul , peretii si capacul stupului nu trebuie s lase locuri de
trecere ( mai mari de 3 mm ) ;

8) n stupin nu se tin familii slabe sau familii fr matc care sunt

primele atacate ;

9) tratamentul cu Varachet se face seara pentru ca pn dimineata

s se anuleze uniformizarea mirosului .

Combaterea :

1) protejarea urdinisului familiei atacate cu iarb sau pelin strivit

pn cnd hoatele renunt la atac ;

2) pulverizarea cu ap a albinelor hoate ;

3) ungerea fetei stupului atacat cu petrol , motorin sau cu alte

substante repulsive albinelor ca : acidul fenic , creolina , fenolul ,
benzaldehida , anhidrida propionic ...

4) asezarea unei oglinzi la urdinis ;

5) acoperirea stupului cu un cearsaf ;

6) presrarea scndurei de zbor cu cenus , sare ... sau udarea ei cu

ap ;

7) mutarea stupului , dar hoatele rmase n interiorul stupului mutat

se pot orienta asupra noii pozitii si continu furtisagul ;

8) fumigatie intens n fata stupului atacat , dar familia poate intra

n panic din cauza fumului ;

9) se introduce un creion pe urdinis peste care se aseaz un bulgre

de lut moale obturnd urdinisul apoi creionul se extrage - rmne
un "tunel" lung de 5 - 6 cm prin care albinele stupului si " dau rnd
" la intrare si iesire dar hoatele se "simt" claustrate si ies afar ,
altele nu mai intr desi persist n jurul stupului nc 20 - 30 minute
- este necesar suplimentarea aerisirii prin podisor ;

10) instalarea unei sicane la urdinis care combate furtisagul , atacul

viespiilor si atenueaz curentul de aer format ntre urdinis si podisor
;
sectiune 25 mm

| | |

| | |

| | |

8 mm | urdinis

11) nchiderea urdinisului inferior si deschiderea urdinisului

superior ( la tipurile de stupii care-l au ) care fiind situat n dreptul
puietului este mai bine pzit ;

12) familia atacat se duce cu urdinisul nchis ntr-o ncpere

ntunecoas pentru 2 - 3 zile aprovizionnd-o cu ap si asigurndu-i
aerisirea prin podisor , n locul stupului ridicat se aseaz un stup n
care se introduc crpe mbibate cu substante repulsive pentru albine
( petrol , acid fenic ... ) sau cu apifuge ( ftalat de metil ) .

Albinele outoare - familia bezmetic

n urma strivirii mtcii ntre rame ( cnd substanta de matc este
dispersat n familie nc cteva zile ) sau pierderii ei n timpul
zborului de mperechere devine imposibil cresterea botcilor de
salvare . Lipsa substantei de matc si absenta larvelor tinere
determin dezvoltarea ovarelor la lucrtoare si hrnirea albinelor
tinere cu lptisor de matc , 60 - 80 % din albinele familiei
devenind albine outoare ( "surogate" prezentnd elemente de
comportament specifice mtcii ) . Oule acestora sunt depuse la
ntmplare , mai multe ntr-o celul , pe peretii celulelor si n celule
cu pstur . Din aceste ou eclozioneaz trntori subdezvoltati dar
apti pentru mperechere .

Redresarea familiei bezmetice se poate realiza prin nfometarea

albinelor ( ceea ce le provoac resorbtia ovarelor ) . Albinele se scutur
de pe rame si se tin nchise 24 de ore la umbr sau ntr-o ncpere
rcoroas . Apoi li se dau 1 - 2 faguri goi , 1 rama cu puiet cpcit , 1
fagure cu miere si 1 botc la eclozionare - conditia pentru acceptarea
unei mtci este ca vrst ei s nu depseasc 30 minute .
Deoarece si dup acceptarea mtcii albinele outoarecontinu s
depun ou este indicat doar recuperarea culegtoarelor . Pentru
aceasta familia bezmetic cu urdinisul nchis se duce seara la 100 -
200 m de stupin se afum intens si timp de cteva minute se
ciocneste n peretii stupului pentru a determina albinele s se
"ndoape" cu miere . Albinele se scutur pe pmnt de
unde negsindu-si stupul la vechiul loc se vor mprstia la alte
familii n care fiind ncrcate cu miere vor fi primite .

