Proiect Inovaional

EcoBoost
Denumirea produsului: EcoBoost

Scopul: Lansarea pe pia a ngrmintelor organice EcoBoost, n urma reciclrii deeurilor

biologice din ap pn n anul 2018.

Obiectivul 1: Desfurarea unui sondaj n perioada 01.02.2017-14.02.2017 cu privire la

determinarea gradului de oportunitate a afacerii n Republica Moldova, prin chestionarea
potenialilor clieni

Obiectivul 2: Propunerea strategiei preului din perspectiva gradului de accesibilitate pentru

client, din perspectiva preului impus de furnizorii materiei prime dar i al nivelului profitului
ntreprinderii pentru primul an de activitate

Obiectivul 3: Formarea depozitelor de acumulare a materiei prime n prima perioad de activitate

i ntreinerea relaiilor cu partenerii de afacere

Obiectivul 4: ncheierea unor contracte cu furnizorii de materie prim pe o perioad de 6 luni, din
momentul lansrii afacerii

Obiectivul 5: Promovarea ngrmintelor organice prin mai multe ci precum publicitate la

televizor i radio, ziare, web-site, att n primul an de activitate ct i pe parcursul desf urrii
afacerii

Proiectul inovaional de reciclare a deeurilor biologice din ap i ca rezultat crearea unui produs
inovaional pe piaa din Republica Moldova sub form de ngrminte organic-Eco boost.

Inovaia const n produsul final obinut in urma prelucrrii este un ngrminte organic pur
ecologic - Ecoboost, care contribuie la creterea rezistentei plantelor la mbolnviri, avnd caliti
fungicide si bactericide. Totodat, Ecoboost limiteaz ptrunderea nitrailor si a azotului din sol in
plante si fructe.

Aceast inovaie va oferi o alternativ rentabil municipalitii de a depozita deeurile, precum i

va contribui la satisfacerea cererii n cretere de ngrminte organice pentru deintorii de soluri.
Materialul principal utilizat este nmolul deeurilor umane.

1
 Deeurile reciclate vor fi orientate spre comercializarea lor ctre productorii i comercianii de
ngrminte, ctre fermieri, ageni guvernamentali, terenuri verzi .a. Acest produs Ecoboost va
crete caracteristicile poteniale ale solului.
Unul din aspectele cele mai atractive este faptul c acest proiect inovaional nu mai are nici un
precedent, nici un concurent direct pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce i ofer un plus de
competitivitate i rentabilitate chiar din primul an de activitate a proiectului.
Avnd deja un avans pentru o comand de 500 de tone, iar un productor de ngrminte i un
arhitect peisagist mare s-au angajat s achiziioneze 600 de tone de produs anual. n plus, mai multe
localiti i-au exprimat interesul deosebit pentru a plti ca compania s accepte deeurile lor, cci
tot mai multe localiti se plng c nu au unde depozita deeurile acumulate de prin sate.

2. Descrierea produsului i a serviciului inovaional

EcoBoost este un ingrasamant natural obtinut prin descompunerea materiei organice, cu ajutorul
microorganismelor si a viermilor inelati din sol (rame). Procesul de crestere a ramelor mai este
numit si viermicultur.

Compostul se obine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleav,
resturi de buruieni i de leguminoase, nutreuri depreciate) la care se poate aduga substane
minerale (var, cenu, etc.). Aceste resturi se adun n grmezi, se ud din cnd n cnd pentru a
favoriza procesul fermentrii. Pentru compostare putem folosi practic toate deeurile organice care
se produce n mediul nconjurtor.
Materii prime ce pot fi folosite pentru compostare sunt: materii organice animaliere: gunoi de grajd
(bovine, cabaline, porcine, psri, ovine) zeam de blegar, ngrmnt lichid; materii organice
vegetale: resturile vegetale ale plantelor de cultur (paie, coceni de porumb) rumegu de lemne i de
plante, coaj de copac, iarb frunzi; produse secundare din industria textil, de piele, de hrtie, din
industria alimentar (industria de conserve, industria spirturilor, etc. ); deeuri gospodreti (de
hrtie, de buctrie, de grdin, nmol rezidual etc.).

