Clonarea terapeutica-aplicatii

- La sfarsitul secolului al XIX-lea August Wiessmann descoperea ca informatia genetica a unei

celule se diminueaza cu fiecare diviziune celulara, iar Walter Sutton demonstra in anul 1902 ca,
in cromozomi, se afla stocata intreaga informatie genetica.
- In 1928 Hans Spemann a creat un experiment prin care realiza primul transfer nuclear si, in
acea perioada el isi inchipuia un experiment "fantastic" "transferul nucleului unei celule intr-o
celula fara nucleu " experiment pe care astazi cercetatorii il pot realiza cu usurinta.
- Mormolocii au fost primele animale clonate de catre Brigs si Kings in anul 1952.
-Termenul de "clona" a fost creat abia in anul 1962 de catre John Burdon Sanderson Haldane.
-Cativa ani mai tarziu, in 1978, David Rorvick lansa cartea "Clonarea unui om" care se referea la
clonarea unui miliardar. Cu toate ca nu a fost decat o carte ce apartinea literaturii S.F., in acea
perioada, ea a provocat un imens scandal inca din momentul lansarii.
-Primul animal clonat din celule adulte a fost oita Dolly in anul 1996, chiar daca anuntul acestei
realizari a fost facut public abia la inceputul anului 1997. Echipa de cercetatori de la centrul din
Edinburg - Scotia era condusa dr. Ian Wilmut.
-Tot in anul 1997 exista informatii contradictorii conform carora s-ar fi realizat clonarea unor
specii de maimute (rhesus monkeys).
-Dr. Ian Wilmut impreuna cu echipa sa reusesc in martie 2000 sa cloneze primii porci, ale caror

organe vor putea fi utilizate ca sursa pentru organele de transplant.

-2006-Cercetatorii de la Universitatea Harvard au incercat sa cloneze embrioni umani in scop

terapeutic pentru a crea celule stem (susa) care vor putea inlocui celule din tesuturile bolnave ale
pacientilor cu afectiuni incurabile.

Acest subiect a starnit o apriga disputa politica in USA.

-Universitatea Harvard este a doua din USA, dupa Universitatea din California, care se implica
in acest domeniu. Universitatea din California a incercat sa cloneze un embrion uman in urma cu
cativa ani insa cercetarile au fost oprite si unii dintre specialisti au fost nevoiti sa plece in Anglia
pentru a-si putea continua cercetarile in acest domeniu.

- Clonarea unui embrion inseamna recoltarea de material ADN de la o persoana si implantarea

lui intr-un ou, care este apoi mentinut in anumite conditii pentru aproximativ cinci zile, timp in
care apar celulele embrionare (o aglomerare de celule care are dimensiunea mai mica decat un
graunte de nisip). In acest stadiu celulele stem pot fi recoltate din interiorul embrionlui si pot fi
stimulate sa dea nastere celulelor specializate sau tesuturilor care au acelasi ADN cu donatorul.

Asadar acest material poate fi transplantat inapoi la donator fara teama de aparitie a rejetului,
probabil dupa ce defectele ADN-ului datorate afectiunii vor fi reparate. Aceasta strategie va
putea fi folosita intr-o zi pentru tratarea unor afectiuni, cu toate ca Dr. Daley a declarat ca pentru
afectiunile hematologice va trebui sa mai asteptam un deceniu sau mai mult.

"Acest studiu permite obinerea unei generaii ntregi de provizii - nelimitate i lipsite de
mutaii genetice - de celule de schimb, cu rol de nlocuire, pentru pacienii diagnosticai cu
boli mitocondriale", a explicat medicul Robert Lanza, specialist la Advanced Cell
Technology, care nu a participat ns la aceast cercetare tiinific.

n 2013, Shoukhrat Mitalipov, cercettor la Oregon Health and Science University, a reuit n
premier mondial s foloseasc aceast metod pentru a obine celule su umane embrionare
din celulele somatice ale unui pacient. Aceste celule su embrionare sunt extrem de valoroase
pentru c sunt "pluripotente" - au abilitatea de a se transforma n orice tip de celul din organism.

n noul su studiu, Mitalipov i colegii si au folosit aceeai metod pentru a produce celule de
nlocuire pentru pacienii cu mutaii la nivelul genelor mitocondriale, elemente biologice cu rol
critic n procesul de producere a energiei de la nivel celular.

