u.

J
N
u.J
't-I
-,
>,
W
C
<C
,~
=
c,:)
-
- ~.
....
Ing. COSTICA NEGREA* Ing. TOMA PAVELESCU

AMBREIAJUL~I CUTIA
DE VITEZE
COLECTIAAUTO18

ff~~-;. ~- ,:..~:~\
iB;}' ~I W'
}.-

@
EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI

I' j
 Cunoa~terea temeinic1l. a function1l.rii subansamblelor
din componenta automobilelor conduce 111.efectuarea. CUPRINSUL
iutr-un mod calitativ superior. a operatiilor de int5C-
tinere. a reparatiilor eurente ~i a reglajului aeestora.
marindu-le durata de serviciu ~i clicienta in exploatare.
Luerarea prezinta. 111.UI1nivel aceesibil, constructia
functionarea ~i exploatarea tehniea. pe tipuri, a di-
verselor eonstructii de ambreiaje ~i cutii de viteze
cu care sint eehipate autoeamioanele ~i autoturismele
cu pondere mare in pareul national, din produetia
interna ~i din import.
Lucrarea este adresata eondueatorilor auto pro-
fesioni~ti ~i amatori, mecanicilor de intretinere. l' Evolutia transmisiei automobilelor
mai~trilor. subinginerilor ~i eonducatorilor de formatii
tehniee. 2. Ambreiajul 9

2.1. Ambreiaje mecanice .............................. 10

2.1.1. Ambreiajul GF X 310 KZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ................ 13
2.1.3. Ambreiajul GF 420 KK ...................... 15
2.1.4. Ambreiajul SR 113 .......................... 15
2.1.5. Ambreiajul SR 131 .......................... 15
2.1.6. Ambreiajul monodise eu diairagma. ............ 19
2.1.7. Ambreiajul cu doua. disenri ................ 19
Control ~tiintific: Prof. Dr. lug. loan Draghici 2.1.8. Ambreiajul eu doua diseuri ~i arc central .... 22
Redactor: lonescu Maria Antoinette 2.1.9. Comanda ambreiajelor mecanice .............. 23
Tehnoredactor: Valeriu Morarescu 33
Coperta: editiei: Nicolae Claudi~
2.2. Ambreiaje automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3. intretinerea ~i reglarea ambreiajdor ................ 35
2.3.1. intretinerea ambreiajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Bun d. liP'" 13.8.80. Coli d. liP'" 3,25. C.Z. 62-578 + 35
+ 62 - 585:629.113/.115 2.3.2. Rcglarea ambrciajnIlli ........................
3. Cntia de viteze :............................ 43
Tlparul executat sub comanda.
nr. 1019 la 44
Intreprlnderea pollgraflc!\
3.1. Cutii de viteze in trepte cu euplaje baladoare ........
..13 Decembrle 1918", 3.1. 1. Cutia de viteze Renault 352-03 .............. 44
str. Grigore Alexandreseu nr. 89-97 3.1.2. Cutia de viteze SR 131 ~i SR 132 ............ 55
Bucure~tI,
3. 1.3. Cutia de vitcze SR 113 ...................... 58
Republica Soclallstll RomAnia

3
 3.1.4. Cutia de viteze Tatra Synchron 64
3. 1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2 67 1. Evolutiatransmisieiautomobilelor
3.1.6. Cutia de viteze S5-35-2 75
J.1.7. CuUa de viteze AK 6-80 78
3.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80 85
3.1.9. Cutia de viteze S 6-80 89
3.1.10. Cutia de viteze ASH 75-2-8 90
3.1.11. Cutia de viteze 6 MS-70 93
3.2. Cutii de viteze p1anetare 96
3.2.1. Cutia. de viteze Wilson 98
3.2.2. Cutia de viteze ZF 5 S- 110 GP 100
Prin transmisia automobilului se
intelege totalitatea elementelor prin
care puterea dezvoltata de motor este
"transmisa" la rotile motoare care pun in mi~care auto-
mobilul.
In componenta automobilelor moderne, aceste elemente
sint:
- ambreiajul, care permite decuplarea sau cuplarea
cutiei de viteze de motor pentru schimbarea vitezelor,
la pornirea automobilului sau in mers;
- cutia de viteze, care permite marirea sau mic~orarea
momentului motor aplicat rotilor motoare, inversarea sen-
sului de rotatie a arborelui de transmisie ~i decuplarea
motorului de restul transmisiei;
- cutia de distributie, care distribuie puntilor motoare
cuplul motor preluat de la cutia de viteze;
- transmisia cardanidi sau transmisia longitudinala,
care transmite cuplul motor, preluat de la cutia de viteze,
transmisiei principale (grupul conic);
- transmisia principala, care serve~te la marirea con-
stanta a cuplului motor preluat de la transmisia cardanidi
~i miqorarea corespunzatoare a turatiei rotilor motoare;

5
 - diferentialul, care distribue rotilor motoare cuplul .... .. J013npOJ 1!IIU N N ... N I I I I
motor preluat de la transmisia principala ~i asigura rotirea ..:!
..
rotilor motoare cu viteze unghiulare diferite, pentru <; N ... N N ... \0 00
-a. OQnp3.I nQ I
efectuarea virajelor; -
.. N N
- axele planet are (eu sau fara reductor), care transmi-t I"P'''J01U! Inl"llu01oJ!O I I I I I
rotilor motoare cuplul distribuit de diferential.
ni
c
:a - - N - - N <") ...
Amplasarea acestor e1emente in eadrul automobilului
(schema transmisiei) se poate face in mai muIte moduri,
in funetie de amplasarea motorului, a puntilor motoare
E
.EO
c
..
:3
Inl"!luoJoJ!o

111"dpupd "!s!mSU"J
- - -- N N <") 00

-
~i de numarul acestora din urma, urmarindu-se imbuna-
tatirea exploatarii automobilului, seeuritatea circulatiei, !I"U!pn1!SUOl !!Joq:ry -
<")
I I
<")
I
--
<")

N
-
I
It">

...
I It">

u~urinta conducerii ~i ridicarea eficientei economice a -

utilizarii automobilului respectiv. In tabelul 1.1 sint
prezentate scheme1e transmisiei la automobile.
0!lnq!J1S!P op "pn:>

OZO)!"op "nn:> -- -- --
I I
-
I
-- --
-- -- -
I

Primele automobile nu aveau ambreiaj, transmiterea In!U!01qmV

puterii de la motor la roti fadndu-se prin curea. Legatura I Q)
dintre motor ~i rotile motoare se intrerupea prin depla- Q)
....
cd
....
cd
sarea eurelei de pe roata motoare a transmisiei pe 0 roata f..
Q)
.... Po. II)
II)
Po.

libera. In perioada anilor 1900-1907 au aparut primele . oS

Po. N N
.g ."0 rJ)
automobile eu ambreiaj de tip cu con direct (sau invers), a
0
Po + + +
Q) led
eu discuri metalice simple funetionind in ulei (sau useat), Q) Q) .....
--cd -N
Q) .... ....
.... cd
sau eu pangliea. Dupa anul 1912 au aparut ambreiajele l rJ)
cd
Po. cd cd
oS
Po.
rJ)
oS
rJ)
-:;;
Po.

meeanice eu frictiune, iar dupa eel de-al doilea razboi

mondial, eoncomitent eu imbunatatirea ambreiajelor eu !Iund op InJmnN - - N- - N <") ...

frictiune, au aparut ambreiaje1e cu diafragma ~i ambre- '3

iajele automate hidrodinamice. .!!] . _g.."
3 Q) :::-;j
.... '"
Cutiile de viteze, pina in jurul anului 1900, aveau doua o" led
..... led
..... cd 8-tj .....
oS cd
S'" '" cd cd Po. cd
eurele care transmiteau puterea prin doua roti eu diametre rJ) ja
diferite, realizindu-se astfel doua trepte de viteza. In ....... ....... :::I-
1i :::I- :::I- :::I- :::I- :::I-
perioada anilor 1900-1908 au aparut eutiile de viteze 1i s:I d
::I
s:I
;I
d
::I
d
;I
d
::s
d '"
::I
::I p.. p.. p.. p.. 8- p..
eu pinioane, la ineeput eu doua trepte pentru mersul p.. p..
N N N N <") t'I ...
1:1 N
inainte ~i una pentru mersul inapoi. In urmatorii zeee f-<s ;I ::I ::I ::s IS
ani au aparut cutiile de viteze planet are. Coneomitent,
:>
.. U U 3 U U U

6 ,
r s-a imbuniitatit constructia cutiiIor de viteze eu roti
baJadoare, reaJizfndu-se cutii cq cinci trepte de mers
inainte. Dupa primul razboi mondial, pe linga. sineronizarea
2. Ambreiaju(
cuplarii a~renaje1or, au aparut cutiiIe de viteze eu va-
iatie continua a raportului de transmitere ~i automa-
tizarea comenzii de schimbare avitezelor.

~~ Ambreiajul, dnd este cupIat, preia

puterea produsa de motor ~i 0 trans-
mite cutiei de viteze. Constructia sa
trebuie sa asigure 0 decuplare rapida ~i u~oara a transmi-
siei fata de motor, la schimbarea vitezelor, ~i 0 cuplare
lina ~i progresiva.. Aceste caracteristici se impun ca ur-
mare a faptului ca motoare1e cu ardere interna, spre deo-
sebire de motoarele electrice, nu pot furniza puterea ne-
cesara pornirii din loc a automobilului dedt la 0 turatie
ridicata.. Cuplarea arbore1ui cotit, avind 0 turatie ridi-
cata, cu arborele primar al cutiei de viteze. care nu numai
ca nu se rote~te, dar opune ~i 0 rezistenta mai mare da-
torita inertiei automobilului, nu se poate face direct,
deoarece s-ar produce un ~oc puternic care ar provoca
grave deteriorari.
De asemenea, ambreiajul trebuie sa. indeplineasca ~i
rolul de organ de siguranta in cazul frinarilor bru~te,
dnd momentul rezistent al rotilor motoare este mai mare
dedt momentul motor maxim.

9
 r' --
2.1. A mbreiaje 111ccanice

2.1.1. Ambreiajul GF X 310 KZ 23

Ambreiajul GF X 310 KZ este un ambreiaj monodisc

uscat, care se folose~te la automobilele cu motoare diesel
Saviem tip 797-05. Ambreiajul are urmatoarele caracte- 22 -
ristici: ducasa intcrioara din fonta (simbol GFX); discul
ambreiajului, cu diametrul de 310 mm, nu este prevazut
en amortizor pentru oscilatiile de rasucire; pirghiile de
debreiere nu au inel de debreiere (simbol KZ). Ambre-
iajul este compus din doua subansamble, ~i anume: am-
breiajul propriu-zis (fig. 2.1) ~i comanda hidraulica (v.
fig. 2.13).
Ambreiajul propriu-zis cuprinde discul ambreiajului 22
~i mecanismul de debreiere compus din discul de presiune 21-
20, pirghiile de debreiere 15, arcurile de presiune 19,
capacul ambreiajului 3 ~i man~onul de debreiere 14.
Discul ambreiajului 22, pe ale dirui fete sint nituite
inelele de frictiune 2, este fixat rigid de flan~a butucului
21. Butucul este asamblat, cu arborele primar 12 al cutiei
de viteze prin caneluri, pentru a se putea deplasa in n-
lungul acestui arbore.
Discul de presiune 20 este un disc inelar din fonta,
articulat la capacul ambreiajului 3 prin pirghiile de debre-
iere 15 ~i furcile 7; fat a cu care discul apasa discul de
presiune este plana. Partea din spate este prevazuta cu
~ase bosaje prin care placa se articuleaza cu pirghiile de Fig. 2.1. Ambreiajul GFX 31OJ{Z:
1 - - -
coroana dintata volant ; 2 - disc de trictiune; 3 capacul ambreiajului; 4 boltu1
debrejere. Tot pe partea din spate placa este prevazuta. pirghiei de debreiere; 5 - boltul turcii; 6- -
arc lamelar; 7 turca de articulare a pir-
ghiei de debreiere; 8 - piulitA de rq;laj; 9 - ~urubul sigurantei piulitei de regJaj; 10-
cu doisprezeee cepi, pentru sustirter~a areurilor de pre-. -
arcul pirghieide debreiere; 11- arcul inelului dc presiune; 12 arborele primar aJ cu-
siune 19. -
tiei de viteze; 13 - inel de presiune; 14 - man~on de debrcicre; 15 pirghia de de-
brciere: 16-rulment de presiuno; 17-ro",lele izolatoare; 18-cep de ghidare; 19-
Pirghiile de debreiere 15, sint articulate eu eareasa arc de presiune; 20 - discul de prcsiune; 21 - butucul discului de ambreiaj; 22- discul
de amurejaj; 23 - volante
interioara a. ambreiajului prin furcile 7 preva,zute eu
10
piulitele conice de reglaj 8 ~i bolturile 5 ~i cu discul de
presiune 20 prin bolturile 4. Alezajele din pirghiile de
debreiere pentru bolturile de articulare sint preva-
zute
uzurii.cu rulmenti cu ace pentru reducerea fredirii ~i
Cele 12 arcuri de presiune 79 se sprijina eu un capat
pe capacul ambreiajului 3 iar cu ceUilalt capat se spri-
jina pe discul de presiune, ghidate de cepii respec-
tivi, presind astfe! permanent pe volant, discul ambre-
iajului 22.
Man~onul de decuplare 74, culiseaza liber pe arborele
primar 72 al cutiei de viteze. La partea anterioara este
prevazut cu rulmentul de presiune 76 cu care apasa de
capetele interioare ale pirghiilor de debreiere, iar lateral
cu doua bosaje in care se sprijina capatul furcii de de-
breiere.
Capacul ambreiajului, 3, se fixeaza prin ~uruburi de
volantul 23, astfel ca discul de presiune ~i pirghiile de
debreiere se rotesc odata cu acesta.
Apasind pe pedala de ambreiaj, man~onul este impins
catre volant de capatul interior al furcii de debreiere,
impingind in acela~i sens ~i capetele interioare ale pir-
ghiilor. Cum pirghiile de debreiere se sprijina in boltu-
rile 5 ale furcilor 7, acestea trag inapoi discul de pre-
siune. Prin aceasta, discul ambreiajului 22 nu mai este
presat pe volant iar transmiterea cuplului motor se in-
trerupe.
Cind se ia piciorul de pe pedala de ambreiaj, aceasta
este readusa in pozitia de repaos de arcul de rape!. Ca-
patul interior al furcii departeaza man~onul de volant
iar arcurile de presiune se destind ~i preseaza discul
ambreiajului pe volant prin discul de presiune, situatie
in care cuplul motor se transmite la cutia de viteze.
12
2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ
Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ (fig. 2.2) este un am-
breiaj monodisc uscat ~i se foloSe~te la automobilele
diesel cu motoare diesel tip D 2156 HMN. Are urmatoarele
caracteristici principale: carcasa interioara din font a
(GF); discul ambreiajului, cu diametrul exterior de
380 mm, este prevazut cu amortizor pentru oscilatii1e
de rasucire (W) ; presarea discului prin arcuri intermediare
(Z); pirghiile de debreiere sint prevazute cu inel de de-
breiere (KR).
Din punct de vedere constructiv ambreiajul GF 380
KRfWGSZ este asemanator cu ambreiajul GF X 310 KZ,
deosebirile fiind prezentate in cele ce urmeaza. Intre
discurile de frictiune (ferodo) 30 ~i partea metalica a
discului ambreiajului sint montate arcurile lamelare 33
(expanderi) pentru imbunatatirea cuplarii. Pentru di-
minuarea influentei oscilatiilor provocate de neregulari-
tatea functionarii motorului ~i de jocul dintre rotile
dintate ale cutiei de viteze, partea metalica a disculu-
ambreiajului 7 se fixeaza de flan~a butucului 2 prin inter-
mediul unui amortizor pentru oscilatiile de rasucire, 9.
La acest tip de ambreiaj, rulmentul de presiune fixat in
man$onul de debreiere nu apasa direct pe eapetele inte-
rioare ale pirghiilor, ci prin intermediul inelului de debre-
iere 7, fixat pe eapetele pirghiilor eu ajutorul areurilor
de prindere 23. Inelul de debreiere are rolul de a men-
tine paralelismul dintre spprafete!e de lueru ale diseului
de presiune ~i volantului, in seopul obtinerii unei ambre-
ieri sau debreieri line.
Funetionarea ambreiajului GF 380 KRfWGSZ este iden-
tidi eu cea a ambreiajului GF X 310 KZ.
13
 r
I

2.1.3. Ambreiajul GF 420 KK

Ambrciajul GF 420 KK (fig. 2.3) cstc de ascmenca un

ambreiaj monodisc, uscat folosit la autobuzelc lKARUS
tip 260 ~i 280, la autobasculantele ROMAN R 12215 DRF
~i R 19215 DFK. Constructiv se deosebe~te de ambre-
iajlll GF 380 KR/WGSZ prin faptul di discul sau are
diametrul de 420 mm. Comanda ambreiajului de ase-
menca este hidraulica.

2.1.4. Ambreiajul SR 113

Ambreiajul SR 113 (fig. 2.4) este un ambreiaj mono-

disc, useat. Se folose~te la motoarele SR 211 cu care
slnt eehipate autocamioanele SR 113, SR 114, SR 115
~i SR 116. Se eompune din ambreiajul propriu-zis ~i
eomanda hidraulica.
Functionarea ambreiajului SR 113 cste identica eu cea
a ambreiajelor descrise mai lnainte.