Nu se vor scutura albinele familiei bezmetice n incintastupinei ntru

ct vor "nvli" n cellalte familii si le vorataca mtcile .
Este preferabil scuturarea albinelor de pe rame n stup lsndu-le
s se mprstie lent la alte familii si apoi , pentru c albinele
outoare nu-si prsesc stupul , s moar .

Se poate ncerca recuperarea familiei puternice care s-a bezmeticit

prin introducerea unei mtci cu ajutorul coliviei pulveriznd peretii
stupului si fiecare ram cu 25 - 30 ml solutie apoas cu 0,3%
suspensie de valerian .

Pregtirea pentru iernare

La sfrsitul lunii iulie puterea familiilor este diminuat la jumtate fat
de puterea avut n luna iunie , mortalitatea albinelor ajungnd la 500 -
1000 / zi datorit uzurii din timpul culesului iar ponta mtcii scznd la
600 - 800 ou / zi .

n cursul lunii august se mreste ouatul mtcii ncepnd cresterea

albinelor de iernare . O matc tnr si prelungeste ouatul cu 10 zile fat
de matca de 2 ani depunnd cu 30 % mai multe ou . Mortalitatea n
iarn este de 12 - 18 % pentru albinele eclozionate n august si la
nceputul lunii septembrie si de 60 % pentru cele eclozionate pn la 20
iulie , longevitatea albinelor depinznd de numrul de puiet crescut si de
hrnirea cu polen . Prin consumul de polen se acumuleaz rezerve de
proteine si lipide n corpii grasi ai albinelor necesare pentru ntretinerea
functiilor vitale , hrnirea mtcii si cresterea puietului n primvar .
Initierea pregtirilor pentru iernare este indicat de izgonirea trntorilor ,
de propolizarea crpturilor stupului si de acumularea mierii n fagurii
cuibului .

La +18...+13C se formeaz grupri de 20 - 100 albine , albinele

efectueaz zboruri n timpul crora elimin resturile alimentare din
intestine .

La +13...+10C se unesc grupurile de albine ncepnd constituirea

ghemului de iernare ; la +12,8C matca si nceteaz ouatul .

La +8...+6C albinele se adun strns n jurul mtcii formnd ghemul de

iernare . Ghemul are form de sfer sau de elipsoid ( 150 - 300 mm ) si
75% din el se formeaz n si pe celulele din care a eclozionat ultimul
puiet . Cnd ghemul se formeaz numai pe miere - i se mreste volumul
si se divizeaz - pierderile de cldur sunt de 3 ori mai mari , albinele
irosindu-si energia pentru nclzirea straturilor de miere . n general
"familiile" cu 2 - 3 intervale de albine nu pot forma un ghem unitar .
Ghemul de iernare este un sistem cu surs intern de cldur ( asemenea
cpitelor de fn sau grmezilor de cereale ) - n orice loc din ghem
corpul albinei cedeaz cldur care se produce prin microvibratiile
muschilor toracici .

Coaja ghemului este alctuit dintr-un strat de 25 - 70 mm de albine care

la +13,9... +8C stau linistite deplasndu-se temporar n miez pentru a se
hrni . n miezul ghemului temperatura este mentinut ntre +13,9C si
+20C cnd temperatura exterioar depseste 0C si ntre +13,9C si
+27C cnd temperatura exterioar coboar sub 0C ; cnd ncepe
cresterea puietului temperatura n miez este mentinut la +34...+36C .
La -3,5C volumul ghemului se reduce la maxim ( cldura mentinndu-
se exclusiv pe seama consumului de miere ) iar la +8C ghemul se
afneaz .

Deoarece temperatura n interiorul stupului este mai mare doar cu 1 - 2

C fat de temperatura exterioar se acord mai mult important puterii
familiei si asigurrii ei cu hran suficient de bun calitate dect
mpachetajului cuibului si grosimii peretilor stupului . O familie cu 8 -
10 intervale de albine consum cu 50% mai putin miere dect o familie
cu 4 - 5 intervale de albin .

