Escara

Escara (ulcerul de decubit) reprezinta o leziune a pielii rezultata din

exercitarea unei presiuni locale de durata. In pozitia asezat sau culcat, corpul
uman exercita o presiuneasupra suprafetei de sprijin, aceasta exercitand o
contrapresiune asupra suprafetei pielii cu care se afla in contact.

Pe termen scurt, pielea poate tolera niveluri ale presiunii peste valoarea
normala (fiziologica), dar in cazul in care presiunea persista, se poate ajunge,
din cauza comprimarii vaselor capilare, la o circulatie sangvina deficitara si la
o lipsa de oxigen (hipoxie). Organismul uman reactioneaza la aceasta leziune
incipienta printr-o durere de avertizare. In cazul unui organism sanatos, mobil,
acest semnal determina o schimbare a pozitiei, care elibereaza zonele
comprimate ale pielii.

In situatia in care pacientul nu constientizeaza aceasta durere, de exemplu in

cazul unei imobilitati totale, ca urmare a pierderii cunostintei, in cazul
unei imobilitati relative din cauza unor dureri puternice, afectiuni febrile, stari
de dementa, senilitate etc., comprimarea zonei respective persista. Circulatia
sangvina, deja insuficienta, duce la acumularea de produse metabolice toxice
in tesuturi si edem.

In cazul in care zona afectata este eliberata complet de presiune, celulele se

mai pot regenera in aceasta faza, deoarece reactiile inflamatorii favorizeaza
eliminarea produselor metabolice toxice. Daca presiunea persista, tesuturile
mor, avand ca efect aparitia necrozelor si ulceratiilor (escarelor).

Perioada in care tesuturile rezista la efectul presiunii, fara a suferi leziuni, este
de aproximativ doua ore. Acest efect este influentat in principal de intensitatea
presiunii exercitate, dar si de starea generala a pielii. De exemplu, o piele mai
tanara, elastica, este mai rezistenta la presiune decat o piele subtiata,
imbatranita. In plus, starea generala de sanatate a pacientului joaca un rol
important in evolutia escarei.