Drept Privat Roman

Prof.Emil Molcu

Drept Privat Roman

Curs 1

8.10.2013

Introducere.

1. Obiectul dreptului privat roman

Dreptul roman - cuprinde ansamblul normelor juridice instituite sau sanctionate de statul roman si
este un sistem extrem de vast si de complex, format din numeroase ramuri si institutii juridice.
11
Sistemul juridic roman a trait o viata milenara, cci isi are originea in epoca fondarii Romei si s-a
aplicat pana la moartea imparatului Justinian, adica din sec 8 .Hr. pana in secolul 6 d.Hr.

Pentru a intelege specificul dr roman trebuie sa retinem ca la origine si romanii ca si celelalte

popoare ale antichitatii au confundat dr cu religia si cu morala, dar spre deosebire de celelalte popoare
ale lumii antice, romanii au depasit aceasta confuzie si au realizat o distinctie clara intre normele dr,
normele religioase si normele de morala, dovada ca inca din epoca veche romanii au desemnat
normele dr prin cuvantul jus iar normele religioase prin cuvantul fas.

Mai mult decat atat, la romani gandirea juridica/ideologia juridica si-a pus amprenta asupra
intregii ideologii si de aceea se spunea in antichitate ca asa cum grecii sunt un popor de filozofi,
romanii sunt un popor de juristi. Iar daca tanarul cetatean roman dorea sa se afirme in viata publica,
trebuia sa faca dovada ca a fost discipolul unui mare jurisconsult (jurisconsultii erau oameni de stiinta,
cercetatori ai dreptului).

Prin urmare, la romani accesul la viata publica era conditionat de cunoasterea aprofundata a
dreptului. Si cu toate acestea, in unele texte juridice clasice constatam ca persista stravechea confuzie
dintre drept, religie si morala, desi aceasta confuzie fusese depasita de mult in practica juridica.

Spre ex: printr-un text din opera legislativa a imparatului Justinian, ni s-a transmis definitia
jurisprudentei sau definitia stiintei dreptului. Potrivit acelui text, jurisprudentia est divinarum atque
humanarum rerum notitia justi atque in justi scientia, =>jurisprudenta este cunoasterea lucrurilor
divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept.

Constatam ca in aceasta definitie dr se confunda si cu religia si cu morala. Apoi, printr-un text

al marelui jurisconsult clasic Ulpian, ni s-au transmis principiile fundamentale ale dr.

Potrivit lui Ulpian juris praecepta sunt hec, honeste vivere ,alterum non ledere, suum
cuique tribuere,=> principiile dreptului sunt acestea: a trai in mod onorabil, a nu vatama pe altul,
a da fiecaruia ce este al sau. In acesta def dr se confunda cu morala, deoarece primul principiu tine de
domeniul moralei, iar urmatoarele 2 sunt de domeniul dr.

Marele jurisconsult clasic Celsus ne-a transmis o definitie a dr, potrivit careia jus est ars boni
et equi,=> dreptul este arta binelui si a echitabilului. Si de data aceasta, dr se confunda cu morala,
deoarece conceptul de bine este de domeniul moralei, iar conceptul de echitate, are la romani 2
sensuri: 1 sens moral si un sens juridic.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

Faptul ca in unele texte juridice clasice persista confuzia dintre drept, religie si morala, desi ea
fusese depasita de mult in practica, isi are explicatia sa.

In primul rand romanii au fost un popor profund conservator, un popor care nu a renuntat la
valorile sale traditionale, chiar daca unele dintre acele valori erau depasite de noile realitati.

In al doilea rand, romanii au fost profund pragmatici, aveau un ascutit simt practic, iar
aceasta trasatura a psihologiei lor si-a pus amprenta si asupra cercetarii fenomenului juridic, dovada
ca jurisconsultii romani nu-si incepeau lectiile cu introduceri teoretice, ci cu expunerea unor spete pe
care le analizau impreuna cu discipolii lor si constatau ca intre acele cazuri exista elemente comune
pe baza carora incercau sa formuleze anumite principii juridice. Insa acele principii erau consacrate,
adica erau recunoscute ca atare de toti jurisconsultii, numai daca ofereau solutii optime tuturor 11
cazurilor practice dintr-un anumit domeniu.

In al treilea rand, romanii nu aveau vocatia teoriei, dimpotriva aveau fobia ei, spre deosebire
de greci, care erau maestri ai teoriei, astfel incat romanii au formulat putine definitii si acelea
,imprumutate de la greci (def nu se confunda cu principiile dr, deoarece def sunt creatii ale teoriei, iar
principiile sunt creatii ale practicii).