Dac n perioadele cu temperaturi mai mici de +14C albinele termin

rezervele de miere de pe fagurii ( n " pat rece " ) ocupati de ghem - nu
pot trece lateral pe fagurii cu miere nvecinati , ghemul putndu-se
deplasa doar de jos n sus si din fat n spate ; pentru desfacerea si
mutarea ghemului sunt necesare temperaturi mai mari de +14C .

Strnse n ghem albinele nu ventileaz cuibul fiind necesar asigurarea

aerisirii corespunztoare pentru ca umiditatea s se mentin la 65% ,
acumularea dioxidului de carbon s fie sub 10% si aportul de oxigen s
fie peste 7% .

Asigurarea rezervelor de hran

Colectarea rezervelor de miere si pstur pentru iernare va ncepe

din luna mai sau iunie nsumnd cel putin 12 kg miere si 1,5 kg
pstur pentru fiecare familie bun . Se aleg fagurii bine clditi de
culoare brun care au cel putin 1,5 kg - o coroan de 8 cm - de miere
cpcit . Se evit fagurii cu multe celule de trntor ( ignorati toamna
si primvara de matc sau "nsmntati" determin reducerea numrului
de puiet de lucrtoare si uzura inutil a doicilor ) , fagurii proaspt
clditi (de culoare alb care pstreaz mai ru cldura ) si fagurii vechi
( de culoare cafenie care pot declansa mbolnvirea familiei n timpul
iernii ) .

Se exclude mierea de man , mierea din suc de struguri , mierea de

crucifere ( varza , mustar , ridichi ) si altele care cristalizeaz rapid
( si se fac hrniri de nlocuire ) . Cnd n cuib sau la rezerva stupinei
nu exista suficienti faguri cu 1/2 - 1/3 miere cpcit , cel mai trziu
pn la mijlocul lunii august , se fac hrniri de completare a
rezervelor (folosind siropul de zahr 2:1 sau 3:2 cte 1l/zi ) . Se impune
ca rezervele de hran ale familiei s nu contin mai mult de
jumtate de miere din zahr . Familiilor slabe li se reduce portia de
sirop de zahr fiind recomandabil folosirea siropului de miere 4:1
pentru hrnirile de completare .

Mierea de man este o miere vscoas , de culoare nchis ( verzuie

sau brun ) , mai putin dulce , de obicei necpcitsi care
cristalizeaz greu . Se identific cu ajutorul reactiei cu alcool ( miere
si ap distilat n prti egale se amestec cu 8 - 10 prti alcool etilic 96 )
cnd solutia obtinut este tulbure sau cu ajutorul apei de var [ miere
si ap distilat n prti egale se amestec cu 2- prti ap de var ( lichid
rezultat n urma dizolvrii a 100 g var nestins in 0,5 l ap ) si se
nclzeste pn la fierbere ] cnd n solutia obtinut apar flocoane
brune . n zonele de munte iernarea decurge n conditii bune cu 20 - 30
% miere de man n rezervele de hran dar n zonele de deal si de
cmpie prezenta a 10 - 20 % miere de man n rezervele de hran
produce intoxicatie , diaree si moarte . Mierea de man blocnd
eliminarea apei din resturile alimentare provoac suprancrcarea
intestinului posterior al albinelor si n consecint diareea .

ntrirea familiei de albine

Practic cu luna august ncepe sezonul apicol ntruct de puterea

familiei si de cantitatea si calitatea rezervelor de hran din toamn
depind iesirea din iarn si dezvoltarea familiei n primvar . Este
necesar nlocuirea mtcilor necorespunztoare si stimularea
cresterii de albine tinere , familiile bune avnd pn la 20 august cel
putin 4 rame cu puiet si 7 - 10 intervale de albin .

Pentru a stimula cresterea puietului se deblocheaz cuibul

introducnd n mijlocul lui o dat la 6 zile un fagure "brun" , cu o
mic coroan de miere , care va fi pulverizat cu sirop de zahr . n
acelasi timp seara se fac hrniri stimulente cu cte 500 - 800 ml sirop
de zahr 1:1 sau se descpcesc cte 3 dm faguri cu miere dup
diafragm la fiecare 3 zile . Eficienta acestor hrniri este
conditionat de existenta n cuib ( 7 - 10 rame ) a cel putin 12 kg
miere si de existenta culesului de polen ( necesar cresterii puietului ,
prelucrrii siropului si formrii corpului gras ) - n lips se fac hrniri cu
polen sau cu nlocuitori de polen .