2.1.5. Ambreia jul SR 131

Fig. 2.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ: Ambreiajul SR 131 (fig. 2.5) este un ambreiaj monodise,
debrciere asamblat;
-
1 - disc de frieliune asamblat; 2 butueul diseului ambreiajului; 3 ~ mccanismulde
4 - ~urub pentru fixarea eapacului ambreiajului la volant; 5 - man-
useat, semicentrifugal. Se monteaza la motoarele SR 211
~onul de debreiere; 6 - rulment de presiune; 7 - inel de debreiere, 8 - disc de prcsiune; cu care se echipeaza automobilele din familia SR 131
9-amortizatorul pentru oscilatii de dsucire; 10-plrghie de debreiere; l1-lagar ~i 132. Este asemanator eu ambreiajul SR 113, aUt eons-
pcntru mlment cu ace; 12- boltul plrghiei de debreiere; 13-boltul furcii; 14-splint;
15-furca de articulare a plrghiei de debreicre; 16-~aib1\. izolatoare; 17-arc truetiv, dt ~i functional. Singura deosebire este aceea ca,
de presiune; 18 - plrghie de debreiere asamblat1\. cu furea; 19 - piulit1\. de reglaj;
- - -
20 - sigurant1\.din tabl1\.;21 sigurant1\. grower; 22 ~urub; 23 arc de prindere;
la ambreiajul SR 131, plrghiile de debreiere 13 slnt pre-
24 - arc lamelar; 25 - arc cu brat; 26 - eapacuI-ambreiajului;
28 - cep de sprijin pentru arcul de presiune; 29
27 - disc de presiune; vazute eu eontragreutatile 9, eu care fae corp eomun.
breiere la diseul de presiune; 30
mentul de frictiune; 32 - - bosaj de articulare a pirghiei de de-
-
disc de frictiune cu fcrodo; 31 nitul pentru seg-
nitul pentru segmmtul de fricliune cu arc intermediar;
Ca urmare, forta de apasare asupra discului de presiune
variaza In funetie de turatia motorului.
-
.JJ- arc intermediar pentru segmentul de frieliune; J4 nit f<Dtm arcul inte.mtdiar
15
 15
"
17
/I, --- _. ----- - - -- ---
6
III U Ul-Hr
18
19
. f5
15
Iff---1l':!-III\\\\\IYi"'1/H/1l
I III -7
'20
'21

I-----

1/
Fig. 2.3. Ambreiajul GF 420 KK: .-",-c--
--I.IJ.M"
1- arc de presiune:2 - inel de debreiere; 3 - arc d.ctensiune; 4 _ piulililde f} 9
reglaj; 5 - bollul furcii de articulare a pirghiei de debreiere; 6 _ disc de pre-
siune; 7 - discul ambreiajului eu ferodou; 8 - coroana dintaU a volantului;
9- volant; 10-carcasa volantului; 17-capacul ambreiajului; 12-pirghie Fig. 2.4. Ambreiajul SR 113:
de debreiere; 13 - carcasa ambreiajului; 14 - rulment de presiune; 15 _ con-

-
tuJui; 18 - arborele ambreiajului; 19 man~on de debreiere; 20
_
duct?!.pentruungere;16- carcasarulmentului;77 capacul carcasei mImen-
furcA de _
1 - discuri de fricliune din ferodo; 2 - discul ambreiajului;
3 - disc de presiune;4 - capacul ambreiajuJui; 5 - arc de
debreiere; 27 - bolt ell cap sferic
furciipentru sprijin; 22 -
de debreiere. cilindrul de actionare a
8 - furcA de debreiere;
-
presiune; 6 - rulment de presiune; 7 man~on de debreiere;
9 - tijA de impingere; 10 carcasa -
ambreiajului; l'-cilindrul de actionare a furcH de debreiere;
12 - plrghie de debreiere; 13"':'" amortizor pentru oscilalii de
rAsucire; 14 - butucul discului ambreiajului; 15
reglaj;
-~urub de

-2
Fig. 2.5. Ambreiajul
.j . SR 131:
1 - arc de presiune;2 - ca.
paculambreiajul ui; 3 -, man-
~onde debreiere;4 - rulment
de presiune; 5 - furdi de
., debreiere; 6 - arc de rapel;
7 - cilindrul de actionare a
furcH de debreiere; 8 - vo.
lant; 9 - contragreutate;
10 - disc de frictiune din fe-
redon; 11 - disc de presiune;
12 - discul ambreiajului;
13 - pirl:hie de debreiere.
5 nu mai are picscle 8 ci numai proeminente periferice.
2.1.6. Ambreiajul mono disc cu .diafragma
Ambreiajul monodisc cu diafragma este un ambreiaj
uscat, la care rolul arcurilor de presiune ~i al pirghiilor
de debreiere slnt lndeplinite de un disc de ote! subtirc ~i
bombat, aVlnd 0 serie de brate elastice, formate prin ta-
ieturi radiale.
Clnd ambreiajul este cuplat (fig. 2.6, a), diafragma 6
se rcazema pe carcasa interioara prin intermediul ine-
lului 5 ~i cu marginea apasa proeminentcle periferice ale
di~cului de presiune 3, preslnd asHel, intre acesta ~i vo-
lantul 1, discul ambreiajului 7.
Clnd se decupleaza ambreiajul (fig. 2.6, b), man!jionull0
apasa capctele interioare ale plrghiilor formate prin
arcuirea diafragmei. Ca urmare, partea centrala a dia
fragmci se lncovoaie catre volantul motorului, In partea
sa petiferica, sprijinindu-se pe inele 4, nu mai apasa pc
procminentele discului de presiune. Prin intermediul pie-
selor 8, in~urubate pe marginea sa, discul de presiune este
tras catre cutia de viteze, laslnd libcr discul ambrciaju-
lui 7.
La altc ambreiaje cu arc-diafragma, cum este cel de
la autoturismul Dacia 1300 (fig. 2.6, c), discul de presiune
2.1.7. Ambreiajul cu doua discuri
Ambreiajtil cu doua discuri (fig. 2.7) este folosit la
autocamioanele SR 101, ZIS 150 ~i Henschel. Se carac-
terizeaza prin existenta a doua discuri de ambreiaj 1 ~i2,
placate cu material de frictiune (ferodou) ~i a doua
discuri de presiune, 3 ~i 4. Pentru a se putea deplasa
axial, cde doua discuri de presiune slnt sprijinite pe
!jiuruburilc 11, fixate in volant. Cu acelca!jii~uruburi se
19
I

.0

Fig. 2.7. Ambnoiajul cu doua di~CUl'i:

1 - discul posterior al ambreiajului; 2 - discul anterior al ambreiajului.; 3 - disc de
presiune posterior; 4 - disc de presiune anterior; 5 - volant ; 6 - areu) ~urubului de
inelarli termoizolantli; 9 -
- --
IImitare a deplasliriidisculuide antrenare anterior; 7 piulilli de reglaj; 8 garniturli
- arc de presiune; 10 capacul ambreiajului; 11 boll de
-
-
sprijin pentru discurile de antrenare anterior ~i posterior; 12 ~urub pentru limitarea
deplasiirii discului de antrenare anterior; 13 arc pentru deplirtarea de volant a discului
-
d. antrenare anterior, la debreiere; 14 splint pentru curlilirea orificiulul d. seurger.
-
'a uleiului din careasa ambreiajulul; 15 pirghie de debreiere.
r fixeaza de volantul 5 ~i capacul 10 al ambreiajului; pdq Fig. 2.8. Ambrciajul cn
aceasta, discurile de presiune 3 ~i 4 ~i capacul lOse rol doua discnri ~i arc central: 1---- fa
tesc impreuna eu volantul. Forta de presare a discurilo~ 1 - roata dintata pentru antre-
este data de arcurile 9. narea volantului; 2 - suport \"0.
lant; 3 ~i 4 - discurile ambreia-
La debreierea ambreiajului de catre pirghiile de debre, jului; 5 - amortizor; 6 - disc de
antrenare; 7 - bolt de ghidare ~i
de antrenare a discuJui de antre.
iere 15, discul posterior de presiune 3 este tras inapoi pri. nare; 8 - pirghie de debrt.iere;
intermediul ~urubului 7, iar discul anterior de presiune ~ 9de- tragere
disc de presiune; 10 - arc
a discului de prcsiune
este depart at de catre arcurile elicoidale 13, montat4 In timplll debreierii; 11 - ca-
ambreiajuilli; 12 - man~on
intre disc ~i volantul motorului. Pentru ca discul ambreJ pacul
de debreiere;
al ambreiajului;
13 -
arcul central
14 - racord
iajului 1 sa nu fie ~trins intre discurile de presiune 3 ~! pentru gresorul rulmentului de
4, intre acestea' slnt prevazute ~uruburile de sprijin 121 presiune; 15 - inel de echili-
In~urubate in capacul 10 al ambreiajului. Aceste ~uruburq 17brare;
18 - mecanisme- 3
16 - bolt de presiune;
- ,'olant;
tree prin orificii executate in discul de presiune 3, limi" lastic pentru depart area discu-
Hnd deplasarea discului de presiune 4. rilor ambreiajului I" debreiere. " 13

2.1.8. Ambreiajul cu doua discuri ~i arc centra~ debreicrc; ca urmp.re,

capetele
Din punct de vedere construct iv, ambreiajul cu dou~ plrghiilor seurte ale' 6
de debreiere
diseuri ~i arc central (fig. 2.8), este asemanator eu ami Inceteaza sa mai apese 7
breiajul din fig. 2.7, eu deosebirea ea forta de presar~ pe discul de presi-
este realizata printr-un arc central, nu prin arcuri elicoidale une 9.
montate periferic intre discul de presiune din spate ~~
carcasa interioara a ambreiajului. Volantul transmite cu~ Departarea discuri-
lor ambreiajului de
plul discului de antrenare 6 prin intermediul bolturilor JI discul de antrenare 6 cste asiguraHi. prin dispoziti-
iar discului de presiune 9 prin capacul ambreiajului 11.,
vcle 18, montate la pcriferia acestui disc.
In stare de repaus, presiunea asupra discului 9 ~i.,
implicit ~i asupra discului 6, este exercitata de bratull
scurt al pirghiilor de debreiere 8, deoarece bratele lungi~ 2.1.9. &manda ambreiajclor mecanice
ale acestora sint articulate la tijele fixate in man~onul 12'1
care este depart at de volant de eatre arcul central 13. La ambreiajele'mecanice .eomanda debrei~rii poate fi
La debreiere, man~onul 12 este imp ins catre vol ant meeanidl, . bidrauliea. sau bidro-pneumatica.

~i comprima, pe de 0 parte, arcul central 13, iar pe de, Comanda mecaniea. Comandamecaniea a ambreiajului
aha parte apasa capete!e interioare ale pirghiilor de: se folose~te aUt la autoturisme, dt ~i la autoeamioa'-
nele pentn~ transportql de ma,rfqri. La automobilele eu
22
23
 ..Fig. 2.10. Comanda meca- I 2
motorul plasat in fata, legatura intre pedala de am- ,nica a ambreiajului cu pe-
breiaj !?i furca de debreiere se face printr-o tija, iar la dala suspendata:
automobilele cu motorul amplasat in spate-prin cabluri. a - jocul Intre piulila tijei ~;
lcapul de debreicrc; b - cursa
1 - plrghie cu
In fig. 2.9 sc prezirita comanda mccaniea a ambreia- liberA a pedalei;

jului unor automobile cu motorul in fata !?i pcdala de

cot; 2- impingAtor; 3 - tampo-
nul de reazemal pedalei; 4 - pe-
ambreiaj pe podeaua cabinei. dalA de ambreiaj; 5 - furd!. de
debreiere; 6 - piulilA sfericA;
La apasarea pedalei 2 cu piciorul, pirghia 3, solidara 7-contrapiuliIA; 8 - tija Im-
pingatoarea furcH de debreiere;
cu pedala trage inapoi (spre dreapta) tija de legiHura 10, -
rotind axul intermediar cu pirghii 9. Ca urmare, tija 11 -
19 arc de rapel fureA ambreiere;
10 - plrghie; 11 boll de fi-
xare a mecanismului de coman.
este impinsa catre inapoi (in figura spre dreapta) !?i, apa- 13 -
Id~; 12 - bolI pentru articulare;
fureA cu filet interior;
sind pe capatul exterior al furcii de debreiere 4, produce 14-piuliIA; 15 - tijA de le-
debreierea. gAturA.
15.

La 'ridiearea picio-
rului, pedala 2 !?ifur-
ca 4 sint readuse in fl II D
pozitie de repaus de
arcurile de rapel 8 !?i,
respectiv 7, ambreiaj,ul
ambreindu-se datorita
arcurilor de presiune.
Clnd pedala este suspendata de peretele frontal al ca-
binei (fig. 2.10), mecanismul de comanda functioneaza
astfel: la apasarea pedalei 4, tija 2 rote!?te pirghia cu cot 1
!?itrage in sus ti j a de lega tura 15 !?ipirghia 10, care ro-
te!?te axul intermediar cu pirghii !?iimpinge catre dreapta
tija impingatoare 8; aceasta, apasind pe capatul exterior
.al furcii 5, produce debreierea; la ridicarea piciorului
Fig. 2.9. Comanda mecanica a ambrehjului cu pedala de pe pedala 4, furca. 5 revine in pozitie de repaus dato-
la podea:
- reazemul pedalei in podea; 2 - pedal a de ambrei'l,j;. 3 -,. plrg-
rita arcului 9 iar ambreiajul S6 ambreiaza.
1
hia pedalei;
pentru regiaj; 6
4 --
furcA de debreiere;
contrapiulilA; 7 - :; - piulilA cu. cap
arcul de rapel al furcii am-
sferic, AUt tijele impingatoare, dt ~i cablurile de tragere a
breiajului; 8 - arcul de rapel al pedalei ambreiajului; 9 ax in-- furcii de debreiere, in cazul motorului ainplasat in spate,
termediar cu pirghii; 10 - tij~ de legAturA; 11
gere a furciide debreiere.
-
tijA de Impin- sint prevazute la punctul de articulare cu piulite ~i con-

24 25
 P"'"

trapiulite pentru reglarea jocului dintre pirghiile de de-

breicre ~i rulmentul de presiune.
Pentru realizarea unei debreieri rap ide ~i a unei am-
breieri line, ambreiajele mecanice au fost echipate cu
comenzi hidraulice. Se deosebesc doua tipuri de comandii
hidraulidi. : cu pedala de ambreiaj suspendata ~i cu
pedala la podeaua cabinei.
Comanda hidraulidi. a ambreiajului eu pedala suspen-
datil. Mecanismul de producere ~i transmit ere a presiunii
hidraulice la acest tip de comanda (fig. 2.11) cuprinde:
pedala 8 cu arcul 9, pompa centrala a ambreiajului 44
~i conducta de legatura 32.
Mecanismul de actionare hidraulica cuprinde: cilindrul
receptor al ambreiajului 31, tija impingatoare 24, cu
piulita de reglaj 22, ~i furca ambreiajului 23, cu arcul 26.
Apasind pe pedala de ambreiaj 8 (fig. 2.11), tija del
impingere 7, articulata eu aceasta, deplaseaza pistonul 4
in cilindrul pompei centrale 44 ~i refuleaza lichidul sub'
(
presiune prin conducta de legatura 32, in cilindrul re-i
ceptor 31. Ca urmare, pistonul 27 impinge tija in capul
exterior al furcii 23, aceasta produdnd debreierea. 23
La ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj, arcul
de rapel 26, prin intermediul tijei 24, impinge pistonul 27 f .m 29 2827.
:st"
______
;
21,
25
in cilindrul receptor ~i, deplasind lichidul in cilindrul~
pompei centrale prin conduct a de legatura, se permite, Fig. 2.11. Comanda hidrauliea a ambreiajului eu p~dala 5uspendat1i.:
am'breierea. 1 - bu~n pentm umplere cu lichid de frina; 2 - rezervor; 3 - garnitur~ d. callciuc;
o comanda hidraulica asemanatoare constructiv si 4tm- protectie
pistonul pompei de ambreiaj ; 5 - ro,dela limitatoare; 6 - man~n de cauciuc pen-
; 7 - tija pistonului pompd; 8 - pedal a ambreiajului; 9 - arc de rapel
al pedalei; 10 - carcasa ambreiajului; 11 - volant ; 12 - discu] ambreiajului; 13-
functional este comanda hidraulica a ambreiajului de ia disc de presiune; 14 - arc de presinne; 15 - capacul ambreiajului (carcasa interioara);
automobile1e ROMAN (fig. 2.12 ~i 2.13). 16 - rulmcnt de presiune; 17 - man~n de debreiere; 18 - arbore prlmar cutie de viteze;
19 - rulmentul de sprijin al arborelul primar; 20 - arbore cotit; 21 - plrghie de de-
Apasind pe pedala de ambreiaj 22 (v. fig. 2.12), pis- breiere; 22 - piulita sfericA de reglaj; 23 - furcA de debreiere: 24 - tija d. impinger.
a furcii de debreiere; 25 - man~on de protectie din cauciue; 26 - arc de rapel a I furcii
tonul 18 este tmpins in cilindrul pompei 16 de dltre de debreiere; 27 - pistonul cilindrului receptor; 28 - garnitura pistonului cilindrulu
29 - suport arc; 30 - arc; 31 _ cilindru receptor; 32 - condueU d. lichid
tija 24. Ca urmare, lichidul din cilindrul pompei este receptor;
de Irina; 33 - cilindrul pompei de ambreiaj; 34 - orificii de trecere; 35 - garnitura
de cauciuc; - garniturJ.de caucluc pistonpompaambreiaj;37 - arc; 38 - membrana
refulat sub presiune tn cilindrul receptor 7 (v. fig. 2.13) supapa; 39 -36garnitura de canciuc; 40 - orificiu de trecere; 41 - supap~ re!ular.; 42-
al ambreiajului prin conduct a 17. oriliciu de compensare; 43 - orificiu de trecere; 44 - pompa de ambreiaj.

26 27
 ~

Fig. 2.12. Mecanisrnul de producere a presiunii hidraulice in instalatia de co-

rnanda. a arnbreiajului autovehiculelor ROMAN:
- -
1 man~onde protectie; 2 - inel de siguranta; 3 man~etasecundaraa pistonului; 4 ~ibi\ de
oprire; 5-arc; 6-garnitura; 7-bu~on; 8-garnitura; i9-bu~on; 1O-capac; 77-adaos
-
de egalizare; 72- garnitura; 73- garnitura; 74- ~urub; 75- ~tut inelar; 76- pompa de
20 -
- suport; 27 arc de tragere; 22 pedala ambreiajului; 23 - furca tijei de Impingere;
-
ambreiaj; 77 - man~eta primara; 78 - pistonul pompei ambreiajului; 79 ~aibi\ de sprijin;
-
24 -
tija de Impingere; 25 -
pompa de ambreiaj, ansamblu; :<'6- rulment cu ace; 27 - boltul
de articulare a pedalei de ambreiaj; 28 -
arc de tragere.

