Lectia1 INTRODUCERE

1.1. CE ESTE INTERNET-UL

O prima definitie a Internet-ului provine chiar din originea cuvintului: Internet reprezinta prescurtarea
denumirii in limba engleza a Retelei Internationale, adica International Network. Deci, Internet-ul este o retea
internationala, retea care cuprinde peste 20.000 de retele locale din peste 150 de tari ale lumii. Atentie insa la
termen! Notiunea de internet (scrisa cu i mic) constituie o colectie de retele separate fizic si care sint
interconectate pentru a forma o singura retea logica, iar Internet (scris cu I mare) reprezinta reteaua mondiala ce
leaga toate retelele, indiferent de platforma pe care sint construite, intr-o unica retea logica mondiala.
Internet-ul este un foarte complex univers virtual unde sunt accesibile informatii despre subiecte din cele
mai diverse domenii cum ar fi muzica, vreme, politica, religie, stiinta, finante, tehnica, show-uri, umor, rezultatele
unor cercetari etc., si o multitudine de servicii precum posta electronica, telecumpararea (teleshopping) unor
produse (din magazine aflate la distanta), banci, agentii de bilete pentru spectacole sau turism, grupuri de discutii,
biblioteci virtuale, stiri etc.
Internet-ul este un mod de legare ntre ele a doua sau mai multe calculatoare. Aceste calculatoare, spre
deosebire de retelele normale, nu este necesar sa fie n aceeasi ncapere, nici macar n acelasi oras sau tara. De
aici si denumirea de International adica se poate realiza conectarea (comunicarea) a doua calculatoare din tari
diferite sau aflate la mare distanta unul fata de celalalt.
Se poate afirma ca Internet-ul constituie un conglomerat extrem de complex de arhitecturi, componente
fizice si sisteme de operare. Din fericire, utilizatorul, intr-o prima si normala abordare, nu trebuie sa cunoasca sau
sa inteleaga in profunzime mediul acesta de lucru.

1.2. APARITIA INTERNETULUI

In trecut...
In 1969, Departamentul de Aparare al Statelor Unite a creat agentia Advanced Research Project Agency
(ARPA). Departamentul de aparare, in infinita sa intelepciune, a decis ca este nevoie de o retea de comunicare
care sa reziste unui razboi. Telul a fost acela de a proiecta o retea in care, chiar daca o parte din ea s-ar defecta,
un mesaj sa-si gaseasca totusi drumul spre destinatie. Si chiar a reusit. Reultatul s-a numit ARPANET. Anii '80 au
fost martorii dezvoltarii Internet spre ceea ce cunoastem azi. ARPANET era folositoare dar nu era Internet. In 1983,
mai mult din motive pragmatice, ARPANET s-a despartit in doua retele numite: ARPANET si MILNET. ARPANET
era folosita in scopuri civile, ca de exemplu cercetare, pe cind MILNET era rezervata scopurilor militare. Ambele
retele erau conectate astfel incit utilizatorii ei puteau sa schimbe intre ei informatii; acest ansamblu a ajuns sa fie
cunoscut sub numele de Internet. In timp, si-au facut aparitia si alte retele precum BITNET, CSNET. Initial, acestea
au fost retele total separate, folosite in scopuri educationale si de cercetare, dar cu timpul s-au conectat la Internet
pentru a facilita folosirea in comun a informatiilor oferite de diverse organizatii.
Unul dintre cei mai importanti pasi pe care i-a facut Internet-ul a fost cel din 1986, cind cei de la National
Science Foundation au ajuns la concluzia ca reteaua existenta era depasita. Si, in consecinta au creat NSFNET
pentru a conecta mai multe supercalculatoare din tara - majoritatea pentru scopuri de cercetare. ARPANET a fost
desfiintata, iar NSFNET a devenit principala modalitate de comunicare in Internet.
In prezent...
Raspandirea retelei Internet a fost exploziva. In 1985, existau peste 2000 de calculatoare gazda in Internet.
Acum exista peste 3 milioane de calculatoare gazda pe care pot lucra peste 30 de milioane de persoane. Nu toti
acestia sunt conectati la Internet dar pot totusi sa schimbe mesaje e-mail cu ceilalti utilizatori Internet.
NSF contribuie la arendarea unor parti din Internet industriei particulare. NSF nu-si mai poate permite sa
sustina reteaua, atit din motive economice, cat si politice. Din punct de vedere economic, cheltuielile au devenit
insuportabile pentru NSF, avind in vedere ca reteaua s-a extins cu mult peste cat se prevedea initial. Iar din
perspective politice atunci cand s-au pus bazele retelei Internet, idea a fost aceea de a sustine activitatile
educationale si de cercetare. In acest caz, finantarea de catre NSF era justificata. Dar, pe zi ce trece Internet-ul
devine tot mai comercial, iar unii sint impotriva alcatuirii de fonduri de catre o agentie guvernamentala catre o
societate comerciala.
Viitorul este promitator.....
Extinderea uimitoare a retelei Internet continua. In fiecare luna se adauga inca 2 milioane de utilizatori.
Multe persoane testeaza Internet-ul si spun ca nu este ceea ce le trebuie. Dar majoritatea il accepta. In aceasta
categorie intra atit cei care sunt conectati direct la Internet, cit si cei care sunt conectati prin servicii on-line, angajati
si institutii de invatamint.