Hrnirile se pot face si cu ajutorul unei pungi de plastic care se umple cu

sirop , se nchide fr a lsa aer n interiorul ei , se aseaz pe spetezele
superioare si se perforeaz de 5 - 6 ori cu un ac partea ei superioar .

Continuarea hrnirilor stimulente dup 20 septembrie , mai ales

cnd matca familiei este tnr , provoac prelungirea pontei mtcii
- albinele eclozionate risc s nu aib timp s-si formeze corpul gras
si s beneficieze de un zbor de curtire ( ceea ce n primvar va cauza
n rndul lor o mortalitate masiv ) .

Stimularea cresterii puietului impune si asigurarea regimului termic

optim prin restrngerea si mpachetarea cuibului cnd
temperaturile nocturne coboar sub +14C .
La sfrsitul lunii septembrie ntrirea familiei se mai poate face prin
unirea cu 0,6 - 0,8 kg albine ale familiei ajutatoare .

Revizia general
Revizia general este ultima interventie strict necesar n cuibul
unei familii normale .

Ornduirea cuibului pentru iernare

Stabilirea numrului de faguri lsati n cuib se face constatnd ,

ntr-o dimineat rcoroas ( +12C ) , numrul de intervale ocupate
de albine . Pentru un ghem de 8 ( 4... 11 ) intervale se las 9 ( 5... 12 )
rame cci fagurii neocupati de albine mucegiesc putnd declansa
ascosferoza .

Fagurii lsati vor avea cel putin ntre 1,5 si 2,5 kg miere cpcit si
se amplaseaz n 3 moduri :

1) bilateral ( modul natural ) - fagurii cu cele mai mari cantitti de

miere se aseaz la cele 2- margini ale cuibului urmati , pn la
centru , de faguri cu cantitti descrescnde de miere ;

2) unilateral ( modul folosit la stupii cu ramele asezate paralel cu

urdinisul , n " pat cald " sau pentru iernarea n acelasi stup a 2- familii
mai slabe care separate de diafragm vor forma un singur ghem ) -
fagurii cu cantittile cele mai mari de miere se aseaz la o margine a
ghemului urmati , pn la diafragm , de faguri cu cantitti
descrescnde de miere .

3) central ( modul folosit pentru familii slabe sau pentru familii cu

rezerve mici de hran ) - fagurii cu cea mai mare cantitate de miere se
aseaz n mijlocul cuibului urmati pn la margini de faguri cu
cantitti descrescnde de miere .

Fagurele cu pstur se amplaseaz la mijloc ntre fagurele din

centrul cuibului si fagurele mrginas .

Nu se las miere necpcit n cuib pentru iarn cci va fermenta

din cauza umidittii din stup . Mierea necpcit poate fi lsat
strmtornd cuibul pentru a fi acoperit deghem numai dac
proviziile de hran sunt insuficiente si exist certitudinea c aceasta
nu este miere de man .

Realizarea unui orificiu 12 mm n mijlocul fagurilor la 60 - 70 mm

de speteaza superioar asigur o oarecare circulatie a albinelor n
ghem pentru hrnire si rspndirea substantei de matc mbunttind
iernarea .

mpachetajul se face cu saltelute umplute cu paie sau talas , cu plci

de poliester expandat , cu psla de 10 - 20 mm grosime sau cu saci de
iut . Acestea se pun deasupra podisorului si dup diafragme si
protejeaz cuibul de schimbri bruste ale temperaturii cnd ghemul
nu este complet format sau este afnat . Acoperirea podisorului cu 2
- 3 foi de hrtie este valabil numai primvara si toamna dar iarna
acestea absorb si pstreaz umiditatea mpiedicnd evacuarea
vaporilor de ap din stup .

