Psychology

Caracterizare si definitie
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta,
isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia,
fiind primul lor element cronologic.

A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce''
inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si
nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne;
ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare). Pentru unii
psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca
fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele
sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii,
clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia
umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri.

Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unor notiuni
imprumutate din fizica.

Motivatia actioneaza ca un camp de forte (Kurt Lewin) in care se afla atat subiectul cat si
obiectele, persoanele, activitatile. Pentru a caracteriza o componenta a motivatiei s-a folosit
conceptul de vector care poseda in fizica: marime, directie si sens. Analog vectorilor fizici,
vectorii-motivatiei sunt caracterizati prin intensitate, directie si sens, proprietati care pot fi
masurate prin anumite metode psihologice. Directia si sensul unui vector exprima atractia,
aproprierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regaseste in forta de apropiere
sau respingere. Intre motivatiile active la un moment dat, ca si intre fortele fizice, pot exista
relatii diverse, dar mult mai complexe.

Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii:

- este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;
- semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea semnalizeaza scaderea
procentului de zahar din sanga sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de afiliere este
semnalizata de sentimentul de singuratate);
- selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le sustine
energetic (trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de invatare, participare la
concursuri);
- contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si consolidarea unor
insusiri ale personalitatii (interesul pentru muzica favorizeaza capacitatea de executie a unei
lucrairi muzicale).

Dorinta este trebuinta constientizata

Tendinta (impulsul sau propensiunea) este trebuinta aflata in starte de exicitabilitate
accentuata care determina o portiune spre miscare, actiune spontana
Intentia este tendinta cu un grad superior de alaborare mentala, orientata spre un scop.
Valenta este forta de atractie sau de respingere exercitata de lucruri, persoane, activitati
(obiecte psihologice) asupra unui subiect, rezulta din interactia proprietatilor obiectelor cu
trebuinte le subiectului; este pozitiva cand proportiile obiectului corespund unei trebuinte; este
negatica in caz contrar, determinand respingerea.

2.Motivele sunt trebuinte atat de puternice incat determina, declanseaza actiunile, activitatiile
prin care se satisfac. Ele poseda doua segmente corespunzatoare functiilor motivatiei:

- segmentul energizant, forta cu care este declansata si sustinuta activitatea (aspectul

orientativ - directional)
Vectorii-motive nu exista izolati ci formeaza grupuri sau constlatii de motive. Intr-o
constelatie relatiile dintre motive sunt analog celor dintre fortele fizice:
- motive diferite pot avea aceeasi directie si acelasi sens, energia lor cumulandu-se; un elev
invata pentru a primi o nota mare, pentru ca doreste sa se afirme in grup sau pentru ca este
interesat de un domeniu;
- motivele pot avea orientari diferite, fiecare vizand realizarea altei activitati; poti dori sa
vizionezi un spectacol sau sa mergi in excursie la munte. Uneori aceste activitati se ordoneaza
in timp, satisfacandu-se succesiv; cand nu este trait pe plan subiectiv ca o stare de tensiune
foarte puternica, care se cere inlaturata.

Motivatia este un concept fundamental in psihologie si in genere in stiintele despre om,

exprimand faptul ca la baza conduitei umane se afla intotdeauna un ansamblu de mobiluri
trebuinte, tendinte, afecte, interese, intentii, idealuri care sustin realizarea anumitor actiuni,
fapte, atitudini.
Dintr-un punct de vedere strict teoretic, nu pare ceva prea complicat. De fapt, este vorba doar
de a furniza cuiva un motiv suficient de puternic pentru ca individul respectiv sa actioneze in
felul dorit. (Asta inseamna motivatie un motiv de actiune).

Motivatia un element esential pentru reusita in viata

Practic, stim foarte bine cat de greu este sa impingi pe cineva la actiune, mai ales daca
trebuie sa folosesti numai puterea convingerii si nu ai instrumentele pentru a-l forta. Fiecare
om actioneaza pentru motivele lui, nu pentru ale noastre. Oricum, nu vreau sa adaug vocea
mea corului de experti americani. Puteti gasi totul despre acest subiect la orice taraba de
carti.
Motivatia si randamentul profesional sunt in stransa legatura cu satisfactia pe care o are
individul in legatura cu profesia aleasa si-l ajuta la accesarea resurselor interne si externe in
indeplinirea scopului propus.
Persoanele cu o imagine de sine coerenta si pozitiva cred in sansa lor de reusita si, in general,
se indreapta spre profesii care le valorifica la maxim potentialul. Cand sunt cooptati in
realizarea unui proiect, se dedica trup si suflet, incurajandu-i si pe cei din jur prin atitudinea lor
increzatoare.
Pentru ce facem lucrurile pe care le facem? Care este motivul pentru care dorim sa ne
construim o cariera, sa intemeiem o familie sau sa acumulam bunuri? Poti si tu identifica
raspunsurile la aceste intrebari si vei observa ca ele sunt prezente in multe din activitatile tale
de zi cu zi sau in planurile tale pentru anii ce vor urma.
Mai mult de atat vei observa ca motivele tale sanatate, relaxare, fericire, implinire sunt
vazute diferit de cei din jurul tau si ei folosesc cai diferite pentru a le castiga si mentine.
Discurs motivaional:
Am avut noroc, am aflat devreme ce vreau sa fac in viata. Am pornit Apple in garajul
parintilor mei cand aveam 20 de ani. In 10 ani, compania a crescut de la un garaj la o
companie de 2 miliarde de dolari si 4000 de angajati. De un an de zile lansasem
Machintosh-ul, iar eu implinisem 30 de ani. Apoi am fost concediat.

