DESCHIDEREA PROCEDURII DE INSOLVENTA

ncetarea plilor sau insolvena reprezint starea patrimoniului unui

ntreprinztor care se caracterizeaz prin faptul c acesta se afl n
imposibilitatea de a-i plti creditorii.

n plan economic i social, n momentul cnd un debitor i opre te pl ile,

se creeaz nevoia ocrotirii unui interes general, la modul recunoa terii datoriilor
nepltite i a rezolvrii situaiei ivite. Aceste lucruri sunt reglementate prin
dispoziiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolven ei, avnd drept
consecin nlturarea blocajului privind pl ile.

Reglementarea juridic a insolvenei asigur modalit i i mijloace de

maximizare a averii debitorului, posibilitatea reorganizrii judiciare, cu
meninerea unui echilibru ntre lichidarea i reorganizarea judiciar ca modalit i
de derulare ale procedurii, un tratament echitabil aplicabil creditorilor, un cadru
transparent i predictibil de derulare pe baza accesului liber la informa ie al
tuturor participanilor la procedur, msuri simplificate pentru redresarea mediului
economic, respectiv deschiderea direct a procedurii falimentului n situa ia
anumitor categorii de dedbitori, i o accelerare a procesului de lichidare a
bunurilor care compun averea debitorului.

Insolventa poate fi:

Certa, atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a

platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

Iminenta, atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la

scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti
disponibile la data scadentei.

Procedura de insolventa se poate etapiza in functie de activitatile specifice

fiecarei perioade de desfasurare, dupa cum urmeaza:

Perioada de observatie este prima etapa cuprinsa de la data deschiderii

procedurii si pana la confirmarea planului de reorganizare judiciara;
1
 Reorganizarea judiciara reprezinta etapa ce se aplica debitorului
persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform unui plan de
reorganizare ce poate sa prevada, impreuna sau separate:

Restructurarea operationala sau/si financiara a debitorului;

Restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital;

Restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea

debitorului.

Procedura falimentului care reprezinta cea de-a treia etapa a procedurii

de insolventa, care se aplica debitorului, in care are loc lichidarea averii acestuia
in scopul acoperirii obligatiior fiind urmata de radierea debitorului in registrul in
care este inmatriculat.

Deschiderea procedurii insolvenei impune analiza unor aspecte esen iale

ale investirii instanei judectoreti cu declan area procedurii insolven ei privind
debitorul insolvent: condiiile legale ale aplicrii procedurii insolven ei, cererile de
deschidere a procedurii, hotrrea judectorului sindic privind deschiderea
procedurii insolvenei i rapoartele administratorului judiciar/lichidatorului privind
situaia economic a debitorului i stabilirea procedurii aplicabile.

Procedura insolventei este deschisa printr-o cerere adresata tribunalului

competent de catre: debitor, creditori precum si Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare.

6.1. Cererea debitorului

Daca debitorul constata ca este in stare de insolventa, el este obligat sa

ceara tribunalului sa fie supus procedurii generale sau procedurii simplificate.

Cererea trebuie facuta in 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

2
 Legea permite deschiderea procedurii chiar inainte de ivirea starii de
insolventa, daca aceasta este iminenta. Dar, in acest caz, cererea este
facultativa, fiind lasata la aprecierea debitorului.

Cererea debitorului privind aplicarea procedurii trebuie insotita de anumite

acte:

- situatia financiara anuala si copii de pe registrele contabile curente;

- lista tuturor bunurilor debitorului;

- lista creditorilor cu precizarea creantelor acestora;

- declaratia prin care debitorul isi arata intentia privind optiunea asupra
procedurii aplicabile. Debitorul trebuie sa arate optiunea intre aplicarea procedurii
generale si procedura simplificata. Absenta unei atare declaratii prezuma
debitorul in stare de insolventa si judecatorul-sindic va pronunta o hotarare de
intrare in procedura simplificata.

6.2. Cererea creditorilor

Cel mai adesea, inceperea procedurii insolventei are loc la initiativa

creditorilor.

Legea prevede ca orice creditor care are una sau mai multe creante certe,
lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care
este prezumat in insolventa din cauza incetarii platii fata de acesta timp de 30 de
zile.

Intrucat debitorul este prezumat a fi in insolventa, el poate face dovada ca

nu se afla in incapacitate de plata si ca dispune de fonduri banesti.

7. Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

3
 Dupa inregistrarea unei cereri introductive, presedintele tribunalului va
nominaliza deindata judecatorul-sindic.

7.1. Hotararea judecatorului-sindic privind deschiderea procedurii

Cererea introductiva este verificata de judecatorul-sindic.

Modul de a proceda al judecatorului sindic este diferit, in functie de

cererea introductiva.

In cazul cererii debitorului, daca cererea indeplineste cerintele legii,

judecatorul-sindic va da o hotarare de deschidere a procedurii.

Creditorii sunt in drept sa faca opozitie la cererea debitorului.

In cazul cererii creditorilor, judecatorul-sindic va comunica cererea

introductiva, in copie, debitorului.

Daca debitorul nu contesta ca ar fi in stare de insolventa, judecatorul-

sindic va da o incheiere de deschidere a procedurii.

In cazul in care debitorul contesta ca ar fi in stare de insolventa,

judecatorul-sindic va tine o sedinta pentru solutionarea contestatiei.

Daca se constata ca sunt indeplinite toate conditiile cerute de lege pentru

ca debitorul sa fie supus procedurii, judecatorul-sindic va respinge contestatia
debitorului si va deschide procedura printr-o sentinta.

Daca se stabileste ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege

pentru aplicarea procedurii, judecatorul-sindic va respinge, prin sentinta, cererea
introductiva, care va fi considerata ca lipsita de orice efect, chiar de la
inregistrarea ei.

4
 Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va desemna,
daca este necesar pentru protejarea intereselor creditorilor si/sau
asociatilor/actionarilor, un administrator judiciar provizoriu, stabilindu-i atributiile.

7.2. Efectele deschiderii procedurii

Potrivit Legii nr.85/2006, deschiderea procedurii insolventei produce

anumite efecte juridice.

a) Ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea

Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare

constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din
avere si de a dispune de acestea daca acesta nu si-a declarat, in conditiile
legii, intentia de reorganizare.

Intrucat debitorul nu mai are dreptul de administrare asupra averii sale,

toate actele, operatiunile si platile savarsite de debitor, ulterior deschiderii
procedurii, sunt nule fata de masa creditorilor, cu exceptia cazurilor prevazute de
lege si de cele autorizate de judecatorul-sindic.

b) Suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea

creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale

De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau

extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Deci, ca efect al inceperii procedurii, orice urmarire individuala impotriva

debitorului se suspenda.

c) Suspendarea cursului prescriptiei privind actiunile pentru

realizarea creantelor impotriva debitorului

5
 Pentru a proteja pe titularii actiunilor care au fost suspendate, legea
reglementeaza si suspendarea cursului prescriptiei privind aceste actiuni.

Pe data inceperii procedurii, prescriptia actiunilor pentru realizarea

creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale se suspenda.

Termenele vor incepe sa curga de la data pronuntarii hotararii de inchidere

a procedurii insolventei.

d) Suspendarea curgerii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor

Deschiderea procedurii are efecte diferite asupra curgerii dobanzilor,

majorarilor si penalitatilor privind creantele nascute anterior deschiderii
procedurii.

Dupa deschiderea procedurii curg si, deci, se iau in considerare la

stabilirea drepturilor creditorilor, numai dobanzile, majorarile si penalitatile
aferente creantelor garantate, nu si in privinta creantelor chirografare, afara de
cazul cand prin planul de reorganizare s-a stabilit altfel.

e) Interdictia instrainarii actiunilor sau partilor sociale

Dupa deschiderea procedurii este interzis administratorilor debitorului, sub

sanctiunea nulitatii, sa instraineze fara acordul judecatorului-sindic, actiunile sau
partile lor sociale detinute la debitorul care face obiectul procedurii insolventei.

8. Primele masuri

Odata ce procedura a fost deschisa prin hotararea judecatorului-sindic,

trebuie luate primele masuri pentru realizarea procedurii insolventei.

8.1. Notificarea deschiderii procedurii si a primelor masuri

In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o

notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor, debitorului si

6
oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori
altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea
mentiunii.

Notificarea cuprinde urmatoarele elemente:

- termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la hotararea

de deschidere a procedurii, precum si termenul de solutionare a opozitiilor;

- termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor

asupra averii debitorului;

- termenul de verificare a creantelor si de definitivare a tabelului

creantelor;

- locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor.

8.2. Declararea creantelor creditorilor

a) Cererea de admitere a creantelor

Potrivit legii, toti creditorii ale caror creante sunt anterioare datei
deschiderii procedurii, cu exceptia salariatilor, vor depune o cerere de admitere a
creantelor.