Pentru obinerea produsului final de bun calitate trebuie s le cunoatem proprietile ce

determin fermentaia. Aceste proprieti sunt urmtoarele:

1 ) Compoziia chimic. Pentru a putea fi compostate materialele folosite trebuie s aib cel puin 30
% substane organice, proporia de C/N s aib valoarea de 25 -30 :1; i care se obine de regul prin

2
amestecarea materiilor prime. Este mai puin important pentru procesul de compostare coninutul n
alte substane nutritive (fosfor, potasiu) pentru c acestea n general se gsesc n cantitatea necesar
pentru fermentaie, sau n caz contrar acestea pot fi completate uor nainte de compostare.

2 ) Compostabilitatea materialelor folosite. Deoarece compuii organici ai deeurilor au o rezisten

diferit fa de descompunerea microbian, pentru obinerea unei dinamici optime a degradrii la
amestecarea materiilor trebuie s se in cont i de pretabilitatea diferit la descompunere. Dac
materialele folosite au un coninut ridicat de lignit (rumeguul) carbonul se elibereaz ncet i dac
la aceste materiale adugm azot cu descompunere rapid ,atunci apare o nsemnat pierdere de azot
sub form de amoniac i la poluarea mediului nconjurtor.

3 ) Stabilitatea structural. n cursul compostrii porozitatea (afnarea) minim este de 30% din
volum pe care o putem asigura prin amestecarea elementelor structurale ntr-o cantitate
corespunztoare. Materialele de baz cu structuri bune sunt reziduriele verzi, paiele, tocturile de
legume.

4 ) Umiditatea compostului trbuie s fie n jur de 40-60 % din volum pentru declanarea procesului
de compostare i se asigur prin amestecarea materialelor i umectare.

5 ) Pregtirea materialelor pentru compostare const n: mcinarea, tocarea presarea, omogenizarea,

eventual ndeprtarea materialelor strine.

6 ) Materiale auxiliare folosite n cursul compostrii. La amestecarea materiilor prime se pot aduga
diferii aditivi, care pot influena procesul de fermentare i pot mbuntii calitatea compostului.
Acetia pot fi: mcinat de argil, fin de roc, var, fin de oase, fin de snge, fin de coarne,
etc.

Compostul este o surs bun de substane nutritive pentru producia agricol i horticol,este un
material de ameliorare a solului, protejnd totodat plantele fa de secet i boli.

Considerentele privind protecia mediului nconjurtor fac necesare reciclarea i refolosirea

deeurilor organice. Aceste principii de baz au fost aplicate pentru prima dat n orae pentru
compostarea deeurilor produse pe spaiile publice. Ulterior n urma colectrii selective a deeurilor
de ctre locuitori n numeroase ri europene, pe platformele comunale de compostare au ajuns i
deeurile din buctriile i grdinile oraelor i satelor. Rentabilitatea funcionrii acestora este un

3
semn de ntrebare, dar necesitatea acestora trebuie analizat i din punct de vedere social. Astfel
cantitatea total a deeurilor ajunse pe platformele de deeuri poate fi redus cu 30-40 %.

3. Piaa i strategia vnzrilor

3.1 Analiza pieei

Segmentul de pia ocupat de produsul Ecoboost este unul nou creat, n comparaie cu serviciul
de colectare a deeurilor care este deschis deja pe piaa Republicii Moldova de ctre organizaia
Spaii Verzi.