Ori grecii nu au facut distinctie intre dr si morala, dimpotriva, ei considerau ca dr este o

componenta a moralei. Practica juridica romana a creat acele concepte, categorii, principii si institutii
care s-au dovedit instrumente ideale ale gandirii juridice, astfel incat au fost receptate si aplicate cu
deplin succes atat in evul mediu, cat si in epoca moderna. Aceasta evolutie a fost posibila intrucat
romanistii s-au preocupat foarte serios de reconstituirea valorilor juridice romane inca de la inceputul
evului mediu.

Astfel, in sec 7 d.Hr. in orasul Ravena s-a fondat prima scoala de dr roman. Scoala care si-a
propus sa reconstituie tezaurul gandirii juridice romane. In sec 10 in orasul Pavia s-a fondat o scoala
de dr similara, insa lucrarile elaborate de reprezentantii acelor scoli s-au pierdut. De aceea noi,
modernii le cunoastem exlusiv din surse indirecte.

Cert este ca acele lucrari nu au putut avea un nivel stiintific notabil, intrucat in mod sigur
profesorii acelor scoli nu au cunoscut digestele imparatului Justinian (o culegere de fragmente din
lucrarile jurisconsultilor clasici, lucrari care s-au pierdut, pe cand digestele s-au pastrat, au ajuns pana
la noi, astfel incat pe baza digestelor au putut fi reconstituite lucrarile jurisconsultilor clasici).

In sec 11 in orasul Bologna, prof. Irnerius a fondat scoala glosatorilor. Glosatorii s-au condus
in cercetarile lor dupa metoda exegetica, in sensul ca ei au comentat de asa maniera textele juridice
romane, incat acele texte sa poata fi intelese si de cei care nu aveau pregatire de specialitate. Acele
explicatii sunt denumite glose. Insa acele glose nu s-au aplicat in activitate instantelor judecatoresti,
incat scoala glosatorilor nu a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentant al acestei scoli a
fost prof Acursius, care a scris Marea Glosa, care cuprinde peste 96000 de comentarii.

In sec 14 tot la Bologna, prof. Bartolus a fondat scoala postglosatorilor, care s-au condus dupa
metoda dogmatica, caci ei nu au cercetat nemijlocit textele juridice romane, ci au cercetat glosele cu
scopul de a extrage din acele glose principii juridice care sa fie aplicate in practica instantelor
judecatoresti. Prin urmare, scoala postglosatorilor a avut o finalitate practica, iar principiile formulate
de postglosatori s-au aplicat nu numai in Italia, ci in intreaga Europa de apus, mai cu seama in

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

Germania, pentru ca germanii in sec 15 au renuntat la dr lor national, intrucat era primitiv si au preluat
principiile formulate de postglosatori, le-au adaptat si le-au aplicat la realitatile din Germania feudala.

Pe acesta cale, in sec 16, in Germania s-a format un nou sistem de dr pe care il denumim
uzus modernus pandectarum sau uzus hodiernus pandectarum adica dreptul modern al
pandectelor sau dreptul de astazi al pandectelor (grecii desemnau digestele lui Justinian prin cuvantul
pandecte).

In sec 16 in Franta, prof Alciat a fondat scoala istorica a dr roman. Aceasta scoala a marcat o
inflorire a cercetarilor de dr roman, intrucat reprezentantii acestei scoli au valorificat pe langa textele
juridice romane si informatii din alte domenii, cum ar fi istoria, filozofia, filologia. Cel mai valoros
reprezentant al acestei scoli a fost prof Jaque Cujas care pentru prima oara a incercat sa reconstituie 11
lucrarile jurisconsultilor clasici pe baza digestelor.

La inceputul sec 19 (1802) prin prelegerile pe care le-a tinut la univ din Marbourg, prof
Savigny a fondat noua scoala istorica a dr roman, scoala care a marcat o noua inflorire a cercetarilor
de dr roman pentru ca in conceptia sa dr este eficient numai daca este exprimat in forma nescrisa a
obiceiului juridic sau in forma traditiei juridice.

Conform lui, numai traditia juridica da expresie psihologiei unui popor, numai ea exprima
spiritul national, pe cand legea nu prezinta acest caracter. Ori traditia juridica germana isi avea
originea in principiile formulate de postglosatori, iar intelegerea corecta a traditiei juridice germane
era conditionata de cunoasterea aprofundata a dr roman. De aceea cei mai mari romanisti sunt
germani. Dovada ca in a doua jumatate a sec 19 s-a remarcat in mod deosebit prof Teodor Mommsen
considerat de toti autorii cel mai mare romanist. De altfel, el a scris si cea mai buna istorie a Romei. El
s-a condus in cercetarile sale dupa metoda dialectica, intrucat a analizat institutiile juridice romane in
stransa relatie cu viata economica, sociala si politica.