- --- -- -

' 1

Fig. 2.13. Mecanisrnul de actionare hidraulidl. de la instalatia de cornand1l. a arnbreiajului

autovehiculelor ROMAN:

legatura; 5
9 -
- placa de distanta; 6 - ~urub;- 7piulita
7 - tija exterioara de Impingere a furcii; 2 de reglaj; 3 - arc de rapel furca ambreiaj; 4 - clopot de
- cilindrul receptor, ansamblu; 8 - pistonul cilindrului receptor;
tija interioara de Impingere a furcii; 70 - ~urub de strlngere; 77 - garnitura inelara; 72 - ~urub de aerisire;
13- capac de protectie a ~urubului de aerisire; 14- man~n de protectie; 75- inel distantier mare; 76_ inel
distantier mic; 77 - conductii lichid de frlna; 78 - ~urub racord la conduct a de liehid de frlna; 79 _ suportul
conductei; 20 - furea de debreire.
 r
r La ridicarea piciorului de pc pedala de ambreiaj,
arcurile 21 ~i 28 (v. fig. 2.12) readuc pedala in pozitia
r
t

de repaus, respectiv in pozitia in care aceasta se sprijina

pe ~urubul de reglare a jocului dintre tija de impingere 24
~i fundul pistonului. Acest joc trebuie sa fie de 0,5 mm
pentru a da posibilitate pistonului 18 sa se reazeme pe
~aiba de sprijin 19, ca urmare' a destinderii arcului 5.
Lichidul nefiind actionat de pompa ambreiajului,
arcul 3 (v. fig. 2.13) se comprima ~i, trag-ind capatul
exterior al furcii 20 catre cilindrul receptor, produce
ambreierea, concomitent cu impingerea pistonului 8 catre
fundul cilindrului receptor, prin intermediul ~urubului 1
~i tijei 9.
Comanda hidraulica a ambreiajului cu pedala la podea.
Componenta ~i functionarea mecanismului de producere Fig. 2. ii. Comanda hidrauliea. a ambreiajului eu pedala 1a.podea:
~i transmitere a presiunii hidraulice ~i a mecanismului 1 - pcdala de ambreiaj; 2 - pomp~ de ambrciaj ;3 - cilindru 1 receptor at ambre-
de actionare hidraulidi. pentru acest tip de instalatie iajului; 4 - conducta de lichid; 5 - tija de impingere a pistonului pompei de
ambrciaj; 6 - piulija de reglaj; 7 - arc de rapel al pedalei.
(fig. 2.14) sint identice cu cele prezentate mai inainte,
singura deosebire constlnd numai ill pozitia pedalei.
prin racordul 8 ~i intra in supapa de distributie 4 prin
Comanda hidro-pneumatica a ambreiajului. Pentru conducta 13 ~i racordurile 6 ~i 5.
reducerea aproape completa a efortului ~oferului in actio-
narea ambreiajului ~i asigurarea unei functionarj mai Apasind pe pedala de ambreiaj 9, pompa ambreiajului
inchide intrarea uleiului de la rezervor ~i, comprimind
eficace in cazul automobilelor cu ampatament mare ~i
cu motorul amplasat in spate s-au deat comenzi de uleiul ramas in pompa, n dirijeaza prin racordul 8 ~i
actionarea ambreiajuluide tipul hidro-pneumatic(fig.2.15) conduct a 13 catre supapa de distributie 4. La 0 presiune
de circa 3,0 daN Jcm2, supapa de distributie deschide
La aceasta instalatie, actionarea cilindrului receptor orificiul de intrare a aerului comprimat ce vine de la
dublu, 1 al ambreiajului se face cu aer comprimat (pneu- rezervorul de aer, astfel ca aerul comprimat intra in
matic), iar comana.a intrarii ~icvacuarii aerului comprimat cilindrul receptor dublu 1, prin racordul 2, produdnd
din cilindrul receptor dublu se face cu ulei sub presiunc dcbreierea.
(hidraulic), cu ajutorul pompei ambreiajului 10 ~i supapei La ridicarea piciorului de pc pedala 9, presiunea uleiului
de distributie 4.
tn starea de repaus instalatia cste plina cu ulei, deoarece din pompa ambreiajului 10 scade, ~i, ca urmare, supapa
sub actiunea gravitatii uleiul se scurge din rezervorul 11, de distributie 4 inchide orificiul de intrare a aerului com-
intra in pompa de ambreiaj 10, prin racordul 12, icse primat de la rezervor ~i deschidc orificiul de evacuare

so 31
 ,..
I
I
a aerului comprimat din cilindrul re~eptor dublu 1,
producind ambreierea.
In cazurile in care nu exista. aer comprimat sau acesta
are 0 presiune prea midi, ambreiajul poate fi debreiat
numai prin actionare hidraulidi, ceea ce necesita un efort
mai mare, din parte a ~oferului. tn aceste cazuri, uleiul,
coml rim at prin actionarea pedalei 9 (utilizind aproape
toata cursa acesteia), intra in cilindrul receptor dublu 1
Lprin racordurile 6 ~i J, producind debreierea. Concomitent
I functioneaza ~i supapa de distributie, dar fara. efect,
deoarece aerul comprimat nu poate actiona cilindrul
receptor. La ridicarea piciorului de pe pedala 9, presiunea
uleiului din pompa ambreiajului scazind, arcul cilindrului
receptor evacueaza uleiul ditre. rezervor producind am-
breierea.

2.2. A mbreiaje automate

Cre~terea numarului de automobile ~i a traficului auto,

in special in marile ora~, a condus la ideea reducerii
operatiilor de debreiere. Ca urmare au aparut solutii
constructive prin care se elimina. pedala de ambreiaj,
operatiunile de debreicre ~i ambreiere fiind efectuatc
automat de ambreiajul insu~i.
Dupa. calacteristicile constructive ~i de functionare,
ambreiajele automate construite pina in prezent se pot
clasifica in ambreiajc centrifugale (tip Gravina, Saxomat,
Manumatic, Newtondrive etc.), ambreiaje electromagnet ice
(tip Jaeger, Ferlec etc.), ambreiaje cu cuplaj hidrodinamic
(tip lIM, MAl 525, MAl 530, autobuz FIAT etc.) ~i
ambreiaje hidrodinamice.
Ambreiajele electromagnet ice, la care presiunea arcw'ilor
asupra discului de presiune este inlocuiHi cu acthmea
unor electromagneti, pot fi:

32 3 - Ambreiajul - cd. 1019 33

 - ambrciajc cu frictiune, la care forta de prcsiune se' cut.ii de' vitcze fara treptc; la turatia de mers in gol a
realizcaza cn clcctromagneti alimentati-. d~ dinamul motorului, ambreiajul este decuplat ;ambrcierea pro-
111otorulul.; . . .' . ." . . "
grcsiva a ambreiajului se face pc maStlra erc~tcrii turatiei
- ambrciaje formate din doua discuri de metal, care motorului. .
se ~otesc,. pentrucuplarea carora se folose~te un circuit I
de mduche' .'

- ambrei~je formate din cm"casa ~i rotor interior, 2.3. IntreJinerea i 1'eglarea mnbrciajului
pentru cuplarea Larora se magnetizeaza 0 pulbere mag-
netiCa. fara remanenta, care se introduce in corpul carcasei.
Ambreiajele centrifugale ~i unele ambreiaje electro-'
2.3.1. Intretinerea ambreiajului
magnctice pastreaza ambreiajul clasic cu frictiune dar I
acesta' este prevazut cn uncle instalatii auxiliare care I !ntrctinerca ambrciajului cuprinde opcratii de ungcrc,
cfectueaza decuplarea ~i cuplarea automata, odata C1l vcrificare ~ireglare, eu periodicitatca indicati:'Lin tabdul 2.1.
actionarea manetei cutiei de viteze. Actionarea propriu-
zisa a acestor ambreiaje se face mecanic, pnenmo.:vacuu- I .. .
matic. hidraulic sau electromagnetic. 2.3.2. Reglarea ambreIa]ulw
Uncle ambreiaje electromagnet ice ~i ambreiaje hidro-: " . . .
dinamice elimina complet ambrciajul cu frictiune. ,. Pe~lOdlc, amb~elaJul unm ?-utomobil cste supus unor
Ambreiajele automate centrifugale ~i electromagneticel lcglaJe pentr~ as!gurarea bunel.?ale functionari. Indifercnt
se caracterizeaza prin:. cutii de viteze clasice; la turatia de c~ns~ruc11a ~I fclul comcnZll, la ambrciajele mccanice
de mcrs in gol sint decuplate; ambrcierea progresiva a c~ fr~~tmne se fac. urmatoarele I:eglaje: reglarca pozitiei
ambrciajului ~i ded cre~terea momentului transmis se ~l:ghlllo.r de ~ebr;ICr~.; reglarea Jo~ului dintrc rulrnentul
produce odata cu cre~terca turatiei motorului. . ed pr~slUne ~I pl~g?llic de debrelere; reglarea pozitiei
Ambreiajele cu cuplaj hidrodinamic se caracterizeaza pe alc1 de am?r.e~aJ'A ..
prin: cutii de viteze clasice; la tu'ratia de mers in gol d Reglarea poztftez. plrfJ,h-tzlor de debreiere cste neccsara
a motorului, ambreiajul cu frictiune nU este decuplat, e~arece ~apetele mtenoare ale acestora trebuie sa fie
intreruperea leg1Hurii dintre motor ~i restul transmisiei aP..lsa~e slmnltan. de ~ulmcntul de prcsiunc, accasta
f:icindu-se de catre cuplajul hidrodinamic; constructia' aSlgurmd 0 am~r~ICre JI~a, fara. ,,~ocuri".
nu climinil pedala de ambreiaj. operatiile de debreiere-I ~eg]area s~ rcal!zeaza m functle de tipul ambrciajului,
ambrcicrc la schimban~a vitezelor filclndu-se ca la orice' pnn !urca flletata ~e c~re se articuleaza pirghiilc de
ambreiaj Cll frictiune. . I ~ebreICre l~ c~reasa mtcr~oara a ~mbreiajului (v. poz. 8
.Aml~reiaj~ll hidrod!n~~llic (care de fapt cste. un ~uplajr ~~'r 2.1)~ pmhta ?e reglaJ 7 JV. fIg. 2.7) sau ~.nrub.urile
lndrcdmanuc eu poslblhtate de decuplare rapIda ~I carel I e~laJ.!5 (v. fIg. 2.~) prevazutc la capetele mtenoare
functioncaza singur, Hha un ambrciaj cu. frictiune) s~ a ~plr~lllilor de dcb~c!e~'e., ..
caracterizcaza prin: cutii de viteze planetare sau c~ entI u, r~gl~rca pozltlel plrghulor de debreierc sc apasa
redala pma cmd rulmcntul de presiunc vine in contact
34
35
 OperatiUe de tntretlnere a ambreiajului
Nrlodlcltatea
Tabelul 2.1

km. echivalenti
, Tabel 2.1 (continuare)
..
Periodicitatea, Jun, eclti'\'alcnli

Automobile cu motor Automobile Denumirea operaliei de lotretinere Automobile cu motor Automobile

Denumirca opera tiel de Intretlncre
cu benzinl CDmotoriol
motor cu benzinA I cu motor
I
cu en motorinl

Verificarea ~ restabilirea jocului

Ambreiajul cu comandd mccanicd
Verificarea stil.rii ~i fixArii ele- tijei de actionarea pompei centrale
mentelor comenzii mecanice Zilnic ~i a tijei cilindrului receptor !}i re-
glarea cursei libere a pedalei de 2000- 2 500 3000
Verificarea ~i reglarea ambreiajului 2000- 2 500 ambreiaj* 8000- 10 000 12000

Verificarea sthii ~i fixarii carcasei Verificarea !}idesfundarea orificiului

ambreiajului 8 000- 10 000 de aerisire din capacul rezervorului
pompei ambreiajului Zil nie Zilnic
Gresarea rulmentului de presiune ~i
a .articulapilor comenzii 2000- 2.500
Verificarea jocului rulmentului de
presiune 8 000- 10 000 12 000
Ambreiajul cu comandd hidraulic4
Verificarea sUI.rii ~i fix1l.rli Zilnic Gresarea rulmentului de presiune 2000- 2.500 3000
elementelor comenzii hidraulice Zilnic
2000- 2.500 3000 ~i a artieulatiilor comenzii* 8000- 10 000 12000
(pompa ambreiajului, cilindrul 12 000
receptor. conducte, racorduri)* 8000-10 000 fnlocuirea lichidului de frina din
instalatia de eomandA hidraulica a Dupa. neeesitate
Verificarea stll.rii ~i fixil.rii carcasei 12 000
8000- 10 000 ambreiajului !}iaerisirea instalatiei (max. 24 000)
ambreiajului
Verificarea etan~itatii ~i functio-
narii tuturor elementelor instalatiei *) Zilnic de catre conduditorul auto (prin obser'lare), ~i in cadrul
Zilnic Zilnic reviziilor tehnice de gradele I !}i II.
comenzii hidraulice
Verificarea tensiunii arcurilor de I
rapel de la pedala de ambreiaj ~i
8 000- 10 000 12 000 eu capetele interioare ale acestora. In aceasta pozitie.
cilindrul receptor I se rote~te arborele cotit ~i. cu ajutorul unei lame calibrate
Zilnio Zilnic I (spion). se verifica ~i se restabile~te contactul fiecarei
Verificarea nivelului ~i efectuarca 3000
2 000- 2.500
plinului cu lichid de frina a rezcr-
8000- 10000 12 QUO I pirghii cu rulmentul de presiune. prin de~urubarea sau
in~urubarea piulitelor de reglare.
vorului pompei de ambreiaj'
__I I Reglarea, pozitici pirghiilor de debreiere nu se face la
* Zilnic, de ditre conducatorul auto (prin obscrvare). ~i in e<>.drul ambreiajele cu diafragma sau cu arc central.
reviziilor tehnice de gradele I ~i II. Reglareajocului dintre rulmentul de presiune ~i pirghiile
de debreiere la ambreiajul cu comanda mecanica ~i cu
36
37
 I
I
r, pcdala la podca (v. fig. 2.9) se executa prin scurtarca
lungimii tijei 11 dc' impingerc a furcii de debreierc pina
cind se realizeaza distanta prcscrisa. (jocul) intre accste
Dale de rcsbj pentru ambrdajc
Tabelul 2.2

clemente. Jocul dintre Jocul dintre Jocul dintre Cursa

Pentru aceasta se scoate arc1117 ~i se impinge capatu' piulila
tijei de
rulmentul Uja de i
pingcre i
liberii
de presiunc a pcda-
exterior al furcii 4 pina dnd rulmentul de presiune vine Felul i m:1fC. auto,vchiculclor
impingcre i pirghiile fundul pis-
tonului
lei de
i capul de debrc- ambre.
in contact cu pirghiile de debreiere. Mentinind furca de I furcii de icre pompei am- iaj
dbrcicrc
debreiere in aceasta pozitie, precum ~i pedala de ambreiaj 2; breiajului
[mm]
[mm] [mm] , [mm]
rezemaHi pe limitatorul 1 pe sub podea, se desface piulita'
conica de pe tija de impingere 11 pina cind vine in contact 1 2 3 4 5

cu capul exterior al fur~ii de debreiere 4. Dupa aceasta, I

mentinind in continuare rulmentul de presiune in contact
cu pirghiile de debreiere, se in~urubeaza piulita 5 de pe - - O,.'j-I,O 10-15
tija de impingere pina cind se realizeaz.a intre piuliFt - - 0,5 20- 30
~i capatul furcii distanta prescrisa. de constructor, diS-
I

2,0- 3,0 - - -
2,5- 3,5 - - -
tanta prin care se asigura jocul functional dintre rulmentul - - 0,5-1,0 10-15
de presiune ~i pirghiile de debreiere (v. tabelul 2.2.). ) - 3,0 - 24-4{)
La aIte constructii, cind tija (sau cablul) trage de furcal :r. 2,0- 3,0 - - 25-35
pentru a debreia, lun,gimea respcctiva trebuie mariUll 3,5- 4,0 - - -
pentru obtinerea jocului necesar. La un, anumit joc intrel I
rulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere corespuride'
o anumita cursa libera a pedalei, adica marimea curseil - - 0,5-1,0 10- L
libere a pedalei de ambreiaj indica daca jocul dintre. - - 0,5-1,0 ' 10-'15
Tulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere este corect.
Relatia cantitativa dintre jocul ce trebuie sa existe,
intre rulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere, p ] ,3,5-5 2,0-3,0 - -
de 0 parte, ~i cursa libera a pedalei de ambreiaj, pe d J - 3,2-4,0 - 32-40
:r.
alta parte, sint date in tabelul 2.2. "
o - - -' ,20-25
Face exceptie de la metoda de reglare expusa ma
inainte ambreiajul eu doua discuri ~i arc central (v
fig. 2.8), la care jocul pirghiei-man~on se reface pri.J 1 - 0,5 20- 30
2,0'- 3,0
in~urubarea inclului 15 pc hutucul eapacului 11 al ambrc - 2,0-3,0 0,5 20-30
iajului, ceea ce determina deplasarea catre volaIit 4,5 3,0 0,5 -
4,5 3,0 0,5 -
bolturilor de presiune 16 ~i a eapetelor interio:ue al~
Fhghiilor de debreiere 8. ' ".
4:5 3,0 0,5 I -

38 39
 Tabel 2.2 (continuare) Reglajul.jocului ditttre rttlmentul de presiune # ptrghiile
de debreiere in eazul anwreiajului eu eomandii meeal1iea
t 2 I 3 I ..
I 5 dar eu pedala de ambrdaj suspendatii (v. fig. 2.10) se face
astfel :
Skoda 706 RT i RT5 - 4,0.
-
-- -40 - se scoate arcul 9 !?ise fixeaza pedala de ambreiaj 4,
SR 131 (comandAmccanicA) 4:1:I 1.-2 . rezemata pe tamponul 3, cu ajutorul boltului 11; se
SR 131 (comandA hidraulicA) 3,0 max.l,5 0.5 30-50
SR 132 (comanda mecanic1i.) 10:1: I - - 50-60f impinge capul exterior al furcii ambreiajului 5 catre
:

SR 132(comanda hidraulic1i.) 3.0 max. 1.5 0.5 30-50 spatele at:tovehiculului (in figura spre dreapta) pina cind
SR 113- 5R 116 (comanda se simte ca rulmentul de presiune apasa pe virfurile
mecanicA) 6,0 - - 30--40I pirghiilor de debreiere;
SR 113- 5R 116 (comanda
hidraulica) 3.0 max. 1,5 0,5 30-50 - se sHibe!?te contrapiulita 7 de pe tija impinga-
Tattoa 1385 I i 53 I toare 8 !?ise desface piulita sferica 6 pina cind vine in
(motor 928) - 16- IS" - .30 contact eu virful furcii 5; apoi se in!?urubeaza piulita
Tatra 813 (motor 930-3) - 20-22" - - sferica (se departeaza de V'u-fulfurcii) pina Ia realizarea
A !dob!lze -
- -
I

I distantei
-
prescrise in tabelul
se stringe contrapiulita !?ise monteaza arcul 9.
2.2;
A 7 (comandamecanicli.) 6,0 30-40 I