Compostul este o surs bun de substane nutritive pentru producia agricol i horticol,este un
material de ameliorare a solului, protejnd totodat plantele fa de secet i boli.
Produse similar pe piaa Republicii moldova nu exist, ins n rile Europei acest produs se
utilizeaz pe larg, aa c Ap-Canal Chiinu va fi un pioner n comercializarea acestui produs
inovativ. Serviciul de colectare a deeurilor nu este nou pe teritoriul Moldovei, acesta este prestart
de Societatea Spaii Verzi, care de civa ani deservete municipalitatea.
Cota de pia ocupat a solicitantului pentru comercializarea compostului -Humusil este de 90%
pe lng cele 10% a ngrmintelor chimice.

3.2 Clienii
Tendina pieei de reciclare a deeurilor i comercializarea acestora sub form de ngr minte
pentru urmtorii 5 ani este una de cretere, cu clieni devotai, din aceast categorie fac parte
fermierii, asociaiile agricole, designerii de peisaje, administraiile publice, persoane fizice.

3.3 Concurenii
Principalii concureni ai acestui produs inovaional sunt ngrmintele chimice deja existente
pe piaa RM, acetia au ocupat piaa ngrmintelor chiar de dup adoptarea independen ei RM
astfel c ele fiind adnc nrdcinite .Produsul inovaional va deschide o nou ni pe pia a
ngrmintelor i anume a celor organice astfel c produsul dat EcoBoost, va fi un produs unicat
fiind concureni firmele care comercializeaz ngrminte chimice.
Politica de pre a concurenilor este n special dirijat de politicile de pre a furnizorilor de la
care procur produsul finit i materia prim, avantajul produsului inovator este c politica de pre nu
va fi dirijat de factori externi, ci n mare parte de cei interni.

3.4 Strategia de marketing

4
Strategia de Preul de vnzare a compostului EcoBoost, se va forma sub impactul pre ului de
pre achiziionare a materiei prime, a retribuirii salariilor muncitorilor de baz, i a altor
cheltuieli indirecte sin cadrul firmei; pre ul de procurare a de eurilor se va stabili n
dependen de relaia cerere-ofert.

Distribuirea produsului nou creat are loc prin canale de distribuitori, magazine deschise
Strategia de
distribuire prin toate centrele raionale ale RM i vnzarea direct de la fabric.

Promotii prima faz

Strategia de
promovare Publicitate : Vom trimite comunicate de pres la toate cele mai importante ziare din
i reclam RM. Publicarea de articole de tiri despre Proiectul de reciclare va da o mare
credibilitate i va a fi un excelent mod de a se lansa pe toate pie ele- int care vor ti
despre aceast afacere noua, inovatoare i solu iile pe care le ofer pentru
municipaliti i utilizatorii de compost fertilizator. Vom cuta n mod similar de
publicitate n form de tiri de la nivel local (RM), posturi de radio i televiziune.

Publicitate : Vom utiliza direct mail i strategii fa-n-fa de promovare pentru a

sensibiliza cu privire la produsele si serviciile noastre pe pie ele int. Anunuri la
radio i la televiziune, nu sunt sigure, vom evalua eficacitatea lor nainte de punerea n
aplicare n continuare.

Internet : Vom avea un site web de coninut agricole orientate spre educarea
potenialilor clieni despre beneficiile produselor i serviciilor noastre. Toate literatura,
carti de vizita, etc va include site-ul nostru i adresa de e-mail informa ii despre adres.

Promotii doua faz

Publicitate : Din momentul ce afacerea creste si se extinde vom continua s plasm

publicitate prin intermediul mass-media pentru a avea succesul deplin.

Internet : Vom continua s avem un site web cuprinztor. Site-ul va fi actualizat pentru
a oferi rspunsuri la ntrebri frecvente. Dup primele ase luni, i cu siguran dup
primul an, vom evalua viabilitatea de a avea clienti tinta prin publicitate pe site-ul
nostru, si invers, vom evalua viabilitatea de publicitate pe site-urile noastre int a
clientilor (dac este cazul).

