Timpul dt contactele ruptorului stau inchise se

nume1lte perioada de aprindere, care - la motoarele

zele arse fierbinti. In fig. 22 se arata temperaturile
in patru timpi -este data de relatia care se dezvolta in zona bujiei in timpul functionarii
2.60 motorului.
t= - nN rs], o mare importanta practidi 0 are temperatura
electrodului central, care variaza in functie de sarcina
in care n reprezinta turatia motorului, in rot/min, motorului 1li de dozajul
iar N numarul cilindrilor. amestecului carburant. In
Pedoada de aprindere astfel calculata pentru 0 fig. 23 se arata relatia din-
turatie de 4000 ['ot/min este: tre sarcina motorului, tem-
la motoarele monocilindrice (N=l), t=0,03 s; peratura electrodului cen-
la motoarele cu patru cilindri (N =4), tral 1li tensiunea necesara
t=0,0075 s; producerii scinteii, iar in fig.
la motoarele eu 1lase eilindri (N=6), t=0,005 s; 24 relatia dintre temperatu-
- la motoarele cu opt cilindri (N=8), t=0,0037 s. ra amestecului carburant,
Temperatura electrodului central poate varia intre dozajul amestecului carbu-
200 1li 1 OOOC. rant 1li tensiunea necesara
Iwlatorul ceramic este solicitat intr-o masura mai producerii sointeii. Fig. 22. Temperaturile din
mare dedt electrodul central deoarece: Conductibilitatea termica zona bujiei in timpul func-
- zona interioara a izolatorului este expusa 1aea- 1li forma izolatorului deter- tioniirii motorului.

rilor din camera de ardere, in care, la bujiile calde,

temperatura este de circa 60C la sfir1litul admisiei 10000
amestecului carburan t 1lide circa 2 OOOCin timpul ar- 800
dedi; i;->
~.8DDD 750 "".
- zona exterioara a izolatorului se afla sub in1u- '" 700 ~
enta aerului de sub capota motorului, avind tempera- .~ ""

turi care variaza int~e 5C iarna ~i 50C vara. ~~ 6000

650 ~
Aceste temperaturi variabile nu dureaza decit cite-
!,OOO
600
550
~
va miimi de secunda, iar temperatura izolatorului nu ~
poate atinge limiteleextreme
in care se produce S'cinteia.
datorita timpului scurt o fO ~O 60 80 100
.sarcina 10 2000rol/mtn, %
Producerea scinteifor conduce la incalzirea foarte
puternica a electrozilor 1li a ciocului ceramic al bujii- Fig. 23. Relatia dintre sarcina moto-
rului, temperatura electrodului central
lor, incalzire care se amplifica prin contactul eu ga- ~i tensiunea necesara producerii sc1n-
56 teit.

57
 ducerca preaprindcrii arnestccului carburant in con-
tact cu electrodul, inainte de aparitia sdnteii electrice.
mina conditiile term ice in care functioneaza bujia.
Astfel, daca izolatorul se incalze!?te numai pina la Bujiile care functioneaza intre aceste limite de tem-
250C, atund dnd se folosesc bujii prea reci (cu va- peratura au aspectul curat, iar culoarea electrodului
central !?i a ciocu}ui izolatorului este cenu!?ie sau a}bii.
loare termica prea mare), este supus ancrasarii, prin La function area peste 1 200C, atunci dnd se uti-
stropirea cu picaturi fine de 'lllei din cilindrul moto-
lizeaza bujii foarte calde, se produce topirea electro-
~ zilor !?i a ciocului izolatorului ceramic.
11000 650 (::' Conditiile de lucru ale bujiei depind in mare ma-
::.. sura de valoarea termica a acesteia, care nu poate fi
fi;' 600~
adaptata conditiilor de f'llnctionare a motorului la toate
. 10000
to 550 ~ regimurile, deoarece caldura primita de bujie va-
<::: 500 ~~ riaza in functie de avansul la aprindere, turatie, ames-
~ 9000
tecul carburant, umiditatea aerului aspirat etc. Se
poate tot'll!?i constata ca 0 bujie este corespunzator sau
2/1 11/1 IJjl 15/1 17/1 1.9/1 necorespunzator aleasa, aUt dupa aspectul exterior, dt
Rapor/ul ot'r/ befl?lfId !?i dupa modul de functionare a motorului, ceea ce se
va explica la capitolul privind alegerea bujiilor.
Fig. 24. Relatia intre temperatura electrodu-
lui central, dozajul amestecului carburant ~i
tensiunea necesara producerii scinteii. 3.4. BUJIA $1 CONSUMUL DE GARBURANTI