- Distanta Iasata intre piulita sferica. !?i V'lrful exterior

A 8 (iu
IK-i
R S (35)
Ikarus 26O-2S0
",5
2.0-3,0
3,0
0,5
0,5
20-30
-
- al furcii normal
ambreiajului trebuie sa eorespunda jocului
4,5 3.0 0..5
ROMAN 109UD - 2,0-3,0 0.5 20-30 functional dintre rulmentul de presiune ~ipirghiile
ROMAN 112UD ....5 3,0 0,5 - de debreiere.
Skoda 706 RTO - 4.0. - ..0 Reglajul ambreiajelor eu eomaltda hidrauliea cu pedala
Sanos A 12 i A 14 - 16- IS - - I suspendata (v. fig. 2.11-2.13) sau eu pedala la podea
TV-71 3.0 max.l..5 0.' 30-40 (v. fig. 2.14 !?i2.4) cuprinde atit rcglarea jocului dintre
TV-20, R, T 2,0-3,0 min. 0.5 1,0 -
rulmcntul de presiune ~i pirghiile de debreiere, dt !?i
J reglajul cursei libere a pedalci de ambreiaj, respectiv
jocul dintre pistonul pompei ambreiajului ~i tija de
Reglajul jocului dintre rulmentul de presiunc ~ capul interior actionare a acestuia. '
al pirghiilor de debreiere se face prin in~urubarca sau de~urubarea Luind ca referin~a ambrciajul din fig. 2.11, reglajul
piulitelorde reglaj de pc bratul scurt al pirghiilor de debreicre. Jocul jocului dintre rulment1l1 de presiune ~ipirghiile de debreiere
se m1i.soaraintre virful interior al plrghiilor de debrcicrc ~i rulmentul se face astfel: se scoate arcul 26 ~i. mentinind pistonul 27
de presiune. . in contact eu fundul eilindrului de aetionare 31, se impinge
.. D~stanta p~escrisa.~ l~l~oara iotre supr~fata posten.oara a capul exterior al furcii de debreiere 23 (spre dreapta in
bUtUC~Ul capaculul am~re18.Julu~ ~l suprafata. an~enoara a mufCl (man. fi g UIa )
Pina dnd se simte di. rulmentul de presiune 16
21 1
"me l~ con~a.ct cu capetcle plrg~ll?r de .e relere
~onulul) de dccuplare, lar reglaJul se face pnn m\lurubarca sau de~u. .' A' . "1 A db'
rubarea iulitei de reglaj pc butucul capacului ambreiajului, cu am- '. n

breiajul ~ecuPlat. accasta pozltle se dc!?urubcaza pmhta sfenca de regIa) 22

I
40 41
r! pina vine in contact cu furea de debrciere ~i apoi se de-
I 8. Cutiade vitaze
parteaza de f;.trdi, prin ~n~~rubare, pina se realizeaza I
mtre accstea Jocnl preserIs m tabclul 2.2. (coloana 1).
Dupa aceasta se stdngc eontrapiulita ~i se monteaza
arcul 26. Jocului dintrc piulita tijei ~i capul furcii de
debrcicre ii eorespunde joeul functional intre rulmentul
de prcsiune ~i pirghiiIc de debreicre (v. tabelul 2.2.).
Pentru reglajul jocului dintre pistonul pompei ambre-
iajului ~i tija de impingere (v. fig. 2.14) se seoate areul
de raFel7. Se apasa eu mina pc pedala., din pozitia rczemaHi
pe suport, pina dnd sc simte di virful tijei de impingcre 5
atinge fundul pistonuIui. Dad!., la atingerca fundului
pistonului de ca.trc tija 5, cursa libcra a pcdalei nu co- .
/L!~ II ~'.J Subansamblul care urmeaza,
ambreiaj, in componenta transmisiei
dupa
rEspuI1de vo.lorilor indicate in tabeIul 2.2, sc in~urubeaza ~ automobilului cste un transformator
sau se de~urubeaza. dupa caz, piulita 6, pina se obtine de moment motor, care are roluI de a asigura variatia
eursa libela indicata in tabcl, dupa care sestrlngc eontra- fortei de tractiune la retile motoare, astiel indt aceasta
piulita ~i se remonteaza arcul 7. Aeestei curse liberc. a I sa corespunda rezistentelor la inaintare inUmpinate de
pedalei ii corespundc jocul functional intre tija de impingere I automobil in deplasarea sa. Aceasta se realizeaza prin
~i fUlldul pistonului indicat in tabeluI 2.2, joc prin care alegerea unui anumit raport de transmitere in interiorul
se asigura pozitia corecHi a pistonului ~igarniturii acestuia transformatorului, prin care se amplifica momentul
astiel indt orificiilc de eompensare ~i de trecere sa nu fie motor, ceea ce conduce la obtinerea fortei de tractiune
obturate. ~ nccesare.
Transformatoarele de moment motor sint cunoscute in
constructia de automobile sub denumirea de cutii de
viteze ~i pot fi:
- transformatoarc in trepte, care realizeaza un numar
limit at de rapoarte de transmitere, in cadrul dirora intra
cutiile de viteze cu pinioane baladoare ~i cutiile de viteze
planetare ;
- transformatoare continue, care permit varierea con-
I tinua a raportului de transmitere, in cadrul carora intra
. variatoarele mecanice, convertizoarele hidrodinamice ~i
transmisiile electrice.

43
 r

In constructia de automobile sint utilizate pe scadl

larga. transfonnatoarele in treptc, cOlp'c.rtizoarele hidro'l
dinamice precum ~i combinatiiJc ac('stpra in cutiile auto-I
mate de viteze.
In cele ce urmeaza se vor prezenta cutiile de viteze ale
I
automobilelor existente in ponuere mare in tara noastd'ij
I

3.1. Cut-ii de viteze in irepte cu cuPlaje caladoar~

3.1.1. Cutia de viteze RenauH 352-03

.
I

In fig.cu 3.1
352-03 ~i 3.2.
care este seechipat
prezintaautoturismul
cutia de viteze
DaciaRenaultl
1300.
Este 0 cutie de viteze in trepte, cu patru vitezc pcntru
mers inainte, toate sincronizate, ~i o. viteza de mers
inapoi, nesincronizaHi. Deoarece autoturismul Dacia 1300/
are tractiunea pe fata, accasta cutie de viteze face corp'
eomun eu diferentialul ~i, in eonsecinta, are doi arboril
de ie~ire.
Careasa 2 (fig. 3.1) a eutiei de viteze ('ste formata din
doua bucati ansamblate intr-un plan longitudinal verticaL!
Partea anterioara. a earcasei cutiei de viteze este asamblata
eu eareasa ambreiajului 3, iar partea sa posterioara este
inehisa. eu capacul 1, in care se sprijina. levierul de co
manda. al mecanismului de schimbare a vitezelor. ~
Arborele primar 5 (fig. 3.2) este montat in carcasa\
eutiei de viteze pe rulmentii eu role eonice 3 ~i 10 ~i este .....
articulat eu arborele ambreiajului 1 prin man~onul cu
caneluri interioare 2. Pe arborele primar sint montate
solidar: pinioanele 4 pentru viteza intii, 6 pentru viteza \
a doua, 7 pentru viteza a treia, 9 pentru viteza a patra ~i
8 pentru mersul inapoi. Arborele seeundar 12, care de l

fapt este ji arborele pinionului de atoo 23, este montat I

44 I
I
in carcasa cutiei de vitezc, Ia partea anterioara, pe ruI-
meritul cu role conke 22 ~i, Ia partea posterioara, pe ruI-
mentul cu doua rinduri de role conice 13. Pe arborele
secundar sc gasesc montatc liber pinioanele 21, 19, 18
~i 15 pentru vitezele intii-a patra. Tot pe arborele
secundar sint montate solidar (la cald): sincronizatorul 20
pentru vitezele intli ~i a doua ~i sincronizatorul 17 pentru
vitezele a treia, a patra ~i mersul inapoi.
Lanturi1e cinematice ale treptelor de viteza se realizeaza
prin reperele:
- viteza inUi: 1-2-4-21-20-12-23;
- viteza a doua: 1-2-6-19-20-12-23;
- viteza a treia: 1-2-7-18-17-12-23;
- viteza a patra: 1-2-9-15-17-12-23.
Datele uzuale privind aceast5. cutie de vitezc, precum
~i ale altora, sint inscrise in tabelul 3.1.
Cutia de viteze necesita urmatoarele reglaje:
- reglajul pozitici pinbnului de atac (respectiv al
alborelui secundar);
- reglajul pozitiei arbore!ui primar;
- reglajul (stringerea) rulmentilor arborelui primar.
Po,ritia eoree/ii a pinionului de alae, al dirui arbore
este chiar arborele s-.::undar al cutiei de viteze, este at unci
dnd fata sa frontala se gase~te la distanta I (v. fig. 3.2)
fata de axa coroanei diferentialului, dUaata denumita.
"distanta conid't" ~i care este de 59 mm. Aceasta distanta
se obtine prin montarea unci ~aibc, 14 (v. fig. 3.2), de
grosime convcnabila, intre rulment111 conic dl1blu ~i
g111crul arbore1ui secundar. Exista in acest scap ~aibe
avind grosimi de la 3,50 mm la 4,10 mm, din dnd in
ciud zecimi de milimetru.
Abaterile de la distanta de 59,0 mm sint ~tantate pe
fata frontala a pinionului de atac, in sutimi de milimetru.

47
 ,
.r. Tabelul 3.J.~
00
Caracteristicile cutiilor de viteze

Caracteristicl

Nr. de viteze
Marca tipul Automcbilul la care Nr. de pentru mers Jnainte
cutiei de viteze arbori Viteza/raportul
se folose,te pentru de transmitere
mersul Sincronizate
lnalnte Total Nr. total
Deja ...Ia
-
1 2 3 .. 5 6

Renault 330-03 Dacia 1100 2 4 - 4

Renault 10 1 ... 4

Renault 352-03 Dacia 1300 2 -4 - 4

1... 4

- 3
I.A.Bv. - Brov;;i SR 131 i SR 132 3 4
I.A.P. - Coliba;;i 2... 4

- 4
I.A.Bv. - Bra;;ov;;i SR 113. 114. 115. 3 5
I.A.P. - Co1i 116. TV 20 U. R;; 2... 5
TV 71 I 11.00; Mi/7.096

....
I Tatra Synchron Tatra 138 S 3 3 5 -2...54
Tatra 138 S 1 3/2.84; 4/1.83;
\1/10.35; 2/5.08;
i
"1
m. Tatra Synchron
3
I
I 5 -
2...5
4
, 5/1.00; Mi/8.55

It! 410.6.5; 510.43;

.... Tatra T 813(8x 8) I I Mi/3.38
\1/3,': 2fl.'" 3}0."
e.
I
AK 5-35 3 5 I
-
ROMAN-R8135
ROMAN-R 12135 I
3/2,26; 4/1.42;
...
0
1/1.65; 2/4.03;
\ 5/1.00; Mi/6.86
...
<C 5
S 5-35 DAC 109 RD
l
I 3 5
1...5 \ 3/2.72; 4/1.66;
1/7.65; 2/4,47;
5/1,00; Mi/6.86

S 4-80 I ROMAN-112 UD I 3 I 4 I
-1...44 I
i 1/4.18; 2/2,46;
i 3/1.49; 4/1.00;
Mi/7.09

ZF-AK 6-80 cu 3 6 - 4/1.44; 5/1.00; 6/0,73;

suprapriz1i. Henschel H
HS2622 11/6.7;
I Henschel \ I \ Mi/6.312/3.86; 3/2,34;

AK 6-80 pentru 3 I 6 II - 1/9,00; 2/5.18

drumuri grele ROMAN - R 12215 3/3.14; 4/1,93
ROMAN - R 19215 5/1,34; 6/1.00
..... \ -
ROMAN R 10215 I J Mi/8,45
 ....- .-
....
...,

!:!.. ... ...

t''") .......
.... .. ...,
NN
<'>1000 -o'g~
00 .. co-!
:i:::5i. C'"')..::::,~
..-..
N IO -""
N
.. .. ..00
<'>NOO
ar:.\O..~t::.
f'--.N -~o-!
:::-~~=s
-

10 10 10
a b
Fig. 3.3. Reglajul pozitici pilliollUlui de atac:
a- marcareapinionuluide atac; b -folosirea calibrelorpentruregIarc;1- abaterea
-- mandrina; 3 - calibru; 4 - inii1timea
-
de la distanta conicA in sutimi de mHimetru; 2
ealibrului; 5 raza mandrinei; 6 distant'. de veri/ieare.

-- ~1:

De exemplu,in fig. 3.3, a pe fata frontaUi a pinionului

de atac se gasesc inscrise doua numere: 20, care este
abaterea de la distanta conidi in sutimi de milimetru ~i
27.200, care reprezinta numarul de imperechere al pi-
nionului de atac cu coroana ~i se gase~te ~tantat ~i pe
coroana. Deoarece pe pinionul de atac este inscrisa abaterea
de 20 de sutimi, atunci distaI1ta conica va fi de 59,0 +
+ 0,20 = 59,20 mm.
Verificarea distantei conice (fig. 3.3, b) se face cu
mandrinul 2, a carui raza 5 este de 10mm, ~icu calibrul 3,
.. a dirui ina1time 4 este de 48,5 mm. Suma ina1timii 4 a
c<llibrului~i a razei 5 a mandrinului reprezinUi 0 valoare
50
51

Fig. 3.1. Reglajul arbordui primal':
1 - ~aiba de reglaj ; 2 - tala posterioadi a pin:ionului vitezei a treia de pe arOO.
rele primar; 3-lala anterioara a pinionului vitezei a patra de pe arborele
primar; 4 - fa~a anterioarcia pinionului pcntru viteza a patra de pe arborele
seeundar; 5 - lala posterioara a piniouului ,.itezci a treia de pe arOOrele secun-
-
dar; 6 - ~iba de .Ieglaj; 7 - distanla pentru ,.erificarea regliiIii; 8 buc~a
de apasare..
fixa. ~i egala eu 48,5 + 10 = 58,5 mm. RezuWi.ea diferenta
indicata de reperul6 dintre arborele mandrinului ~iealibru
este de 59,0 - 58,5 = 0,5 mm. Pentru verificare se
masoara. distanta 6 ~i, daea cste mai mica de 0,5 mm,
se inlocuie~te ~aiba 14 (v. fig. 3.2) eu una mai subtire,
iar daea este mai mare de 0,5 mm se inlocuie~te cu 0
~aiba mai groasa.
PoziJia arborelui primar este coree/a atunei dnd fata 2
(\1.fig. 3.4) a pinionului pentru viteza a treia de pe arbore1e
primar se gase~te retrasa fata de fata 5 a pinionului pentru
viteza a treia de pe arborcle secundar, eu aeeca~i distanta
eu care se gase~tc retrasa fata 3 a pinionului pentru Yiteza
52
a patra de pe arhorele primar In raport cu lata 4 a pi-
l1ionului pentru vitcza a patra de pe arborele secundar.
AeeasUi.poziiie a arborclui primar sc obtine cu ajutorul
~aibei 1, plasate inaintea rulmcntului din fata al arborelui.
$aibele existente in aeest seop au grosimi de la 2,00 mm
la 4,00 mm, din 25 in 25 de sutimi.
Reglarea joeului lateral al arborelui primar, respccti\1
stringerea rulmentului sau din spate se face cu ajutorul
~aibei de reglaj 6 ~i buqei de apasarc 8. $aibele de reglaj 6
au urmatoarcle grosimi: 0,1; 0,2; 0,25; 0,5 ~i l,Omm.
La un reglaj cored, arborele trebuie sa se roteasea
liber, fadi. joe, iar buqa de apasare 8 sa iasa din carter
eu 0,2 mm (distanta 7 indicata in fig. 3.4). AeeasHi.dis-
tanta se detcrmina aplidnd 0 rigla pe buqa ~i masurind
eu lera spatiul dintre aeeasta ~i carter. Dad buqa iese
eu mai mult de 0,2 mm se pune 0 ~aiba mai subtire ~i
invers.
In fig. 3.5 se prezinta. eomanda eutiei de viteze Renault
tip 352-03. Subansamblul de eomanda. la distanta eu-
prinde maneta 7 de schimbare a vitezelor, tija de transmisie
din doua buditi, 2 ~i 3, eu articulatia respectiva ~i ele-
mentele de sustinere 2 a manetei, piesele 4... 12. Sub-
ansamblul de aetionare a sineroanelor (fig. 3.5, b) eu-
prinde, in ordinea transmiterii mi~dlrii urmatoarele piese:
axul de comanda 17, eu piesa de articulare 13 ~i pirghia
de aetionare 76, levierul de eomanda 19 a axelor furcilor,
sprijinit in furea suport 18, axul 20 pentru cuplarea
mersului Inapoi, axul 22 eu furea pentru sehimbarea
vitezelor intti ~i a. doua ~i eu siguranteJe respective,
axul 23 eu furea pentru sehimbarea vitezelor a treia ~i
a patra ~i eu sigurantele respective ~ifurea 21 de orientare
a axului pentru cuplarea mersului inapoi.
53
 3..1.2. Cutia de viteze SR 131 !';)iS.R 132

Cutia de viteze (fig. 3.6) cu care slnt echipate auto-

camioanele SR 131 ~i SR 132 este 0 cutie de viteze in
trepte, cu trei arbori, cu patru viteze pentru mers inainte
dintre care trei .sincronizate, ~i 0 viteza. pentru mersui
inapoi. nesincronizatiL
Aceasta cutie de viteze are in angrcnarc permanent a
.a trei perechi de pinioane: pinioanele pentru viteza a doua
~i a treia ~i pentru angrenarea arbore primar - arb ore
intermediar. In carcasa 21 a cutiei de viteze sint montati
arborii ~i pinioanele, iar in capacul lateral 8 estc montat
mecanismul de comanda.. Capacele 18, 30, 34 ~i 43 inehid
loca~urile rulmentilor de sprijin ai arborilor.
Arborele primar 16 se sprijina in carter pe rulmentul
cu bile 19 ~i se termina in cutie cu pinionul20. cu angrenare
permanentiL Pe arborele secundar 24, sprijinit eu capul
anterior in arborele primar iar cu eel posterior pe rul-
mentul cu bile 28.este solidarizat prin canc1uri pinionul27
pentru viteza intii ~i, montate liber, pinioanele 25 pcntru
viteza a doua ~i23pentru viteza a trcia ~i sineronizatorul22.
Legatura directii dintre arbore1e primar ~i arborc1e se-
cundar, respectiv priza directa, se realizeaza prin sinero-
nizatorul 22. Arborcle intermediar 44 poarUi. pinionul 41
pentru angrenarea permanenta ~i "pinionul 39 pentru
c viteza a treia, fixate prin penc, ~i pinioanele 37 pentru
viteza intii ~i38 pentru viteza a doua. carc fac corp
comun cu arborele. .