La inceputul sec 20, la Sorbona s-a remarcat prof Girard, autorul unui tratat celebru. Totodata,
el a publicat o colectie a tuturor textelor juridice romane.

In perioada interbelica, in Italia s-a remarcat prof Pietro Borfante care intre altele a publicat
cea mai buna editie a operei legislative a imparatului Justinian.

In Romania, cercetarea stiintifica in domeniul dr roman a inceput o data cu Titu Liviu

Maiorescu, pentru ca el a fost nu numai fondatorul culturii romane moderne, nu numai un mare
filozof si filolog, ci si un mare jurist si celebru avocat, cu studii de dr roman la Sorbona. El a publicat
o lucrare intitulata In contra scoalei Brnu iu. Prin acea lucrare, Maiorescu a aratat ca institutiile
juridice romane pot fi intelese corect numai daca sunt cercetate in evolutia lor istorica si in stransa
relatie cu formele de organizare pe care le-a cunoscut statul roman.

La inceputul sec 20, la univ din Bucureti s-a remarcat prof tefan Longinescu, autorul unui
tratat deosebit de apreciat.

In perioada interbelica s-au remarcat la Cluj prof. Ion Catuneanu, iar la Bucure ti prof.
Nicolae Corodeanu, Ctin Stoicescu, Grigore Dimitrescu si Gh Dumitriu, iar dupa al 2-lea razboi
mondial catedrele de dr Roman au fost ilustrate in mod stralucit la Bucure ti de prof. Ctin Tomulescu,
la Cluj de prof. Vladimir Hanga, iar la Iai de prof. Mihai Jakot.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

La cursul nostru nu vom cerceta intregul dr roman, ci numai dr privat roman, deoarece acesta
este domeniul in care romanii au dat intreaga masura a spiritului lor creator.

Dreptul privat -este domeniul in care romanii au creat concepte, principii si procedee juridice
care se aplica si astazi.

Fireste, romanii aveau reprezentarea dinstinctiei dintre dr public si privat, dar nu au teoretizat-
o. Abia la sf sec 2 d. Hr. jurisconsultul Ulpian ne infatiseaza criteriul pe baza caruia putem dinstinge
intre dr public si privat. Potrivit lui publicum jus est quod ad statum rei romane spectat, privatum
quod ad singulorum utilitatem, =>dreptul public este acela care se refera la organizarea statului
roman, iar dreptul privat este acela care se refera la interesele fiecaruia.
11
CURS 2

15.10.2013

Aceasta definitie a lui Ulpian nu este stiintifica, este criticabila deoarece in conceptia lui Ulpian ar
exista anumite norme de drept care exprima interese generale ale societatii, alaturi de alte norme de
drept care dau expresie unor interese individuale.

In realitate, toate normele dreptului, fara exceptie, exprima interese generale ale societatii. Prin
urmare, nu exista norme de drept care sa exprime interese individuale, de aceea criteriul de distinctie
intre dreptul public si dreptul privat este altul, si anume criteriul sferei de reglementare juridica,
intrucat normele dr public reglementeaza anumite categorii de relatii sociale, iar normele dreptului
privat reglementeaza alte categorii de relatii sociale.

Astfel, normele dr public reglementeaza relatiile sociale care se formeaza in legatura cu

organizarea statului, precum si relatiile dintre stat si cetateni, pe cand normele dr privat reglementeaza
statutul juridic al persoanelor, relatiile dintre ele cu continut patrimonial, precum si relatiile care iau
nastere intre pesoane cu ocazia judecarii proceselor private (se numesc private acele procese care au
un obiect patrimonial). Prin urmare, dr privat roman cuprinde ansamblul normelor juridice instituite
sau sanctionate de statul roman, norme care reglemeneaza statutul juridic al persoanelor, relatiile
dintre persoane cu continut patrimonial, precum si relatiile care iau nastere intre persoane cu ocazia
solutionarii proceselor private.
1. Structura cursului

Cursul de dr privat roman cuprinde o introducere urmata de 3 parti:

izvoarele dr privat roman,

procedura civila romana,
dreptul civil roman.
La izvoare vom studia formele de exprimare a normelor dr privat roman care sunt in numar de 6:
obiceiuri, legea, edictele magistratilor, jurisprudenta, senatusconsultele, constitutiunile imperiale. Vom
pune accentul pe edictele magistratilor si pe jurisprudenta, intrucat dr civil roman a evoluat sub
influenta mijloacelor procedurale create de magistratii judiciari precum si sub influenta cercetarii
stiintifice a jurisconsultilor.
La procedura vom analiza acele norme de dr care reglementeaza desfasurarea proceselor private.
In cadrul celor 3 sisteme procedurale create de romani: procedura legisactiunilor (aplicata in epoca
veche), procedura formuara (epoca clasica), procedura extraordinara (epoca postclasica).
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