Strategia de Dup acapararea ntregii piee a RM cu privire la ngraminte organice, urmtorul pas
dezvoltare n dezvoltarea pieei de desfacere va fi teritoriul statelor CSI i Uniunea European.

4. Organizarea producerii

5
4.1 Tehnologia de producere

Un rol special apartine deseurilor acumulate in localitatile rurale,care se caracterizeaza prin

continutul in ele a unei parti considerabile de substante organice extrem de pretioase pentru
agricultura. In localitatile rurale o pondere mare in volumul deseurilor organice o au cele animaliere.
Din lipsa de mijloace pentru evacuarea deseurilor si necunoasterea consecintelor depozitarii lor in
apropierea surselor de apa, in ograzile proprii, locuitorii de la sate contribuie la poluarea apelor
freatice si a solurilor cu compusi ai azotului (nitriti, nitrati, nitozoamine si amoniac), bacterii
patogene si alte toxine.

In legatura cu aceasta este necesar de mentionat ca prelucrarea deseurilor organice menajere, din
agricultura si din diverse ramuri ale industriei, este o problema actuala si de perspectiva.

Una dintre caile de solutionare a acestei probleme este viermicultura, care este un bun
transformator al deseurilor organice in biohumus. In calitate de transformator al deseurilor organice
serveste rama, Hibridul rosu de California, care foloseste in procesul de nutritie diverse genuri de
deseuri organice, care au trecut etapele procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare
depinde de tipurile dejectiilor folosite in calitate de substrat nutritiv pentru rame. Pentru dejectiile
vitelor mari cornute perioada de fermentare alcatuieste 5 - 7 luni, cailor - 5 - 6, ovinelor - 3 - 4,
porcinelor - 10 - 11, pasarilor - 14 - 16 luni.

Temperatura optima pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de catre rame constituie +
20... + 25 grade. La temperatura de + 14... +18 grade are loc oprimarea activitatii de reproducere, iar
la +7... + 12 grade ramele nu se inmultesc, iar la temperaturi mai scazute ele cad in hibernare.
Cresterea sau scaderea esentiala a temperaturii influenteaza negativ atat asupra reproducerii cat si
asupra gradului de prelucrare a deseurilor organice. O importanta deosedita pentru activitatea
normala a ramelor are umiditatea substratului nutritiv, care trebuie sa constituie 70 - 80 % (adica,
atunci cand se strange in pumn, apa sa curga printre degete). Micsorarea nivelului umiditatii
conduce la scaderea greutatii corporale si activitatii de prelucrare a substratului.

Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus. In
conditiile climaterice din Moldova tehnologia poate fi practicata la aer liber si formarea sectoarelor
noi poate fi efectuata de doua ori, in lunile aprilie si octombrie.

Scopul principal este prelucrarea completa a deseurilor organice, obtinerea biohumusului si

ameliorarea situatiei ecologice.
6
 5. Conducerea proiectului
5.1 Lista personalului

Implicare efectiv
Numele Funcia Responsabil n cadrul proiectului
(durata,luni)

Rusu Marin Manager de stabilirea strategiilor de Pe ntreaga durat de

implementare a
proiect implementare a
proiectului
proiectului(2 ani)
identificarea principalilor
parteneri ai proiectului
Bordian Sergiu Inginer ef Proiectarea liniei de producie 2 ani

Cecan Alina Biolog ef Proiectarea tehnicii de producere a 2 ani

produsului

5.2 Organigrama

Manager de proiect

Departamentu Departamen Departamen Departamen

l vnzri tul finane tul tul logistic
producere

5.3 Salariile i beneficiile

7
 Retribuirea muncii
Implicare efectiv n
Funcia
cadrul proiectului, luni
Salariu lunar,lei Salariu anual,lei

Manager de proiect 24 luni 15000 180000

Inginer ef 24 luni 6500 78000

Biolog ef 24 luni 6500 78000

6. Planul Financiar
6.1 Investiiile necesare

Durata de
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat
amortizare (ani)