1.3. CINE POATE AVEA ACCES LA INTERNET

Oricine poate avea acces la Internet. Unele scoli ofera aceasta posibilitate, la fel si unele asociatii. Puteti accede la
Internet chiar si in unele biblioteci sau cafenele. Daca aveti un calculator si un modem, puteti lua legatura cu
furnizorii particulari de servicii Internet sau un serviciu on-line pe care sa-l puteti folosi.

1
 Internet nu apartine Statelor Unite. Oamenii din intreaga lume pot avea acces la acest serviciu. Puteti
comunica cu persoane din Rusia, Australia, Mare Britanie, Germania, China sau Japonia. Desigur, cei mai multi
care s-au conectat la Internet sint din Statele Unite, dar reteaua este disponibila in intreaga lume.

1.4. IMPACTUL WEB ASUPRA SOCIETATII

In momentul actual, societatea romaneasca se gaseste din punct de vedere informational si informatic intr-un
moment de rascruce, impunindu-se adoptarea unor programe la scara nationala de informatizare a societatii in
general, a vietii publice, a sistemului de invatamint, a administratiei etc., pentru alinierea la cerintele actuale
internationale.
In conditiile revolutiei informatiei care are loc in prezent, initiativele guvernamentale si private din acest
domeniu trebuie sustinute printr-o activitate concreta si continua, pe toate canalele mass-media scrise si vorbite, de
pregatire a publicului, viitorul utilizator al acestor transformari informationale.
Fara a incerca un clasament si o epuizare a aspectelor negative ale abordarii acestei noi tehnologii, putem
sa amintim totusi lipsa securitatii datelor care circula acum pe Internet (de aici si rasunatoarele fraude bancare cu
"bani electronici"), lipsa protectiei intelectuale a informatiilor din Web, propagarea unor mesaje antisociale si a
pornografiei pe retea etc.

Lectia 2 TRANSMITEREA INFORMATIILOR

2.1. TRANSFERUL DE INFORMATII INTRE CALCULATOARE

Schimbul de date intre calculatoare este o practica curenta pentru inginerii de sistem si chiar intre
utilizatori, folosind modalitatile obisnuite de salvare, care au evoluat de la banda si cartelele perforate, la banda
magnetica, dischete, casete sau discuri amovibile.
Chiar productia si dezvoltarea calculatoarelor a impus gasirea unor solutii cit mai sigure si mai comode
pentru transferul de date, in principal programe, de la un calculator la altul. Pe masura ce programele s-au
dezvoltat si diversificat, cerintele de transfer rapid au crescut, solutiile bazate pe suport intermediar, precum
dischetele, dovedindu-se adesea inoperante (de exemplu, instalarea unor sisteme de operare precum Linux sau
Windows 95 impune folosirea a zeci de dischete de densitate mare). CD-urile par a fi o solutie a acestei probleme,
dar in multe cazuri, chiar accesul la unitatea de discuri compacte (CD-ROM) este un argument pentru conectarea a
doua sau mai multe calculatoare in retea. Alte argumente locale, independente de conectarea la Internet, sint
folosirea in comun a imprimantelor, precum si gestiunea mai economica a memoriei externe, a spatiului pe disc:
prin folosirea unui file-server, calculatoarele din retea nu trebuie sa mai pastreze pe discurile lor fisiere ce exista pe
server.
Exista diferite tipuri de retele de calculatoare; ele se diferentiaza prin tipul de legaturi si interfete, prin
intinderea retelei, tipul de calculatoare ce formeaza reteaua si programele utilizate. Dupa distantele dintre
calculatoare se vorbeste de retele locale (LAN = Local Area Network), si de retele de mare intindere (WAN = Wide
Area Network), cu toate ca nu exista o delimitare clara intre ele. De obicei o retea locala este restrinsa la o singura
organizatie sau institutie, in timp ce o retea WAN poate fi reteaua unui campus universitar sau chiar o 'retea
nationala', interconectind diferitele retele locale.
Odata cu dezvoltarea echipamentelor si a procedeelor de comunicatie, retelele s-au extins, diversificat
(unele au fuzionat) si a aparut astfel reteaua internationala de retele - INTERNET.
Internet nu este singura retea internationala: America OnLine, Bitnet, Compuserve, Eunet, FIDONET,
Green-Net, Spring etc. sunt doar citeva exemple (parte academice, parte comerciale) care comunica, la rindul lor,
si prin Internet.

