SEGMENTAREA IMAGINILOR

EXTRAGEREA CONTURURILOR

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Segmentarea = descompunerea imaginii in partile sale componente.

(reducerea numarului de culori dintr-o imagine este un caz particular)

Segmentare :
- orientata pe regiuni
- orientata pe contururi
(abordari duale)
Contur:

margine a unei regiuni

zona de variatie puternica a valorilor pixelilor

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

1
 C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Extragere contur = identificare a pixelilor in a caror vecinatate

se produc variatii importante ale valorilor (nivelului de gri).

Marimea variatiei = intesitatea tranzitiei / conturului

Directia variatiei = directia perpendiculara tranzitiei / conturului

Extragerea conturului prin tehnici derivative

(gradient al functiei imagine).

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

2
Tehnica de gradient

Fie imaginea f, modelata printr-o functie continua de doua variabile.

Derivata functiei imagine dupa o directie r oarecare este:

f ( x, y ) f ( x, y ) x f ( x, y ) y
= +
r x r y r
y
f ( x, y ) f ( x, y ) f ( x, y )
= cos + sin
r x y

r f ( x, y )
= f x cos + f y sin = F ( )
x
r

derivate dupa directii ortogonale fixate

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Tehnica de gradient

Ceea ce intereseaza este :

directia r dupa care derivata este maxima

(pe ce directie este tranzitia cea mai puternica)
valoarea maxima a acestei derivate
(cat de puternica este tranzitia)

f ( x, y )
= f x cos + f y sin = F ( )
r
Trebuie studiata variatia acestei expresii in functie de .

f ( x, y )
= fx cos + f y sin = f x sin + f y cos
r

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

3
Tehnica de gradient

f ( x, y )
= f x sin + f y cos
r fy
0 = arctan
f ( x, y ) fx
=0
r directia pe care apare
variatia maxima.

Variatia maxima este :

f ( x, y ) f ( x, y )
max = = 0 = f x cos + f y sin = 0 = f x2 + f y2
r r

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Tehnica de gradient

Implementare:

calcul derivate verticala/ orizontala in fiecare pixel

calcul variatie maxima in fiecare pixel

daca variatia maxima intr-un pixel este suficient de mare,

pixelul respectiv este pixel de contur

pentru pixelii de contur se calculeaza orientarea

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

4
Tehnica de gradient

Ce inseamna in discret derivarea pe directia orizontala/ verticala ?

Derivarea este o operatie liniara, deci se va implementa printr-un

filtru liniar (definit de nucleul/ vecinatatea de filtrare).

Pentru o comportare derivativa suma ponderilor vecinatatilor este

nula.

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0
derivate pe directie orizontala derivate pe directie verticala
Wy Wx
C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Tehnica de gradient harta binara

de contururi
f ( x, y )
max = f x2 + f y2
r
fx(m,n) harta de intensitati
Wx
de tranzitie Comparator
f fy(m,n) fy
Wy 0 = arctan
fx
harta de orientari

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

5
Tehnica de gradient

Dezavantaj: derivata amplifica zgomotul.

Derivata trebuie combinata cu o filtrare de netezire, care sa o

preceada.
Netezirea trebuie sa fie orientata, pe directie perpendiculara
directiei de derivare.

0 1 0 0 0 0 1 0 1
0 c 0 1 0 1 = c 0 c
1 0 1 nuclee
0 1 0 0 0 0 rotite
cu 90
0 0 0 0 1 0 1 c 1
1 c 1 0 0 0 = 0 0 0
0 0 0 0 1 0 1 c 1

Tehnica de gradient

Valori particulare pentru constanta de ponderare c:

Wy Wx
1 0 1 1 1 1
c=1 1 0 1 0 0 0 gradient Prewitt
1 0 1 1 1 1

1 0 1 1 2 1
c= 2 0 0 0 gradient izotrop
2 0 2
1 0 1 1 2 1

1 0 1 1 2 1
c=2 0 0 0 gradient Sobel
2 0 2
1 0 1 1 2 1

6
Operatorul compas

Nu toate orientarile sunt utile: precizia de reprezentare pe o

grila discreta a unei drepte cu o orientare fixata este limitata.

Se pot reprezenta usor verticale, orizontale, diagonale.

De ce sa nu se calculeze intensitatea de variatie a imaginii numai

dupa aceste directii ?

