Categorii estetice n lucrarea pentru flaut solo Image de

Eugene Bozza

Eugene Bozza a fost un compozitor francez nscut n 1905 la Nice. A studiat

compoziia, dirijat i vior la Conservatorul din Paris. A compus n 1939 piesa
pentru flaut solo Image pentru flautistul Marcel Moyse. Stilul componistic este
inspirat din curentul Impresionism, iar la baza inspiraiei stau Claude Debussy i
mai trziu Maurice Ravel.
Dup cum zice i titlul piesei, prin interpretare trebuie redat o imagine, o
poveste, ceea ce d fru liber imaginaiei flautistului, desigur exceptnd sugestiile
sau dorinele compozitorului. n introducere Bozza sugereaz caracterul
improvizatoric pe un pasaj de arpegii, ceea ce poate fi interpretat ca pe o ridicare a
cortinei, un nltor A fost odat. Povestirea incepe impuntoare i n acela
timp cu caracter ludic redat prin pauze de aisprezecimi i staccato. Tema A
cuprinde pasaje dificile, schimbri de registru, ceea ce solicit tehnica interpretului
i poate mpiedica cu uurin exprimarea cursiv a discursului muzical. Paleta
dinamic ajut n schimb la ndeplinirea misiunii. Trecerea de la prima tem la
dezvoltare este redat cu dexteritate printr-o cumulare de tensiuni ce se
finalizeaza subtil prin oprirea discursului muzical cu coroan. Un nou subiect al
povestei incepe cu trecerea subit la starea de fantezie i printr-un dialog de nuane
(forte-piano). La msura 20 apare o caden ce exprim misteriosul prin nuana
mic, registrul grav al instrumentului i prin urcarea cromatic spre registrul acut
atingnd punctul culminant, ce se finalizeaz calmnd spiritele, pregtind linitea
ce va urma. Aciunea a doua a povestei se desfoar ntr-un mod liric prin
caracterul sugerat de compozitor. Linitea oferit de acest moment calmeaz prin
Ritenuto-urile cerute de compozitor, dar in acela timp pregtete discursul de
ncheiere prin Animando-ul cerut la msura 34.
Trecerea dezvoltarii spre ultimul fir al subiectului este expus printr-un pasaj
acrobatic datorit dificultii tehnice la care este supus interpretul. Datorit
registrelor prin care trece, nelinitii oferite de pasaj i efectului de Frullato,
imaginea demonic poate fi evideniat cu succes. Starea se ncheie cu o pauz
marcat cu coroan. Ultimul discurs este o repovestire a primei teme, puin
modificat, iar povestea se apropie de final printr-o alergare continu, terminndu-
se hotrt i perfect msurat cu o urcare cromatic.