2.2. COMUNICATIA PRIN TELEFON. MODEMUL

2.2.1. COMUNICATIA PRIN TELEFON

Atat convorbirile telefonice cit si comunicatia prin fax folosesc linia telefonica si un anumit tip de semnal electric. In
plus, sistemul de comunicatie telefonica poseda un mod propriu de adresare-identificare a destinatarului prin
numere de telefon. Sistemul de alocare de numere de telefon abonatilor, cu adaugarea de prefixe corespunzatoare
localitatii sau tarii permite apelarea unui abonat de la orice aparat al retelei prin "formarea numarului de telefon". In
multe cazuri insa, comunicatia este ingreunata sau chiar imposibila din cauza incarcarii liniei si a nodurilor prin care
se realizeaza legatura fizic, sau chiar din cauza ca persoana cautata comunica in acest timp cu altcineva. Atunci
cand persoana cautata nu este la domiciliu sau nu este dispusa sa raspunda apelului, comunicatia nu este posibila.
Pentru a evita aceasta situatie se conecteaza un robot la aparatul telefonic, inregistrindu-se apelurile si mesajele
sosite in lipsa. La comunicatia prin fax se realizeaza tocmai o astfel de comunicatie unidirectionala, inregistrindu-se
mesajul receptionat doar in baza unui semnal specific de conectare. Dar problema liniei si a numarului ocupat, cu
imposibilitatea transmisiei apare si la fax, folosindu-se aceeasi retea telefonica. Atunci se pot lasa formarea
numarului si celelalte manevre de conectare in seama unui calculator care sa reia apelul pina cind postul chemat
este accesibil.
Ajungem astfel la comunicarea dintre calculatoare prin linia telefonica prin fax-modem. Calculatorul si
modemul, pe linga comunicatia cu alte calculatoare, inlocuiesc si faxul si robotul telefonic, transmitind mesaje audio
si inregistrind mesajele telefonice prin intermediul unei interfete audio (SoundBlaster).
2
2.2.2. MODEMUL

Modemul telefonic (intern sau extern) permite calculatoarelor sa comunice intre ele prin intermediul retelei
telefonice comutate. Se stie insa ca sistemul telefonic a fost desemnat sa lucreze pentru a transmite vocea umana,
deci foloseste frecvente din domeniul audio (intre 300-3400 Hz). Pentru a se putea transmite pe o linie telefonica
semnalele produse de calculator, un modem moduleaza (schimba) aceste semnale in sunete in interiorul gamei de
frecvente a vocii umane si de asemenea demoduleaza semnalele care sosesc. De la aceste doua operatii, una
inversa celeilalte - modulare si demodulare - provine si denumirea de modem. Numarul de biti transmisi pe
secunda de un modem reprezinta o masura a vitezei sale si se exprima in biti pe secunda sau, mai pe scurt, bps.
In general, un modem cu viteza de 33600 bps este bun pentru orice fel de conexiune dial-up IP, desi, tinind cont de
calitatea liniilor telefonice din Romania, si un modem cu o viteza mai mica este suficient.
Se recomanda ca modemul sa fie o marca recunoscuta.