Flux de mijloace Banca European pentru 300 milioane lei Sub form de grant
bneti Reconstrucie i
Dezvoltare

TOTAL: 300 milioane lei

6.2 Veniturile anuale prognozate

Vnzri prognozate anuale Suma (lei) Ponderea n vnzrile totale

Import 160 milioane 44,44

Export 200 milioane 55,56

TOTAL 360 milioane 100

6.3 Prognoza rezultatelor financiare

8
 N
Indicatori trimestri N+2 N+3 N+4 N+5
al
Venit din 39000000 43000000 56000000
90000000 370000000
vnzri 0 0 0
Alte venituri - - - - -
39000000 43000000 56000000
Total Venit 90000000 370000000
0 0 0
Cheltuieli
23060000 23060000 28070000
directe de 62600000 231420000
0 0 0
producie
12060000 12060000 13860000
Materie prim 30000000 120600000
0 0 0
Materiale
10000000 40200000 40200000 40200000 69300000
auxiliare
Combustibile
5000000 10050000 10050000 10050000 11550000
i energie
Servicii
subcontractan 5000000 10050000 10050000 10050000 11550000
te
Personalul de
12400000 49700000 49700000 49700000 49700000
producere
Altele 200000 820000

Cheltuieli
indirecte de 11600000 14500000 14000000 15000000 15000000
producie

Cheltuieli
general i 1000000 4000000 4000000 4000000 4000000
administrative

Cheltuieli de
5600000 5500000 5000000 6000000 6000000
transport
Servicii de
5000000 5000000 5000000 5000000 5000000
promovare
Alte cheltuieli
- - - - -
indirecte

Cheltuieli de 90000000 300000000 90000000 20000000 20000000

investiiei 0 0 0 0 0
70000000 280000000 70000000
Utilaj
0 0 0
20000000 20000000 20000000 20000000
Echipament 200000000
0 0 0 0
17340000 21440000 29430000
Profit brut 39000000 153080000
0 0 0
9
Impozitul pe
10800000 44400000 45600000 46800000 50400000
venit
12780000 16760000 24390000
Profitul net 28200000 108680000
0 0 0

Rentabilitate
a vnzrilor
(profit 43,33 41,37 44,46 49,86 52,55
brut/vnzri
nete *100%)

6.4 Prognoza fluxului mijloacelor bneti

Primul an Ani
Indicatori
trimestrial N+2 N+3 N+4 N+5

Soldul mijloacelor 30000000 186400000 300580000 123750000 247250000

bneti la nceputul
perioadei

ncasri bneti din 90000000 370000000 390000000 430000000 560000000

vnzri

Total ncasri 90000000 370000000 390000000 430000000 560000000

Pli furnizorilor 50000000 201000000 201000000 210000000 231000000

Pli bneti salariailor 12400000 49700000 49700000 49700000 49700000

Plata impozitului pe 10800000 44400000 45600000 46800000 50400000

venit

Alte pli 200000 820000 - - -

Total pli 73400000 255820000 296300000 306500000 331100000

Soldul mijloacelor 46600000 300580000 123750000 247250000 476150000

bneti la sfritul
perioadei

Rentabilitatea investiiei pe baza ratelor de rentabilitate

10
 Profit operaional
1. Rata rentabilitii comerciale RRCtrimestrial=
100 = 38875460/90000000 = 43,19
Cifra de afaceri net