Motoarele automobilelor moderne trebuie sa dez-

rului, care se depun in interiorul hujiei !?i in special volte puteri mari, insa se urmare!?te ca, in paralel, sa
pe ciocul izolatorului, inrautavindu-i proprietatile de fie dt mai economice, adica sa aLba un consum speci-
transmitere a caldurii.
fic de com:bustibil dt mai redus. Consumul specific
Intre 250-500C, uleiul se carbonizeaza pe electrozi de comhustibil depinde de foarte multi factori, intre
!?i pe ciocul izolatorului, produdnd de asemenea an-
crasarea. care !?i de bujii.
Influenta bujiilor asupra consumului de carburanti
Bujia f'llnctioneaza normal intre 500-800C. Intre este in mare masura legata de constructia, starea !?i
aceste limite, piciHurile de -ulei care vin in contact cu
functionarea acestora, dar exista ~i influente datorate
electrozii !?i izolatorul sint arS'e, iar intervalul res pec- altor organe !?i anexe ale motorului care conduc la 0
tiv este denumit din aceasta cauza temperatura de function are anormala, cum ar Ii: starea!?i gradul de
autocuriitare. La functionarea intre 500-800C, as- incarcare a bateriei deacumulatoare, starea bobinei de
pectul bujiei este curat, electrodul central are culoare
cenu!?ie, iar ciocul izolatorului culoarea castanie. inductie, starea !?i reglarea contactelor ruptorului, re-
Functionarea la temperaturi intre 850-1 200C glarea carburatorului, regimul termic al motorului etc.
conduce la incandescenta electrodului central ~i pro-
58
 Starea bujiei. Bujia trebuie sa produdi 0 scinteie tibil pentru pornirea !i'i function area normala a mO-
puternica,albastra ~i foarte calda, realizind astfel 0 torului.
buna aprindere a amestecului carburant, conditie ca In perioada functionarii anormale a motorului,
motorul sa dezvolte intreaga sa putere. Sdnteia nu electrozii !i'i ciocul izolatorului sint supu!i'i uzurii prin
este puternica atunci cind mudhiile electrozilor sint coroziune, cauza suplimentara a miqorarii intensitatii
arse sau corodate, bujia este ancrasata sauare ciocul scinteii !i'i a marimii corusumului de carburanti.
izolatorului fisurat.
o cauza importanta a cre!?terii consumului de car-
Spre exemplu, la presiunea de 10 kgfjcm2, presiune buranti este functionarea motorului cU bujii defecte,
inregistrata in general la sflr!i'itul compresiunii, se 0- cum ar fi, spre exemplu, cu armaturi deformate, cind
tine 0 scinteie normala daca se aplica 0 tensiune con- se produc scapari de gaze intre corpul bujiei !i'i chiu-
stanta de 12000 V, la distanta dintre electrozi de lasa. In cazul in care una din bujii nu functioneaza,
0,6 mm, atunci dnd suprafetele electrozilor sint plane, puterea motorului scade mult, iar consumul de car-
paralele !i'i in buna stare. Daca muchiile electrozilor buranti cre!i'te apreciabil.
sint arse, sdnteia se produce greu, chiar la 0 presiune De asemenea, defectarea fi!?elor !i'i conductorilor
de 5 kgfjcm2. De aceea, la acela!i'i regim de functionare
electrici (deteriorarea izolatiei), produce scurgerea cu-
este nevoie sa se imbogateasca amestecul carburant, rentului electric spre masa, in loc de a ajunge Ie elec-
ceea ce duce la un con sum sporit de carburanti.
In cazul in care, in urma imbogatirii amestecului trozi,cu efectele negative aratate, care genereaza con-
sumuri suplimentare de carburanti.
carburant, bujia functioneaza un timp mai indelungat
la temperaturi mai mari de 500-800C, reziduurile ar- Valoarea termidi a bujiei necorespunzatoare. Bu-
derii se depun pe ciocul izolatorului sub forma unui jiile prea reci au temperatura electrodului central pre a
strat de calamina, care de la 0 anumWi grosime creeaza scazuta pentru a putea arde complet uleiul sau funin-
conditii favorabile de scurgere a curentului, tensiunea ginea care se depun, capatind astfel un aspect afumat,
curentului electric care ajunge la electrozi este slaba, murdar. Aceste bujii se ancraseaza in scurt timp pro-
ceea ce duce la slabirea intensitatii scinteii, aparind duc scurtcircuite intre electrozi !i'i nu mai formeaza
a!i'a-numitele scintei tirZtoare sau chiar se intrerupe sdntei, in dlindrii respectivi nu se mai produce ar-
producerea scinteilor. Sdnteile tiritoare apar mai ales derea, iar consumul de carburanti cre!i'te.
atunci dnd in interiorul bujiei se depun particule me- Defectele instalatiei de racire. Ancrasarea bujiilor
talice provenite din uzura motorului, din plumbul con- se poate produce!i'i atunci dnd motorul este pre a rece,
tinut de benzina etilata sau de la curatarea hujiilor cu datorita depunerilor calcaroase sau lipsei termostatu-
perii de sirma. lui. In astfel de situatE, 0 bujie corespuITzatoare din
Daca stratul de calamina este gros, se produce in- punct de vedere al valorii term ice, nu poate ajunge
treruperea functionarii bujiei, iar motorul functio- la temperatura de autocuratare.
neaza cu rateuri sau nu functioneaza. In astfel de si- Defectele instalatiei de racire care au ca urmare
tuatii este necesar un conSUm suplimentar de combus- supraincalzirea bujiei pot fi: patinarea curelei trape-
60 61'
 zoida1e, depunerea pietrei in instalatia de racire, pa-
trunderea de impuritati in interioru1 insta1atiei de xa-
cire sau in fund area radiatoru1ui. manda ca motorul sa fie incalzit cu apa ea1da care se
Modul de conducere. Contactu1 (intrerupatorul toarna in radiator.
aprinderii) nu trebuie intrerupt in timpu1 mersu1ui Distanta dintre electrozi. Aceasta are 0 influenta
deoarece produce ancrasarea bujiilor, iar amestecul car- mare asupra tensiunii solicitate echipamentului de
burant nears spa1a uleiu1 de pe peretii cilindrilor !?ipro- aprindere. Daca distanta dintre electrozi este incorect
duce uzarea prematura a acestora. Contactul aprinderii reglata, in functie de conditiile de functionare (pre-
nu trebuie intrerupt imediat in caz de oprire, daca mo- siunea in cilin'dri, temperatura mediului in care se pro-
toru1 a fun'ctionat 0 perioada de timp indelungata in duce sdnteia, umiditate etc.), tensiunea primita de
sarcina mare. Inainte ea contactul sa fie intrerupt, mo- bujie, neavind un nivel corespunzator, va produce '0
toru1 trebuie sa functioneze circa 1-2 min 1a turatie scinteie necorespunzatoare, cauza a unor consumuri
redusa, pentru ca astfel sa se redudi treptat tempera- sporite de cariburanti (tabelul 9).
tura bujiei 1?i sa se mic!?oreze efectu1 !?ocului termic. Influenta altor elemente ale sistemului de aprindere.
Daca motoru1 racit cu apa a stationat un timp mai Dadi. bateria de acumulatoare este descarcata, curen-
inde1ungat 1a 0 temperatura sciizuta, este greu de por- tul este slab !?i in bobina nu se produce tensiunea
nit, din urmatoare1e cauze: inalta necesara amorsarii unei sdntei puternice. Pen-
- se mare!?te rezistenta de rotire a arbQrelui cotit, tru ea motorul sa poata functiona normal in astfel
datorita viscozitatii uleiului, pentru pornirea motoru- de cazuri este nevoie sa se imbogateasca amestecu1 car-
lui fiind necesara 0 turatie minima a arborelui cotit burant, cu consumul de benzina suplimentar aferent.
de circa 150 rot/min; daca nu se ajunge la aceasta Bobina de inductie defecta realizeaza 0 inductie
turatie, nu se poate forma un amestec carburant u!?or slaba, produdndu-se 0 tensiune insuficienta, cu con-
de aprins, atH la motoarele cu aprindere prin bate- secinta unoI' sdntei slabe la bujii. Aceste scintei nu
rie - bobina, dt !?i la motoare1e eu aprindere prin PQt aprinde amestecul eaI'lburant, produc arderi lente
magnetQu, deoarece bujiile nu produc sdntei de in- sau intrerupte !?i rateuri, care C":onduc la intreruperi
tensi ta te cores punza toare; dezQrdonate ale functionarii motorului,asigurarea pu-
- combustilbilul din carburator se vaporizeaza greu, terii norma1e implicind un consum sporit de carbu-
iar cantitatea vaporizata se condenseaza pe peretii reci ranti.
ai traseului de admisie !?i astfel amestecul carburant Condensatorul defect conduce la scaderea tensiunii
este sarac.
curentu1ui secundaI', cauza a sdnteilor slabe si inter-
Pentru a imbunatati conditiile de porn ire la rece mitente, cu inevitabil consum de carburanti marit.
nu este indicat a imbogati amestecul carburant prin
inchiderea clapetei de aer, a!?a cum se procedeaza in CapacuL distribuitorului defect conduce la acelea!?i
defecte.
multe cazuri, intrudt aceasta metoda produce ancra-
sarea ciocului izolatorului. In aceste cazuri se reco- Contactele ruptorului trebuie sa fie in buna stare,
avind '0 deschidere intre ele de 0,35-0,6 mm. Deschi-
~2 derea mai mare a contacte}or ruptorului nu permite
63
 300 g/CP. h, se incalzesc mai puternic: bujia M 14..:145
curentului electric sa ajunga la valoarea sa maxima ajunge la temperatura medie de 900"C, bujia M 14-175
in bobina de inductie, aceasta produce 0 tensiune mai la 850C, iar bujia M 14-225 la 225C.
mica decit cea necesara !?i astfel scinteile produse de Odata cu masurile care se iau pentru functionarea
bujii sint slabe. Consecinta este ca amestecul carbu- corecta a echipamentului de aprindere, trebuie luate
rant trebuie imbogatit, ceea ce duce la marirea consu- masuri pentru reglarea carburatorului. De asemenea,
mului de carburanti. pe parcurs, inchiderea clapetei de aer la pornirea mo-
Deschiderea contactelor ruptorului conduce la mo- torului ~i in mers trebuie sa se faca pe 0 durata mi-
dificarea avansului la aprindere !?i anume: daca se ma- nima, deoarece arderea unui amestec bogat conduce
re!?te deschiderea se mare!?te !?i avansul!?i invers. De la reducerea temperaturii de lucru a bujiei fji produce
aceea, dupa reglarea deschiderii contactelor, trebuie cantitati mari de calamina.
controlat !?i avansul la aprindere. Din cele aratate trebuie desprinsa concluzia ca pen-
Avansul la aprindere influenteaza temperatura bu- tru diferite conditii de exploatare trebuie sa fie alese
jiei. Experientele acute pe un motor de incercare bujii cu valori term ice corespunzatoare, cunoscind ca
monocilindric in patru timpi, cu capacitate a cilindricii valorile term ice indicate de uzinele constructoare sint
de 330 cm3, au aratat ca la functionarea cu regim valabile in conditiile functionarii normale a automo-
constant de 4000 rot/min, la presiunea de 760 torr !?i bilului, cu motorul in perfecta stare !?i la sarcina no-
o temperatura exterioara de 20C, corespunde pentru minala. Atunci cind automobilul este supus un or soli-
un avans la aprindere de 40 0 temperatura a bujiei citari mari, cind apar uzuri ale organelor motorului
de 570C. Marind avansul la aprindere la 70, tem- sau se schimba conditiile .de exploatare este necesar
peratura bujiei cre!?te pina la 710C. Puterea maxima ca bujiile sa fie schimbate, a!?a cum se va arata laca-
a motorului se poate obtine cU un avans de aprindere pHalul urmator.
de 50C, la care temperatura de regim a bujiei este Alegerea bujiilor cu anumite valori termice este
de 600C. Marimea avansului la aprindere influenteaza necesara, dar nu I'?i suficienta. In paralel, trebuie sa se
direct temperatura hujiei, putind produce supraincal- verifice fji sa se puna in perfecta stare de functionare
zirea acesteia, obtinindu-se acelea!?i efecte ca !?i la toate partile componente ale echipa'mentului de aprin-
amestecul carburant sarac. dere, iar in cazul in care apar defectiuni, acestea sa
Consumul de carburanti. Bujiile se comporta dife- fie inlaturate imediat. In acest fel se vor elimina cau-
rit in functie de consumul de carburanti. Astfel la mo- zele unei functionari necorespunzatoare a motorului,
torul experimentat, la un consum specific de carbu- care genereaza consumuri suplimentare de combustibil.
ranti de 600 g/CP .h, corespunzator alimentarii eu un
jiclor al carburatorului cu diametrul de 1,4 mm, bujia
M 14-145 are temperatura medie de 630C, hujia
M 14-175 are 550C, iar bujia M 14-'2125 are 450C.
Aceleafji bujii functionind la acela!?i motor, insa
eu un consum de carburanti mai redus, de circa
3 - Bujll
 4. EXPLOATAREA$IINTRETINEREA BUJIILOR
- depunerile de iuningine
Uscata indica functionarea
zina, dereglarea
de culoare neagra,
motorului cu exces de ben-
carburatorului sau folosirea unor
bujii prea reci;
- culoarea caramizie indica valoarea termica co-
respunzatoare ~i 0 car'buratie corecta;
4.1. ALEGEREABUJIILORIN FUNCTIEDE CONDITIILE - culoarea alba a docului, 11feI cu a partii exte-
DE EXPLOATARE rioare a izolatorului, indica un amestec carburant sa-
rac ~i supraincalzirea motorului din cauza cifrei oc-
Motoarele de automobile .au caracteristici determi- tanice necorespunzatoare a henzinei, a un or defectiuni
nate pentru anumite conditii de exploatare. In functie ale sistemului de racire sau a folosirii unor hujii cu
de aceste conditii, produditorii de automobile indica in valoare termica redusa.
instructiunile de exploatare bujiile corespunzatoare La alegerea bujiilor, mai reci sau mai calde, tre-
pentru motoarele respective. De aceea, este necesar a buie sa se cunoasca urmatoarele principii:
se respecta instructiunile de exploatare ~i a nu se - motoarele in doi timpi functioneaza cu bujii mai
schimba tipul de bujii dedt atunci dnd urmeaza a se reci dedt motoarele in patru timpi, deoarece la
circula in lIte conditii dedt cele stabilite ca obi~nuite acelea~i turatii primesc caldura de la un numar dublu
pentru un anumit automobiL La inlocuirea bujiilor de aprinderi;
care au indeplinit durata de serviciu sau a celor de- - la motoarele reci se utilizeaza bujiicalde, iar la
fecte se aleg altele de aceea~i valoare termica. Daca motoarele calde bujii mai red; aprecierea ca un motor
nu se gasesc bujii de aceea~i marca, se pot utiliza este mai rece decit altul nu se face in functie de tem-
bujii de alta marca cu 0 valoare termica echivalenta. peratura apei de racire, ci de temperatura medie din
In ta'belul 8 se indica echivalenta valorilor termice camera de ardere in zona hujiei la regimul de putere
maxima;
pentru diferite tipuri de bujii.
Alegerea bujiilor pe{ltru un motor in functie de - motoarele cu raporturi de comprimare mari ~i
conditiile de exploatare se face prin incercari; se exa- turatii ridicate functioneaza normal cu bujii reci
mineaza aspectul bujiei care a functionat ~i se stabi- (fig. 25), avind valoarea termica intre 125 1?i 240. Mo-
le~te daca a lucrat la 0 temperatura mai mare sau mai toarele automobilelor de sport ~i curse necesita, pen-
tru evitarea autoaprinderilor, bujii foarte reci cu va-
mica dedt temperatura de autocuratare.
loarea termica cuprinsa intre 240 1?i.450;
Aspectul exterior al ciocului izolatorului
urmatoarele indicatii:
poate da - motoarele cu racire cu aer necesita bujii mai
reci dedt cele racite cu apa;
- culoarea neagra ~i suprafata umeda indica sca- - daca se constata ancrasarea bujiilor este necesar
pari de ulei pe Jinga segmenti, motorul Wnd uzat; a se inlocui cu altele mai cald.e;
66 3* 67
 ... ,.......- -
I .
Tabelul 8. Echivalenta valorilor termic ale bujiilor de diferite marci