LECTIA 3 CUM AJUNGEM LA INTERNET

3.1. ACCESUL LA INTERNET

Pentru a ne putea conecta la Internet avem nevoie de un Internet Provider - numit mai pe scurt provider. Un
provider este o firma prestatoare de servicii care, cu ajutorul anumitor conexiuni, poate oferi acces la Internet. La
rindul lui, provider-ul are acces la Internet de la un alt provider sau chiar de la guvernul S.U.A. care este considerat
"posesorul" majoritar al Internet-ului.
Provider-ul, pentru a putea da mai departe informatia de pe Internet are nevoie de unul sau mai multe
calculatoare, numite servere de Internet. Un server de Internet este un calculator destul de puternic, de obicei cu
mai multe procesoare sau chiar un supercalculator, acesta fiind echivalent cu 10.000 calculatoare personale care
se pot cumpara pe piata. Deci, un server de Internet este un fel de canal care asigura legatura calculatorului
clientului intre ceea ce el doreste sa vizualizeze si calculatorul lui.
Deci pentru a ne conecta la Internet trebuie sa ne conectam la un server de Internet. Aceste servere de
Internet sunt de mai multe tipuri, cele mai importante sint:
Server de e-mail furnizeaza acces la asanumita posta electronica despre care vom vorbi mai tirziu.
Server de upload asigura transferul de date intr-un singur sens, adica dinspre utilizator spre Internet sau alti
utilizatori.
Server de download asigura transferul de date dinspre Internet sau alti utilizatori spre utilizator.
Server de date sint servere care au o capacitate foarte mare de date si pot fi folosite pentru upload, download si
stocare de date.
Server firewall sint servere de protectie care sunt folosite, de obicei, de companiile care au o retea locala cu
informatii care nu doresc sa fie accesate de oricine. Astfel aceste servere firewall verifica datele care "trec" prin ele
adica inspre si dinspre reteaua locala si Internet, oprind datele la care utilizatorul respectiv nu are acces sau nu are
dreptul sa le vizualizeze.
Pentru a ne putea conecta la un server de Internet trebuie sa avem un cont la acel server sau la firma care
poseda serverul. Se numeste cont perechea de nume de utilizator si o parola a acestuia. Cu ajutorul acestui cont,
utilizatorul se poate conecta logic la serverul respectiv de Internet. Conectarea fizica se poate realiza pe mai multe
cai si anume: telefon, fibra optica, cablu de retea, cablu coaxial, satelit etc. Metodele cele mai populare utilizate de
majoritatea utilizatorilor de Internet sunt telefonul si satelitii.
In cazul conectarii prin linia telefonica, avem nevoie de un modem si bineinteles de o linie telefonica. Linia
telefonica se leaga "fizic" la modemul calculatorului cu ajutorul unei prize de telefon, iar cu ajutorul unor programe
de dial-up se leaga "logic" la linia telefonica. Cu ajutorul modem-ului si a programelor de dial-up se suna la
provider, acolo, pe linia telefonica se afla legat un modem care va raspunde si va incepe comunicarea cu
calculatorul dumneavoastra, cu ajutorul liniei telefonice. Prima data calculatorul dumneavoastra trimite server-ului
numele de utilizator si parola. Dupa verificarea numelui si a parolei, daca acestea sint cunoscute de server, se face
legatura la Internet.
Pentru conectarea la Internet cu ajutorul fibrelor optice sau cablurilor coaxiale este nevoie de un modem
special, de cablu coaxial sau fibra optica dupa care acestea, de obicei se leaga la calculator cu ajutorul unei placi
de retea (prin intermediul placii se transfera datele de pe si pe Internet).
La conectarea prin sateliti se utilizeaza o antena parabolica indreptata catre unul din satelitii care pot oferi
legatura la Internet.
Conexiunile prin satelit sunt foarte scumpe, de aceea exista o modalitate mai speciala de conectare, adica
asanumita conectare hibrida. Acest lucru inseamna ca se foloseste pentru download un satelit iar pentru upload se
foloseste un alt tip de conexiune la Internet de exemplu prin cablu coaxial.
Din punctul de vedere al costurilor, cele mai ieftine conexiuni sunt cele prin intermediul liniei telefonice. n
aceasta ierarhie un pic mai scumpe, dar nu intotdeauna, sint conexiunile prin fibra optica si cablu coaxial, iar cele
mai scumpe conexiuni sunt cele prin sateliti. Conexiunile hibride se afla undeva ntre cele doua tipuri de conexiuni
(prin cablu coaxial sau fibra optica si satelit). Conexiunile prin fibra optica sau cablu coaxial sunt mai scumpe
deoarece echipamentele necesare pentru acestea au un pret ridicat (n jur de 500$), pe cind un modem de telefon
costa in jur de 30$. Preturile practicate pentru tarifarea serviciilor de Internet difera de la un provider la altul, dar
acestea cresc n functie de cite servere sunt folosite pina la utilizatorul final. Conexiunea prin linie telefonica are un
3
dezavantaj major fata de celelalte doua tipuri de conexiuni, anume faptul ca pe linga taxele percepute de catre
provider mai trebuie sa platiti si taxele percepute de compania de telecomunicatii.

3.2. ACCESUL DIN WINDOWS LA INTERNET

3.2.1. INSTALAREA COMPONENTELOR COMMUNICATIONS

Procedura pentru configurarea accesului direct din Windows '95 la Internet necesita pacurgerea unor etape. Se va
considera cazul real al configurarii unei conexiuni directe sub sistemul de operare Windows '95, la un cont. Pasii
care trebuie sa-i urmam pentru a realiza acest lucru sint urmatorii:
1. Instalarea componentelor Communications

LECTIA 4 WORLD WIDE WEB (WWW)

4.1. CE TREBUIE SA STITI DESPRE WWW

4.1.1. DEFINIREA SISTEMULUI WWW

World Wide Web (sau Web) este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume. Cu alte
cuvinte, Web este o colectie de milioane de documente legate intre ele, care se gasesc pe calculatoare raspindite
in intreaga lume (Web = pinza de paianjen). Cind se parcurg site-uri din Web cu ajutorul unui browser se pot
vizualiza elemente de tip text, grafica, video sau audio (cunoscute sub numele de hipermedia). Internetul este
vehiculul care permite comunicarea intre calculatoarele din intreaga lume. Web-ul este deci un sistem de
comunicare global care permite calculatoarelor sa transfere date hipermedia in Internet. Altfel spus, Web-ul se
poate considera un sistem de documente sau programe legate intre ele, asezate la nivelul superior al Internet-
ului (hardware si software).

