Conform studiilor lui White si colab.

, simptomele depresive sunt mult mai frecvente

printre varstnicii batrani din cauza dezabilitatilor fizice, deteriorarii cognitive si
statusului economic scazut. Deasemnea studiile arata ca niv. scazut de educatie si
venitul precar sunt factori de risc pentru depresie, precum si faptul ca femeile sunt
mai predispuse spre depresie. Regiziozitatea este un factor protectiv pentru
manifestarea simptomelor depresive in randul varstnicilor. Murphy a identificat
faptul ca stresul cotidian impinge varstnicii spre depresie. Persoanele de varsta a
treia care sufera de depresie le este mai greu sa-si desfasoare activitatile zilnice
precum prepararea hranei, cumparaturi, ingrijirea gospodariilor, precum si
activitatile de ingrijire personala. Persoanele cu un grad sever de depresie au nevoi
sociale si emotionale, iar in stadiul cronic a persoanelor de varsta a treia afecteaza
in mod negativ relatiile cu cei din jur, astfel suportul social deficitar si deprezia sunt
strans legate. Varstnicii care sunt mai putin angajati in viata sociala sunt mai
predispusi depresiei. Simptomele depresiei la varsta a treia sunt in functie de gen si
varsta, femeile adulte fiind mai predispuse la simptome depresive decat barbatii,
dar acestia din urma sunt mai depresivi decat femeile in cazul in care nu au
partener in gospodarie si suport emotional. S-a demonstrat ca singuratatea este un
factor major in aparitia bolililor mintale la varsta a treia, precum si cresterea riscului
de mortalitate.
Ipotezele de cercetare
Teoria arata ca varstnicii au nevoi de ingrijire, suport emotional, rezultate din
singuratate si depresie, astfel cand nu le sunt satisfacute conform asteptarilor, pot
aparea consecinte nefaste asupra starii de sanatate si asupra bunastarii
persoanei.Ipotezele : 1. absenta partenerului sau a copiilor dupa caz, cresc
posibilitatile ca nevoile de sprijin sa fie nesatisfacute. 2. Barbatii se bazeaza mai
mult pe sprijinul femeilor decat vice-versa, astfel barbatii singuri sunt mai
predispusi la situatii de nevoi nesatisfacute. 3.Deficiientele in statutul functional al
varstnicilor sunt legate de sanatatea deteriorata, sentimente negative, astfel poate
sa creasca probabilitatea aparitiei unei situatii de nevoi nesatisfacute. 4. Dificultatile
financiare accentueaza starile emotionale negative, astfel pot creste posibilitatile
unei situatii de nevoi nesatisfacute.
Date si metodologie.
In acesta cercetare s-a folosit datele anchetei Generatiei si gen pentru Romania, a
persoanelor de 65 de ani pe un esantion de 2715 persoane. S-a realizat o analiza
descriptiva a varstinicilor dupa nevoile functionale care cuprind sanatatea precara,
dezabilitati si nevoia de ingrijire personala, si dupa nevoile emotionale, rezultate din
sentimente de singuratate si depresie.Variabila dependenta dihotomica este
construita prin raportarea sprijunului primit de varstnici la nevoile lor de suport.
Perntru nevoile emotionale s-a folosit scala cu sase itemi dezvolata de Jong Gierveld
GGS, pe un esantion de 128 de persoane, cu componente de singuratate sociala si
emotionala, precum si o scala a depresiei. Variabilele independente au
fost in functie de existenta sau absenta partenerului, locuinta copiilor
respondentului sau inexistenta acestora, starea de sanatate, statutul functional al
varstnicilor si si dificultatile financiare ale acestora.
Rezultate
In autoaprecierea legara de starea de sanatate, 48 % dintre respondenti aleg
varianta satisfctoare, iar 30% o apreciaz ca proast sau foarte proast. 48%
dintre vrstnici declar c sufer de boli cronice sau de lung durat, 61% de 5 ani
sau mai mult. 22% declar c sufer de o limitare a capacitii de a participa la
activitile obinuite din cauza unei probleme sau a unui handicap fizic sau psihic i
53% dintre acetia se confrunt cu o astfel de dizabilitate de 5 sau mai muli ani.
Doar 4,7% dintre respondeni afirm c au nevoie de ajutor pentru efectuarea
activitilor obinuite, cum ar fi mncatul, ridicatul din pat, mbrcatul, splatul sau
folosirea toaletei. Din cei 128 vrstnici care au nevoi funcionale severe, 23 (18%)
nu au primit un astfel de ajutor n ultimele 12 luni, ceea ce nseamn c s-au aflat
ntr-o situaie de nevoi de ngrijire nesatisfcute.