Cum poti fi concediat dintr-o companie pe care ai fondat-o? Pai, cand Apple era in crestere, am
angajat pe cineva foarte talentat sa ma ajute, si pentru un an treaba a mers bine. Apoi viziunea
noastra despre viitor a luat-o pe cai diferite si astfel au aparut disensiunile. Cand s-a intamplat
asta, comitetul director i-a tinut partea, iar eu am fost dat afara.

Munca unei vieti intregi era pierduta. Voiam sa ma retrag undeva departe, insa ceva nu ma
lasa. Inca imi placea ce fac, imi placea munca mea. Am fost respins, dar inca iubeam. Asa ca
am decis sa incep din nou de la 0. Atunci nu am inteles, dar acum stiu ca a fi dat afara a fost
cel mai bun lucru pentru mine. Greutatea de a fi o persoana de succes a fost inlocuita de
usuratatea de a fi incepator din nou, mai putin sigur pe lucrurile din jurul meu. Am intrat in cea
mai creativa perioada din viata mea.

In urmatorii 5 ani am intemeiat compania Next si compania Pixar. Am cunoscut-o pe Laurene,

care a devenit sotia mea. Am creat primul film animat pe computer si am ajuns cel mai de
succes studio de animatie din lume.

Apple a cumparat Next, iar tehnologia pe care o dezvoltam la Next este la baza companiei
Apple astazi. M-am intors la Apple, iar Laurene si cu mine avem o familie minunata impreuna.
Nimic din astea nu s-ar fi putut intampla daca nu eram dat afara de la Apple. A fost un
medicament foarte amar, dar pacientul avea nevoie de el. Nu iti pierde credinta! Sunt sigur ca
singurul lucru care m-a facut sa merg mai departe a fost dragostea pentru ceea ce faceam.

Trebuie sa descoperi ce iubesti. Asta e valabil si in munca, si cu oamenii. Munca va ocupa o

mare parte din viata ta si singurul fel de a fi cu adevarat satisfacut este sa ai realizari frumoase.
Si nu poti avea realizari frumoase decat daca IUBESTI ceea ce faci. Daca nu ai gasit inca,
continua sa cauti. Nu te multumi cu putin. Asa cum se intampla cu toate problemele ce tin de
suflet, vei sti cand vei gasi. Iar pe masura ce anii trec, totul va deveni mai frumos. Sa nu uiti
doar: nu te multumi cu putin!

Cand aveam 17 ani, am citit ceva ce m-a impresionat profund: Daca traiesti fiecare zi ca si
cand ar fi ultima, intr-o zi sigur vei avea dreptate!. Sa tin minte ca voi muri a fost cea mai
importanta unealta pe care am avut-o ca sa iau marile decizii in viata. Pentru ca totul, toate
asteptarile externe, toata mandria, toata rusinea si frica de esec, toate dispar in fata mortii,
lasand doar ceea ce este important cu adevarat. Sa tii minte ca vei muri e cel mai bun mod de a
evita capcana de a te gandi ca ai ceva de pierdut. Esti deja dezbracat. Nu exista niciun motiv sa
nu iti urmezi inima.

Acum un an am fost diagnosticat cu cancer. Am primit diagnosticul la 7,30 dimineata: aveam o

tumoare la pancreas. Nici nu stiam ce e ala pancreas. Doctorii mi-au zis ca sigur e unul din
acele tipuri de cancer care nu pot fi tratate si, prin urmare, aveam sa mai traiesc intre 3 si 6
luni. Mi s-a spus sa merg sa imi fac ordine in treburi, pe limbajul
doctorilor asta insemnand o sa mori. In seara acelei zile mi s-a facut o biopsie: mi-au bagat
pe gat un endoscop, prin stomac si intestine, pana la pancreas, si, cu un ac, au prelevat
cateva celule din tumoare. Eu eram anesteziat, dar nevasta mea a spus ca doctorii au
inceput sa planga cand s-au uitat la microscop. Era o forma foarte rara de cancer care se
putea vindeca prin operatie. M-am operat si acum sunt in regula. Asta a fost momentul in
care am fost cel mai apropiat de moarte si sper ca asta sa fie valabil inca cateva decenii.
Acum, ca am simtit pe pielea mea, pot spune niste lucruri cu o mai mare certitudine decat
cand moartea era doar un concept pur intelectual.