4.1.2. RELATIA WEB-ULUI CU INTERNET-UL

Pe la inceputurile Internet-ului informatiile erau stocate pe servere de date si erau stocate in modul in care se
stocheaza datele pe orice harddisk din orice calculator, adica erau pur si simplu scrise pe harddisk-ul server-ului si
erau sub forma de fisiere. Pentru a accesa aceste fisiere si indirect si server-ul care le stocheaza se folosea un
program special numit FTP (File Transfer Protocol). Programe de acest gen se utilizeaza si astazi si se numesc
clienti FTP. Cu ajutorul acestor programe se poate transfera de pe server pe calculatorul utilizatorului fisierul cu
informatiile dorite si invers. Din nefericire cu cresterea numarului de fisiere, creste si gradul de dificultate al
localizarii fisierelor necesare. Pe scurt FTP-ul nu a fost un program pentru utilizatorii obisnuiti.
Necesitatea Web-ului a fost impusa datorita uneia din problemele cu care se confrunta Internet-ul si
anume aceea ca in fiecare zi apar foarte multe documente noi (aproape 100.000 de documente) sau apar
modificari in cele existente.
In aceste conditii apare Web-ul, un sistem care stie ce fisier unde se afla, fara a trebui ca noi sa accesam
server-ul respectiv Web-ul il acceseaza si-i da utilizatorului fisierele cerute. Toate acestea se fac in "culise",
utilizatorul neobservind ca Web-ul cauta pe Internet ceea ce el a cerut si numai dupa ce gaseste, acele fisiere se
trimit catre utilizator. Cu alte cuvinte, Web-ul utilizeaza Internet-ul ca baza de comunicatie. Atunci cind se utilizeaza
un browser pentru vizualizarea documentelor Web, datele afisate sint transmise prin Internet. Deci Internet-ul este
mecanismul de transport care permite browserului sa transmita si sa receptioneze date. Diferenta esentiala dintre
Web si Internet este ca Web-ul permite gasirea drumului printr-un numar aproape infinit de documente legate.
Daca am incerca localizarea de documente fara ajutorul Web-ului, utilizind numai instrumente de Internet, vom
avea nevoie de un index principal al informatiilor din Internet. Dar un astfel de index nu este realizabil deoarece
lista ar trebui actualizata in mod continuu, pe masura ce utilizatorii adauga sau sterg documente.

4.1.3. NASTEREA WEB-ULUI

Desi Internet-ul a aparut la sfirsitul anilor '60, Web-ul nu a fost creat pina in martie 1989. Tim Berners-
Lee, creatorul Web-ului, pe cind lucra la Consiliul European pentru Cercetare Nucleara (CERN), Laboratorul
european pentru fizica particulelor de la Geneva, a fost nevoit sa gaseasca o cale de a transmite informatii
catre cercetatorii din domeniul fizicii energiilor inalte aflati n diverse zone geografice si o modalitate de a simplifica
procesul de gasire a informnatiilor pe Internet. In acest scop, el a propus un sistem hipertext" de comunicatie intre
calculatoare. Sistemul propus urma sa lege documentele prin intermediul unei retele de calculatoare, pentru
utilizarea n comun a rezultatelor cercetarii stiintifice. CERN a promovat Web-ul, avind in vedere eventuala sa
dezvoltare de la o retea locala la o retea globala, accesibila din intreaga lume.

4
 Prima utilizare publica a Web-ului a avut loc in ianuarie 1992, la Geneva, Elvetia, unde cercetatorii au
avut acces la date Web din site-urile Web ale CERN. Prin proiectul Web al lui Berns-Lee, au fost stocate
documente pe unul sau mai multe calculatoare, numite servere Web. Cercetatorii au avut acces la aceste date
utilizind un program special numit browser Web. Astazi, utilizind Internet-ul, utilizatorii se conencteaza la un server
Web si solicita anumite documente Web. Serverul Web ca raspuns, livreaza documentul utilizatorului, acesta
putind sa-l parcurga cu ajutorul unui program browser. Un server poate raspunde la cererile mai multor utilizatori in
acelasi timp.
In aprilie 1993, dupa aproape un an si jumatate de la introducerea Web-ului, existau 60 de servere Web.
Astazi se estimeaza numarul serverelor la peste un milion.