"Genele mitocondriale au scpat, pn acum, eforturilor depuse de oamenii de tiin

pentru a corecta astfel de mutaii", a declarat Shoukhrat Mitalipov.

n cadrul noului studiu, cercettorii din statul american Oregon au extirpat nuclee din celulele
pacienilor i le-au implantat n ovocite umane nefecundate, n care mitocondriile au fost
pstrate, dar din care restul de ADN fusese ndeprtat. Apoi, savanii au stimulat ovocitele s se
divid, producnd celule su embrionare, care pot fi utilizate ulterior pentru a obine celule
cardiace i nervoase sntoase, care pot s nlocuiasc celulele moarte ale pacienilor.

Cercettorii au artat, de asemenea, c pot s produc celule su sntoase, asemntoare

celor embrionare, folosind o alt metod, prin care celule somatice adulte sunt
reprogramate prin introducerea mai multor gene n nucleele lor. Aceast metod nu
implic utilizarea unor ovocite.

Cu un pas mai aproape de a dezvolta un tratament pentru boala Parkinson, oamenii de

stiinta au folosit pentru prima data celulele unui soarece pentru a trata boala la acelasi soarece.
Studiul este publicat online in revista Nature Medicine.

Fiind primul de acest tip, cercetatorii au demonstrat ca transferul nuclear de celule somatice (
SNTC) sau clonarea terapeutica, folosind celule de la un soarece pentru a trata acelasi soarece,
poate fi efectuata cu succes.

Clonarea terapeutica sau SNTC implica indepartarea nucleului dintr-un ou si inlocuirea lui cu
nucleul subiectului cercetat. Desi oul se dezvolta folosind ADN-ul donorului de nucleu, creste
intr-un blastocit din care rezulta celule stem embrionice cu potential de a deveni celule utilizabile
din punct de vedere terapeutic.

Celulele ,dezvoltandu-se cu ADN-ul donorului, o data implantate in corp nu vor fi atacate de

donorul sistemului imun.
In acest studiu s-au folosit celule epiteliale din cozile a 24 de soareci cu Parkinson pentru a crea
187 linii de celule, din care au derivat neuroni dopaminici, acestia fiind ajustati la ADN-ul
fiecaruia. Neuronii dopaminici sunt celule ale creierului ce lipsesc sau nu functioneaza cum
trebuie in Parkinson.

In continuare oamenii de stiinta au grefat celulele ajustate soarecilor cu acelasi ADN ca si

celulele. Un alt grup , de control, a primit celule cu ADN ce nu se potrivea cu ADN-ul propriu
soarecilor.

Soarecii ce au primit neuronii dopaminici compatibili cu propriul ADN au prezentat imbunatatiri

neurologice si lipsa raspunsului imunologic in timp ce grupul de control nu.

Expertii au confirmat ca studiul aduce medicina cu un pas mai aproape de un tratament eficace
pentru Parkinson, boala cronica si progresiva a creierului pentru care nu exista inca leac desi pe
piata sunt medicamente ce incetinesc si usureaza simptomele.

Insa este un drum lung pana la demonstrarea eficacitatii pe oameni, supravegherea soarecilor
analizati realizandu-se doar timp de 11 saptamani, ceea ce nu este indeajuns pentru a determina
daca tratamentul persista.

Michael Jakowec, neurolog si profesor asistent afirma ca testarea pe oameni ar putea fi

prematura si ca metoda ar trebui demonstrata mai intai pe primate, insa, fara niciun dubiu,
aceasta deschide o noua cale de strategie terapeutica.

In prezent,oamenii de stiinta de la Harvard Cell Institute discuta demararea unui proiect ce

vizeaza sinteza unui genom uman artificial.