Nimeni nu vrea sa moara. Chiar si oamenii care vor sa ajunga in rai nu vor sa moara ca sa
ajunga acolo. Si totusi, moartea e destinatia tuturor. Nimeni nu a scapat de ea vreodata. Si
asa si trebuie sa fie, pentru ca moartea este cea mai mare inventie a vietii. Agentul schimbarii.
Curata vechiul pentru a face loc noului. Acum, voi sunteti noul, dar, in curand, veti fi vechi si
veti fi inlaturati. Imi pare rau sa fiu asa dramatic, dar acesta e adevarul.

Timpul fiecaruia este limitat, nu il consuma traind viata altora. Nu te lasa inregimentat, adica nu
trai dupa regulile altora. Nu lasa zgomotul parerilor altor persoane sa amuteasca propria ta voce
interioara. Si, cel mai important, ai curajul sa iti urmezi inima si intuitia. Ele stiu deja ce vrei sa
devii. Orice altceva e lipsit de importanta.
Va multumesc foarte mult.

Muzica
Muzica este afectata fara indoiala de emotiile noastre. Avem tendina de a asculta o
anumita piesa in functie de starea noastra de spirit.

Psihologia muzicala este o ramura a psihologiei care se ocupa cu studierea legaturii dintre
muzica si educatie, critica, performanta si terapie. Pe langa acestea ea mai investigheaza
relatia dintre muzica si inteligenta, aptitudini, creativitate, comportament social.

O prima corelatie intre muzica si personalitate a fost facuta de Adrian North, profesor la
Universitatea Heriot-Watt din Marea Britanie. Acesta a efectuat cel mai mare studiu privind
legatura dintre preferintele muzicale si personalitatea umana (studiul a durat 3 ani, s-a
desfasurat in 60 de tari si la el au participat 36,000 de oameni)

"Oamenii se definesc prin muzica. Am banuit mereu o legatura intre gusturile muzicale si
personalitate. Este prima data cand cineva face un studiu asa de elaborat si putem privi cu
adevarat in detaliu aceasta relatie" - Prof. Adrian North

In urma acestui studiu a rezultat ca: persoanele amatoare de muzica clasica sunt in general
persoane cu o stima de sine ridicata dar predominant introverte, persoanele care asculta
Jazz si Blues au o stima de sine ridicata, sunt creative si blande, iar fanii Rock si Heavy
Metal sunt in general mai lenesi, au o stima de sine scazuta si sunt creativi.

Oamenii isi pot defini identitatea lor muzicala prin tinuta, folosirea anumitor tipuri de argou sau
prin frecventarea anumitor localuri. Deci nu este surprinzator ca preferintele muzicale sunt
legate de personalitate.
North afirma ca: "Sunt convins ca oamenii isi aleg stilul muzical potrivit cu
personalitatea lor."

Un alt studiu condus de psihologii Jason Rentfrow si Sam Gosling exprima mai in
amanunt legatura dintre personalitate si stilul muzical ales:
Persoanele pot evalua cu precizie nivelul de creativitate si de deschidere a unui strain doar
ascultandu-i cele mai preferate 10 melodii.
Persoanele care asculta Jazz sau Muzica Clasica tind sa aiba un IQ peste medie. Persoanele
care asculta Country sau topurile de la radio tind sa fie mai conventionale, sa gandeasca mai
simplu evita lucrurile complexe.
Nu exista o legatura clara intre agresivitatea sexuala sau verbala in randul tinerilor si tipul de
muzica pe care il asculta. Studiul a concluzionat ca tinerii care asculta Rap sau Heavy Metal
sunt in general mai timizi si mai rezervati decat ceilalti.
Extravertii prefera melodiile cu un bass puternic.
Se pare ca muzica de fundal ii ajuta pe extraverti sa lucreze mai bine, dar ii chinuie pe
introverti.
Piesele motivationale nu ii ajuta pe sportivi sa-si depaseasca performantele. Din experienta
personala este bine sa asculti piese motivationale cand alergi, spre exemplu, nu neaparat
pentru a alerga mai mult ci pentru a iti distrage mintea de la efort. Motivul pentru care unele
persoane ajung sa fie usor motivate in viata in timp ce altele se transforma in critici se
datoreaza credintelor pe care fiecare din aceste grupuri de persoane si le formeaza.

Asadar, muzica nu ne afecteaza creierul (subconstientul) in mod direct, dar afecteaza

credintele pe care ni le construim despre lume si astfel ne influenteaza modul in care vom
actiona si ne vom comporta in viata.

Diferenta dintre un om care nu se da batut in fata greutatilor si unul care cedeaza sunt tocmai
cuvintele pe care acesta le aude in jur sau si le spune in minte: pot, voi reusi, sunt suficient de
bun etc.

"Caracterul nu este imuabil, neschimbator, el se poate modifica in timp sub influenta

factorilor de mediu, socio-culturali." (M. Anitei)