4.1.4. LA CE FOLOSESTE WEB-UL

Web-ul este utilizat de catre browserul utilizatorului pentru a putea vizualiza paginile de pe acesta. Aceste
pagini contin in principal informatii sub forma de text dar si sub forma video (imagini statice sau animatii) sau audio.
Aceste informatii sint stocate pe Web sub un format special denumit HTML (HyperText Markup Language)
- este limbajul cu care "comunica" Web-ul. Formatul HTML a aparut odata cu aparitia Web-ului, si este un format
special, este lizibil, adica este inteligibil de catre om. Cind vizualizam o pagina Web aceasta este in format HTML,
iar browser-ul o traduce in imagini, sunete, texte etc.
Pentru a crea pagini Web avem nevoie de un editor simplu de texte in care sa scriem pur si simplu ceea ce
dorim in formatul HTML. Un singur inconvenient al realizarii paginilor Web cu ajutorul editoarelor de texte este
faptul ca trebuie cunoscut limbajul HTML. Un alt mod de creare a paginilor Web este folosirea unui program pentru
crearea paginilor Web. Aceste programe difera de la unul la altul dar unul dintre cele mai raspindite este
FrontPage, un program al firmei Microsoft care apartine, deja, de pachetul de programe Microsoft Office, si este de
tipul WYSIWYG - What You See Is What You Get ceea ce vezi este ceea ce vei obtine.
Pentru a putea face publice paginile Web este necesara utilizarea unui server de Web care sa stocheze
pagina utilizatorului. Asemenea servere exista pe Web si pot fi gasite foarte usor.
Web este singura parte din Internet, in afara de e-mail, accesibila pentru majoritatea utilizatorilor. Multi nu
vor vedea niciodata un meniu gropher si probabil nici nu vor simti nevoia. Nu vor avea niciodata placerea de a citi
rezultatul unui WAIS. Toata atentia se indreapta spre Web.
Siturile Web sint organizate similar cu sistemul help on-line din sistemul Windows '95. Prima pagina a
sistemului de asistenta, numita Contents (cuprins), va arata subiectele disponibile intr-un fisier help. Daca executati
clic pe unul dintre aceste subiecte, veti avea un ecran plin cu informatii despre acel subiect. Tot astfel, majoritatea
siturilor Web va ofera un ecran de deschidere numit pagina initiala (home page). Din pagina initiala puteti sa va
mutati la alte pagini Web de pe acel server sau din orice colt al lumii - executati, pur si simplu clic pe o legatura.
O pagina Web este asemenea multor documente care le aveti pe calculatorul dumneavoastra. Insa nu
incarcati pagina web de pe calculatorul propriu ci de pe un server Web. Un Sit Web este o alta denumire folosita
pentru un anumit server Web. Este vorba despre un calculator conectat la Internet in asa fel incit sa puteti avea
acces la paginile de Web pe care le contine.
Fiecare pagina Web cotine text, imagini si scurtaturi la fel ca si sistemul de asistenta on-line, insa pagina
Web poate fi mult mai complexa. O scurtatura catre o pagina Web poate sa transfere un fisier, sa afiseze o
imagine, sa redea sunete sau sa prezinte un film. Numarul de lucruri catre care conduce o scurtatura intr-o pagina
Web este practic nelimitat. Urmatorul paragraf va prezinta citeva dintre elementele pe care le gasiti intr-o pagina
Web obisnuita.

Ce se poate gasi pe Web?

Divertisment. Exista o multime de situri total nefolositoare, dar distractive, asemenea peretilor pe care oamenii
scrijelesc diferite remarci.
Reviste. Orice revista de pe un stand are o pagina Web. Majoritatea revistelor, cotidianelor si emisiunilor de stiri
sunt prezentate in Web. Time Warner, Ziff-Daviss si CNN sunt exemple de de mass-media in Web.
Multimedia. Acesta este un lucru cu adevarat remarcabil in Web. Veti gasi filme, sunete si imagini superbe.
Informatii despre produse. Majoritatea firmelor de calculatoare ofera asistenta si informatii despre produsele
lor prin Web. Microsoft, Hewlett Packard, Compaq, IBM sunt doar citeva exemple. Puteti gasi programe gratuite
in unele dintre aceste situri.
Cercetare. Studentii din intreaga lume pot folosi Web pentru cercetare in domenii ca literatura, matematica,
chimie sau filozofie. Multe institutii de invatamint cum ar fi Universitatea Indiana, ofera informatii folositoare
pentru studenti.
Servicii. Exista o gama larga de servicii disponibile in Web. Puteti afla starea coletelor trimise prin FedEx sau
UPS, sa cautati un prieten, sa aflati ultimele informatii despre starea vremii in zona dumneavoastra sau sa
cautati numarul de telefon al unei firme.