Ventilatia cuibului

Ventilatia trebuie sa asigure aportul de oxigen ( necesitate care se

mreste odat cu nceputul cresterii puietului ) , evacuarea dioxidului
de carbon si eliminarea surplusului de umiditate rezultat n urma
digestiei mierii . Surplusul de umiditate provoac dezvoltarea populatiei
de varroa , fermentarea mierii , mucegirea psturei , aparitia si
proliferarea ascosferozei ( " puiet vros " ) , nmultirea aspergilelor ( "
puiet pietrificat " ) n pstur si mucegirea ( pericistimicoza ) fagurilor
neocupati de albine .

Ventilatia se asigur ndeprtnd cu 2 - 3 mm scndurelele de

podisor de la marginea cuibului , ridicnd ( scndurelele ) podisorul
cu 5 mm n partea frontal sau nlturnd cpcelul de la orificiul
de hrnire . Orificiile astfel create se acoper cu salteluta de
mpachetaj . Urdinisul se reduce rmnnd 4 - 6 mm ( 36 - 54 mm )
pentru fiecare interval de albine ( 215 - 540 mm ) .

Cuiburile umede sunt reci , iernarea familiei de albine decurge mai

bine cnd urdinisul este mai mare de 5 mm / interval albin sau este
deschis fanta de aerisire din spatele podisorului . Urdinisurile mici
las sa treac aerul rece ca si cele mari cu deosebirea c aerul din
stup se rceste mai lent ( dar si se inclzeste mai lent odat cu
nclzirea vremii ) . Deschiderea urdinisului superior si reducerea
urdinisului inferior la 90 mm prezint avantajul c ntre ele nu se
formeaz curent .

Ct timp zpada de la urdinis este afnat si nu este acoperit de o

crust nghetat - ea permite circulatia aerului .

Picturile de ap de la zpada topit care cad de pe capacul stupului

pe scndura de zbor ntretin umiditatea la urdinis . Stupul se nclin
cu 6 - 8 n fat pentru scurgerea apei de pe fundul stupului .

Zborul de curtire

La sfrsitul toamnei si oricnd n cursul iernii n zilele calde

( +14..+12C ) si senine se deschid complet urdinisurile si se ridic
capacele stupilor si saltelutele de mpachetaj expunnd podisoarele
razelor solare .

! n final trebuie verificat pozitionarea ghemulului .

Iernarea in adpost

n adpostul pentru iernarea familiilor de albine se mentine

ntunericul , temperatura constant ntre 0C si +2C , +4C maxim
si se asigur o aerisire corespunztoare astfel nct umiditatea s nu
depseasc 75% .

Familiile iernate in adposturi consum cu 37% mai putin miere dect

familiile iernate n aer liber dar efectueaz zborul de curtire cu 2
sptmni mai trziu , au n primvar cu 50% mai putin puiet si
realizeaz o productie de miere si cear cu 50% mai mic .

Iernarea nucleelor cu mtci de rezerv

1) Nucleului i se asigur 3 - 4 faguri , 400 - 700 g albin si 4 - 7 kg

miere si se amplaseaz , separat cu o diafragm oarb , alturi de o
familie puternic .

Mortalitatea albinelor n cursul iernii este de 5 - 25 % . Iernarea intr-un

stup a 2- familii are ca rezultat un consum de hran cu 18% mai mic si ,
n primvar , mrirea cu 10% a cantittii de puiet fat de o familie
iernat aparte .
2) Nucleul cu 2 - 3 faguri care contin 0,4 - 0,7 kg albin si 3 - 6 kg
miere se aseaz , izolat cu diafragme sepatatoare , ntre 2- familii
puternice n acelasi stup .

3) Nuclee cu 1 - 2 faguri cu 0,2 - 0,3 kg albin si 1,5 - 3 kg miere se

introduc , desprtitii de diafragme cu ferestre 50x60 mm acoperite pe
ambele prti cu plas de srm cu orificii 2 - 3 mm si cu urdinisuri
propri , n acelasi stup pentru a forma un singur ghem de iernare .

4) Mtcile de rezerv pot fi iernate n baterii de custi ntr-o singur

familie . n primvar trebuie s fie "distribuite" cci dup zborul
de curtire n familie va supravietui o singur matc .