Dreptul civil ocupa locul central in economia materiei si cuprinde 4 parti:

persoane,
bunuri,
succesiuni,
obligatiuni.
La materia persoanelor vom studia statutul juridic al diverselor categorii de persoane,
organizarea familiei romane si procedeele juridice prin care romanii au asigurat protectia incapabililor
de fapt.
La materia bunurilor vom analiza fizionomia celor 3 titluri juridice prin care persoanele exercita
stapanirea asupra lucrurilor: posesiunea, detentiunea si proprietatea. 11
La materia succesiunilor vom cerceta normele juridice care reglementeaza transmiterea
patrimoniului de la defunct catre mostenitorii sai in cadrul celor 3 sisteme succesorale: succesiunea
legala, testamentara, deferita contra testamentului.
Materia obligatiunilor prezinta o importanta speciala.
In primul rand, obligatiile sunt oglinda juridica a economiei de schimb, iar economia de schimb
romana a cunoscut o dezvoltare fara precedent, in al doilea rand, procedeele, principiile si institutiile
pe care romanii le-au creat in materia obligatiilor au fost preluate in dreptul modern fara adaptari.
La randul ei, materia obligatiilor cuprinde 2 parti: partea generala (teoria generala a obligatiilor)
si partea speciala (izvoarele obligatiilor).
La partea generala vom studia acele reguli care sunt comune pentru toate izvoarele de obligatii,
iar la partea speciala vom studia fiecare izvor de obligatii in parte.

2. Importanta dreptului privat roman

Problema importantei dr privat roman s-a pus inca din epoca Renasterii, deoarece dr acesta a
supravietuit societatii care l-a creat si s-a aplicat atat in societatea feudala, cat si in cea moderna, spre
deosebire de celelalte sisteme de drept ale antichitatii care au ramas simple documente arheologice, in
sensul ca ele nu au fost preluate ulterior si nu prezinta o importanta istorica, ci numai una culturala.

Acest fenomen de vitalitate a fost explicat de cercetatori, fie prin factori de natura obiectiva, fie
prin factori de natura subiectiva. Fapt este ca dr privat roman s-a dovedit a fi expresia juridica generala
si abstracta a relatiilor dintr-o societate care se intemeiaza pe proprietatea privata si pe economia de
schimb. Astfel incat orice societate care cunoaste cele 2 caracteristici gaseste gata elaborate in dr
privat roman toate procedeele juridice necesare in vederea reglementarii acelor relatii.

Dr privat roman este un imens teren de verificare a teoriilor cu privire la aparitia si evolutia
fenomenului juridic, intrucat societatea nu este o masa amorfa, dar un sistem format din numeroase
componente, intre care si componenta juridica.
Toate aceste componente se afla intr-o relatie de influentare reciproca, de interconditionare, iar
studiul dr privat roman ne ofera prilejul de a urmari dialectica relatiilor dintre componenta juridica si
celelalte.

Romanii sunt aceia care pentru prima oara in istoria lumii au creat un sistem de concepte rezervat
exprimarii ideilor juridice.
Toate aceste concepte sunt denumite afabetul dr, limbajul dr, terminologia juridica. Prin aceste
concepte pot fi exprimate cele mai diverse si cele mai abstracte idei juridice, caci romanii au creat un
Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

criteriu de ordin formal pe baza caruia putem distinge intre ceea ce este juridic si ceea ce este
nejuridic, pe cand celelalte popoare ale antichitatii nu au fost in masura sa creeze un asemenea limbaj,
iar consecinta a fost ca acele popoare nu au putut realiza distinctia intre normele dr si celelalte.

Pentru romani, dr privat roman prezinta o importanta aparte, deoarece dr romanesc s-a format si a
evoluat sub influenta dr privat roman. In cadrul acestei evolutii se disting 3 momente definitorii:
momentul formarii legii tarii pe fondul juridic daco-roman, momentul elaborarii dr feudal romanesc
scris, momentul elaborarii operei legislative a lui Al I Cuza.

In legatura cu primul moment retinem ca in Dacia Roman s-a produs o impletire pana la
contopire intre dr getodac si dr privat roman. Prin aceasta sinteza a aparut un nou sistem de drept, unul 11
original, in fizionomia caruia valorile juridice romane au dobandit noi functii si finalitati. Acest sistem
de drept este denumit dacoroman.