4.2. NAVIGARE CU INTENET EXPLORER

4.2.1. PREZENTAREA INTERNET EXPLORER

Bara de meniuri
Bara de instrumente.
Back Revine la pagina precedenta din lista
5
 Cauta pe Web o anumita pagina

Forward Trece la pagina urmatoare din lista

Favorites Deschide fereastra cu paginile Web favorite

Stop Opreste incarcarea paginii curente

History Deschide fereastra de istorie

Refresh Reincarca pagina de pe Internet

Mail Deschide Outlook pentru verificarea e-mail-ului

Home Incarca pagina setata ca fiind implicita

Print Tipareste la imprimanta pagina Web.
Bara de adresa.
Search

4.2.2. INCARCAREA UNEI PAGINI WEB

Pentru a incarca o pagina Web, Internet Explorer permite doua modalitati:

1. Executati clic si introduceti adresa in cimpul de linga eticheta Address.
Dupa ce pagina a fost incarcata si plimbati cursorul mouse-ului pe pagina in momentul cind veti trece peste un Link
(legatura cu alta pagina) cursorul mouse-ului se transforma din sageata in mina iar executarea unui clic pe link-ul
respectiv va duce la incarcarea paginii respective.
2. Din meniul File alegeti optiunea Open, imediat se va afisa fereastra Open.

Pentru demonstratie vom folosi prima metoda.

4.2.3. CAUTARE

Executati un clic pe butonul Search din bara de instrumente pentru a deschide fereastra Explorer in care va fi
afista o pagina Web de cautare.

LECTIA 5

5.1. CE ESTE E-MAIL-UL

E-mail-ul a aparut odata cu aparitia Internet-ului si este prescurtarea de la electronic mail (posta electronica). Din
denumire rezulta si la ce foloseste, adica la trimiterea si primirea de scrisori. Una din marile avantaje ale e-mail-ului
este aceea ca scrisoarea trimisa va ajunge in numai citeva minute, nu in citeva zile, de cit are nevoie o scrisoare
normala pentru a ajunge la destinatie.

5.2. AVANTAJELE POSTEI ELECTRONICE

Exista situatii in care serviciul e-mail este foarte necesar. Iata citeva:
Corespondenta obisnuita. Principala utilitate a postei electronice este, bineinteles, aceea de a schimba
mesaje sau fisiere cu alte persoane. Posta electronica este folosita de mult timp in birouri. O multime de
oameni folosesc serviciul e-mail pentru a trimite mesaje cunoscutilor si rudelor. Este uimitor cite persoane
vor sa comunice, daca nu mai trebuie sa lipseasca un timbru si sa trimita un plic.
Oamenii de afaceri plimbareti. Nu este nimic mai enervant decit sa nu poti lua legatura cu cei de la birou,
atunci cind sinteti intr-o calatorie de afaceri. In loc de telefon, trimiteti-le un mesaj e-mail si menajati-va
nervii pentru lucruri cu adevarat importante.
Servere de informatii. Exista unele adrese de e-mail speciale - adrese automate. Trimiteti la o adresa un
mesaj e-mail prin care solicitati un document sau o informatie si veti primi automat informatia ceruta. De
exemplu, puteti cauta un cuvint intr-un dictionar, puteti afla ce s-a intamplat intr-o anumita zi a anului 1965
sau consulta prognoza. Toate acestea printr-un simplu e-mail.
Liste de adrese. Posta electronica poate fi folosita si pentru altceva decit schimbul de mesaje. Puteti sa va
inscrieti la o lista de adrese. Unele liste de adrese sint asemenea unui ziar: dupa ce v-ati facut un
abonament primiti periodic o copie actualizata de la editor. Alte liste de adrese sint asemenea unor panouri
de afisare: oameni cu interese similare trimit mesaje catre lista de adrese si toti cei care s-au inscris il
primesc.
6
5.3. ADRESA DE E-MAIL

Structura adreselor de e-mail este similara pentru toti utilizatorii de Internet. Priviti adresa de mai jos:
office@okko.ro
Ati observat simbolul @ din mijlocul adresei? @ se citeste "at" sau "la". Aceasta imparte adresa in doua: la stinga
numele utilizatorului si la dreapta numele domeniului. Retelei Internet nu-i pasa prea mult de numele de
utilizator. Mai importanta este trimiterea scrisorii la calculatorul al carui nume se afla in partea dreapta a adresei.
Apoi, calculatorul trimite scrisoarea la cutia postala indicata de partea stinga a adresei.
Un nume de domeniu este un nume unic atribuit unui anumit calculator din Internet. Numele de domeniu sint
stabilite de InterNIC.