Din punct de vedere al nevoilor emoionale, exprimate prin trirea sentimentelor de
singurtate i depresie, doar 2% dintre persoane nu au menionat nicio trire
asociat sentimentului de singurtate, n timp ce 12% au avut scor maxim pe
ambele dimensiuni ale singurtii (sociale i emoionale). Sentimentele asociate
depresiei sunt trite de vrstnici n mult mai mic msur fa de cele de
singurtate: 70,8% dintre ei nu au menionat nicio trire asociat cu depresia.
Raportnd nevoile la suportul emoional primit, gsim c 64,5% dintre cei cu nevoi
emoionale generate de singurtate i 64,7% dintre cei cu nevoi emoionale
generate de depresie nu discut cu nimeni despre tririle i sentimentele lor (au
nevoi emoionale nesatisfcute).
Absenta partenerului creste sansa ca persoana sa se afle intr-o situatie de nevoi
emotionale nesatisfacute, efectul fiind mai puternic in randul barbatilor. Femeile au
un rol mai important in asig. suportului emotional, astfel barbatii sunt mai
predispusi de a se afla intr-o situatie in care nevoile sunt nesatisfacute. Probabil
distana spaial mai mare este compensat prin contacte mai frecvente i de o
calitate superioar, comparativ cu o apropiere geografic mai mare (chiar co-
reziden), cnd pe lng un schimb de suport mai facil pot aprea i conflicte.
Absena copiilor ns are efectul ateptat: crete ansa unei situaii de nevoi
emoionale nesatisfcute, ns doar n cazul celor generate de singurtate. Starea
de sntate nu apare ca fiind asociat cu nevoile emoionale nesatisfcute. Se pare
c limitrile de activitate ale vrstnicilor sunt compensate de contacte mai
frecvente cu persoanele apropiate. Dificultile financiare sau grupa de vrst nu
sunt asociate cu situaia de nevoi nesatisfcute. Vrstnicii din rural au anse mai
mari de a avea nevoi emoionale nesatisfcute dect cei din urban, ns doar pentru
nevoile generate de singurtate.
Concluzii i discuii
Numeroasele studii care adreseaz situaia persoanelor vrstnice semnaleaz ca
acesia au diverse nevoi:vrstnicii au nevoi de ngrijire, nevoi psiho-afective, de
relaionare cu ceilali sau cu autoritile, de participare la viaa activ, de acces la
diferite servicii publice. Rolul familiei - partenerul/partenera i copiii - este esenial
n oferirea diferitor tipuri de suport, n funcie de problemele cu care vrstnicii se
confrunt. Studiul acesta vine in completarea asupra sprijinului intergenerational,
abordnd problematica nevoilor nesatisfcute, adic acea situaie cnd anumite
nevoi de sprijin exist ns vrstnicii nu primesc suport n acel sens. Studiul a
urmrit ce factori sunt asociai cu situaiile de nevoi nesatisfcute, atat la nevoile
funcionale, ce reclam un suport instrumental, ct i la nevoile emoionale,
generate de singurtate sau depresie. Prezena unei dizabiliti, definite ca o
limitare a capacitii de a participa la activitile obinuite din cauza unei probleme
sau a unui handicap fizic sau psihic, sau o boal cronic ar putea fi considerate
situaii asociate cu nevoi instrumentale mai puin severe. n ceea ce privete
nevoile emoionale nesatisfcute s-a gsit c absena partenerului este puternic
asociat cu o situaie de nevoi emoionale nesatisfcute. Absena copiilor crete
probabilitatea de nevoi nesatisfcute, ns o apropiere prea mare de copii nu e
ntotdeauna benefic din punct de vedere emoional, putnd aprea i stri
conflictuale. Deficienele n statutul funcional al vrstnicilor sunt asociate cu o mai
mare frecven a interaciunilor cu persoane apropiate i astfel cu o probabilitate
sczut de a avea nevoi emoionale nesatisfcute. Starea de sntate proast sau
dificultile financiare nu au efecte statistic semnificative asupra probabilitii ca
persoana s se confrunte cu nevoi emoionale nesatisfcute. Principala limita a
studiului este faptul ca nu s-a reusit sa se gaseasca fatori asociati cu nevoile de
ingrijire in raport cu sprijinul primit.