Mai tarziu, in epoca feudalismului timpuriu (sec X-XIV) pe acest fond juridic s-a format legea
tarii (dreptul feudal romanesc nescris, obiceiul pamantului). Cercetatorii dr au constatat ca intre
institutiile legii tarii si cele ale dr privat roman exista elemente comune, fenomen care se explica prin
receptarea valorilor juridice ale dr privat roman prin intermediul dr dacoroman, care se afla la temelia
legii tarii. Incepand din sec XV s-au elaborat legiuirile noastre feudale (pravile).

Toate aceste pravile s-au inspirat din dr bizantin, iar dr bizantin nu este altceva decat dr roman din
vremea imparatului Justinian adaptat la realitatile din societatea feudala bizantina. De aceea se afirma
ca dr feudal romanesc scris a receptat valorile juridice romane, nu direct, ci prin filiera bizantina. In
vremea lui Al I Cuza s-a elaborat o uriasa opera legislativa prin care s-au pus bazele sistemului de dr
romanesc modern. In centrul acestei opere legislative se afla codul civil care a fost elaborat prin
receptarea procedeelor, principiilor si institutiilor juridice romane din materia obligatiilor in forma
pura.
3. Diviziunile dreptului privat roman

Asa cum dr roman in ansamblul sau se divide in dr public si privat, la randul lui dr privat roman se
divide in 3 ramuri distincte:

1. dreptul civil (jus civile),

2. dreptul ginilor (jus gentium),
3. dreptul natural (jus nature).

1.Conceptul de dr civil este utilizat in textele juridice romane cu 3 sensuri:

-In primul sens si cel mai vechi, dr civil cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza
relatiile dintre cetatenii romani. Intrucat cetatenii romani erau denumiti quiriti, dr civil mai este
denumit si dr quiritilor. Actele juridice ale dr civil presupuneau respectarea unor conditii de forma
extrem de complicate, iar formalismul rigid al actelor de dr civil se explica in primul rand prin faptul
ca la origini romanii nu aveau inca experienta vietii juridice, iar conditiile de forma aveau menirea de
a le atrage atentia asupra gravitatii consecintelor acelor acte juridice.

Romanii au conditionat incheierea actelor de dr civil de respectarea unor forme solemne pentru ca
acele acte sa nu fie accesibile si strainilor. De altfel, in epoca foarte veche nici nu se punea problema

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

unor relatii juridice intre cetatenii romani si straini, intrucat la acea epoca functiona principiul conform
caruia orice strain venit la Roma cadea automat in sclavie.

Cu timpul, odata cu dezvoltarea economiei de schimb, romanii au inceput sa ii tolereze pe straini,

fie in calitate de oaspeti, fie clienti, iar incepand din sec III . Hr. strinii care apartineau unor cetati cu
care romanii aveau tratate de alianta, puteau veni la Roma fara a cadea in sclavie si erau denumiti
peregrini. Insa relatiile juridice dintre cetateni si peregrini nu erau reglementate prin normele dr civil,
astfel incat relatiile dintre cetateni si peregrini erau reglementate de dr gintilor.

-In al doilea sens (mai recent), dr civil se confunda cu activitatea de cercetare stiintifica a
jurisconsultilor pe care o denumim jurisprudenta. 11

-In al treilea sens, dr civil cuprinde intregul dr privat roman cu exceptia dr pretorian, creat de
magistratii judiciari (pretori) prin utilizarea unor mijloace procedurale.

2.Conceptul de drept al gintilor este utilizat cu 3 sensuri:

- In primul sens, dr gintilor cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile
dintre cetatenii romani si peregrini. fata de faptul ca dr gintilor s-a format in legatura cu dezvoltarea
comertului, actele sale nu presupun respectarea unor conditii de forma, caci de regula ele se incheiau
prin simpla manifestare de vointa a partilor, si de aceea jurisconsultii clasici spuneau ca aparitia dr
gintilor a marcat momentul maximei abstractizari a gandirii juridice romane.

Fata de avantajele pe care le prezinta, cu timpul, dr gintilor a preluat functiile dr civil, in sensul ca
cele mai multe operatiuni juridice se realizau prin acte de drept al gintilor.
In vremea imparatului Justinian, dr gintilor a devenit un dr general, confundandu-se cu intregul dr
privat roman.

-In doilea sens, intalnit la Titus Livius, dr gintilor cuprinde acele norme de drept care
reglementeaza relatiile dintre statele cetati ale antichitatii, ceea ce astazi ar corespunde dr international
public.

- In al treilea sens dr gintilor se confunda cu dr natural, caci in conceptia unor jurisconsulti clasici,
exista reguli si principii de dr privat care se aplica la toate popoarele, din toate timpurile si care sunt
valori juridice universale.

CURS 3
22.10.2013

V. Scurt istoric :
Istoria sociala si politica a Romei

Istoria milenara a Romei poate fi periodizata in 2 mari epoci : epoca prestatala si epoca
statala .