Lanturile cinematice ale treptelor de vitcza sc rcalizcaza

prin 'repc.rele:
- viteza intH: 20-41-37-27-24;
- vitc7.a a doua: 20-41-38-25-27-24;
- viteza a treia: 20-41-39-23-22-24;
- viteza a patra: 20~22-24.
5~ 55
 +-
. - Fig. 3.6. Cutia de viteze SR 131 Vi SR 132:
- - -
oomanda cutlel de vltez.; b seellunea JongitudinalA; 1 uul pentru cuplarea
-
axul pentru cuplarea vltezelor a treia ~ a patra; 5 - blleJe opritorului; 6 - axul
\'Itdelor Inttl ~iji doua; 2 ~tift; 3 (ureA pentru cuplar.a vltezelor a trela ~Ia patra;
4-
pentru cuplarea mersului Inapoi; 7 - furcA pentru cuplarea mersului Inapol; 8 - capacul
lateral al cotiel de viteze; 9 -levier selector; 10 - axul central de oomaDda; 11 - man-
fOIldegetar; 12-maneU de vite..; 73-arc; 14-bIlA; 15-lurU peDtru cuplar..
-- - - -
primar: 19 mlment arbore primar; 20 pinion arbore primar; 21 careasa cutiei
-
\'Itezelorlntll~i a doua; 16 arbore primar; 17 piulit! tubulara; 18 capacul arborelu;
-
de viteze: 22 sincroni..tor; 23
secundar; 25 - -
pinion vite.. a doua a arborelul secundar; 26 - -
pinIon vlteza a \rela a arborelul secundar; 24 arbore

- - - - dispozitiv de SiDtrO-
nizare; 27 - pinion vite.. Inti I a arborelui secundar; 28 mlment posterior arbore
secunoo; 29 garniturA pentru reglare; 30 capacul arborelui secundar; 31 f1aD~ -
de transmisie; 32 tambur Irina; 33 - - -
plulilA tubulara; 34 capac posterior; 35 - rul-
ment; 36 - pinion pentru mersul Inapol; 37 pinion pentru viteza Intii, arbore iDter
medlar; 38 - -
pinion pentru viteza a doua arbore intermediar; 39
- -
pinion pentru ,.iteza
a \reia, arbore intermediar; 40 pinion mers Inapoi; 41 pinion angrenare permaDent
arbore Intermediar; -
42 rulment anterior arbore intermediar; 43 -
capac anterior
arbore intermediar; 44-arbore intermcdiar; 45 -,umbo 46-fOibA.

Sincronizarea vitezci a doua se realizeaza prin dispo-

zitivul de sincronizare sustinut de pinionul 27.
Comanda cutiei de viteze (fig. 3.6, a) cuprinde:
maneta 12, axul central de comanda 10, prev:i.zut cu
man~nul degetar 11 ~i levierul selector 9, axul 1 cu
furca 15 pentru cuplarea vitezelor intti ~i a doua, axul 4
cu furca 3 pentru cuplarea vitezelor a trcia ~i a patra
~iaxul (j cu furca 7 pentru mersul inal"oi. Axele cu furea
au fiecare cite 0 siguranta. formata dintr-o bila, 14, ~i
un are, 13. Opritoarele axelor sint formate din cite doua
bile, 5, ~i un ~tift., 2.
Stringerca rulmentului 19 al arborelui primar se face
cu piulita tubulara 17, jar a rulmentului 28 al arborelui
secundar cu capacul 30, prin scoaterea sau ada.ugarea
de garnituri, 29. Rulmentii de sprijin 42 ~i 35 ai arborelui
intermediar se regleaza, de asemenea, prin adaugarea
P I sau scoaterea garniturilor de sub capacele 43 ~i, respectiv,
34. Fixarea pe arborele a rulmentului 43 se face prin
~iba 46 ~i ~uruburile 45, iar a rulmentului 35 prin piulita
tubulara. 33.

57
 3
3.1.3. Cutia de \.iteze SR 113 . i
4
j
5
I
6
, 7 ,8 /
9 (]
.I
II
/
/
12

Cutia ue \'itcze SR 113 (fig. 3.7) este de tip in trepte,

It
eu trei arhori. eu cinci trepte de vitezc pcntru mCrs
inainte. dintre care patru sint sincronizate prin doua
sineronizatoare, ~i 0 viteza de mers inapoi, nesineronizat1i.
In afara de pinioane1c pentru viteza ir~tii ~i mersul inapoi,
restul pcrechilor de pinioane sint in angrenare permanenta.
AccasU\. cutie de viteze estc folosita aUt la cchiparea
autocamioanelor SR 113, tractoarelor cu ~a SR 115,
autobasculantelor SR 116, cit ~i la echiparea autobuze1or
TV 71 ~i TV 20. Deoarece autobuzele au motorul situat
in spate, cutiile de viteze folosite la autocamioane difera
de cele folosite la autobuze numai prin modul de organizare
a mccanismului de comanda, care la autobuze este de
tipul cu "comanda la distanta".
In carcasa cutiei de viteze 17 sint montati arborii eu
pinioanele respective; eapacele 1, 14, 15 ~i 26 inchid \ / ,
I
loca~uri1e rulmentilor arborilor. In capacul lateral 13
(v~ fig. 3.8) estc montat mecanismul de comanda. 1 j2
;
5:1 20 b .'8 f/

Pinionul 4 al arborclui primar este in angrenare per- Fig. 3.7. Cutia de viteze SR 113:
manenU'\. cu pinionul 23 de pe arborcle intennediar ~i 1- capac arborc primar; 2 - ruJment eu ace; J - rulment arborc primar; .J-pinion
poate face corp conuUl. cu' arborcle secundar 13,prin arbore primar; 5 -
sincconizator vitezele a patra ,i a dncea; 6
arbore secundar; 7 - pinion viteza a treia, secundar; 8 -
pinion ,'itcza a patr3
sincronizator vitezele a treia
-
i~termcdiul sincronizatorul~i 5. ~i a doua; 9 -
pinion viteza a doua arbore secundar; 10 pinion viteza intii arbore -
. .
secundar; 11 -- - -
rulment posterior arbore intermcdiar; 12 pinion vitczometru; 13- arbOle
capac arbore secundar; 15 capac posterior arbore illtermediar; 16 _ rul-
Pc arborcle secundar 13, sprijinit pe rulmentii 3 ~i 11, secundar; 14
ment posterior arbore intermediar; 17.- carcasa cutiei de viteze; 18 pinion ,"iteza -
sint montate liber pinioanele 6 pentru viteza a pa.tra. -
fntii arbore intermediar; 19 pinion viteza a doua arbore intenr.ediar; 20_ pinion
pcntru mers tnapoi arbore intermedi.u; 21-pinivn viteza a treia arbore intermediar;
7 pentru vitcza a treia ~i f) pentru viteza a doua ~i, soli- 22 - pinion vitcza a patra arbore intermediar; 23 - pinion angrenare pPrmanenta arbore

darizate prin caneluri, sincronizatorul 5pentru vitezelc intermediar; 24 - cu Iment

26
anterior arbore intermediar;
- capac anterior intf'rmediar.
25 - arhore intermediar;

a patra ~i a cineea ~i sincronizaton!l 8 pentru vitezclc

a doua ~i a trcia.' Pinionul1 0 pentru viteza intH estc
montat prin caneluri. dar se poate deplasa axial.
Pe arborcle intcrmediar 25, sprijinit pe rulmcntii eu
role conice 16 ~i 24, sint fixate pinioanele 23. :pentru
58
angrenarea permanentrL cu arborele primar, 22 pentru
. viteza a patra, 21 pentru yiteza a treia, 20 pentru
merstil in~poi, 19 pentrn viteza a doua ~i 18 pentru
viteza intii.
59
 U't\\\1T\\e cinematice ale treptelor de viteza se realiz~ua
rrin reperelc:
-viteza intii: 4-23-18-10-13;
- viteza a doua: 4-23-19-9-8-13;
- viteza a treia: 4-23-21-7-8-13;
- viteza a patra: 4-23-22-6-5-13;
- viteza a cineea (respeetiv priza direeHi): 4-5-13.
Reglarea jocurilor axiale, respectiv stringerea rul-
mentilor arborilor seeundar ~i intermediar, se face eu
ajutorul garniturilor montate sub eapacele aeestor arbori.
Comanda cutiei de viteze folositii la a-lttocamioane$i
tractoarele eft ~a (fig. 3.8) cuprinde: maneta 1, eu axul
central de eomanda 17, prevazut eu man~onul degetar 18
!ji levierul selector 16; axul 2 cu furea 5 pentru euplarea
vitezei inm; axul 19 eu furea 4 pentru euplarea vitezelor
a doua ~i a treia; axul 15 eu furea 3 pelltru euplarea
vitezelor a patra ~i a cineea.
Pentru euplarea mersului inapoi axul 12 este prevazut
eu pirghia 14, prin care aetioneaza pirghia oscilanta 11, Fig. 3.8_ Comanda clItici de vitcze SR t 13:
la eapatul direia se monteaza furea 9 pentru euplarea 1 _ maneta de viteze; 2_ -
vitezelor a patra ~ia cincea; 4
uul pentru cuplarea vitezei intii; 3 - furca pentru cuplarta
furcli penuu cuplarea vitezelor a doua fi a l1"eia;5 - fureA
mersului inapoi. -
pentru cuplarea vitezei lotH; 6 -
arbore secuodar; 7 pioion men inapoi; 8 arbore
-
pinloo de men ioapoi; 9 - fureA peotru cuplarea mersului ioapoi; 10 arbore iot,,-
-
Cutia de viteze a autobuzelor TV 20 U, R # TV 71, mediar; 11 _ plrghie oscilaoti; 12 - ax pentru cuplarea mersului Inapoi; 13 - capacul
- -
lateral al cutiei de viteze; 14 plrghie; 15 axul pentru cuplarea vitezei a patJ"a ~i a
fiind amplasata in spatele salonului, are 0 eomanda ciocea; 16 -Ievierul
19 _ uul -
selector; 17 - axul cenual de comandi; 18 mao~o degelar;
peotru cuplarca vitezelor a doua ~i a l1"eia.
formata din doua subansambluri distincte: subansamblul
de aetionare a pinioanelor (fig. 3.9), amplasat in eapaeul
lateral al eutiei de viteze, ~i subansamblul eomenzii la axul8, eu eapul de antrenare 6 ~i eu pirghia 7 de ae1ionare
distanta (fig. 3.10), amplasat intre ~ofer ~i eutia de viteze. a pirghiei oscilante a furcii pentru mersul inapoi. Axele
Subansamblul de aetionare a pinioanelor euprinde: eu furea au Heeare dte 0 siguranta formata dintr-o bila
axul central de eomanda 3, pc care este fixat printr-un ~i un are, iar opritoarele sint formate din dte doua bile
man~on, levierul selector 2; axu112, eu eapul de antrenare ~i un ~tift.
13 ~i eu furea pentru euplarea vitezei inm; axul 77, Comanda la distal1ta (fig. 3.10) euprinde: maneta de
eu eapul de antrenare -4 ~i eu furea pentru euplarea vite- viteze 8, sprijiniHi in suportul 9, fixat de podca, linga
zelor a doua ~i a treia; axul 9, eu eapul de antrenare 5 postul de eondu...;ere; axul central de comanda 71 ~i
~i eu furea pentru euplarea vitezelor a patra ~i a cincea; 61
60
 . 2 J 'I, 5 7

/
f
',' '\

__K'-1~i[fict-
/ I' /':
. ./
/'
'.
.
\
r P:~~ / \
].
/ ,
L-~~~'Ff'f'1'-~\ I
~~:~l
I
16 17
J
I
;2
Fig. 3.10. Subansamhlul comenzii la distanta a cutid de vileze
pentru autobuzele TV 20 D, R ~i TV 71:
1- -
furca; 2 -. boll; 3 cuplaj cardanic; 4 - tij1ide comonG";5 - boll; 6 - burduful
deprotectie; 7 - tijd de comandA;8 - man eta de viteze; 9 - suponul Illanetei; lO,-man-
~n degetar; 11 - axu. central de comandii; 12 - articulalie rigida; 13 - tijii de comandii;
14-lag;1r intermediar;15- man~n de reg!aj; 76 - cuplaj cardanic; 17- fureaj
, 18 - ~l1rub de blocaj; 19 - c0l1tr3;>iu1lp.

transmisia compus1'i din trei tije de comand1'i, 13 7 ~i 4,

de lungime convenabila, articulatia rigida 12 ~i doua
articulatii de tip cardanic (cuplajele cardanice 16 ~i J,
fmcile 17 ~i 1, bolturile 5 ~i 2); lagarul intermediar 14
~i man~o'nul de reglaj 15.
Cu ajutorul manctci ~i a man~onulni degetar 10, axul
ceiltral de comandrl 11 poate Ii deplasat longitudinal sau
rotit in ambelc senstlri, mi~cari necesare schimharii
treptelor de viteza. ' "

Reglarea lungimii transmisiei de comandrl la distant~

se face ,cu ajutorul man~onului 15, in' scopul climinarii
jocurilor din articulatii. Pentru aceasta se pune maneta 8

62 63
 la punctul mort (pozitia neutra), Psc blocheaz~ axul
central de comanda 11cu ~urubul18 ~ise regleaz~ lung!mea
transmisiei. rotind man~onul de reglaj 15. Dupa.' anularea
jocului, se desface ~urubul 18, pina cind axul central
de comandi'i 11 se deplascaza. u~or.

3.1.4. Cutia de viteze Tatra Synchron

In fig. 3.11 este prczentata eutia de viteze Tatra
Synehron eu care sint eehipate autocamioanele Tatra cu
motor Tatra 930 (autoremorcherul Tatra T 813 (8 X8).
Este 0 eutie de viteze in trepte, eu trei arbori, eu cinci
viteze pentru mers inainte. dintre care patru sineron4ate,
~i 0 viteza pentru mersul inapoi, nesineronizata. Toate
treptele de viteza au pinioancle in angrenare permanenta.
Careasa cutiei de viteze (fig. 3.11, a) este formata din
semicarcasele 3 ~i 4, care se asambleaza intr-un plan 9
orizontal. In semicareasa superioara 3 se am mecanismul2 8
pentru cuplarea vitezelor, iar in cea inferioara 4, prev3.zuta
eu peretele despartitor 1ti (fig. 3.11, b), se sprijina arborii. 7
Caraeteristie este faptul ca axele. geometrice ale celor
trei arbori (primar-secundar-intermediar) se gasesc intr-un

Fig. 3.11. Cutia de viteze Tatra Synchron: 0\-

- vedere - schema cinematicA; c - schema actionArllplDioanelor: 1 ,i
general A; b

A
4
8-arborele primar; 2-mecanismul pentru cuplarea vitezelor; 3-semicarcasa supeo
rioarA; 4, 13 - semicarcasa inferioarA; 5 - capae anterior arbore Intermediar; 6 ~
34 - &xul central de comandA pentru actionarea pinioanelor; 7 - capacul arborelui
- pinion arbore primar; 10 ,i 14 -
9 -
arbore secundar; 12 - pinion vileza a Ireia arbore secundar; 15 - pinion vileza a doua
primar; siqcwn 1zaloare; 11 pinion vlleza a patra 30
arbore secundar; -16 ~ 32 -
perele despArtitor; 17. 21 lacAre de sprljin arbore secundar;
18 - -
arbore secundar; 22 arbore secundar; 23, 25 ~ 30
-
pinion viteza Intti arbore secundar; 19 mulA de cuplare; 20 -pinion mera Inapei
-
lagAre de sprijin arbore inter-
mediar; 24 - arbore intermediar; 26 -
pinion vite2a a dona arbore Inlermedlar; 27 - pi-
nion viteza a treia arbore intennediar; 28 - pinion vitez8 a patr8 arbore interm.ediar;
27 25
29- pinion angrenare permanentAarbore intermedlar; 31 ,I 33
- -
-
ax cu fureA pentru vitezele Intli ~ menul Inapel:
lagAre sprljln arbore
b
primar; 35 levierul selector; 36
37 -ax eu tureA pentru vlltZele a doua ,i a treia; 38
patra ,I a cineca.
-
ax cu fureA pentru vitezel. a

64 5 - Ambreiajul - c. 1019 65
 plan orizontal ~i nu vertical, cum se intl1ne~te la majo-
ritatea cutiilor de viteze.
Arborele primar 8 (fig. 3.11, b) nu mai este ~i arborele
ambreiajului. tntre arborele ambreiajului ~i arborele
primar exista un arbore de legatura prevazut cu articulatii
cardanice. Arborele primar se sprijina in ambele jumatati
ale carcasei pe un rulment cu role conice.
Arborele secundar 22 se sprijina cu capatul anterior in
interiorul arborelui primar pe un rulment cu ace, la capatul
din spate pe un rulment cu role cilindrice, iar la mijloc
(in peretele despartitor 16) pe un rulment cu role conice.
Pinioanele 11, 12, 15 ~i 18 pentru mersul inainte ~i pi-
nionul 20 pentru mer suI inapoi sint libere ;pe ax, fiind
montate pe rulmenti cu role cilindrice, iar sincroniza-
toarele 10 ~i 14 ~i mufa de cuplare 19 sint rigidizate
prin caneluri. Capatul din spate al arborelui secundar
este tubular ~i are caneluri interioare, pentru asamblare
cu reductorul.
Arborele intermediar 24 se sprijina la capatul anterior
~i la mijloc. in peretele despartitor, pe rulmcnti cu role
conice, iaJ.' la capatul din spate pe un rulment cu role
cilindrice. Pinioanele 29 pentru angrenare permanenta,
28 pentru viteza a patra ~i 27 pentn viteza a treia sint
presate pe arbore. iar restul pinioanelor sint executate
dintr-o bucata cu arborele.
Stringerea rulmentului arborelui primar se face cu
carcasa 7, iar a rulmentilor arborelui intermediar prin
garnituri a~ezate sub capacele respective.
Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se realizeaza
prin reperele:
- viteza intli: 9-29-24-18-19-22;
- viteza a doua: 9-29-26-15-14-22;
- viteza a treia: 9-29-27-12-14-22;
66
- viteza a patra: 9-29-28-11-10-22;
- viteza a cincea (priza directa): 9-10-22.
. Comanda cutiei de viteze Tatra Synchron este 0 co-
manda la distanta. Maneta de viteze din cabina ~oferului
este articulata cu axul central de comanda 6 (fig. 3.11, a)
printr-o tija de legUura. Subansamblul de actionare a,
pinioanelor este prezentat in fig. 3.11, c ~i cuprinde:
axul central de comanda 34, cu levierul selector 35 ~i
axele cu furea 36 pentru viteza intli ~i mersul inapoi,
37 pentru viteza a doua ~i a treia ~i 38 pentru viteza
a patra ~i a cincea (priza directa).
3.1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2
Cutia de viteze ZF-AK 5-35-2 (fig. 3.12) este folosita
la transmisia 'automobilelor ROMAN ~i DAC, cu motor
Saviem tip 797-05, destinate transporturilor de marfuri.
Este 0 cutie de viteze de tip "culcat", cu comanda laterala.
Are trei arbori ~i asigura cinci viteze pentru mersulinainte
~i 0 viteza pentru mersul inapoi. Toate pinioane1e sint in
angrenare permanenta. Cuplarea tuturor treptelor de
viteza se realizeaza prin inele de cuplare ~i craboti, cutia
de viteze nefiind sincronizata.
Carcasa cutiei de viteze (fig. 3.12) cuprinde carterul
24, in care sint instalati arborii ~ipinioanele, capacul
lateral 13 al carterului, in care este montat mecanismul
de comand5. pentru schimbarea vitezelor, capacul 5 pen-
tru maneta ~i capacul 18 al tahometrului.
Arborele primar 1 se sprijina in carter pe rulementul 2.
Partea sa anterioara este ~;i arborele ambreiajului ~i se
sprijina in volantul motorului, iar partea din cutia de
viteze se termina cu pinionul 3 al angrenarii permanente,
ill interiorul caruia se sprijina arborele secundar. Fiind
67
 .a.