.
Valoarea A.C. Auto- Blue
Flletul termicA (American Lite Crown Champion Edison KLG Lodge Marchal Marelli Maserati Firestone
Canada)

10- 30 18; 18-A B-11 H-187 UL-8 41; 42 ML-5 8CX H-4 CMD-20 A 2002-P -
BT-15 H-189 2012
I
30- 70 88L; EC8 DM-35-T DM-35-T 8Com 42T ML-30 C-3 - CMD-95A
M-35-T M-35-T 7 Com-L 44-H 2004 M-100-C
M-30 CL-3

70-130 85 Com B7 868 7 Com 46-T 8C-3 CR-22 CMD-145-A 18-B

84 BT-8 86 76M 45 ,M-50 M 80-CF
I ML-50 HL8 CR-22-L
I
130-180 82 Com - 84 Com UK-10 48-T M-60 HV CR-21 CMD-175-A 18-A M-60
8-18
83 85 Com : ML-60 H-1 CR-17 4002-G

818 Com 8-3 L-7 I

M18 180-230 BT-4 HC-83 M-80 H-3 CR-19 CMD-225-A 7007-8 -
0,4 B-5 R-82 UK-10 8-20 WM-80 CR-7

230-250 - BT-3 R-81 H-17-A 49-T M-100 HJP - - -

8-7 R-17 4018
ML-100 HLIP

250-320 - - R-80 R-3 - - 18-49 - - -

R-1 4019
18-4-49
320-460 - - - R-11 - - 18-51 - - 4020 -
RJ-11 18-L-51
460-520 - - - R-2 - - 18-53 - - - -
RJ-2 18-L-53

68 69
 .....-

Tabelul 8 (continuare)

Tungs- Len- Re-

Valoarea Kadek Eyguem UZF PEM ten US hard nault Fiat BKC
Flletul Floguet i ZK Bosch
termicA
Lenharz

- - - - - - - - - - -
10- 30 - M 20-T 1

- - - - - - - - -
30- 70 18-A-2 M-20/20 18/45 M 35-T 1
M-I2J20B M 205-138
M-30 - - - - -
70-130 18-2-12 M-15/15 18/225 M 95-T 1
M 145-T 2
38; 39 TM-30 182 75P
HM-12/12
37-B M-50 184 - - - - -
130-180 18-C-2 HM-12/15 18/145 32; 34 M-60 186 7
18-D-2 M-12 U 181175 M 175-T1

M 225-T 1
- - - - I - - - -
M 18 180-230 18-E-2 M-12/8G 18/250
HM-13/8B DM 200-T 1

230-250 - - A-7,5 U 18/250 DM 250-T3

92MM M-60 - - - - - - -

- - -
- - - - - - - - -
250-320 DM 280-T 1
DM 310-T1

- - - - - - - - - - -
320-460 - M 370G

460-520 - - - - - - I - - - - - -

71
70
 -.. .......--

Tabelul 8 (cofltinuare)

Valoarea A.C. Auto- Blue

Filetul termica (American Lite Crown Champion Edison
Canada) KLG Lodge Marchal Marelli Maserati Firestone