Epoca prestatala a durat de la jumatatea sec VIII i. HR ---la jum . sec VI i.Hr,
Epoca statala a durat de la jum sec VI i. Hr---- pana la moartea imparatului Justinian (565 d. Hr.)

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

Insa,in legaura cu istoria foarte veche a Romei trebuie sa retinem ca istoriografia romana :
istoria scrisa a Romei a inceput in sec. III i. Hr,astfel incat toate informatiile pe care le detinem in
legatura cu evenimentele anterioare sec. III ne-au parvenit fie prin izvoare indirecte(grecesti), fie prin
traditie si prin legenda.
De aceea toate aceste informatii sunt indoielnice.Orasul Roma ar fi fost fondat in 753 i Hr de
3 triburi => triburi fondatoare : sabini, latini si etrusci.

Pe langa patricieni,in Roma prestatala traiau si plebeii,provenind din randurile

autohtonilor,insa conducerea socieatatii romane prestatale era exercitata numai de patricieni prin 3
organisme de conducere sociala fara caracter statal :

1- comitia curiata oranizata in 3 triburi fondatoare,30 curii si 300 ginti.Inrucat fiecare dintre
curii avea un got,adunarea patricienilor a fost denumita Comitia curiata.Ea adopta cele mai 11
impotate hotarari cu privire la viata cetatii
2- rege- era ales de comitia curiata si exericta atributiuni de ordin militar si religios
3- senat era un sfat al batranilor format din sefi ai gintilor=300 membri

Fata de faptul ca plebeii participau la viata economica a cetatii,dar nu aveau acces la

conducerea ei,in mod firesc,intre patricieni si plebei s-a declansat un conflict,care s-a adancit tot mai
mult si s-a finalizat cu fondarea statului roman;caci pe la jumatatea sec VI i. Hr. din dorinta de a
soluationa acest conflict,regele Servius Tuluius a initaiat 2 reforme prin care a pus bazele statului
roman :

1.reforma sociala -Servius Tulius a impartit intreaga populatie a Romei in 5 categorii

sociale,pe criteriul starii materiale.La randul lor cele 5 categorii sociale au fost impartite in Centurii-
erau in acelasi timp si unitati militare si unitati de vot.
Insa centuriile nu aveau un numar egal de membri,astefl centuriile din prima categorie
sociala numarau cateva zeci de membrii (30-40),pe cand centurile din urmatoarele categorii sociale
numarau sute de membri (600) .
Asa a fost posibil ca prima categorie sociala,desi minoritara sa detina majoritatea centuriilor
majoritatea voturilor.De aceea istoricii afirma ca in momentul fondarii sale,statul roman s-a intemeiat
pe un regim politic de aristocratie sclavagista.
Aceata adunare a centuriilor a fost denumita Comitia Centuriata,

2.reforma administrativa Servus Tulius a imparitit teritoriul Romei in unitati administartiv

teritoriale =>triburi/cartiere. In total el a creat 4 triburi urbane,17 triburi rurale.

Din acel moment in cazul Romei sunt intrunite cele 2 criterii pe baza carora putem face
distinctia intre socieatataea prestatala si socieatatea statala /socieatatea organizata in stat.Este voba
despre criteriul stratificarii sociale introdus prin reforma sociala a lui Servus Tulius si despre criteriul
teritorial introdus prin reforma administrativa.
In indelungata sa evolutie istorica statul roman a cunoscut 3 forme de organizare :
1-regalitatea - .sec VI 509 i. Hr.
2-republica 509-27 i Hr cand s-a votat imperiul
3-imperiul a evoluat in 2 faze : principatul (27 i Hr-284 d Hr) si dominatul(284- 565)

1.In epoca reglitatii :

Pe plan social : a continuat sa se manifeste conflictul dintre patricieni si plebei datorita

discrimanarilor la care erau supusi plebeii.pe plan politic,juridic si economic.
Inegalitatea pe plan politic decurgea din faptul ca desi plebeii au dobandit accesul la Comitia
Centuriata ei nu aveau acces si la Comitia Curiata care a ramas si pe mai departe rezervata
patricienilor

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

In plan juridic la acea epoca normele de drept erau exprimate numai in forma nescrisa a
obiceiurilor care nu erau conoscute de popor,ci erau tinute in secret de pontifi ->erau alesi numai
dintre patricieni, iar daca se declansa un litigiu intre un patrician si un plebeu,partile se adresau
pontifilor pentru a afla care este reglementarea juridica in acea materie,iar pontifii erau suspectat ca
dadeau raspunsuri partinitoare,favorabile paricienilor
In plan economic- pamanturile cucerite de la romani treceau in proprietatea statului cu titltul
de ager publicus iar statul repartiza acele terenuri spe folosinta numai patricienilor.

