Bunaaa, astea sunt raspunsurile mele

1. Judecator
2. Deoarece ma atrage foarte mult aceasta meserie si vreau
sa invat foarte tare cum e sa cantaresti o situatie si sa iei
decizia cea mai buna si cinstita. Consider si ca te ajuta foarte
tare sa te dezvolti ca si persoana, atata timp cat comunici
mult cu orice lume. E, de asemenea, si un boost pentru ego-
ul tau, fiind cea mai importanta persoana din camera atunci
cand ai un caz de judecat.
3. Avocat: nu stiu de ce exact am renuntat la aceasta idee.
Probabil ca e prea mult de munca. Cand eram in clasa I imi
doream sa fiu astronaut pentru ca eram foarte lunatica (inca
sunt).
4. Faptul ca ne axam prea mult pe teorie si nu pe practica.
Testele constau doar in memorare a unei informatii banale ce
nu te ajuta pe viitor. Sistemul educational actual are foarte
multe goluri, nu are rost sa intru in detalii.
5. Multe, incepand cu modul in care elevii percep profesorii.
Organizarea, materia. As pune mult mai mult accent pe
practica si nu pe teorie. As lasa fiecare elev sa isi aleaga ce
materie vrea sa studieze, cum de altfel se intampla si in alte
tari de afara.
6. Sa fie mai bun si mai tolerant. Deoarece vreau pace in
lume/
7. Si, si. Meseria aleasa de mine are ca scop ajutarea altor
persoane, dar cum am mentionat si la punctul 2, are foarte
mult beneficii si pentru mine ca fiinta umana.
8. Nu am nimic dupa care ma ghidez. Probabil ca am dat de
inteles ca sunt o persoana foarte hotarata pana acum, dar
de-abia daca stiu pe ce lume ma aflu. Inca sunt la varsta la
care abia incep sa ma descopar. Totusi, un cuvant ar fi
"utopie".
9. Sa am succes si sa ajut la imbunatatirea planetei din
punct de vedere social si cultural, daca nu se va pierde pana
atunci. Asta e pe larg. Vreau sa profit de viata la maxim si sa
nu am niciun regret atunci cand va fi pe duca.
10. Mi-e foarte frica de esec, desigur. Chiar daca am avut
parte de multe pana acum si as putea sa spun ca sunt
experimentata, tot ma ingrozeste acest gand.
11. Inca nu stiu. Vreau sa o schimb, evident. Si sunt sigura
ca o voi face intr-un fel sau altul. Sunt fragila si am nevoie de
timp sa o iau incetul cu incetul in fiecare zi spre o lume mai
buna. Consider ca am timp sa imi dau seama. Fiecare om are
in el o pata de culoare.
12. Aici depinde. Stiu sigur ce vreau sa fac pe plan
profesional (sau cel putin asa cred). Nu stiu, astept sa mai
cresc sa vad cum mi se va schimba mentalitatea pana
atunci. In momentul actual ma bucur de viata, sau macar
incerc sa o fac.
13. Generatia mea este foarte misto. Chiar daca avem de a
face cu copii din ce in ce mai emotivi si cu probleme psihice
(severe sau nu), mi se pare ca generatia mea (cat si clasa
mea) a primit un boost de creativitate si entuziasm. Sunt
foarte multi adolescenti interesati de cultura si de arte, de a
se perfectiona prin cunoastere, iar asta ma bucura nespus.
Sunt fericita ca generatia mea o ia spre calea cea buna
(majoritatea) si ca suntem in sfarsit dispusi sa ne facem
auziti.
14. Eu sunt un caz mai fericit, ceea ce inseamna ca sunt cam
pe aceeasi lungime de unda cu ai mei. E foarte tare sa ai
parinti care te inteleg si care te sustin in tot ceea ce faci. Ei
vor de la mine ca eu sa fiu fericita si sa urmez in viata tot
ceea ce am propus. Sunt sigura ca imi vor fi alaturi orice s-ar
intampla. Am noroc ca sunt niste oameni foarte deschisi ce
gandesc pe mai multe planuri, iar acest lucru m-a ajutat sa
ma dezvolt foarte mult.
15. Daca ar fi dupa mine si dupa firea mea foarte analitica si
organizata (in cele mai multe cazuri), eu as zice ca la 17-18
ani sa fiu gata pentru pasul urmator. Dar cine stie ce lucruri
imi vor trece prin cap pana atunci. Incerc sa nu ma stresez si
sa am incredere in fortele proprii, totul va fi bine la final.
Daca nu e bine, atunci nu s-a sfarsit.