10- 50 F-10 A-ll - J-14 -

48 N - BB-14-8 - - - FR-13
F-130
50-100 F-10 AR-10 M-ll N-7 52
48 J-12 CL-80 BL-14 CR-39 CW-95-A - F-100
FE-20 BB-14 F-120-F
100-140 F-9 A-9 M-8 LR 8-21
47 AL-9 M-9 J-ll 53 FL-30 BAN - CW-145-B 14-B -
TF8-30 LN
140-170 46-5 AL-6 M-5 H-ll 8-23
46 AT-8 M-7 55 FA-50 CAN CR-36 CW-175A 14-D FR-80
F-50 B-14 37 CW-175B 7001 F-80-F
170-200 VK-8 AL-5 M-3 H-8 57-T
44 A-5 M-5 Com N-5 HC-42 F8-70 HL-14 CR-35 CW-225A 7008 F-40
L-10 F-70 H-14 7008-A F-40-F
200-230 42 Com A-3 - L-8Y 57-A
44-2 H-8 58-T FE-80 HLN CR-34 CW-275-A 7006-8 -
M14 N-4 F-BO HN CK-35
- - I,
230-270 RM-2 N-9Y 57-B , ,
N-6Y FE-100 HHLN CR-32 - - -
N-7Y F-100 CR-33
270-320 - - - JA-ll -
FE-220 HHN - - - -
F-220
320-380 - - - LA-lO - -
FE-250 RL-47 - - -
F-250 R-47
380-410 - - - NA-12 -
LA-ll FE-280 RL-49 - - - -
F-280 R-49
410-460 - - - NA-14 -
LA-14 FE-290 RL-50 - - 7003 -
F-290 R-50
460-500 - - - NA-19 -
LA-15 FE-310 RL-52 - - 7012 -
F-310 R-52
500-600 - - - - - FE-340
F-340
- - - - -
72
73
 Tabelul 8 (continuare)

Tungs- Len- Re- BKC

PEM US hard nault Fiat
Kadek Eyguem UZF ten
Filetul Valoarea
temnlcA Floguet I}I ZK Bosch
Lenharz

- - - - - I - - - -
10- 50 I 14-A-13 I A-14I15
HA-ll/14 G
- F-20 - - - - - - -
50-100 I 14-A-2 I A-ll/ll B 14/95:
HA-l1/14 K 14/95 J I W 95-T
W 95-T 21
- -
TFS-20
142 - C-5 - - -
100-140 I 14-B-4 I HA-ll111 U 14/145 I W 125-T 3 FE-20
HA-ll/11 B
120-S TFE-30
8 SP C-6 14-D M.8 - -
140-170 I 14- B-39 I HA-ll/10 K 14/145 N 110 F-30 144
HA-ll/10 B 14/145 J I W 145-T
W 145-T 41
115 FL-50
146 11 C-7 14-E 1-I-S-8 500 C -
170-200 I 14-D-l I HA-12/10 B 14/175 W 175-T 4 122 F-70
14/175 N W 175-T 1
- F-80 - - C-8 14-F - 500B 9
200-230 14-E-l A-7.5 U 14/225 J W 225-T 3 FE-80
14/225 W %25-T 1
- - - - - - - - 12
M14 I
230-270 14-E-2-R A-7.5 U 14/250 N W 24D-T 3
14-F-l 14/250 W 240-T 1
- - - - - - - - 15
270-320 - W 260-T 1
14-F-2-R 14/275 R
- - - - - - - - 17;18
I 14-D-L-3 I 114/300 R
320-380
- - - - - - - - 17;:8
380-410
- - - - - - - - 25;:8
410-460 - VKS 44
I I

- - - - - - - - 23
460-500
- - - - - - - - 25; 8
500-600
75
74
 T
- automobilele. care circula in localitati au nevoie
de bujii mai calde decit acelea care circula intre loca-
lWiti, deoarece turatia motorului este midi in condi-
tiile drculatiei in localitati, iar regimul termic este
coborit;
- la deplasarea cu viteze mari sau la turatii mari
ale motorului (mersul pe drumuri grele timp in de-
lungat cu motorul cuplat in viteze inferioare), bujia
trebuie sa fie mai rece;
- in cazul in care apar_ preaprinderi, inseamna cii
bujiilesint prea ca1de~i trebuie inlocuite cu altele
mai reci;
- bujiile de dimensiuni mai mici ating mai repede
temperatura de regim, fiind mai putin expuse 1a an-
eras are 1a pornirea motoru1ui.
Daca nu secunoa~te va10area termica a unei bujii
pentru echiparea unui anumit motor, aceasta se poate
stabili aproximativ in functie de puterea litrica,' cU
ajutorul relatiei
p=5 P,
Q)
....
cd
in care: p reprezinta va10area termica a bujiei, iar P
<.I puterea litrica a motorului. Spre exemp1u, 1a un mo-
:a tor cu puterea litrica de 16,2 CP/1, va10area termicii
.S
.~
.~ a bujiei este: p=5.16,2=81. Intrucit nu se fabrica
"5' bujiicu va10area termica 81 se alege, din tipurile fa-
.a
. Q)
"0
bricate, cea mai apropiata valoare,adica 95. Bujiile
astfel alese se verifica in mod practic pe motor ~i
daca este cazul se inlocuiesc cu altele de va10are ter-
mica apropiata.
Conditia principala pe care tr~buie sa 0 indepli-
d.Jd.T7liI~ blTliQ 8tJundC:dJC~"
'L1)I.I~W.n~JI'/D~
/Ow I<'J/D.lOIO",-D
neasca 0 bujie este aceea de a lucra la temperatura
[1Jn/O.J;;tJW<Jj
de autocuratare de 500-850C.
La motoarele noi, de putere mare !Ii care lucreaza
1a temperaturi mari, se mo~teaza bujii reci. De ase-
77