Tot pe plan social a aparut in aceasta epoca si sclavia,dar in forma domestica :putini la numar si erau
tratati ca membri inferiori ai familiei romane.

Pe plan politic in epoca regalitatii,statul roman era condus de adunarile poporului,de rege si
de senat. 11
Adunarile popurului erau 2 :
Comitia Curiata mostenita din epoca prestatala
Comitia Centuriata- creata de Sergius Tulius.

Cele mai importante atributii administrative si judiciare erau exercitate de Comitia Centuriata.
Regele a devenit un veritabil sef de stat si exercita atributiuni militare,administrative si
judiciare
Senatul a devenit un organism al statului,dar hotararile sale nu erau obligatorii pentru
rege ,ci aveau un cacracter consultativ.

In 509 s-a proclamat epublica.In momentul fondarii republicii,statul roman era o cetate
oarecare,iar la sfarsitul republicii,dupa 5 sec,Roma s-a aflat in fruntea celui mai puternic stat al
antichitatii.Aceasta evolutie s-a datorat spiritului expansionist al romanilor si capacitatii lor
organizatorice.Statul roman a fost organizat conform principiului :divide et impera =organizeaza si
stapaneste.

2.In perioada republicii:

Pe plan social conflictul dintre patricieni si plebei a continuat ,dar fata de protestele
sistematice ale plebeilor si fata de concesiile succesive ale patricienilor ,prin sec III cele 2 categorii
sociale s-au nivelat in sensul ca numai dispune de criterii pentru a distinge intre patricieni si
plebei ,cu atat mai mult cu cat intre timp stravechile ginti in care erau organizati patricienii s-au
dizolvat,insa pe frontul dezvolatrii economiei de schimb,in conditiile revolutiei economiece au
aparut noi categorii sociale :nobilii si cavalerii.

Nobilii inaltii magistrati ai statului,precum si urmasii lor.Nobilimea romana a militat pentru

consolidarea institutiilor de tip republican,pe cand cavalerii erau denumiti oameni noi,oameni de
afaceri care militau pentru instaurarea unui stat centralizat autoritar,singurul in masura sa asigure
ordinea atata de necesara infloririi comertului,de aceea intre cavaleri si nobili s-a declansat un
conflict care a degenarat razboaiele civile la sfarsitul carora,prin victoria cavalerilor s-a instaurat
imperiul roman sub forma principatului.

O alta categorie sociala era formata din proletari proles =copii ->aceasta etimologie se
explica prin faptul ca proletarii erau oamnei saraci si nu aveau alta avere decat copii.Neavand
mijloace de subzistenta,acesti proletari veneau la Roma pentru a trai pe seama statului,caci statul
roman facea distribuiri periodice de imbracaminte,hrana..insa proletarii erau cetateni romani,ei aveau
drept de vot,iar voturile lor puteau fi cumparate.De aceeas Caius Iulius Caesar spunea ca datorita
masei parazitare a proletarilor,rep romana devenise o forma goala de continut.

Tot pe plan social sclavia a devenit clasica->viata economica se intemeia pe munca sclavilor.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

Pe plan politic republica romana a fost condusa de Adunarile poporului, Senat si de magistrati.
Adunarile poporului au fost in numar de 4 :

Comitia Curiata
Comitia Centuriata
Acestea au fost mostenite din epoca regalitatii,alaturi de ele au aparut:
Concilium Plebis
Comitia Tributa.
Concilium Plebis= Adunarea plebeilor-initial aceasta adunare a adoptat hotarari obligatorii
numai pentru plebei= plebiscite,cu timpul acele hotarari au devenit obligatorii si pentru patricieni.
Din acel moment,patricienii au inceput sa participe si ei la lucrarile Adunarii Plebeilor si astfel
Concilium Plebis s-a transformat in Comitia Tributa->o adunare la lucrarile careia participau toti 11
cetatenii romani organizati pe cartiere/triburi,fiecare trib avand un vot ,intrucat numarul cartierelor a
crescut pana la 35,in aceasta adunare se exprimau 35 voturi.

Senatul a devenit in epoca republicii principalul factor de echilibru in stat ,caci senatul a
administrat provinciile ,tezaurul public,coordona politica externa a statului,supraveghea respectarea
traditiilor si moravurilor poporului roman.In epoca republicii,hotararile senatului nu aveau putere de
lege,totusi,Senatul influneta procesul de legiferare intrucat legile votate de popor intrau in vigoare
numai daca erau ratificate de Senat.

