Apel la Traditii

Referat stiintific
 Trebuie sa recunoastem ca societatea contemporana romaneasca trece
printr-o criza de identitate culturala. Avem tendinta de a aprecia si a asimila
orice eveniment sau sarbatoare a unui alt popor, asa-zise valori care sunt
aduse printr-o infuzie de catre mass-media si publicitate. Aceste noi traditii
tind sa se impamanteneasca in propria noastra cultura nu datorita lipsei unei
traditii proprii ci a catorva factori din care vom desprinde doar doi care par
cei mai banali si importanti in acelasi timp, anume o ospitalitate dusa la
extrema din care reiese cel de-al doilea factor, convingerea ca orice lucru
provenit dinspre Occident este bun. In setea noastra de a fi la moda
omitem importanta propriilor noastre valori si dezvoltarea lor.
Dupa cum afirmam anterior, acesta infuzie de noi traditii nu vine pe un
teren steril, insa este ajutata de lipsa de educatie si interes a paturii tinere
din societatea noastra care considera tot ce este legat de propriile noastre
traditii ca fiind antic si neinteresant.
Consider ca este de datoria noastra ca formatori sa readucem in
atentia tinerilor nostrii importanta valorica a propriei identitati ca fiind o
radacina puternica ce ne mentine acorati pe acest pamant. Asa cum afirma
John Sawhill, o societate este definita nu numai prin ce creaza, dar si prin
ceea ce refuza sa distruga.
Ca o solutie adaptata la orele de Educatie plastica, trebuie sa
aprofundam mai mult tematicile legate de sarbatorile noastre, insistand
asupra semioticii si a semnificatiilor acesteia, tinand cont de faptul ca
semnele respective le regasim atat in ceramica de Cucuteni, Horezu cat si in
costumele traditionale romanesti, obiectele artizanale, ornamentele caselor
vechi, incondeiatul oualor. Aceste semen au fost piatra de temelie a unor
artisti precum Brancusi.

Vom expune pe scurt cateva din semnele primordiale utilizate in

traditia romaneasca. Vom incepe cu SPIRALA, care in cele mai vechi
reprezentari nu apare niciodata singura; este nevoie de cel putin doua: o
PERECHE; spiralele, utilizate in forme ca: Coarnele berbecului (reprezentend
energie masculine, virilitate), Maini pe solduri (e semnul feminin
corespunzator, ce reprezinta putere feminina, forta de seductie), Sfaditele
(principii opuse, care nu pot exista separat, se atrag si se resping in acelasi
timp), Carligul ciobanului (doua spirale opuse, dar legate, ca sa exprime mai
bine legatura: pierdut-gasit, dus-intors, inceput-sfarsit, etc)
O spirala singura, se foloseste, evident, in ceramica de Horezu. Insa
aici spirala se naste din miscarea fireasca, din tehnica de producere si
decorare. Dar oamenii au desenat spirale mult inainte de a inventa roata
olarului si, desi e greu sa cioplesti in piatra, s-au chinuit sa faca mereu doua.
Se zice ca spirala e viata in evolutie, dar pentru o noua viata este intai
nevoie de virilitate si seductie.

Un alt semn primordial este Coloana. Inaltarea spre Cer a obsedat

omnul in toata existenta sa. Coloana romboidala, in zig-zag, este semnul
legaturii intre Cer si Pamant. Poate ca acest zig-zag este semnul fulgerului,
prin care Cerul a daruit omului Focul. Sau poate cele doua zig-zag-uri fata in
fata se pot intelege si ca doua scarite: una pentru a urca spre Cer, una
pentru a ajunge pe Pamant; astfel, avand coloana, omul nu mai este izolat; el
poate comunica cu tot Universul. Mai apoi, din coloana, oamenii au dezvoltat
si alte simboluri: rombul, unghiurile, scaritele, clepsidra.
Rombul. Pentru primii agricultori, indestularea, fertilitatea solului a fost
vitala. Ei au reprezentat-o prin romb. Semnul sacru al fertilitatii solului, a stat
pretutindeni in centrul de interes al compozitiilor grafice; a fost imbogatit cu
romburi concentrice, sau umplut cu diverse hasuri cu linii oblice sau
orizontale. In timp, rombului i s-au adaugat mai multe elemente, explicatii,
detalieri.
Unghiul. El este simbolul zeitatilor, semnul vietii indestulate, sensul
vietii.
Segmentele. Simbolizeaza multimea, numarul. Doua linii gemene
redau puterea perechii, dualitate. Trei linii paralele amintesc cele trei etape
ale vietii: nasterea, cunoasterea de sine, moartea
Cercul. cercul este simbolul regenerarii, al miscarii fara de inceput si
sfarsit. Daca vedem doua cercuri concentrice cu hasura intre ele, acest
concept aminteste ca regenerarea este posibila doar in prezenta apei.
Cercul, impreuna cu spirala, voluta si alte linii curbe, au fost considerate
semne Ceresti, reprezentand puterea Cerului asupra vietii.
Acestea sunt simbolurile primordiale, temelia semioticii poporului
roman. Le intalnim peste tot in traditii dar si in zilele noastre, Semnele sunt
un alfabet care vorbeste despre noi: ce-am crezut, ce-am iubit; ce am fost si
ce-am putea fi.
Motivele si rostul lor s-au transmis din generatie in generatie cu SFINTENIE.
Eu le adun cu GRIJA si le desenez cu ATENTIE, in speranta ca voi le veti duce
mai departe cu RESPECT.
Ele apartin poporului roman, nimanui si tuturor.