menea, se monteaza bujii mai reci la motoarele la care
jidoarele sint mi~orate in scopul reducerii consumu-
lui de benzina, deoarece functionarea cu ames tee sarac
duce la ridicarea regimului termic al motorului.
Motoarele mai uzate care au 0 turatie mai redusa
~i un raport de comprimare mai mic necesita bujii
mai ca1de, din cauza puterii litrice mai reduse ~i a
patrunderii un or cantitati mai mari de ulei spre bujie,
pentru arderea caruia temperatura electrozilor trebuie
sa fie mai ridicata.
Valoarea termica a bujiei este modifioata in functie
de lungimea partii filetate a corpului metalic care se
inJ?urubeaza in chiu1asa. Lungimea partii filetate va-
riaza in limite largi de la un producator 1a ,altul. Spre
exemplu, la bujiile M 1,8X 1,25 lungimea partii file-
tate este la 'diferite bujii, intre 9,5 f?i 18 mm f?i in ca-
zuri mai rare chiar 20 mm. Bujiile cu aceeaf?i valoare
termica care au filetul mai lung, cind sint inf?urubate
intr-o chiulasa subtire, introduc electrozii f?i ciocul izo-
latoru1ui mai aproape de zona de ardere a amestecului
carburant f?ide aceea devin mai calde fata de valoarea
termica pentru care au fost construite. Atunci cind
filetul bujiei este mai scurt sau 'chiulasa este groasa,
corpul metalic a1 bujiei nu strabate grosimea chiulasei,
iar electrozii f?i ciocul izolatorului se afla 1a 0 depar-
tare mai mare decit cea normala din camera de ar-
dere. Astfel, bujia cu 0 valoare termica bine deter-
minata de fabrica devine mai rece. De aceea, este
necesar ca la alegerea bujiilor, in afara de stabilirea
valorii termice corespunzatoare motorului respectiv,
sa se aleaga J?i ace1e bujii cu lungimea partii filetate
egaHi cu grosimea chiulasei, astfel incH dupa inf?uru-
bare extremitatea corpului bujiei f?i suprafata chiu-
lasei dinspre camera de ardere sa fie 1a ace1a~i nivel.
78
,
Practica de a se introduce 0 !?aiba pentru ca bujia
sa nu patrunda in camera de ardere nu este recoman-
dabila.
Dupa alegerea tipului de bujie cu va10are termidi
corespunzatoare unui anumit motor !?i cu 0 1ungime
normalii a filetului se verifica distanta dintre elec-
trozi. Aceasta distanta estecuprinsa la diferite mo-
toare intre 0,4 ~i 0,9 mm, dar pentru fiecare motor in
parte exista 0 distanta optima stabilita prin instruc-
tiunile uzinei constructoare, care trebuie respectata
riguros (tabelul 9).
Distanta dintre electrozi este mai redusa 1a auto~
mobile1e care au aprinderea cu magnetou (0,4-0,6 mm)
!?imai mare (0,5 mm ~i mai mult) 1a motoarele care au
aprinderea prin baterie - bobina.
Distanta dintre electrozi este in mare masura in
functie de raportul de comprim are al motorului. Cind
acesta este mare, scinteia trebuie sa parcurga un me-
diu mai dens I'ji este necesara 0 distanta mai scurta
a drumului parcurs de scinteie.
Bujiile automobilelor speciale, precum !?i a auto-
turisme10r fabricate in S.U.A. necesita 0 distanta mai
mare intre e1ectrozii bujiilor deoarece tensiunea la
porn ire este foarte puternica.
4.2. MONTAREA~I DEMONTAREABUJllLOR
Inainte de montare, bujia se curata de impuritati
prin suflarea cu aer. Se verifica existenta garniturii
de etanf?are exterioara 1a tipurile de bujii prevazute
cu asUel de garnitura. Partea filetata a corpului me-
talic se unge cu un strat subtire de vaselina grafitata.
In timpul functionarii, vaselina se arde din cauza tem-
peraturilor mari, insa grafitu1 ramine, protejind file-
tul ~i asigurind 0 demofltare uf?oara.
79
 ""'I .....-
. .
. Tabelul 9 (continuare)
Tabelul 9. Distantele dintre electrozii bujHlor in raport cd
valoarea termica la diferite marci de automobile
(dupa scara Bosch) Distanta
dintre eleetrozl, Valoarea
Malea automob\1uiul termicA
mm
Distanta
dlntre eleetrozi, Valoarea
Marea automob\1ulul termiea
mm
0,6-0,7 225
Wartburg 311, 312, ,353 240
Wartburg 1000 0,6-0,7
0,6-0,7 240
Dacia 1100 225 Trabant 600, 601 195
Dacia 100 S, 1300
0,5-0,7
Mercedes -
0,5 0,6
175
225 Tatra plan 0,6-0,7
A'RO, 240, 241, 243, 244 0,5-0,6 145
IMS 58 A Opel Kadett, Olimpia 0,7 -0,8
0,7-0,8 175 175
IMS 58 B 175 Opel Kapitan Admiral 0,7 -0,8
0,7-0,8 175
M - 461 175 Audi 0,6-0,7
0,7-0,8 0,5-0,6 175, 145
SR 131, 132 Carpati 0,7-0,8 145 Adler 95
175 Auburn 0,6-0,7
SR 113, 114 Bucegi 0,7-08 0,6-0,7 175, 225
Moskvici 403, 407 0,6-0,7 175 B.M'w. 145, 175
Moskvici 408 195 Buick 0,6-0,7
0,6-0,7 0,7-0,8 195
Alfa Romeo 0,6-0,75 225 Cadillac 190
Chevrolet 0,6,- 0,8
Moskvici 412 0,6-0,7 225 175, 225
0,6-0,7
Fiat 600 D, 1100 0,5 - 0,6 225 Chrysler
0,6-0,7 175
Fiat 850, 1300, 1500, 124 0,6-0,7 240 Continental 225, 240
240 Daimler - Benz 0,5-0,6
Fiat 125, 125 Polonia 0,6-0,7 0,5-0,6 195
Renault R 850, R 10 De Soto 175, 225
225 D.K.W. (Auto-Union) 0,6-0,7
Major, Gordini R 8 0,6-0,7 0,5-0,6 175, 195
Renault R 8 S, R-12 0,5-0,6 175 Dodge
0,6-0,7 145 .
Renault 16 0,6-0,7 175 Durand 145
225 Ford (S.U.A.) 0,5-0,6
Citroen DS 19 0,6-07 0,6-0,7 175
Citroen 2 CV 0,6-0,7 240 Ford (Anglia) 175
175 Ford (R.. F. Germania) 0,6-0,7
Peugeot 303, 402 0,6-0,7 0,7-0,8 175
Skoda Octavia Combi Fraser 175
Skoda 440, 445, 450 0,6-0,7 195 Chandler 0,5 - 0,6
175
225 Hanomag 0,6-0,7
Skoda 1000, 1000 MB, 0,7-0,85 0,6-0,7 145, 175
1000 MBX Horch 145
225 Hudson 0,7-0,8
Skoda 100 L, 110 L, R, L.S. 0,7-0,8 175
175 0,6-0,7
Volga, Zil164 A 0,7-0,85 Hupmobjle 0,6-0,7 175
Gaz 51 A, 53 A 0,7-0,85 175 Ifa 175
1"45 Isotta Franchini 0,5-0,6
Gaz 53 A 0,7-0,85 0,5-0,6 195
Zil 130 0,8-0,95 160 Volkswagen 1200, 1300, 1500 175
Pobeda, Warszawa 0,6-0,7 145 Jeep
-
0,7 0,8
195
195 0,7-0,8
Ceaika 0,6-0,7 Kaiser
81
80
 I I QlQIQI
Tabelul 9 (>continuare) ::1::1
0.... :::::3
QI.... c: ...... Or""")
::I::I::IQ)
Di.tan~" QlQ)
..c: 'r;; o..!J 10
Marca automobiluluJ dfntre electrozi, <\3C) 3Q1
I
mm
Valoarea
termfc4 -:-.. >::1
Q) C)
r-.
S '" till....
..... de.... Q)
'" Ptj c.... s... I
..t! <\3....
....Q)
...;- '" 'tI
,.Q QI<\3
La Salle .. 0 r-.SQI ::I ::I QI <\3
Lancia M-~ 195 .g
:=
QI ;::sr-. CU'av.l_
'tI r-. ::I ><\3
Lincoln ~-M 175 .....
::I .... ;::s o _
Bianchi ~-M 195 ,.CI .b.!J
en 'tI<\3o.
Nash M-~ 175 I
Oakland M-~ 145 CI)
.. C"I ,
Oldsmobile M-~ 195 CI)
s-'a .... C"I
.... 0
....
Pakard ~-M 175
be
= .-"
.,<=:
0.. I
....
I I ,
'" .
M-~ 'C "0"" ....
0
....
Plymouth 175 ....
Pontiac ~-M 195 fI)
Porsche M-~ 145 ::I
..
~-~ 5.;
.-s-" 0
Praga R N
Land-Rover ~-~ 225,
95
240
i=. S
C')
C"I
0
0
C"I
0
00
....
Steyr ~-M 175 ,3ij
Stower ~-~ CI)

Sachsenring ~-~
M-~
145,
175
195
B
:a .fJb,,],a
Studebacher 175 .. SoI::I
. C') <0
Wanderer ~-M 145 .5 I) t cd..o,&
"".......>I
....

Willys ~-M
~-~
175
175
-CI)
'3.9 .a ['- C')
I
'
.... sHoQ I I it)
..
o
te.:a-. it) C')
I ci
Montarea se face prin stringerea cu 0 cheie tubu- ...
~ '- ", 00 00 it)
lara,10.un efort de stringere limitat, conform tabelu- "8"!oi <00 o ",r-:'
lui i1F.""-13 C"IC"I C"I .... ....
1:1I .. .. I I

..- C') "lC')C')

Stringerea bujiei in chiulasa cu un efort prea mare "" OC"l o
10 100 0
poate conduce la urmatoarele consecinte: deformarea .n ['- OO
I '"I ....
".- 1';.+1
...:I'" C"I'" C"I........
armaturii metalice, crap area izolatorului, scapari de .... ....
gaze intre armatura ~i izo1ator, deteriorarea filetului '3:L it)
"i
it)
it) C"I
loca~u1ui de in~urubare a bujiei daca chiu1asa este din =.i:2
Po;::
... .... ...
I
a1uminiu, ruperea filetu1ui bujiei 1a in~urubarea in
chiu1ase de fonta, mic~orarea distantei dintre elec- co ....
trozii bujiei. J]i;;:
Q
....
I
....

I
C"I
....