Rrc N+2= 42155774/370000000=11.39

Rrc N+3=43668785/390000000=11.19

Rrc N+4=45213533/430000000=10.51

Rrc N+5= 47891147/560000000=8.55

2. Rata rentabilitii financiare

Pnet
100
RRF N trimestrial == CP = 28200000/50000000=56.4

RRF N+2= 108680000/50000000*100=217.36

RRF N+3= 127800000/50500000*100=253.06

RRF N+4= 167600000/50900000*100=329.27

RRF N+5= 243900000/51000000*100=478.23

Profitul nainte de imp . idobnzi

100
3. Rata rentabilitii economice a ntreprinderii ROATrimestrial= TA =

39000000/77000000*100=50.64

ROA N+2= 153080000/78000000*100=196.25

ROA N+3= 173400000/80000000*100=216.75

ROA N+4=214400000/100000000*100=214.4

ROA N+5= 294300000/500000000*100=58.86

11
 TA
4. Rata solvabilitii generale RSG Trimestrial= TD = 77000000/100000000=0.77

RSG N+2= 78000000/99000000=0.78

RSG N+3= 80000000/98000000=0.81

RSG N+4= 100000000/97000000=1.03

RSG N+5= 500000000/96000000= 5.2

Pnet
5. Rentabilitatea cifrei de afaceri RCATrimestrial= Cifra de afaceri = 28200000/90000000= 0.31

RCA N+2= 108680000/370000000= 0.29

RCA N+3= 127800000/390000000= 0.32

RCA N+4= 167600000/430000000= 0.38

RCA N+5= 243900000/560000000= 0.43

DT
6. Gradul de ndatorare GTrimestrial CP = 100000000/50000000=2

G N+2 = 99000000/ 50000000 =1,98

G N+3 = 98000000/50500000 = 1,94

G N+4 = 97000000/50900000 =1,9

G N+5 = 96000000/51000000 =1,88

InvTotal
Durata de recuperare a investiiei = Profit anual = 300000000/90000000= 3.33

12
 7. Riscurile procesului tehnologic

Matricea riscurilor

Impact
Probabilitatea (mic-
Descrierea riscului (mic-1; mediu-2; Scor total:
1; mediu-2; mare-3)
mare-3)

1. Insuficiena de materie prim 2 3 6

2. Creterea duratei ciclului de 2 3 6

producere a produsului

3. Creterea preului la materie 1 2 2

prim

Analiza riscurilor

Categoria i denumirea riscului Consecine Msuri de prevenire

1. Insuficiena de materie prim Stoparea procesului de Formarea depozitelor de acumulare a

producie materiei prime, ntreinerea relaiilor
cu partenerii de afacere

2. Creterea duratei ciclului de Fluxul de mijloace bneti Apelarea la mprumuturi pe termen

producere a produsului ntrzie s ajung la firm scurt de la bnci, i furnizori

3. Creterea preului la materie Creterea efortului financiar Acordarea de avantaje clienilor

prim a firmei, creterea costului de fideli, ce procur cantiti duble.
producie

13
 Concluzie

Aceast inovaie va oferi o alternativ rentabil municipalitii de a depozita deeurile, precum i

va contribui la satisfacerea cererii n cretere de ngrminte organice pentru deintorii de soluri.
Materialul principal utilizat este nmolul deeurilor umane.

Reciclarea poate ajuta considerabil mediul inconjurator prin faptul ca s-ar diminua cantitatile de
gunoaie depozitate si s-ar reduce poluarea, dar totodata ar avea si un efect benefic asupra economiei
mondiale. Asadar, a recicla nseamna sa consumi eficient,sa refolosesti ,sa transformi materia, astfel
incat sa existe permanent un circuit al materiei care poate fi refolosita mereu si care sa produca
efecte benefice atat pentru oameni cat si pentru mediul inconjurator.

Pana la urma reciclarea face parte din procesul de modernizare,de civilizatie, asa incat ,acordand
importanta acestui fenomen nu numai ca folosim intr-un mod eficient resursele,nu facem risipa si
poluam mai putin,dar dam si dovada de un popor civilizat, deschis pentru dezvoltarea unor procese
si tehnologii menite sa vina in sprijinul mediului care ne inconjoara si din care,ne place sau
nu,facem parte si noi.

14