prevazut cu dantur~ lateral~, poate face corp comun

eu arborele seeundar prin inelul de euplare 4.
A.l:bor..A.lA..~..JtnAa.n 1.~, ~:~j""'~k !-"Uo.&.I",\",u,
'pV~"'\...J 1Vo.J.Q. p\..

ruhnentul 14, poarta: inelul de euplare 4 pentru euplarea

vitezelor a patra ~i a eineea (priza directa), inelul de eu-
plare 8 pentru vitezele a doua ~i a treia, inelul de euplare
11 pentru viteza Intii ~i mersul Inapoi, pinioanele 6, 7
9, 10 ~i 12 pentru vitezele a patra, a treia, a doua Intli
~i, respeetiv, mersul Inapoi, melcul 17 de antrenare a
tahometrului ~i flan~a de antrenare 16. Suporturile ine-
lelor de euplare slnt fixate pe arborele seeundar prin
eaneluri, iar pinioanele slnt libere pe arbore, fiind mon-
tate pe rulmenti eu ace.
Pe arborele intermediar 25, sprijinit pe rulmentii 26
~i 19, slnt fixate prin presare pinioanele 23, 22, 21 ~i 20;
pinioanele pentru viteza Intli ~i pentru mers Inapoi slnt
dintr-o bueata cu arborele. Pinioanele 21 ~i 22 slnt din-
tr-o bueata, fiind denumite ~i pinionul dublu.
Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se reali-
zeaza prin reperele:
.- viteza Intli: 1-3-23-27-10-11-15;
- viteza a doua: 1-3-23-20-9-8-15;
- viteza a treia: 1-3-23-21-7-8-15;
- viteza a patra: 1-3'-23-22-6-4-15;
- viteza a cineea (priza directa): 1-3-4-15.
Arborele intermediar trebuie sa aiba un joe axial de
0,08-0,12 mm. Reglarea joeului se realizeaza eu ajutorul
inelului distantier de la eapatul din fat a al arborelui
(dintre eapae ~i rulment) ~i garnitura de sub eapaeul
rulmentului posterior al arborelui intermediar. Reglarea
este eorecta atunci dnd la rotirea arborelui intermediar
se Inregistreaza un moment rezistent de 10-15 daN.em
(~1O-15 kgf.em).

68 69
 AceasHi cutie de viteze se executa in doua variante:
o variant a pentru conditii grele de lucru ~i rampe mari
~i 0 varianta pentru conditii u~oare de lucru ~i deplasari
pe drumuri cu rampe mid. Pentru ambele variante or-
ganizarea interioara a cutiei este identica; difera numai
dimensiunea pinioanelor de pe arborele intermediar.
Pentru cutia de viteze AK 5-35, aUt ansamblul de
actionare a inelelor de cuplare, dt ~i subansamblul de
transmitere a comenzii de la maneta la cutia de viteze
sint realizate in mai multe variante, in functie de spatiu
~i tipul automobilului.
Subansamblul pentru actionarea inelelor de cuplare
este realizat in doua variante: montat in capacul supe-
rior al cutiei de viteze sau, montat in capacul lateral.
Subansamblul de transmitere a comenzii este realizat
in urmatoarele variante:
- cu maneta montata pe capacul superior al cutiei de
viteze, varianta denumita cu manetii centralii;
- cu maneta montata in capacul lateral, variant a de-
numita cu maneta lateralii;
- cu maneta la distanta aUt dnd subansamblul de
actionare a inelelor de cuplare este in capacul superior!
cit ~i atund dnd acesta este in capacul lateral;
- cu maneta la distanta ~i transmisie cu arbore ro-
titor, plasat pe dreapta sau pe sUnga cutiei de viteze. Fig. 3.13. Subansamb1u1, montat in capacu1 superior, pentru actio-
Subansamblul, montat in capacul superior 4 al cutiei narea ine1e1or de cuplare la cutia de viteze AK-5-35:
f - loca~ul axului pentru cuplarea vitezclor a patra ~i a cineca; 2 -Ioca~ul axului pentru
de viteze (fig. 3.13) pentru actionarea inelelor de cuplare, cuplarea vitezelor a doua ~i a treia; .3-loca~ul axului pentru cuplarca vitezei fntii ~i
cuprinde: axul 8, montat in loca~urile 1, pe care este mersullnapoi; 4 - capacul superior al cutiei de viteze; 5- garniturA;6 - furcApentru
montata furca 9 pentru cuplarea vitezelor a cincea ~i
cuplarea vitezelor Intii ~i mersul inapoi; 7 - furca pentru cuplarea vilezelor a doua ~i
a treia;8 - ax pentrucuplareavitezelora patra~i a cincea;9 - lurcApentru cuplarea
vitezelor a patra ~ia cineca; 70 - ax pentru cuplarea vitczelor a doua ~ia treia: 71 - man-
a patra; axul 10, montat in loca~urile 2, cu furca 7 pen- ~n de ac~ionare; 12 - ax pentru cuplarea vitczelor Intli ~i de mers Inapoi.
tru cuplarea vitezelor a treia ~i a doua; axul 12 montat,
in loca~urile 3, cu man~onul de actionare 11 ~i furca 6 13 din fig. 3.16), compus din: cadrul tijelor 1, care se
pentru cuplarea vitezei intii ~i mersul inapoi. fixeaza de carcasa cutiei de viteze ~i este acoperit de ca-
In fig. 3.14 este prezentat subansamblul pentru actio- pacul lateral; tija 2, care se sprijina in loca~urile 14
narea inelelor de c).1plaremontat in capacul lateral (poz. ~i pe care sint montate man~onul de cuplare 12 ~i furca

70 VI
Fig. 3. H. Subansamblul, montat in capacul lateral, pentru actio
onarea inelelor de cuplare de la cutia de viteze AK 5-35:
1 - cadrul tijclor; 2 - tijA pentru cuplarea vitezelor IntH ~i de mers Inapoi; 3 bila; -
4 - ~tift; 5 - furcA pentru cuplacea vitezelor a patra ~i a cineea; 6 - furca pentru cuplare.
-
,'itezelor a doua ~i a treia; 7 furca pentru cuplarea vit<zelor Intii ~i de mers inapoi;
8 - -
tija pentru cuplacea vitezeior a doua ~i a treia; 9 tijA pentru cuplacea vitezelor
a patra ~i a cineea; 10 - man~on de cuplare pentru vitezele a patra ~ia cineea; 11-man~en
de cuplace pentru vitezeie a doua ~i a treia; 12 - man~n de cuplace vitezele intli ~i de
mers inapoi; 13 - loca~ul tijei pentru viteze Ie InW ~i de mers [napoi; 14 -loca~ul tijei
pentru viteze!ea patra ~i a cincea; 15;-loca~u! tijei pentrn vitezele a doua ~i a !reia;
-
16 arc; 17- boli opritor. h~
Fig. 3.15. Subansamblul de transmitere a comenzii la
7 pentru euplarea vitezei intii ~i mersul inapoi; tija g, cntia de viteze CII maneti'L centrala:
care se sprijina in loca~urile 15 ~i care poarta man~nul - - -
1 capac de proteciie; 2 maneti de viteze; 3 calote eu profil inte-
11 ~i furea 6 pentru euplarea vitezelor a doua ~i a treia; rior sferic; 4-1evier selector; 5 - capacul carterului superior al cutiei
de viteze; 6 - gamitura.
tija 8, care se sprijina in loea~urile 13 ~i pe care se mon-
teaza man~onul de euplare 10 ~i furea 5 pentru euplarea Subansamblul de transmitere a comcnzii la cutia de
vitezelor a patra ~i a cineea. Fiecare ax eu furea este viteze in variant a cu manetii centraJa este prezentat
prevazut eu 0 siguranta formata dintr-un are, 16, ~i un in fig. 3.15.
bolt opritor, 17. De asemenea intre axe exista un sistem Subansamblul de transmitcre a comenzii la cutia de
de bloeare a axelor neangajate, format din bile1e 3 ~i viteze in varianta eu maneta montata in capacul late-
~tifturile 4. ral13 al eutiei de viteza, prezentat in fig. 3.16, cuprinde:
levierul selector 8 (sau g), montat in flan~a suport 71
72
73
 !t Suhans.amblul de transmit ere a cpmenzii la cutia de
viteze in variant a eu maneta la distanta ~i levierul
selector montat in capacul superior este prezentat in
fig. 3.17, a.
In cazul dnd subaIisamblul de actionare a inele10r de
cuplare este montat in capacullateral al cutiei de viteze,
comanda la distanta este realizata astfel: legatura dintre
mancta de viteze, fixata la volan sau de podeaua cabinei,
~i levierul selector se face printr-un sistem.: de tije sau
printr-o singura tija, a carei lungime poate fi reglata.
Aceasta varianta. de transmit ere a comenzii de la distanta
exista la automobile1e ROMAN ;~i DAC echipate eu
cutii de viteze AK 5-35, deoarece aceste automobile au
cabina avansata (fig. 3.17, b).
Subansamblul de transmit ere a comenzii la cutia de
viteze in variant a cu arbore rotitor se prezinta. in fig. 3.18.
In afara de reglarea jocului axial al arborelui interme-
dial', cutia de viteze necesita ~i reglarea furcilor, respectiv
a man~oanelor de antrenare, opera tie care se efectueaza
cu ajutorul ~uruburilor 1 ~i2 (fig. 3.19) de fixare a furcilor
(man~oanelor) pe axele respective. Deplasarea furcii catre
inainte (fig. 3.19, a) se face prin slabirea ~urubului 2
~i stringerea ~urubului 1, iar deplasarea catre inapoi a
Fig. 3.16. Subansamblul de transmitere a eomenzii la eutia de
furcii - prin slabirea ~urubului 1 ~i stringerea ~urubului 2
viteze eu maneta in capaeul lateral: (fig. 3.19, b).
-
1 ~i2 - maneU de vitez1\(dou1\variante); 3 ~i 7 capacul suportului manetei; 4 - ca-
pacularcului;5 _ arc; 6 - capacde protectie(varianU); 8 ~i9 -levier selector;10- ca-
- - -
lot1\cu profil sferic; 11 suport; 12 garnitur1\; 13 capacul lateral. 3.1.6. Cutia de viteze S 5-35-2

pe calota 10, ce are in interior profil sferic; arcul 5 ~i
capacul sau 4, care mentin levierul pe scaunul sau, ca
urmare tensionarii arcului prin montarea capacului 3;
maneta de schimbare a vitezelor 1 (sau 2), care se asam-
bleaza cu levierul selector.
Cutia de viteze S 5-35-2 (fig. B.20) este folosita la
transmisia autobuzelor ROMAN-109 RD, echipate cu
motor Saviem tip 797-05. Este 0 cutie de viteze complet
sincronizata., cu maneta centrala sau laterala, cu toate
pinioanele in angrenare permanenta., care asigura dnd
vih~zepentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi.

74 75
 ' 3

~
o
.

,
~ "." "~

a
o
I 2
Fig. 3.17. Subansamblu de transmitere a
comenzii la eutia de ,viteze cu maneta la
distanta. ~i levier selector:
a - in capacul superior; b in capacul lateral j
~
1 - manetA de viteze; 2 - tija de transmitere;
3 - burdut de proteclie; 4 - gbidaj; 5 - suportul
H
tijei; 6 - capacul carterului superior al cutiei de
viteze; 7 - garnitura; 8 - arc; {}- rulment en ace;
10 - bolt; 11 -levier selector; 72 - burdut de pro- 6
tectie; 73 - calota cu profil sterie; 74 - SUPOlt.

.~..
b
Fig. 3.18. Snbansamblul de transmitere a. comenzii la eutia de viteze
in varianta cn arbore rotitor:
7 - -
tijll de .ustlnere; 2 -levier selector; S - arbore rotitor; 4 - capac; 5 - rnlment
- flan~a; 77 - capacul- carterulul
eu ace; 6 - suportul arborelul rotitor; 7 garnlturll; 8 articulatie cu cap steric;
9 - plrghia; 70 superior al cutiei de viteze.
 Q- b
Fig. 3.19. Reg1area furcilor:
-
a - deplasarea fureH ciltre Inainte ; b deplasarea furcH eAtr. Inapoi; 1 - ~urub
- -
anterior; 2 ~urubposterior; 3 furci\; 4 - axul fureH.

Din punet de vedere eonstruetiv, aeeasta eutie este

identica eu eutia de viteze AK 5-35-2, eu singura deose-
bire di. inelele de euplare au dispozitive de sineronizare,
iar vitezele a doua, a treia ~i a patra au alte rapoarte
de transmitere.

3.1.7. Cutia de viteze AK 6-80

Cutia de viteze AK-680 (fig. 3.21) este folosita la

transmisia autoeamioanelor ROMAN eehipate eu motoare
D 2156 HMN ~i la autoeamioanele Henschel HS 22 ~i
HT 26. Este 0 cutie de viteze nesincronizata, euplarea
tuturor treptelor de viteza fadndu-se prin inele de euplare
~i craboti. Are trei arbori ~i asigudi ~ase viteze pentru
mersul imtinte ~i 0 viteza pentru mersul inapoi. AceasUi.
cutie de vitezepoate fi livraUi. in doua variante: fara
.

reduetor (fig. 3.21) ~i cu reductor GV-8D, care poate fi

asamblat la partea frontala a cutiei de viteze (v. fig. 3.24).
In ambele variante cutia de viteze are comanda later ala.

78 79
 20, capacul 1 al arborelui primar ~i capacele anterior 33
~i posterior 21 ale arborelui intermediar.
Arborele primar 34, care este ~i arborele ambreiajului,
(/
se sprijina cu capul anterior in volantul motorului iar
18
cu partea posterioara in carcasa cutiei, pe rulmentul 2;
capatul din interiorul cutiei se termina cu pinionul 3
al angrenarii permanente.
Arborele secundar 16, sprijinit cu capul anterior in
interiorulpinionului 3, pe un rulment cu ace, iar cu par-
tea anterioara in carterul cutiei pe rulmentul 15, poarta:
inelul de cuplare 11 pentru cuplarea vitezelor intU ~i
a doua; inelul de cuplare 8 pentru vitezele a treia ~i a
patra; inelul de cuplare 5 pentru vitezele a cineea. ~i a
~asea (priza directa); pinioanele 13, 12, 10, 9, 7 ~i 6 eo-
respunzatoare mersului inapoi ~i vitezelor intU, a doua,
27 26 25 fl, 2<. 2' a treia, a patra ~i, respect iv, a cineea; melcul de antre-
nare a tahometrului 17 ~i f1an~a de antrenare 18. Toate
Fig. 3.21. Cutia de viteze AI\: 6-80:
pinioanele sint lib ere pe arb ore , iar butucii inelelor de
1 - capacul arborelui primar; 2 - rulmentul arhorelui primar;' 3 _
pinionul arborelui
cuplare sint fixati prin caneluri.
primar; 4 - capaeuJ cartcruJui superit'f al cuLici de viteze; 5
-
-
ineluJ de cuplare pentru
_
vitezele a cincca !iiia ~asca; 6 phlion viteza a cineca arborc secundar; 7 pinion vitcza Arborele intermediar 25, sprijinit pe rulmentii 22 ~i 32,
-
ine) de cuplare pentru vitezele a trcia ~i a patra; 9 __
a patra arbore secundar; 8
viteza a trcia arbore secundar; 10
de cuplare vitezele intii ~i a dona; 12-pinion
-
pinko viteza a doua arbore secundar;
viteza intii arbore secundar;
11
pinion

/3-pinion
inel poarta _ fixate prin pres are - pinioanele 30 pentru an-
- fulment
pentlu mersul inapoi arbore sccundar;
15 posterior
14 -
arbore secundar; 16 - arbore secundar; 17 _ melc antrenare
carteruJ superior (capacul cutiei de viteze); grenare permanenta, 29 pentru viteza a cineea, 28 pentru
- 19 - pinionul tahometruJui; 20 _ capacul taho- viteza a patra, 27 pentru viteza a treia ~i 26 pentru viteza
tahometru;

mers inapoi; 24 -
18flan~ii de antrenare;
metrului; 21 - capae posterior arborc intermediar; 22 - rulment
pinion viteza intH arbore intermediar; 25 _
posterior i 23
arbore
pinko
iutermediar;
_ a doua; arborele este dintr-o bucata eu pinionul pentru
26 - pinion viteza a doua arbore intermediar;
28 - pinion vUcza a patla
27 -29 -
pinion viteza a treia arbore intermediar; viteza intii ~i pinionul de mers inapoi. Pinioanele 28 ~i
arbore intermediar; pinion viteza a cineca arbore inter-
mediar ;30 - pinion pentru angrenarea permanentcl a arboreJui intermediar; 31 carterul _ 27 smt dintr-o bucata, formind de fapt un pinion dublu.
inferior al culiei de vitczc; 32 -
fulment anterior arbore il1termediar; 33
34 - arbore primar. .
_
capae anterior;
Lanturile cinematice ale cutiei de viteze AK 6-80, fara
reductor, se realizeaza prin reperele:
Carcasa cutiei de viteze Hidi reductor (fig. 3.21) este ~ viteza intii: 34_3_30-24-12-11-16;
formata din: carterul inferior 31, in care sint montati _ viteza a doua: 34_3_30-26-10-11-16;
arborii; carterul superior 14 (denumit ~i capacul cuti~i - viteza a treia: 34-3-30-27-9-8-16;
de viteze), in care sint montate axele furcilor; capacul 4 - viteza a patra: 34_3-30-28-7-8-16;
al carterului superior, in care este instalat axul central - viteza a cincea: 34-3-30-29-6-5-16;
de comanda, cu levierul selector; capacul tahometrului _ viteza a ~asea (priza direeta): 34-3-5-16.
80 6 - Ambreiajul - c.1019 81
 Arborele intermediar trebuie sa. aiba un joc axial de
0,14-0,17 nun. Reglarea jocului se face eu ajutorul
inelului distantier din capatul din fat a al arborelui (dintre
capac ~i rulment). Reglarea este corecta atunci dnd la
rotirea arborelui intermediar se inregistreaza un moment
rczistent de 15-20 daN.em.
Cutia de vitcze AK 6-80 fara reductor este eonstruita
in doua variante: pentru drumuri grcle, eu rampe ~i
pentru drumuri bune, fara rampe (cu suprapriza pentru
viteza). Constructia este identica, diferind numai dimen-
siunea pinioanclor ~i rapoartele de transmitere. In cel
de-al doilea eaz priza directrt este viteza a cincea, iar
vitcza a ~asea (suprapriza) se realizeaza prin pinionul 6,
prin urmatorullant cinematic: pinionul 3 (arbore primar)
- pinionul 30
cuplare 5 -
-
pinionul 29 - pinionul 6
arborele secundar.
-inelul de