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

harta binara
W0 f0(m,n) de contururi

W1 f1(m,n) max f
i = 0...7
i

harta de intensitati
W2 f2(m,n) de tranzitie Comparator

W3 f3(m,n)

f W4 f4(m,n)

W5 f5(m,n) harta de orientari

arg max f i

f6(m,n) 4 i = 0...7
W6

W7 f7(m,n)

7
Operatorul compas
N=0 Pornind de la o vecinatate de
baza, restul vecinatatilor se obtin
V=6 E=2 prin deplasari circulare ale
frontierei vecinatatii cu o pozitie.

S=4
1 0 1 2 1 0 1 2 1
2 0 2 1 0 1 0 0 0
....
1 0 1 0 1 2 1 2 1
Sobel E Sobel SE Sobel S

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Contururile extrase nu sunt finale: in general sunt groase

si au puncte lipsa (inchiderea contururilor se face prin folosirea
informatiei de orientare si reducerea pragului de definitie a
pixelilor de contur).

Exista extractoare optimale ale contururilor, in sensul

pastrarii pozitiei spatiale a tranzitiei (localizare) si identificarii
tranzitiilor lente (precizie) filtrele Canny si Deriche.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

8
Modelarea 1D

S(x) - muchie ideala de inaltime H

n(x) - zgomot alb, gaussian, aditiv
I(x) - muchie reala

I(x) = S(x) + n(x)

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Filtrul liniar cautat : f

Pentru implementarea discreta a filtrului, folosind o fereastra

centrata de dimensiune K, avem:

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

9
 Raportul semnal-zgomot la o pozitie oareacare x0 este:

Criteriul 1 de optimizat: maximizarea raportului semnal-zgomot

in pozitia de tranzitie (muchia), cu constrangerea ca raspunsul pentru
un semnal constant sa fie nul.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Criteriul 2 de optimizat - localizarea buna: minimizeaza eroarea

patratica medie dintre pozitia reala a muchiei si cel mai apropiat
varf din raspunsul filtrului r(x).

xl* este pozitia unui maxim local in raspunsul filtrului.

Maximizarea lui SNR x LOC produce acelasi filtru optim,

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

10
Criteriul 3 de optimizat - maxime rare: varfurile (maximele)
din raspunsul filtrului r(x) trebuie sa fie, in medie, separate de
cel putin o distanta xPeak (impusa).

Filtrul optim depinde de raportul xPeak/K.

Pentru un raport mai mare ca 0.5, filtrul optim seamana cu o
derivata de gaussiana.

cu

Criteriul 3 este important, intrucat el stabileste parametrul de

proiectare al filtrului: largimea de banda = dispersia gaussienei
de baza din care provine filtrul optim.

Cu cat dispersia r creste, detectia (SNR) se imbunatateste

si localizarea (LOC) devine mai putin precisa.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

11
Canny 2D
Ca si la tehnica simpla de gradient, extragerea contururilor se
bazeaza pe amplitudinea derivatei directionale in directia
perpendiculara conturului local.

normala:

gaussiana:

derivata
directionala:

Directia tranzitiei celei mai abrupte e data tot de gradient:

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Implementare Canny 2D

S ( x ) = Rx2 + R y2
Rx(m,n) harta de intensitati
Wx
de tranzitie Detectie varf
f Ry(m,n) Ry
Wy 0 = arctan , pt S ( x ) > Thr
Rx

Detectie varf = suprimare non-maxime in directia normalei,

multi-scala si praguire cu histerezis de-a lungul conturului.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

12
Observatii

Derivata partiala a gaussianei pe o directie

Dimensiunea suportului filtrului

de obicei K = 7, 9, 11 pentru r = 1, 4/3, 5/3

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Rx
I

S
Ry eliminarea valorilor ne-maximale
pe dir. perpendiculara conturului.

13
In practica - suprimarea non-maximelor locale
- praguire cu histerezis

directia perpendiculara
pe contur
q este un punct pastrat ca
maxim daca valoarea sa
(gradientul imaginii in q)
este mai mare decat valorile
din punctele alaturate, r si p.

contur valorile acestea trebuiesc

interpolate.

14
In practica - suprimarea non-maximelor locale
- praguire cu histerezis

Se folosesc doua praguri de selectie a punctelor de contur:

- un prag mare de selectie a unui punct sigur de contur (maxim in
harta de intensitati de tranzitie sau gradient)
- un prag mic care selecteaza puncte din vecinatatea punctului
de gradient mare - urmareste obtinerea de muchii continue chiar cand
variatia gradientului muchiei este mica.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

modele de muchii (contururi)

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

15
Zero-crossing (Marr)

Folosirea derivatei secunde pentru detectia contururilor.

Raspunsul maxim al derivatei intai este trecerea prin zero a

derivatei a doua.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

In practica se foloseste operatorul LoG - Laplacian of Gaussian

(pt a include prop de netezire in operator).