5.4. STRUCTURA UNUI MESAJ

In cazul scrisorii trimse prin posta apar doua componente: scrisoarea propriu-zisa si plicul. Acesta din urma
cuprinde informatiile necesare transportului scrisorii - adresa destinatarului, timbrele si stampilele marcind trecerea
prin diferitele centre de sortare. Pentru cazul unui eventual retur, plicul cuprinde si adresa expeditorului. In mod
similar, mesajele e-mail se compun din doua elemente: corpul mesajului si antetul sau header-ul mesajului. In antet
sint incluse adresa destinatarului, cea a expeditorului, data de expediere, subiectul, intr-o structura de forma:
From:
To:
Date:
Subject:
Aici adresele expeditorului si data (ziua si ora) se completeaza automat de catre programul de posta electronica.
Subiectul este solicitat la redactarea mesajului dar poate fi evitat. Este o informatie utila pentru recunoasterea
rapida sau pentru atentionarea destinatarului, precum si pentru o eventuala clasificare automata. Pe traseu, in
diferitele centre mai importante care identifica componentele adresei de destinatie, se completeaza in antet drumul
parcurs de mesaj cu momentul sosirii si expedierii din fiecare centru. Astfel se poate intimpla ca un mesaj foarte
scurt, de doua-trei cuvinte (10-15 bytes), sa ajunga la citeva sute de bytes, din cauza lungirii antetului.

5.5. TRANSMITEREA MESAJELOR

Expedierea mesajelor de la expeditor spre destinatie se realizeaza cu programe specializate, numite agenti de
transport (TA sau MTA - Mail Transport Agent). Procesul de transmitere al mesajului impune identificarea adresei
de destinatie si parcurgerea unui traseu complex depinzind de pozitia relativa a expeditorului in cadrul Internet.
Daca adresa este incorecta, mesajul va fi returnat expeditorului. Daca adresa se dovedeste corecta, mesajul este
transmis serverului final, care va identifica existenta (sau inexistenta) utilizatorului. Daca numele utilizatorului
destinatar a fost gresit, atunci mesajul se va intoarce, parcurgind acelasi traseu pina la expeditor, cu mentiunea
user unknown. Atit datorita extinderii Internet, dar mai ales datorita simplitatii si eficientei sale, sistemul de posta
electronica a devenit unul din cele mai raspindite si rapide mijloace de comunicatie, prin care se transmit mesaje,
anunturi, articole, comentarii. Cu ajutorul unor instrumente ajutatoare, se pot transmite ca mesaje e-mail si
programe, fisiere binare sau chiar imagini.

LECTIA 6

Viruii calculatoarelor
Concepte generale despre virui
Ce este un virus i care sunt efectele pe care le viruii asupra calculatoarelor
Viruii sunt anumite programe create de oameni cu scopuri distructive. Sunt progrmele ce au proprietatea de a
se extinde i care duc la funcionarea necorespunztoare a sistemului de operare.
Asemenea viruilor umani viruii de calculator duc la mbolnvirea sistemului de operare i a fiierelor
existente pe acesta.
Aceste mici programe distrug informaiile aflate pe calculator i mpiedic funcionarea aplicaiilor.
Viruii sunt foarte diferii: de la cei mai inofensivi ce atac fiierele de tip text i documentele pn la cei
care duc la stricarea componentelor hard ale calculatorului.
Un virus odat ptruns n calculator nu este activ, dect n momentul n care programul cu care a fost adus
este activat.

Cateva modaliti de transmitere a viruilor

Viruii ptrund n calculator prin intermediul programelor de pe Internet, i putei primi pe mail sau i putei aduce
dumneavoastr cu o dischet sau un CD.
De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste ci s rulai un program antivirus.

Avantajul scanrii calculatorului impotriva viruilor

7
Pentru a scpa de anumii virui sau pentru a v proteja de acetia va trebui:
S avei instalat un program antivirus foarte bun, foarte recent cu ajutorul cruia s putei descoperii i
s eliminai eventualii virui;
S scanai periodic fiierele din calculator i a dischetelor nainte de a le folosi;
S scanai fiierele ataate ce le primii pe mail.
Dac avei un antivirus bun acesta poate descoperii n timpul scanrii i virui care nu sunt activi.

Conceptul de dezinfectare a viruilor

Ca orice virus aceti virui de calculator pot fi eliminai. Acest lucru se realizeaz cu ajutorul programului antivirus
care descoper virusul i apoi l elimin din toate fiierele din calculator.

Manipularea viruilor

Utilizarea unui antivirus pentru a scana calculatorul

Pentru a scana calculatorul mpotriva viruilor deschidei programul antivirus pe care l avei pe calculator.