In functie de tipul autovehiculului la care se folose~te,

eutia de viteze AK 6-80 poate fi montata in pozitie verti-
caUl (eu capaeul superior in plan orizontal), sau in pozitie
"culcaUi" (cu eapaeul superior in plan vertical). In ambele
variante, subansamblul de transmitere a comenzii este de
tip la distan/ii cu arbore rott"tor(fig. 3.22). Arborele rotitor 4
(arborcle de comanda), prevazut cu levierul selector 5
~i pirghia de comanda 6, se sprijina in suportul 2, pc Fig. 3.22. Subansamblul de transmitere a eomenzii prin
arbore rotitor la eutia AK 6-80:
rulmentii eu ace 3, suportul fiind dintr-o bucata cu capa-
1 - capacul carterului superior at cutiei de viteze; 2 - suportularborelui
cuI 1 al carterului superior al cutiei de viteze. Legatura rotitor; 3 - rulment ell ace; 4 - arbore rotitor; 5 -levier selectorj
6 - plrghie de comandil; 7 - tijil de suslinere; 8 - fla,!~iI pentru ar-
dintre maneta de viteze situata la vol an (nu pe podea) ticulare; 9 - articulatie cu cap sferic.
~i arborele rotitor se face prin articulatia eu cap sferic 9,
f1an~a 8 ~i un sistem de tije (pina la coloana volanului de sustinere a tijelol' eu furci, care este ehiar earterul
superior al eutiei de viteze tija 2, care se sprijina in
~i in lungul accsteia) ; tija care se articuleaza cu f1an~a 8
loea~urile 16 ~i pe care sint montate furca 3 ~i man~onul
este, de asemenea, prevazuta eu f1an~a. 12 de cuplare a mersului inapoi; tija 4, sprijinita in loea-
ubansamblul de aetionare a inelelor de cuplare pentru 9urile 15, avind montata furea 11 pentru euplarea viteze-
variant a fara suprapriza (fig. 3.23) euprincle: cadrul 1 lor a cineea ~i a ~asea; tija 8, sprijinWi in loca~urile 14,

82 83
 3.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80

Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV-80 (fig. 5.24)

este un ansamblu compus din cutia de viteze AK 6-80,
prezentata la 3.1.7., ~i un reductor GV-80. Acest an-
samblu realizeaza 12 viteze pentru mersul inainte ~i
doua. viteze pentru mersul inapoi. In acest ansamblu, la
cutia de viteze AK 6-80 se inlocuie~te arborele primar cu
unul mai scurt, care este ~i arborele secundar al reduc-
torului.
Carcasa 4 a reductorului GV-80 este din doua parti
simetrice, eu planul de separatie in plan vertical; semi-

Fig. 3.23. Subansamblul de acponare a inelelor de cuplare la cutia

de viteze AK 6-80, fara suprapriza:
mersulul fnapol; 4 - -
V- cadrul tijelor; 2 - tij1\ pentru cuplarea mersulul fnapoi; 8 furc1\ pentru cuplarea
-
tij1\ pentru cuplarea vitezelor a cincea ~i a ~8Sea; 5 furc1\ pentru
2
cuplarea vitezelor a treia ~i a patra; 6 -furc1\ pentru cuplarea vitezelor fnUl ~i a doua; f
-
7 tlj1\ pentru cuplarea vitezelor fnUl ~i a doua; 8
treia ~i a patra; 9- - tlj1\ pentru cupJarea vltezelor a
-
man~on pentru vitezele fntli ~i a doua; 10 man~n pentru vitezele
-
a treia ~i a patra; 11 furc1\ pentru cuplarea vitezelor a cincea ~I a ~sea; 12 m~n -
de cuplare a mersului Inapoi; 13 -Ioca~ pentru tija de cuplare a vitezelor fnUl ,I a doua; If
14-loca, pentru tija de cuplare a vitezelor a treia ~i a patra; 15 -foca~ pentru tlja de
cuplare a vitezelor a cincea ~i a ~asea; 16 -Ioca, pentru tija de cuplare a mersului fnapoi I 10
17-cap conic; 18 ~i 19-arcuri.
9
avind montate furca 5 ~i man~onul 10 pentru cuplarea
vitezelor a treia ~i a patra; tija 7, sprijinita tn loc~urile 13, 8
avind montate furca 6 ~i man~onul 9 pentru cuplarea
vitezelor intii ~i a doua. Fiecare tija. este prev11.zuta. cu 0 7 6
siguranta. formata. dintr-un cep conic, 17, ~i unul sau doua.
Fig. 3.24 Cutia de viteze AK 6-80 eu reduetor GV 80:
arcuri, 18 ~i 19. Sistemul de blocare dintre tijele furcilor 1 - arborele principal al reduc.torului; 2 - rulmentul arborelui prin-
este format din doua. bile ~i un ~tift, ca la cutia de viteze
AK 5-35. 5 arborele prlmar al cutiei de viteze; 6 --
cipal; 3 - pinionul arborelui principal; 4 carcasa reductorului;
- rulmentul posterior al
arborelui intermediar; 7 - arbore1eintermediar; 8 - pinion angrenare
Reglarea jocului axial al furcilor se face conform celor permanentZia~bore intermediar; 9 -'- rulmentu] anterioar al arborelui
intetmediar; 10 - capacul anterior al arborelui intermediar; 11 - sin..
prezentate in fig. 3.19. croni7~torul reductorului.

84
 I
carcasa posterioara se asambleaza la partea fronta11:La
cutiei de viteze, iar semicarcasa anterioarA. - la carcasa !2~
ambreiajului. (I /II
Arborele principal 1 este !?i arborele ambreiajului. Pc
capatul acestuia din interiorul carcasei este montat, pe
doi rulmenti cu ace, pinionul 3, care este prevazut cu
dantura frontala pentru sincronizator; acest capat este
prevazut cu un alezaj in care se sprijina arborele primar 5
al cutiei de viteze. Arborele principal este sprijinit in
~o60 J
01600 L~8
"'9

semicarcasa anterioadi. pe rulmentul 2, fixat in carcasa,

printr-un inel de siguranta, !?i flan!?a arborelui primar.
Arborele intermediar 7, dintr-o bucata cu pinionul 8,
se sprijina, in ambele semicarcase, pe rulmentii eu role
conice 6 ~i 9. Capatul posterior al arborelui are un alezaj
cu caneluri prin care se imbina cu arborele intermediar
al cutiei de viteze, formind eu acesta tot timpul corp Fig. 3.25. Sincronizatorul redl1ctorl11ui:
comun. J oeul axial al arborelui intermediar trebuie sa 1,3, _ rulwen!i; 2 ~I 25 -Inele;
19;,i 22 4- arborelui principal; 5 ~i 14 - co.
pinionul
fie de 0,12-0,15 rom. Reglarea se face prin garnituri roai1t~ dintate; (j _ butuc; 7 - inel; 8, 10 ~i 11 - arcuri; 9 - protectia arcului;
12-element de blocare; 13-man~on de cuplare; IS ~i 18-inele elastice; 16, 17 ~i
de reglare, la verificare trcbuind sa se obtina un moment 21 -incle distantierc; 2O-arborelc primar al cutiei de ,'ilezc AI{ 6-80; 23-semiinel;
24 - siguran!e.
de 15-20 daN.cm.;
Sincronizatorul 11 este format din elementele indicate
in fig. 3.25. primar al cutiei de viteze, obtinindu-se !?ase viteze, ale
Actionarea reductorului se face pneumatic, eomuta- earor lanturi einematice au fost prezentate in 3.1.7.
toml fiind montat pc maneta de sehimbare a vitezelor, Prin dcplasarea inelului sincronizatorului eatre sting a,
montata pe volan. Meeanismul de actionare (fig. 3.26) pinionul3 se fixeaza pe arborele principal al reductorului,
este format din: inelul 1, fixat pe inelul de euplare al mi!?earea accstuia fiind transmisa, prin pinionul 8, la
sincronizatorului; axul 2 eu furcile de aetionare a ine- arborele intermediar 7 !?i apoi la arborele intermediar
lului 1, sprijinit pe rulmenti eu ace in loc~urile 5, exe- al eutiei de viteze, obtinindu-se inca !?ase viteze.
cutate in cele doua semicarcase; furca de comanda 3, Intrucit, dupa valoarea raportului de transmitere, trep-
fixata cu un capat pe eanelurile axului de eomanda iar tele de viteza obtinute eu reductor se incadreaza intre
cu celalalt capat articulata cu tija pistonului cilindrului treptele de viteza obtinute de eutia de viteze AK 6-80
pneumatic 4. fara reduetor, numerotarea eelor 12 viteze obtinute de
Prin deplasarea inelului sineronizatorului 11 (v. fig. 3.24) la 0 eutie AK 6-80 eu reductor este urmatoarea:
ditre dreapta (cum privim figura), se creeaza legatura _ viteza intii este viteza intii a cutiei AK 6-80
rigida intre arborele principal al reductorului ~i arborele (v. fig. 3.21) ;

87
86
 - viteza a zecea - viteza a cineea a eutiei AK 6-80
eu GV 80;
- viteza a unsprezeeea
AK 6-80;
- vite3a a ~asea a cutiei
- viteza a douasprezeeea - viteza a ~asea a eutiei
AK 6-80 eu GV 80.
Deci, vitezele eu numar fara sot indicate pe seleetorul
de la bord sint viteze obtinute fara reduetor, iar eele
eu numar eu sot sint obtinute prin euplarea reduetorului.
Urmarind fig. 3.24 ~i 3.21, 1anturile cinematice ale
eelor ~ase trepte de viteza determinate de reductor se rea-
lizeaza prin reperele:
- viteza a doua: 7-11-3-8-7 (v. fig. 3.24) ~i
25-24-72-77-76(v. fig. 3.21);
- viteza a patra: 7-77-3-8-7~i25-26-70-71-76;
- viteza a ~asea: 7-11-3-8-7~i 25-27-9-8-76;
- viteza a opta: 7-77-3-8-7~i 25-28-7-8-76;
Fig. 3.26. Actionarea ffductorului GV-80: - viteza a zeeea: 7-11-3-8-7 ~i 25-29-27-6-
5-76;
1- ine];2 - axulcufurciledecOIr.and~;3 - lurca de comandti;
5 -Ioca~urile de suslinere. 4 -cilindrol pneumatic;
- viteza a douasprezeeea: 7-11-3-8-7 ~i 25-30-
3-5-76.
- viteza a doua este viteza fntH a eutiei AK 6-80 eu
reductor GV 80;
- viteza a treia - viteza a doua a eutiei AI{ 6-8) ; 3.1.9. Cutia de viteze S 6-80
- 80;
GV viteza a patra - viteza a doua a eutiei AK 6-80 eu
Cutia de viteze ZF S 6-80 (fig. 3.27) este folosita la
- viteza a cineea - viteza a treia a euti::i AK 6-80 ; transmisia automobilelor ROMAN 111 UD eehipate eu
eu- GV
viteza
80; a sasea
, - viteza a treia a eutiei AK 6-8) motoare D 2156 HMU. Este 0 cutie de viteze eomplet
sineronizata, eu eomanda lateraUi de tip eu arbore ro-
- viteza a ~aptea - viteza a patra a eutiei AI{ 6.8); tativ, care asigura ~ase viteze, dintre care una supra-
eu-GV
viteza
80; a opta - viteza a patra a eutiei AK 6-8)
priza pentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi, I
nesineronizata. Pinioanele angrenajelor pentru mersul
- viteza a noua - viteza a cineea a eutiei AK 6-80; inainte sint in angrenare p~rmanenta. Din punet de ve-
88
89
 Fig. 3.27. Cutia de viteze S 6-80.

dere eonstruetiv este identidi eu eutia de viteza AK 6-80,

dcosebindu-se de accasta prin aeeea ea inelele de euplare
slnt prevazute eu sineronizatoare.

3.1.10. Cutia de viteze ASH 75-2-8

Cutia de viteze ASH 75-2-8 (fig. 3.28), folosita la trans-
misia autobuzelor Ikarus tip 260 ~i 280, eehipate eu

Fig. 3.28. Cutia de viteze ASH 75-2-8: ~

1- carcasa ambreiajului; 2- fulmentu! de presiune; 3 - furea de dcbreiere: 4 - ca.
pacul arborelui primar; 5 - carcasa cutiei de viteze; 6 - pinion arbore primar; 7 - sin-
cronizator pentru vitezele a patra ,i a cineca; 8 - rama de blocare; 9 - capacul suport
pentru maneta de viteze; 70 -maneta de viteze; l1-furc~ pentru cuplarea vitezelor
a patra ~i a cineca; 12 - tija pentru cuplarea vHezelar a patra ~i a cineca; 13 - cadrn!
tijelor;74 - pan~; 15 - pinion vitcza a patra arbore secundar; 16 - pinion viteza a
treia arbore secundar; 17 - tija pentrucuplarea\THezetor a doua ~i a treia; 18-fureA
pentru cuplarea vitezelor a doua ~i a tr~ia; 19-sincronizator pentra vitezele a doua
~ia treia;20 - ~tift pentru cuplarea vitezelor a doua ~i a trcia; 21 - capacul cutiei de
viteze; 22 - hilA; 23 - pinion viteza a doua arbore secundar; 24 -
lntii ~i mersul inapoi; 25 ~ furca pcntru caplarea vitezelor lntH ~i de mers lnapoi; 26
tija de cuplare viteza
- pi.
nion viteza lntH ~i mersal lnapoi; 27 - bol~ de contact; 28
tahometru; 30 - pinion tahometru; 3' -
capacul tahometrul ui; 32
-
arbore secundar; 29 melc
-
flan~ii de trans.
-
misie; 33 - dantura pinion viteza tntii arbore intermediar; 34 - pinion vitcza a dona
arbore intermediar; 35 - pinion viteza a trcia arbore intermediar; 36 - pision viteza
a patra arbore Intermediar; 37
angrenare permanent.l
-arbore
couductii de ulel; 38
interwediar j 40
-
filtru de ulel; 39
-- pinion
arbore intermediar.
-
91
90
 motoare D 2156 HMU, realizeaza cind viteze de mers 3.1.11 Cutia de viteze 6 MS-70
inainte ~i una pentru mers inapoi.
Vitezele intii ~i de mers inapoi se cupleaza prin depla- Cutia de viteze ~ MS-70 (fig. 3.29), folosita la transmisia
sarea pinioanelor respective, iar vitezele a doua - a cincea autobuzelor. SANOS 12/14 echipate cu motoare de tipul
sint sincronizate. Pinioanele arborelui intermediar sint 2F /205 ~i 2F /212 A, realizeaza ~ase viteze de mers ina-
fixate pe arbori prin caneluri. Dantura pinioanelor pentru inte ~i una pentru mersul inapoi. Viteza a cincea este
viteza intii ~i pentru mersul inapoi de pe arborele inter-
mediar este executata chiar pe arbore. Pinioanele de pe
arborele secundar pentru vitezele a doua - a patra se
sprijina pe cite doi rulmenti cu ace. Cu exceptia pinionului
pentru viteza intii de pe arborele secundar, restul pere-
chilor de pinioane, corespunzatoare treptelor de viteza
sint in angrenare permanenta. Arborii primar ~i secundar
se sprijina, in carcasa cutiei de viteze, pe rulmenti cu bile,
iar arborele intermediar se sprijina, in fata, pe un rulment
cu role conke, iar in spate - pe un rulment cu bile.
Ungerea cutiei de viteze este asigurata in dublu sistem
prin presiune ~i prin barbotaj. Ungerea sub presiune se Fig. 3.29. Cutia de viteze 6 MS-70.
realizeaza cu 0 pompa montata la capatul anterior al
arborelui intermediar, care aspira uleiul din baie printr-un priza direcUi (raport de transmitere 1 : 1)~ iar viteza a
filtru ~i 11trimite sub presiune, prin conductele practicate ~asea, care este suprapriza (raport transmitere 1 : 0,714)
in carcasa cutiei ~i arbori, pina la rulmentii cu ace ai ofera posibilitatea ca in aceasta treapta. arborele secundar
pinioanelor. sa. aiba. 0 turatie mai mare dedt arborele primar. Cu ex-
Comanda cutiei de viteze este de tipul cu maneta la ceptia vitezei intii, toate celelalte trepte de viteza slnt
distanta ~i levier central in capacul cutiei de viteza. sincronizate.
Pe arborele secundar, pinioanele corespunzatoare vite-
Lanturile cinematice ale vitezelor se realizeaza prin zelor a ~asea, a patra, a treia, a doua ~iintii sint montatf
reperele :
pe rulmenti cu ace iar sincronizatoarele sint fixate pt
- viteza intii: 6-39-40-33-26-28; arbore pe caneluri. Pe arborele intermediar, pinionu
- viteza a doua: 6-39-40-34-23-19-28; pentru angrenarea permanenta. cu arborele primar ~
pinioanele corespunzatoare vitezelor a ~asea, a patra ~
- viteza a treia: 6-39-40-35-16-19-28; a treia, slnt rigidizate pe arbore prin caneluri, iar pini
- viteza a patra: 6-39-40-36-15-7-28; oanele pentru viteza a doua ~i lntii slnt dintr-o bucat1
- viteza a cincea (priza directa) 6-7-28. cu arQorele.
9i
92
 I Comanda eutiei de
vlteze 6 MS- 70 este
de tipul eu malleta.
la distanta ~i arbore
rotitor, montata in
eapaeul eutiei de vi-
teze.
~2 Subansamblul de
lJ~ II>
aetionare a sineroni-
9-4:7 ;;;r--4 zatoarelor ~i a pinioa-
8 nelor baladoare (fig.
V ~5 3.30), asemanator eu
eel al eutiei de vi-
7~ ~= ~__ __6 teze AK 6-80, este
format din: eadrul 1
If_____
de sustinere a tijelor,
montat sub eapaeul
eutiei de viteze; tija 2,
Fig. 3.30. Subansamblu de aetionare a eu furea 3 pentru mers
sineronizatoarelor ~i pinioanclor la eutia inapoi ~i man~onul de
de viteze 6 MS-70:
1- cadrul de suslinere a tijelor; 2 - tijA pcntru
euplare 10; tija 4, eu
cuplarea mersului fnapoi; 3 - turei (teei la tel) furea pentru vitezele
pentru euplarea vitezelor fntll pillA la a eincea in- Fig. 3.31. Comanda eutici de viteze 6 MS-70:
elusiv; 4 - tijii pentrn euplarea vitezelor fntli ,i intii ~i a doua ~i man-
a doua; 5 - tijA pentru euplarea vitezelor a treia a _ suportulmaneteideviteze;b - comandala distanla; 1 - manetadeviteze;2 - levi..
~ia patra; 6 - tijA pentru cuplarea vitezei a fasea; ~onul de euplare g;
__ --
de comandA;3 _ suportullevicruluide comandA;4 suportul comenzii la distan\a
7 - manfOn euplare viteza a ,asea; 8 - manfOn j tijA de comandA; 6 _ arbore cardanic posterior; 7 arbore intermcdiar posterior
cuplarevitezelea treia ,i a patra; 9 - manfOn tija 5, eu furea pentru 8 arbore cardanic cent:-al; 9 - arborc intermcdiar anterior; 10 - arbore cardani(
anterior.
cuplare vitezele Intli ,i a doua; 10- manfOn vitezele a treia ~i a
cuplare mersul fnapoi; 11 - tureA euplare viteza
a ~asea. patra ~i man~onul de
euplare 8; tija 6, eu tieulatii eardanice, 6, _8 ~i 10. ~i doi arbori interme.
furea 11 ~i man~onul de euplare 7 pentru viteza a ~asea. diari, 7 ~i 9.
In subansamblul eomenzii la distanta (fig. 3.31), le- La autobuzele SAN as 12/14 eu motoare tip 2F /205 ~
gatura dintre arborele rotitor montat pe eutia de vi- 2F /212A se folose~te ins5. ~i eutia de viteze ZF -S6-70<
teze ~i maneta de viteze de la postul de eondueere se eomplet sineronizata. eu ~ase vitcze de mers inainte. dintn
face printr-o transmisie eompusa din trei argori eu ar- care viteza a cineea este priza directa, ~i una pentru mersu