Declaratiile creditorilor privind creantele impotriva debitorului vor fi

inregistrate intr-un registru care se pastreaza la grefa tribunalului.

b) Verificarea creantelor inregistrate

Toate creantele inregistrate sunt supuse procedurii de verificare, cu

exceptia creantelor constatate prin titluri executorii si creantele bugetare
rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi
speciale.

7
 c) Intocmirea tabelului preliminar al creantelor

Pe baza verificarilor efectuate, administratorul judiciar va intocmi un tabel

preliminar al creantelor.

d) Contestatiile privind creantele creditorilor

Creantele inscrise in tabelul preliminar pot fi contestate de catre debitor,

creditori si orice alta persoana interesata.

e) Inregistrarea si afisarea tabelului definitiv al creantelor

Odata solutionate contestatiile privind creantele, tabelul creantelor

creditorilor poate fi considerat definitiv. In consecinta, administratorul va
inregistra, de indata, la tribunal si va dispune afisarea la sediul tribunalului a
tabelului definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, cu precizarea
sumei, a prioritatii si a situatiei (garantata sau negarantata) a fiecarei creante.

De remarcat ca, potrivit legii, numai titularii creantelor inregistrate in

tabelul definitiv au dreptul sa participe la adunarile creditorilor, sa voteze asupra
unui plan si sa participe la orice repartitii de sume in cadrul procedurii
falimentului.

Totalitatea creantelor creditorilor sau, din perspectiva debitorului,

totalitatea datoriilor, formeaza masa pasiva.

Avand in vedere ca, prin procedura insolventei creditorii urmaresc

realizarea aceluiasi scop satisfacerea creantelor lor ei formeaza o grupare
organizata, pe care doctrina a denumit-o masa credala.

8.3. Intocmirea si prezentarea raportului privind situatia debitorului

Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in

termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea

8
sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie
continuarea perioadei de observatie din procedura generala.

Raportul va indica daca debitorul se incadreaza in criteriile legii si, in

consecinta, trebuie supus procedurii simplificate caz in care va cuprinde
documentele doveditoare si propunerea de intrare in faliment in procedura
simplificata.

Ulterior, administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul

procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul
stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la
desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la
aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi
imputabila.

Rapoartele intocmite de administratorul judiciar trebuie prezentate

judecatorului-sindic, iar administratorul va asigura posibilitatea consultarii
acestora, fie la sediul sau, fie la grefa tribunalului.

8.4. Sedinta adunarii creditorilor

Prima sedinta a adunarii creditorilor are loc la data si locul stabilit prin
convocarea facuta prin notificarea adresata creditorilor. La aceasta sedinta,
administratorul judiciar ii va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile
primite in scris, cu privire la propunerea de intrare in faliment a debitorului, in
procedura generala.

9. Planul de reorganizare

Spre deosebire de reglementarea cuprinsa in Legea nr.64/1995, prezenta

lege cuprinde doar planul de reorganizare a activitatii debitorului, nu si planul de
lichidare.

9.1. Elaborarea si continutul planului de reorganizare

9
 Legea nr.85/2006 recunoaste dreptul de a propune un plan debitorului,
administratorului judiciar si creditorilor.

Planul cuprinde anumite elemente, diferentiate in functie de obiectul

planului de reorganizare.

In primul rand, planul de reorganizare trebuie sa indice perspectivele de

redresare a activitatii debitorului, luand in considerare posibilitatile si specificul
activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata
de oferta debitorului.

In al doilea rand, planul de reorganizare trebuie sa prevada modalitatile de

lichidare, totala sau partiala, a pasivului debitorului. Planul va mentiona
tratamentul categoriilor de creante defavorizate (pentru care se prevede o
modificare a creantei ori a conditiilor de realizare), precum si despagubirile ce ar
urma sa fie oferite tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea ce ar
fi primita prin distribuire in cazul aplicarii procedurii insolventei.

In al treilea rand, planul de reorganizare trebuie sa cuprinda masurile

adecvate pentru realizarea obiectivelor sale.

Pentru masurile propuse in planul de reorganizare trebuie stabilite

termene de indeplinire.

Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani calculati de

la data confirmarii planului.