Supravegherea iernrii
n cursul iernii stupii se protejeaz de vnturi si se expun n plin
soare , se previne nelinistirea albinelor de psri , zgomote ... Dup o
tulburare puternic familia se linisteste abia peste 20 - 30 ore . Zumzetul
familiei nelinistite poate nelinisti familiile din imediata vecintate .

Pentru a preveni sufocarea familiei de albine si a asigura necesarul de aer

cnd ncepe cresterea puietului se nltur zpada si gheata depus la
urdinis si la fiecare 40 zile din spatele urdinisului se ndeprteaz
albinele moarte pe o adncime de 10 cm cu ajutorul unei srme
cu 5 mm care are o portiune de 3,5 cm ndoit la 90 .

Pe fundul stupului se aseaz " foaia de control " pentru a putea

cerceta mai bine resturile care cad din ghemul de iernare .

Cnd temperatura o permite se efectueaz

un controlsumar al iernrii - ridicnd putin podisorul se observ
forma si asezarea ghemului .

Controlul auditiv

Ascultarea familiilor de albine se face o dat la 3 - 4 sptmni n

novembrie si decembrie apoi o dat la 2 - 3 sptmni n ianuarie si
februarie .

1) zumzet moderat si continuu = familia este in stare bun ;

2) bzit puternic , prelung si cu ntreruperi ( plngtor ) =familia si-
a pierdut matca ;

3) zumzet slab si fosnet asemntor celui al frunzelor sau

hrtiei = familia este nfometat ;

4) bzit puternic fr ntreruperi = familia este bolnav sau are

mult umiditate n cuib ;

* cnd nu se aude nimic se loveste usor peretele din fat al stupului

si dac familia nu a murit - va produce pentru 15 - 20 secunde un
zumzet uniform descresctor .

Examinarea resturilor din stup

1) mortalitate exagerat ( dup o singur lun se gseste o cantitate de

albine moarte care ar umple un pahar de 250 ml , att ct moare ntr-o
familie n timpul ntregii iernrii ) = uzura organismului albinelor din
cauza conditiilor de iernare nefavorabile , bolilor sau intrrii n
ghem a multor albine btrne ;

2) albine moarte si rosturi de cear umede sau

mucegite= umezeal , ventilatie deficitar a stupului ;

3) abundenta rosturilor de cear = prezenta puietului sau

nelinistirea albinelor ;

4) albine moarte cu trompa intins = lipsa hranei ;

5) albine cu abdomenul negru si umflat , pete castanii =diaree ,

mbolnvirea familiei ;

6) albine moarte fr capete , albine roase = prezenta soarecilor n

stup ;

7) aglomerarea albinelor ntre leaturile superioare ale ramelor si podisor

( sub +8C ) = epuizarea rezervelor de hran ;

8) afnarea excesiv a ghemului = prezenta varroa n cuib ;

9) podisor cald = orfanizare , agitatia albinelor .

Redresarea familiilor cu probleme

Iarna interventiile n cuibul familiilor de albine se pot face cnd

temperaturile exterioare depsesc +10C sau ntr-o ncpere care se
nclzeste treptat , nti pn la +16C apoi la +26C . Interventiile
sunt necesare n cazul orfanizrii - unirea cu un nucleu sau cu alt
familie , aparitiei diareei - efectuarea unui zbor de curtire si nlocuirea
fagurilor si epuizrii proviziilor de hran :

1) dup ce se nclzesc faguri cu miere se introduc lng ghem realiznd

n centrul lor un orificiu de 12 mm ;

2) n fagurii goi ai cuibului se toarn miere nclzit ;

3) pe leaturile superioare ale ramelor , deasupra ghemului , intercalnd

sipci de 5 - 10 mm grosime se aseaz turte de miere cristalizat sau de
zahr si miere nvelite n tifon umezit ori n hrtie perforat .

Iarna hrnirile cu sirop de zahr uzeaz prematur albinele si mresc

umiditatea n stup .

Desi absenta psturei din cuib nelinisteste albinele - polenul introdus n

turte naintea zborului de curtire provoac diaree producnd
suprancrcarea pungii rectale .