82
83
 Lipsa garniturii de etan~are permite depunerea ca- exploatare trebuie sa se urmareascaca izolatorul bu-
Iaminei pe filetul corpului metalic $i degradarea jiei sa fie perfect curat.
acestuia la demontare.
Atunci cind pe electrozi se acumuleaza depuneri
Montarea trebuie sa se faca cu atentie pentru a de calamina se produc scurtcircuite. Calamina este un
nl,1 scapa cheia ~i a lovi izolatorul careastfel. poate reziduu carbunos rezultat la arderea carburantului sau
crapa.
electric. Dupa in~urubare se fixeaza fi~a conductorului a lubrifiantilor. Calamina uscata provine de la un
amestec prea .bogat, iar calamina grasa de la stropirea
Demontarea bujiei se face astfel: cu ulei. Dacii nu se face periodic curatirea bujiilor, de-
- se scoate fi~a conductorului electric; punerile de calamina formeaza 0 punte intre electrozi.
- se slabe~te stringerea bujiei cu 0 singura rotatie; In acest caz este nevoie ca bujiile sa fie inlocuite $i
- se sufla aer sub presiune la baza bujiei pentru sa se depisteze eauzele formarii acestor punti, luin-
a se inIiHura impuritatile depuse in jurul garniturii du-se masuri de remediere.
de etan~are;
Prin curatarea sistematica a bujiilor se inlatura 0
- se introduce cheia tubulara, cu ajutorul careia
se face de~urubarea. bun a parte din cauzele care duc la functionarea de-
fectuoasa a aprinderii.
In timpul de~urubarii, pin a la montarea din nou Controlul bujiilor se face inainte de plecarea in
a bujiei respective sau .a alteia inlocuitoare, se va 'Iu- cursa, urmarind fixarea ('orecta $i starea de curatenie.
era cu atentie, pentru a evita introduce-rea de impu- Curatarea se face prin $tergerea cU 0 drpa a izolato-
ritati in orificiul de montare a bujiei din chiulasa. rului $i a corpului metalic al bujiei $i - daca este
cazul - a loca$ului din chiulasa in care este montata.
4.3. CONTROLUL$1 INTRETINEREA BUll/LOR In cazul functionarii corecte a motorului nu este indi-
IN EXPLOATARE cat sa se demonteze bujiile de 1a motor.
Garnitura de etan$are nu trebuie sa aiba joc in
Curatarea bujiilor. Dadi suprafata exterioara a unei portiunea filetata in care se in$urubeaza.
bujii este umeda, acoperita cu grasimi sau praf, stra- Daca insa motorul functioneaza cU intreruperi,
tul de murdarie anuleaza calitatile de neconductibi1i- bujiile defecte se demonteaza $i se verificii. De aseme-
tate ale izolatorului ~i astfel se produce 0 deviere a nea, bujiile trebuie sa fie scoase $i verificate dupa un
eurentului ditre partea metalidi exterioara a bujiei $i parcurs de 5 000 km, cu pri1ejul reviziei tehnice.
de laaceasta in masa motorului. In scopul eliminarii Cind se constata di bujiile sint murdare sau ancra~
acestei defectiuni izolatorul bujiei este prevazut cU sate se procedeaza la curatarea acestora. La curatare
gituiri exterioare pentru marirea distantei pina la nu este indicat a se utiliza perii de sirma sau razui-
suprafata exterioara, curentul electric fiind astfel silit toare. Folosirea periei de sirma sau a razuitoarelor
sa urmeze drumul eel mai scurt, prin electrodul cen-. prezinta dezavantajul unei curatari imperfecte $i este
tral. Cu toate acestea, depunerile de grasimi, uinidi- greoaie, deoarece firele de sirma patrund greu ~i cu-
tatea ~i murdaria pot umple gituirile. De aCfea, in rata inegal suprafetele electrozilor. Pe de a1ta parte,
84 85
 firele de sirma lasa particule mici metalice pe elec- Veriicarea in privinta calitaW scinteilor se face
trozi, care formeaza punti electrice, inrautatind pro- dupa ce bujiile au fost perfect cura\ate ~i s-a facut
cesul de producere a scinteii. Pentru curatare se uti- reglarea distantei dintre electrozi. Verificarea se face
lizeaza perii cu par aspru. prin compararea scinteilor cU cele produse de 0 aWi
In ateliere, garaje !?i statii de intretinere se folosesc bujie etalon. Se in!?urubeaza bujia de verificat in 19ca-
aparate speciale pentru curatarea bujiilor prin sablare.
Aceste aparate permit sa se faca 0 curatare completa
intr-un timp mai scurt, prin impro!?carea cU 0 pulbere
fina de nisip cuartos, cu ajutorul aerului comprimat.
Daca bujia a fost puternic ancrasata este necesar sa se
fadi spiilarea cu benzina !?i in cazul sablarii.
In fig. 26 se aratii schema unui aparat de C'uriitare
a bujiilor prin sablare. Pentru sablare se utilizeaza
nisip miirunt cuartos care piitrunde prin teava 17 in
camera 16. Se monteazii bujia pe orificiul cU inel de
cauciuc 14. Se introduce aer comprimat prin teava 2
!?i robinetul cu trei ciii 1, care se riisuce!?te cu 180.
Aerul comprimat trece prin camera de ames tee 16,
antrenind nisipul din teava 17, prin crearea unei de-
presiuni.
Amestecul aer - nisip parcurge ajutajul 15, iese
eu viteza !?i love!?te suprafetele interioare ale bujiei,
curiitind-o de impuritati. Nisipul se colecteazii sub
orificiul 18, unde este montat un filtru (sac) de
pinza, 19. Dupii curiitarea cu nisip, bujia se suflii cu
aer comprimat, care vine prin teava 13 de la robine-
tul cu trei ciii 1.
Dupa curiitare se face verificarea bujiilor in pri-
vinta etan!?eitiitii !?i a scinteilor. Fig. 26. Aparat pentru curii\area ~i incercarea bujiilor:
Verificarea etan!?eitiitii se face cU aer sub presiunea
de 10 kgfjcm2. Mentinerea presiunii constante se ve-
1 _ roblnet cu trel cal pentru
dere a aerulu1 comprl.mat in aparat;
aer comprlmat;
3 - baterie
- de,eavaacumulatoare;
2 de patrun-
4 _ buton de inchidere a clrcuitului primar: 5 - boblna de indu~ie;
rifidi eu manometrul 7 timp de 30 s. Daca se constata 6 _ ,eava pentru aer comprimat; 7 - manometru; 8 - loca$ de
scapari de aer a ciiror cauza poate fi filetul uzat sau 9 _ supapa cu ac; 10 - camera de presiune;
11 _ geam; 12 _ ogUnda; 13 - ,eava pentru aer comprlmat; 14 - ort-
in$urubare a bujiel;
izolatorul deteriorat, se procedeaza la inlo~l..\irea bujii- flclu cu ine1 de caucluc; 15 - ajutaj; 16 - camera de amestec a
aerului comprtmat cu nlsipul; 17 - ,eava de patrundere a nislpului;
lor respective. 18 _ orificiu de colectare a nlsipulul; 19 - filtru (sac).
0' 86 87
 I;ul 8 al aparatului I;i se conecteaza la aceasta conduc. simplifica munca de cuditare a bujiilor,. iar folosirel1
torul bobinei de inalta tensiune a bobinei de induc- ~i intretinereaaparatului este foarte simpla.
tie 5, alimentata cu un curent electric de la 0 baterie Oricare ar fi metoda utilizata pentru curatarea
de acumulatoare 3. Inchiderea circuitului primar' I'll bujiilor, trebuie ca aceasta operatie sa asigure elimi-
bobinei de inductie se face cu butonul 4. Se introduce
aer comprimat prin teava 6 -1;isupapa cu ac 9 in ca-
mera de presiune 10, realizindu-se astfel 0 presiune
d~ 8-9 at. La producerea scinteilor, acestea se re-
leota, prin geamul 11, in oglinda 12. Observind ima-
ginea scinteilor din oglinda 121;i comparindu-o cu
cea a scinteilor produse de bujia de control, se poatA
stabili daca aces tea au calitatea corespunzatoare.
Un alt aparat pentru incercarea bujiilor sub pre-
siune este aratat in fig. 27.
Aparatul se poate conecta la echipam~ntul de
aprindere alautomobilului prin fil;a 'Centrala de la
bo'bina de inductie ~i facind legatura la masa auio-
mobilului. Aerul sub presiune se poate obtine de la
o priza de aer comprimat sau de la compresorul auto-
mobilului. Observind prin vizor scinteile produse de
bujie, se constata di pe masura ce presiunea crel;te
scinteile devin mai slabe, disparind la presiuni mari.
In ultimul timp s-au introdus I;i alte metode de
curatare a bujiilor, ca de exemplu folosirea unor apa-
rate speciale cu lichid. Acestea au in partea superioara
un local; in care se monteaza bujia care trebuie cura-
Fig. 27. Aparat pentru incercarea bujiilor sub
tata, iar lateral un supor,t pe care se al;aza bujiile presiune:
inainte de curatare sau cele ce au fost curatate. Pen- 1 - valvl1 cu venti!; 2 buj!a -
care se incearcl1; 3 - vi-
zor; 4 - manometru; 5 - reduc~!e; 6 - garn!turl1; 7 -
tru curatare aparatul folosel;te particule mici de sticla, corpul aparatulu! de incercare; 8 - p!ull~l1 de flxare a
microscopice, alate in suspensie intr-un lichid. Avan- vlzorulu!; 9 - fl:;;l1electricl1.
tajele acestei metode sint urmatoarele: nu nec~sita
degresarea bujiilor ancrasate inainte de curatare, evita narea tuturor impuritatilor. Dupa curatare se face obli-
uzura bujiilor de catre materia abraziva, 'executa 0 gatoriu reglarea distantei dintre electrozi.
curatare perfecta, dind posibilitatea de a se depista cu Atunci dnd nu se pot utiliza aparate speciale, cu-
ul;urinta bujiile defecte care necesita sa fie inlocuite, ratarea bujiilor se poate face ~i prin alte mijloace.
88 89
,