Magistratii inalti demnitari ai statului isi exercitau atributiuni militare ,administrative si

judiciare.Ei erau alesi de popor ,de regula,pe termen de 1 an.
Magistraturile eru onorifice,caci magistratii nu erau remunerati/platiti pentru activitatea lor .
Totodata ele erau colegiale intrucat aceleasi atributii erau exercitate de cel putin 2 magistrati.
Magistraturile nu erau subordonate ierarhic,dimpotriva,prin atributiile lor ,magistratii se
cenzurau/supravegheau reciproc. Toate acestea,unii magistrati se bucurau de imperium = drept de
comanda(desemneaza posibilitatea magistratilor de a comanda legiunile romane si de a convoca
poporul prin adunari.) , consuli,pretori si dictatori iar altii aveau potestas = desemneaza dreptul de a
administra (tribunii plebei,cenzorii,cvestorii,edilii)

Magistraturile romane nu au aparut concomitent,ci intr-o anumita ordine,astfel,dupa alungarea

ultimului rege,poporul roman a ales 2 consuli care au preluat toate atributiunile laice ale fostilor
regi,incat,aparent,ei aveau puteri nelimitate,dar in realitate,dupa expirarea magistraturii-1 an,consulii
deveneau simpli particulari,persoane private si puteai fi judecati de popor pentru eventualele
abuzuri.Mai mult,ei puteai fi condamnati si la moarte.

In 494 la cererea plebeilor,acestia au dobandit dreptul de a-si alege 5 tribuni ai plebei care
aveau dreptul de veto = jus intercesionis in virtutea caruia puteau anula orice act juridic de natura sa
aduca vreo atingere intereselor plebeilor.

In 493 au aparut cenzorii initial organizau recensamant persoanelor si bunurilor in vederea

stabilirii impozitelor si supravegheau impreuna cu Senatul respaectarea traditiilor si moravurilor
poporului roman,mai tarziu ,cenzorii au dobandit si dreptul de a-i numi si revoca pe senatori.

In 367 au parut pretorii exercitau cele mai importante atributuini judiciare caci ei organizau
judecarea proceselor private.Initial pretorii organizau numai judecarea proceselor dintre cetatenii
romani si erau denumiti pretori urbani ,iar dupa 242 au aparut pretorii peregrini-organizau judecarea
proceselor intre cetateni si peregrini.

Cvestorii organizau strangerea impozitelor statului si administrau arhivele statului

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013
Drept Privat Roman
Prof.Emil Molcu

Edilii- asigurau ordine publica,aprovizionarea Romei si organizau judecare proceselor

declansate in legatura cu actele juridice incheiate in targuri

Dictatura este magistratura cu caracter exceptional deoarece in momente de mare primejdie

(razboaie) romanii suspendau toate magistraturile si alegeau un dictator pe termen de 6 luni care
exercita intreaga putere a statului .Daca pericolul nu era indepartat ,dictatorul putea fi reales .

Spre sfarsitul republicii,in conditiile razboaielor civile,Caius Iulus Caesar a incercat sa

restaureze fatis despotia de tip oriental,dar tentativa sa a esuat,a fost asasinat.De aceea nepotul sau
Octavianus a initiat o serie de reforme prin care a lasat impresia ca vechile magistraturi republicane
continua sa functioneze ,dar in realitate a concentrat in mainile sale intreaga putere.
11
Astfel Octavian a determinat Senatul sa-l aleaga consul si tribun pe viata ,pe cand ,aparent,el
era un magistrat alaturi de ceilalti,dar in fapt, putea conduce ca un autocrat.Totodata el a fost
proclamat princeps primul dintre gali precum si imperator caesar augustus.

Imperator=comandant glorios al legiunilor romane

Caesar = urmas demn al lui Caius Iulius Caesar

Augustus = sfant,demn de a fi venerat

Aceasta organizare a statului a fost denumita principat si a durata pana la 284 d. Hr.

In epoca principatului ,pe plan social s-a adancit si mai mult prapastia dintre cei bogati si cei
saraci ,in documentele vremii cei bogati honestiores = cei mai onorabili ,iar saracii humiliores
=cei mai umili.

Totdata au inceput sa se manifeste primele indicii ale crizei sistemului sclavagist ,in primul
rand pentru ca munca sclavilor devenea nerentabila,mai ales in agricultura;in aceste conditii a aparut
o noua categorie sociala formata din coloni .Initial colonii erau oameni liberi care luau in arenda
anumite terenuri de la marii proprieteri funciar in schimbul unor sume de bani,sau al unei parti din
recolta si intrucat obligatiile acestor arendasi erau stabilite prin contractul de locatiune ->coloni
voluntari.

Curs 1, 8.10.2013
Curs 2, 15.10.2013
Curs 3, 22.10.2013