( x2 + y2 )
2 x2 1
G ( x , 2
) = 1 2e 2 2
x 2 2

( x2 + y 2 )
2 y2 1
G ( y , 2
) = 1 2e 2 2
y 2 2

( x2 + y2 )
1 x2 + y2
2 G( x , y , 2 ) = 2 2 e

2 2
2
Mai ramane problema determinarii trecerilor prin zero

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

16
 C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Cvadrante de impartire a vecinatatii 3x3

a punctului curent verificat pt
tranzitia prin zero.

Tranzitia prin zero inseamna ca intre 2

cvadrante valoarea derivatei isi schimba
semnul.

Deci vom avea de determinat daca exista

un cvadrant de valoare medie pozitiva si
un cvadrant de valoare medie negativa.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

17
 SEGMENTAREA IMAGINILOR

EXTRAGEREA CONTURURILOR:
Metode ne-derivative

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Metode neliniare

Gradientul morfologic
grad f = f b f b == max - min
b = element structurant plat

Conturul interior/ exterior (morfologic)

f=fbf se poate arata ca, pentru

un element structurant plat cu
f=f fb
suport V8, acesta este un
operator compas

Metodele produc harti de intensitati de tranzitie, ce trebuie

praguite.
C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

1
 contur exterior
element structurant plat
cu suport 5 x 5
gradient morfologic

contur interior

Operatori morfologici directionali

(V4)
(V8 - V4)

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

2
Abordarea de suprafata

Local (in jurul pixelului curent testat) valorile functiei imagine

sunt vazute ca punctele unei suprafete, ale carei variatii determina
caracteristicile de contur sau interior de regiune uniforma.

Suprafata inseamna reprezentarea in 3D - triplete (x, y, f(x,y)).

Suprafetele pot fi aproximate/ interpolate cu forme analitice;

formele analitice pot fi analizate matematic pentru a determina
exact tranzitii, pante, inflexiuni,

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

3
Aproximarea suprafetei: cea mai potrivita cuadrica

In jurul pixelului curent suprafata functiei imagine este aproximata

in sensul erorii patratice minime cu o functie cuadrica (forma
patratica):
pixel curent - (m,n)

Coeficientii A - E se determina din minimizarea erorii patrice

medii de aproximare a valorilor reale din imagine, in vecinatatea
pixelului curent, prin valoarea functiei de suprafata, z.

, cu

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Pentru o vecinatate V8 (3 x 3), eroarea de aproximare este:

Coeficientii se obtin din anularea derivatelor partiale ale erorii dupa

A - E:

4
Solutii :

Expresii liniare, se pot obtine prin filtrari liniare ale imaginii cu

nuclee de filtrare convenabil alese.

Ce intereseaza este insa expresia analitica a variatiei suprafetei,

adica ecuatia analitica a planului tangent la suprafata in pixelul
curent.

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Ecuatia planului tangent suprafetei va fi deci:

Derivatele imaginii (ale suprafetei) sunt date de coeficientii

C si D (coeficientii liniari din expresia planului tangent).
Ce erau insa C si D, dpdv al implementarii si formulei de calcul ?

Prewitt !

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

5
Aproximarea suprafetei: cel mai potrivit plan

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Aproximarea suprafetei: cea mai potrivita cubica

(abordarea topografica - relief)

Suprafata este vazuta ca relieful unui teren (creste si vai).

Ecuatia de tip cubic:

Coeficientii se determina prin aproximarea in sensul erorii patratice

medii minime intr-o vecinatate 5 x 5 a pixelului curent. Modul de
calcul este analog celui de la aproximarea cu cuadrica, rezultand
coeficienti ce pot fi calculati prin filtrarea liniara a imaginii cu masti
convenabil alese.

Suprafata este apoi reprezentata in coordonate polare (, ).

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

6
 C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Determinarea vailor si crestelor se face prin:

, adica

De unde directia de tranzitie este:

Apoi, distanta pana la profilul de tranzitie este :

si este acceptat daca < 0.5

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

7
Varianta: modelarea locala a suprafetei prin baza de polinoame

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Modelul Hueckel al contururilor

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

8
Metoda Mero si Vassy

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

Alte metode

tehnici de relaxare bazate pe modelare Markov

tehnici de detectie statistica

tehnici bazate pe conceptul de contururi active

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

9
Masuri de calitate pentru detectoarele de contur

- precizia de localizare pentru imagini de test marcate

- procentul de detectie a muchiilor

C. VERTAN
LABORATORUL DE ANALIZA I PRELUCRAREA IMAGINILOR

10