Spre exemplu, inciHzirea puternidi a bujiei, pe 0 tn fig. 28 se arata modul de veriicare a distan~ei.
plWi sau tabla, fara contactul direct cu flacara, dupii Folosirea unui calibru special pentru masurare
ce, in prealabil, a fost spiilata cu neofalina. Calamina (fig. 28, a) permite a se stabili distan~a corectii dintre
se arde, transformindu-se in zgura, care se indepar- suprafe~ele electrozilor, care determina lungimea sdn-
teaza u!?or cu 0 perie de par aspra. Procedeul de a teii.
arde bujia la 0 flacara deschisa conduce la craparea Indoirea electrodului lateral, in scopul apropierii
izolatorului !?i pierderea etan!?eita~ii. acestuia de electrodul central la distan~a corecta, se
Supravoltarea bujiei este de asemenea un procedeu face astfel incit cheia sa
de eliminare a calaminei, care se realizeaza astfel: se nu se sprijine pe electro-
desface !?i se departeaza capatul fi!?ei bujiei la 0 dis- dul central, ci pe marginea
tan~a de 6-10 mm de electrodul central, motorul corpului metalic al bujiei. c
func~ionind la ralanti. Se produc astfel scintei lungi, Unele bujii nu au posi-
care conduc la dezancrasare. Dupa producerea dtorva bilitatea de reglare a elec-
zed de sdntei se prinde la bujie fi!?a !?i nu mai exista trozilor laterali, ace!?tia
pericolul de ancrasare atH timp cit motorul este cald. fiind incastra~i in interio- ]
Utilizarea reduc~iilor, metoda cu 0 larga aplicare rul corpului metalic. La
in trecut, nu este indicata. Reductiile lungi conduc aceste tiPllri, dnd se con- b
la supraincalzirea !?i consumarea rapida a electrozilor
!?i la dereglarea avansului la aprindere, iar 'la mersul s~atEi marirea. distan~ei Fig. 28. Masurarea ~i reglarea
dmtre electrozl este ne- distan~ei dintre electrozii
in gol motorul func~ioneaza cu intreruperi. voie sa se inlocuiasca bu- bujiei:
De asemenea, modificarea unor piese ale echipa- jia in intregime. . .. a - unul
rul mAsurarea
calibru oorectA b -
special;cu ajuto-
mentului de aprindere, cumar fi scurtarea lamei In une 1e condl~ll
. grele mAsurarea
sind 0 mal putln
lamA exactA (lerA.
calibratA folo-
rotorului nu este indicata. In cazul scurtarii lamei roto- de exploata re, CIn d bater ia splon)' c - cheie de reglare'
rului se poate produce perforarea capacului ruptoru- este descarcata iar dina- d - i~dolrea electroduluilateral:
llli a izolatorului bujiei, a capacului bobinei de in- mul este defect, se poate
duc~ie sau a izola~iilor bobinajului secundar, prin mic!?ora provizoriu distan~a dintre electrozii bujiilor
aplicarea unor tensiuni prea mari. pina la 0,3 mm, insa se regleaza din nou la distan~a
Reglarea distantei dintre electrozi. Aceasta opera~ie obi!?nuWi dupa readucerea instala~iei electrice a auto-
trebuie executata, de obicei, la fie care 5 000 km, deoa- mobilului la condi~ii de functionare normale.
rece in timpul func~ionarii distan~a se mare!?te prin Distan~a dintre electroZJi se verifica !?i se regleaza
corodarea suprafe~elor electrozilor intre care se pro- in principiu ori de cite ori se demonteaza bujiile de
duce sdnteia. la motor sa',: se monteaza bujii noi !?i, in mod obliga-
Miisuran~a distan~ei dintre electrozi se face 'eU aju- toriu, ori de cite ori se face cura~area bujiilor, deoa-
torul un or calibre speciale, care pot piitrunde in spa- rece in timpul opera~iilor de cura~arc distanta se poate
tiiIe corodate ale electrozilor. modifica.
90 91
 4.4. DURATA DE FUNqlONARE A BUJIlLOR Tabelul 11. fiuratl;' de func1ionare a bujiiIor
Durata
Durata de functionare a bujiilor depinde de multi Tipul motorului de func~ionare.
factori, intre care: . I km parc~i
- alegerea valorii termice 'CorespunziHoare condi-
tiilor de functionare a motorului; . Motor in patru timpi, raeit eu apa, eu bujia ex-
pusa eurentului ventilatorului 15 000
- respectarea regulilor de montare ~i demontare;
- curatirea ~i incercarea cu aparate care nu pro-
due degradari ale corpului bujiei, izolatorului ~i elec- Motor in patru timpi, raeit eu apa, eu bujia ne-
trozilor; 12 000
expusa eurentului ventilatorului
- reg1area corecta a avansu1ui la aprindere;
- reg1area core eta a carburatoru1ui; 10000
- eliminarea defectiunilor motorului care conduc Motor in patru timpi, racit eu aer
1a introducerea in camera de ard'ere a unor cantitati
mari de u1ei; 8000
Motor in doi timpi, raeit eu apa
- eliminarea cauze10r care conduc la functionarea
defectuoasa a sistemului de racire;
- starea perfecta a echipamentu1ui de aprindere. Motor in doi timpi, racit eu aer 6000
Durata de functionare este dependenta ~i de pu-
terea motoare1or. lucru al automobilului, iar motorul este in buna stare
Luind toate masurile pentru 0 functionare norma1a, de functionare.
une1e bujii pot ajunge la 0 durata de functionare co- Atunci dnd carburatorul ~i dnd ,avansul de aprin-
respunzatoare unor parcursuri foarte 1ungi, in une1e dere nu sint reglate corect sau dnd instalatia de ra-
cazuri chiar peste 100000 km. Cu to ate aces tea, tinind cire sau echipamentul de aprindereare defectiuni,
seama de regimu1 greu de lucru ~i solicitarile meca- bujia se uzeaza mai rapede, trebuind sa fie scoasa din
nice, term ice, chimice ~i e1ectrice care pro due inrau- serviciu inainte de implinirea duratei de serviciu nor-
tatirea proprietatilor bujiiIor, este necesar ca dupa mate.
anumite parcursuri acestea sa fie schimbate. Datorita
4.5. SCULE $1 DISPOZITIVE PENTRU MONT AREA.
acestor considerente au fost stabilite parcursuri nor-
CONTROLUL $1 REGLAREA BUJIILOR
mate medii, dupa care se recomanda inlocuirea bu-
jjilor.
Automobilistul trebuie sa aiba atunci dnd pleaca
Aceste parcursuri sint aratate in tabe1u1 11. la drum 0 ,trusa de scule eu care sa poata interveni
Normele au caracter general ~i pot fi reaIizate, pentru remedierea un or defectiuni care pot aparea
dad bujiile sint a1ese corect in functie de regimu1 de .chiar in conditii normale de .exploatare.
92 93
 Trusa trebuie sa fie prevazuta ~i cu acele scule !?i
dispozitive care se utilizeaza pentru montarea !?i de-
montarea bujiilor, controlul !?i reglarea distantei din-
tre eleotrozi.
5. DEFECTIUNI. CAUZE$1 REMEDIERI