94
inapoi. Construe~ia arborelui primar ~i a arborelui inter-
mediar este asemanatoare eu eea a arborilor eorespun-
zatori de la cutiile de viteza ZF-AK 6-80 ~i 5 6-80. Co-
manda eutiei de viteze ZF 56-70-3 este de tipul la dis-
tanta, eu arbore rotitor.
3.2. Cutii de viteze planetare
Cutia de viteze planetara este formata din mai muIte
angrenaje planetare eu ajutorul earora se obtine redueerea
sau amplifiearea turatiilor arborilor lor.
Angrenajul planetar eel mai simplu (fig. 3.32) eu-
prinde:
- un pinion central, 5 denumit planetar (sau solar),
montat pe arborele eonduditor 8;
-0 eoroana, 2, eu dantura interioara, prevazuta eu
un arbore coaxial eu arborele planetar, un meeanism de
frinare 3 care poate bloea eoroana in raport eu eutia de
Fig. 3.32. Angrenajul
a - sec\iune longitudinala; b -sec\iune transversalii;- am-
breiaj; 2 - coroanA; 3- mecanism de frinare; 4 - sateli t;
5 - pinion planetar; 6 - portsate1i\i; 7 - arbore condus;
8 - arbore conduciitor.
96
T
viteze ~i un ambreia j, 1, prin care se poate solidariza
eoroana eu arborele pinionului planetar 5;
- doua, trei ~i ehiar patru pinioane 4, denumite sate-
liti, care angreneaza eoneomitent eu pinionul planetar 5
~i eu eoroana 2, repartizate la distante egale pe cjreum-
ferinta pinionului planetar;
- un portsateliti 6 pentru sprijinirea axelor satelitilor,
prevazut eu arborele 7, coaxial eu arborele pinionului
planetar.
Angrenajul planetar deseris nu poate deveni organ de
transmitere dedt dad: unul din eei trei arbori devine
arbore eondueator (euplat eu arborele motorului), al doi-
lea arbore eondus (euplat eu transmisia autovehieulului),
jar al treilea sa fie imobilizat eu 0 frina sau eu un am-
breiaj. Avind in vedere ea din trei elemente eomponente
unul se fixeaza iar eelelalte doua sint in mi~eare, orice
angrenaj planetar de felul eclui descris poate realiza ~ase
rapoarte de transmitere, dintre care: doua ea reductor,
unul ea reductor inversor, doua ca amplificator ~i unul ea
amplificator inversor. 1n eazul din fig. 3.32 se pot rea-
liza urmatoarele rapoarte de transmiterc: .
Pozi!ia neutrd (punctul mort) se obtine dnd frina 3
cste slabWi:iar ambreiajul 1 decuplat; pinionul planetar 5,
antrenat de arborele eonduditor 8, transmite mi~carea
satelitilor 4, dar aee~tia se rotese pc axele lor astfel ea
nu pot roti portsatelitul 6, arborelc 7 al acestuia nepu-
rindu-se roti din eauza inertiei autovehiculului.
Priza directd se obtine dnd frina 3 este slab Wi iar ambre-
iajul 1 este euplat; prin solidarizarea eoroanei 2 eu arbo-
rele eonduditor 8 ~i deci ~i eu pinionul planetar 5, sate-
b litii 4 nu se mai pot roti in jurul axelor lor, astfe! ea an-
pJanetar: treneaza diseul portsateliti ~i arborele eondus, eu 0
1 rotatie egala eu eea a arborelui eonduditor.
Treapta de demultiplicare se obtine dnd Mna 3 este
strinsa iar ambreiajul 1 deeuplat; pinionul planetar 5
7 - Ambreiajul - c. 1019 (zatul 2) 97
 ...,.
I

obliga satelitii sa ruleze pe coroana 2 ~i in acela~i tilllp

~i ~ jurul axel or proprii, ceea ce antreneaza rotirea-
in acela!?i sens -a discului portsateliti ~i. respectiv. a
arborelui eondus 7, lnsa. eu 0 turatie mai mica. dedt tu-
ratia pinionului planetar, numarul dintilor aeestuia fUnd
lllai lllic dedt numarul dintilor eoroanei. Raportul de
transmit ere in acest caz este
.
~8,7 = -n1 = 1 + -Zz ,
n2 Zs
unde: n2 este turatia arborelui condueator 8; Fig. 3.33. Cutia de viteze Wilson:
112 - turatia arborelui condus 7; 1 _ ambreiaj; 2, 4, 6 ~i 9 sateliti; 3 - -
coroan~ in angrenajul planetar pentru viteza
Z2 - numarul de dinti ai coroanei 2; -
a doua ~i portsateliti in angrenajul plane tar pentru viteza a treia; 5 coroan~ in angre-
najele planetare pentru viteza Intli ~ia treia ~i portsateliti in angrenajulplanetarpentru
Zs - numarul de dinti ai pinionului planetar 5. viteza a doua ~i pinion planetar In angrenajul pentru mers Inapoi; 7-frln~;
8 _ coroan~ In angrenajul planetar pentru mersul Inapoi; 10 ~i 11 portsateliti; -
12 _ arbore condus (cardanic); 13 ~i 19 - pinioane planetare; -
14 angrenaj planetar
In conc1uzie, prin montarea in serie a mai multor pentru mersul Inapoi; 15 - angrenaj planetar pentru viteza Intli; 16- angrenaJ
angrenaje planet are, se poate obtine 0 cutie de viteze cu planetar pentru viteza a dous; 17 - angrenaj planetar pentru viteza a treis; 18
conducator (motor). -
arbore

mai multe trepte; care ofera 0 trecere u~oara ~i fadi

pauze de la 0 treapta la alta- 0 functionare silentio as a Angrenajele planetare au comun arborele conducator
~i 0 buna adaptabilitate la automatizare. 18 ~i arborele condus 12, cuplat cu transmisia. Pe arborele
Trebuie mentionat ca in prezent se produc ~i cutii de conducator 18 este montat pinionul planetar 13 (dublu),
viteze mixte, formate dintr-o cutie de viteze in trepte pentru angrenajele 15 ~i 16, pre cum ~i discul conducator
cu pinioane baladoare ~i 0 cutie de vitezc cu angrenaje ~i placa de presiune ale ambreiajului 1.
planetare. Pentru obtinerea vitezelor necesare angrenajele pla-
netare sint legate intre ele in serie, prin urmatoarele
3.2.1. Cutia de viteze Wilson piese :
_ coroana 5 a angrenajului planetar 15 pentru viteza
intti, care este construita. astfel incit, in acela~i timp,
Cutia de viteze Wilson (fig. 3.33) este 0 cutie de viteze
este pinion planetar pentru angrenajul 14 de mers ina-
formata din patru angrenaje planetare, 14, 15, 16, 17,
poi, disc portsateliti pentru angrenajul 16 al vitezei a
~i un ambreiaj, 1, care reali?eaza patru viteze pentru doua ~i coroana pentru angrcnajul 17 al vitezei a treia;
!TIcrsul Inaintc ~i una pentru mer sui inapoi. Se folose~te _
coroana 3 a angrenajului planetar 16 pentru viteza
la autobuz,:'(' SA\T{EM ~i unele autocamioane grele Ley- a doua, construWi. astfel indt, in acela~i timp, este ~i
land. portsateliti pentru angrenajul 17 al vitezei a treia j

98 99
 - pinionul planetar 19 al angrenajului 17 pentru viteza
a treia, care, in acela~i timp, este ~i discul condus al
ambreiajului 1.
Viteza ntii se realizeaza prin frinarea coroanei 5 a
angrenajului planetar 15 prin urmatorul lant cinematic:
18-13-6-11-12.
Viteza a doua se realizeaza prin frinarea coroanei 3
a angrenajului planetar 15 prin urmatorullant cinematic:
18-13-4-5 (angrenajul 15) -6-11-12.
Viteza a treia se realizeaza prin frinarea pinionului
planetar 19 al sistemului planetar 17 prin urmatorul
lant cinematic: 18-13-4 (angrenajul 16)-3 (angre-
najul 16) - 2 (angrenajul 17) - 5 (angrenajul 15)-
6-11-12.
Viteza a patra - priza directa - se realizeaza prin
cuplarea ambreiajului 1, situatie in care satelitii nu se mai
rotesc in jurul axelor lor, ci numai in jurul axei pinioa-
nelor planetare, angrenajele fnuctionind ca un tot com-
pact, astfel ca mi~carea ajunge la arborele condus prin
p ortsateli tul 11.
M ersul napoi se realizeaza prin frinarea coroanei 8
a angrenajului planetar 14, prin urmatorullant cinematic:
18-13-6-5 (coroana in angrenajul 15 ~i pinion pla-
netar in angrenajul 14) - 9-10 - arborele condus (cu
mi~care inversata).
Punctul mort sau pozitia neutra se obtine atunci dnd
ambreiajul 1 ~i frine1e 7 ale tuturor angrenajelor sint
decuplate.
3.2.2. Cutia de viteze ZF 5 5-110 GP
Cutia de viteze ZF 5 5-110GP (fig. 3.34) este 0 cutie
de viteze compusa dintr-o cutie cu cinci trepte cu pi-
nioane baladoare ~i un angrenaj planetar, care impreuna
100
asigura 0 yiteza de mers foarte incet (denumit Krieeh-
gang in limba germana~i Crawler in limba engleza),
opt viteze de mers inainte ~i una pentru mersul inapoi.
Cntia de viteze 2 poate fi 0 cutie 5 5-35 sineronizaUi,
de tip "euIcat" ~i cu comanda prin arb ore rotitor (v.
3.1.6), san 0 cntie de viteze de tip AK-5 nesineronizata
(y'. 3.1.5); in acest ultim caz cntia de viteze poarta
denumirea 5-K-IlO GP.
Angrenajnl planetar 1 cu angrenare interioadi, inchis
intr-o careasa format a din doua bucati, asamblate in
plan vertical, este format din:
- pinionul planetar 13 (solarnl), montat pe eane1uri
la capatul posterior al arborelui secundar 20 al cutiei de
viteze ;
- satelitii 14, in total patru bud!. ti, sustinuti de discul
portsateliti 18, montat pe caneluri pe arborele de trans-
misie 19 al angrenajului planetar;
- coroana 15 cu dantura interioara, al direi butue se
rote~te liber pe butucul portsatelitului 18;
- suportul 16 pentru blocarea (frinarea) coroanei in
raport cu carcasa angrenajului planetar;
- mecanismul de cuplare 17, prin care, pe de 0 parte,
se poate bloca coroana in raport cu careasa angrenajului
planetar, iar pc de alta parte, se poate rigidiza coroana
la arborelc de transmisie 19.
Comanda acestei cutii de viteze este de tipul la dis-
tanta, transmisia facindu-se printr-o instalatie electro-
pneumatid!. iar actionarea prin arb ore rotitor. De ase- .
menea, cuplarea-decuplarea angrenajului planetar se fae
electropneumatic.
V iteza de mers foarte nee! se rcalizeaza prin cuplarea
vitezei intii in cutia de viteze ~i blocarea coroanei angre-
najului planetar in raport eu carcasa, prin urmatorul
lant cinematic: 4-27-23-10-11-20-13-14-18-19.
101
 - ...--
I
<- Fig. 3.34. Cutia de viteze ZF 5 S - 110 GP:
a - sec~iunelongitudinalli; b -Ian~ul cinematic al viterelor; 1 - angrenajulplanet'
2
5
-- culia de viteze; a - comanda prin 'arbore rotitor; 4 - pinionul arboreluiprim;
sinc:ronizator
vitezaa patra~i a cincea;6 - pinionvitezaa palraarboresecund
-
7 pinion viteza a trcia arbore secl1ndar;8 - sincronizatorul vitezelor a doua ~i a trti
9 - piniaDu] vitezei a doua arbore secundar; 10 - pinion viteza intii arbore secundl
11 - sincronizatorul vitezelor Intli ~i mersul Inaoi; 12 - pinion mers Inapoi arbore

- - -
cundar; 13 pinion planetar; 14 sateli~i; 15 coroana angrenajului
- -
16 suport pentru blocare coroanei; 17 mecanism de cuplare; 18 portsatelJ
pleaneb
-
- - -
19 arbore de transmisie; 20 - arbore secundar; 21 pinion pentru inversarea mi~
la mersul Inapoi; 22 pinion mers Inapoi arbore intermediar; 23 pinion viteza Ir -
arboreintermediar;24 - pinion viteza a doua arbore intermediarj 25 - pinionvit
a treia arbore intermediar; 26 -
pinion viteza a patra arbore intermediar; 27 pin
angrenare permanenU arbore intermediar; 28 -
arboreintermediar;29 arbore pritt - -

2 Viteza intii se realizeaza prin euplarea vitezei a do]

in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei angrenajului pJ
netar in raport eu eareasa, prin urmatorullan~ cinemati
4-27-24-9-8-20-73-74-78-79.
Viteza a doua se realizeaza prin euplarea vitezei
treia in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei angrenajui
planetar in raport eu eareasa, prin urmatorul lan~ cir
matic: 4-27-25-7-8-20-73-74-78-79.
Viteza atreia se realizeaza prin euplarea vitezei
patra in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei planetare
raport eu eareasa, prin urmatorul lant cinematic: 4-
-26-6-5-20-73-74-78-79.
Viteza a patra se realizeaza prin euplarea prizei dire
in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei planetare in rap
Nersincet-+ eu eareasa, prin urmatorul lant cinematic: 4-5-2l
VI -+ 73-74-78-79.
V2 LJ V itezele de la a cincea - a opta se realizeaza fara
VJ -+ LJ grenajele planet are. In aeest seop se deblocheaza
V -+
S -
\i;---+ t-::...:=
o roana fata de eareasa ~ise rigidizeaza eu arborele de tra
misie 79, tot prin meeanismul de euplare 77, caz in c
V7
Va
Atrsinopd
-- 1

r
'
~. b
sateli~ii, eoroana ~i arborele de transmisie se rotese
preuna eu arborele seeundar al eutiei de viteze, datol
pinionului planetar 73. Vitezele a cineea - a opta
--r---a::J
realizeaza prin urmatoarele lanturi cinematice:
102 10~
 ----

- viteza a cincea prin lantul cinematic at vitezei a

doua din cutia de vitezc;
- viteza a ~asea prin lantul cinelnatic al vitezei a treia
din eutia de viteze;
- viteza a ~aptca prin lantul cinematic al vitezei a
patra din eutia de viteze;
- viteza a opta prin lantul cinematic al prizei direete
din eutia de viteze.
V iteza pentru mersul fnapoi se realizeaza prin desoli-
darizarea eoroanci de arborele de transmisic si bloc area
acesteia in raport eu carcasa ~i prin cuplarea' treptei de
mers inapoi in eutia de viteza, prin urmatorul lant cine-
matic: 4-27-22-21-12-11-20-19.

3.3. Intretinerea
, cutiei de viteze
Operatiunile de intretinere neeesare eutiilor de viteze
sint prevazute in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.
Opera! ii de intre!inere la eutia de viteze

Periodicitatea [km]

Opcralia Automobile Automobile

ell motor Cll motor
Cll benzina I
diesel

Verificarea etanseitiitii Zilnic Zilnic

Verificarea fixiir'ii pd suport 2000-2500 3000
Verificarea nivelului ulciului 2000-2500 3000
Verificarea stringerii piulitei flan~('i
de transmisie ~i stringerii pilllitelor
capacelor 8000- 10 000 12000
Verificarea mecanismului de
comanda. 10 000 I 12 000
Schimbarea ulc.iului 20 000 - 24 000

104

..