9.2. Formalitatile privind aprobarea planului de reorganizare

Dupa elaborarea sa, planul de reorganizare parcurge formalitatile

reglementate de Legea nr.85/2006.

a) Depunerea si comunicarea planului

10
 Planul in copie este depus la grefa tribunalului, unde se inregistreaza,
precum si la registrul oficiului comertului. Totodata, el se comunica debitorului,
prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.

b) Admiterea planului de catre judecatorul-sindic

Judecatorul-sindic va convoca o sedinta la care vor fi citati cei care au

propus planul, debitorul si administratorul.

Dupa audierea persoanelor citate, judecatorul-sindic va admite sau va

respinge planul propus.

c) Publicitatea privind planul

Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune publicarea unui

anunt privind propunerea planului in Buletinul Procedurilor de Insolventa.

d) Votarea planului de catre creditori

Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic dispune convocarea

creditorilor.

Potrivit legii, fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care

titularul acesteia il poate exercita in categoria de creante din care face parte
creanta respectiva.

In vederea protejarii intereselor creditorilor, art.100 din Legea nr.85/2006

stabileste urmatoarele categorii distincte de creante, care voteaza separat:

- creditorii cu creante garantate;

- creditorii bugetari;

- creditorii chirografari pentru creantele izvorate din contractele de

furnitura fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura;

11
 - ceilalti creditori chirografari.

Planul va fi acceptat de o categorie de creante daca in categoria

respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor
din acea categorie.

Confirmarea planului. Legea prevede ca judecatorul-sindic va confirma

un plan de reorganizare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in

programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt
socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile
defavorizate sa accepte planul;

- in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in

cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat
planul;

- fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi

supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.

Se intelege ca doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.

In cazul cand nici un plan nu este confirmat, iar termenul pentru

propunerea unui plan a expirat, judecatorul-sindic va dispune inceperea de
indata a procedurii falimentului.

Concluzii

Procedura insolvenei trebuie vzut ca o procedur special de acoperire

a creanelor. n dreptul interbelic falimentul era vzut ntr-o strns legtur cu

12
teoria executrii silite, din care deriva2. Odat cu adoptarea Legii nr. 64/1995 i
continund cu Legea nr. 85/2006, respectiv cu prezenta Lege nr. 85/2014,
procedura insolvenei nu mai poate fi asemuit cu procedura execuional de
drept comun.

Prin deschiderea procedurii insolvenei, drepturile individuale ale

creditorilor, n legtur cu creanele pe care le dein n contra debitorului, sufer o
serie de restricii destul de severe, aciunile n realizarea creanelor potrivit
dreptului comun, inclusiv a celor garantate, la care trebuie adugate urmririle
individuale fiind suspendate i ulterior desfiinate [art. 75 alin. (1) din Codul
insolvenei]. Aceast limitare a drepturilor individuale ale creditorilor opereaz n
vederea ocrotirii interesului colectiv al creditorilor debitorului insolvent care vor
veni mpreun la masa credal n vederea satisfacerii creanelor. Asistm practic
la o procedur judiciar de tip marxist n care drepturile individuale ale creditorilor
sufer o disoluie n favoarea drepturilor colective ale creditorilor.

n acest context, studiul propus a rspuns la problemele pe care le pune

procedura insolvenei prin identificarea unor mecanisme eficiente pentru
maximizarea anselor, a vitezei i a gradului de recuperare a creanelor prin
aceast procedur judiciar.

http://www.stiucum.com/drept/drept-comercial/Procedura-insolventei11455.php
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1219/Legea_85_2014,_Actualizata_2016,_
privind_procedurile_de_prevenire_a_insolventei_si_de_insolventa/page/6#nextPage
http://drept.unibuc.ro/dyn_doc/oferta-educationala/scoala-doctorala/rezumat-
teza/dimitriu-alexandru-paul-iul-2015-ro.pdf
https://www.juridice.ro/255700/deschiderea-procedurii-insolventei-la-
cererea-debitorului-societate-cu-raspundere-limitata-necesitatea-unei-hotarari-a-
adunarii-generale-a-asociatilor.html
www.grefieri.ro/docs/200802/20080215GHID-Drept%20Comercial.doc
http://e-juridic.manager.ro/articole/deschiderea-procedurii-insolventei-si-
efectele-acesteia-codul-insolventei-2013-13117.html

13
 http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1835/Opozitie_impotriva_desch
iderii_procedurii_insolventei

doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea.../drept/stefan_ioana_roxana_ro.pdf

www.univnt.ro/rezumate_doctorat/index.php?dir=Drept%2F...

14