Pompa de aer pentru umflarea pneurilor po ate

servi ~i pentru suflarea prafului ~i impurWi~ilor de
pe corpul ~i din loca!?ul bujiei, inainte de a se rein-
Ijuruba bujia cOrhplet, in scopul impiedicarii patrun-
derii impuritatilor in cilindrii motorului, unde produc
zgirieturi ~i uzuri ale peretilor :cilindrilor Iji pistoa-
nelor.
Cind motorul functioneaza cu intreruperi, bujia de-
fecta poate fi depistata cu ajutorul unei Ijurubelnite
(v. cap. 5 I?ifig. 30).
Montarea Iji demontarea bujiilor se face numai cu
chei tubulare, avind deschiderea de aceealji marime cu
hexagonul corpului metalic. Pentru verificarea distan-
tei dintre electrozi trusa de scule trebuie sacontina
calibre speciale (fig. 28).
Pentru indreptarea eleotrozilor este necesara 0 cheie
speciala, care are capul sub forma unei pIa cute cu
crestaturi de dimensiunea electrozilor. Introducind
electrodul lateral intr-o crestatura !?i apasind
cheia, se indoie~te electrodul la distanta dorita; se face
apoi din nou verificarea distantei cu calibrul special.
Defectarea bujiilor se produce datorita solicitarilor
la care sint supuse Iji din cauza nerespectarii condi-
yiilor de montare ~i reglare.
Solicitarile rnecanice duc la crearea de spatii sau
jocuri intre electrodul central ~i izolator, intre izolator
~i corpul metalic sau intre :corpul metalic al ibujiei ~i
loca~ul din chiulasa. Aceste solicitari se pot produce la
montare ~i demontare, la curatire ~i la reglarea dis-
tantei dintre electrozi. De exemplu, atunci cind se face
indoirea electrodului lateral, daca se sprijina cheia pe
electrodul dntral, acesta solicitii puternic izolatorul,
care po ate crapa. La lovirea sau montarea cu chei ne-
potrivite sau cu un efort prea mare de stringere se
produce deformarea corpului metalic al bujiei. Strin-
u~or gerea prea puternica a partii filetate a bujiei in chiu-
lasa duce la degradarea filetului bujiei sau a loca~ului
din chiulasa. Lovirea izolatorului poate duce la fisu-
rarea sau spargerea acestuia. De asemenea, solidtiiri
mecanice se produc datorita vibratiilor motorului, mai
ales atunci dnd bujia este supusa concomitent ~i unor
temperaturi ridicate.
Solicitarile mecanice pot duce la urmatoarele de-
fectiuni:
- pierderea etan~eitatii bujiei, care determina sca-
pari de gaze, formare de calamina, crearea de dH se-
cundare pentru scurgerea curentului electric ~i, in felul
acesta, inrautatirea calitatii scinteii;
95
 j

craparea iZ0latorului bujiei, situatie in care In tabelul 12 se arata principalele defectiuni ale bu-
acesta nu i~i mai poate indeplini rolul de evacuare a jiilor, cauzele acestora~i modul de remediere.
caldurii, bujia functionind defectuos, cu influente ne- Ancrasarea. Este una din principalele defectiuni ale
gative asupra functionarii motorului;
- modificarea distantei dintre electrozi, fiind ne- bujiei.
cesare reglaje; Uleiul ~i unii componenti ai benzinei formeaza
- scoaterea din serviciu a bujiei intr-un timp depuneri pe partea inferioara a bujiei, care, la tempe-
scurt. raturile de 500-850C, se ard f;>ise vaporizeaza. Dadi
Solicitarile chimice due la corodarea electrozilor qi temperatura este mentinuta un timp mai lung sub
a corpului metalic al bujiei. Corodarea electrozilor are 300C se formeaza depuneri uleioase, care constituie
dreptconsecinta deteriorarea muchiilor acestora ~i ast- af;>a-numita ancrasare umeda. Chid temperatura cref;>te
fel suprafetele intre care se produc scinteile se mic- se produce carbonizarea uleiului, iar la temperaturi
~oreaza, iar scinteile au un front mai mic de contact foarte mari acesta se prezinta sub forma de zgura. Pe
cu amesteculcar'burant. Pe de alta parte, corodarea parte a interioara a bu,jiei se mai produc depuneri f;>i
produce denivelari f?i porozitati ale suprafetelor electro- sub forma de funingina, proven ita de la arderea unui
zilor. Corodarea electrozilor se produce sub efectul pro- amestec carburant prea bogat sau de la functionarea
duselor chimice din carburanti, dar mai ales in timpul motorului un timp indelungatcu clapeta de aer inchisa.
descarcarilor electrice, dnd se produce ozori, oxid de Cu timpul, daca bujia nu functioneaza la tempera-
azot ~i acid azotic, care ataca suprafetele electrozilor. tura de autocuratare, depunerile formeaza punti de le-
Coroziunea poate aparea la toate partile metalice ale gatura intre electrozi f;>iastfel bujia inceteaza sa pro-
bujiei daca se face curatirea cu acid sulfuric sau dnd duca sdntei.
acestea sint pastrate intr-un mediu umed. Depunerea de calamina are loc la bujiile alese gre-
Solicitari electrice se pro due datorita tensiunilor f;>itprea reci sau dincauza montarii gre~ite sau a func-
inalte aplicate in electrozii 'bujiei, avind ca urmare in- tionarii incorecte a altor organe ale motorului la bujiile
calzirea extrem de puternica a acestora, pe 0 durata cu valoare termica corespunzatoare (de exemplu, atunci
scurta de timp, de dteva milionimi de secunda. Din dnd se produce unamestec carburant prea bogat din
aceasta cauza se produc imhatriniri !?i uzuri ale mate- cauza carburatorului dereglat).
rialului electrozilor. Pentru a constata care bujie este defecta se utili-
Solicitarile termice provocate de caldura degajata la zeaza mai multe metode: verificarea cu voltoscopul
aprinderea amestecului carburant duc la oxidari ale (fig. 29); atingerea cu mina a partii exterioare a izola-
suprafetelor electrozilor, arderea electrozilor sau fisu- torului, la bujiile defecte aceasta fiind mai rece dedt
rarea izolatorului. Bujia cu muchiile electrozilor arse, la bujiile care functioneaza normal; verificarea prin
la aceea~i distanta dintre electrozi ca bujia cu supra- scurtcircuitare (fig. 30) sau prin scoaterea succesiva a
fetele electrozilor plane, produce scintei mai slabe fif;>elor de la fiecare bujie, observind de fiecare data
atunci dnd presiunea in camera de ardere este mare. daca se modifica sau nu mersul motorului.
96 4 - Bujii 97
 Tabelul 12.
Defectjunea
Ancrasarea bujiei
Umezirea bujiei cu
ulei sau cu un strat
de c8l1amina ule-
ioasa
co
00 Interval marit intre
electrozi fata de dis-
tanta maxima admi-
sa
Interval mic~orat in-
tre electrozi fata de
distanta minima ad-
misa
Uzura, tocirea sau
degradarea filetului
de peoorpul bujiei
Scinteia produsa de
bujii nu urmeazii
ciclul de aprindere
Lipsii de etan~eitate
01"- intre electrod ~i cor-
* pul bujiei
Se produc autoaprin-
deri prin incandes-
centa
Fisuri la izolator sau
strapungerea izola-
torului bujiei!
co
co
Ruperea electrodului
lateral I za cu intreruperi
Scinteile bujiei nu se
produc in mod re-
gulat
Bujie defectii 1a unul
sau doi eilindrii
Defectlunile bujliIor, cauze ~I remedied
Cum se manifestA
defec~iunea In f~c~ionarea Cauza Modul de remediere
I
motorulUl
I
Motorul porne~te Bujia este prea rece Se inlocuie~te bujia
greu sau functio- din punct de vede- eu alta mai calda.
neaza cu autoaprin- re termic. Ameste- Se regleaza carbu-
deri ~i se incalze~- cuI carburant este ratorul
te prea ,bogat
Motorul porne~te Segmentii sint uzati ~nlocuiesc seg-
greu sau nivelul uleiului mentii I
l
este prea ridicat
Motorul porne~te Electrozii bujiei sint Se regleaza distanta
greu reglati necorespun- dintre electrozi sau
zator, sint uzati se inlocuie~te bu-
sau ar~i, jia
Motorul nu functio- Electrozii bujiei sint Se regleaza distanta
neaza bine la mer- reglati necorespun- dintre electrozi sau
suI in gol incet zator se inlocuie~te bu-
jia'
Motorul functionea- Montarea incorecta, Inlocuirea bujiei
za cu intreruperi fortarea la stringe- defecte
rea in chiulasa
Motorul functionea- Conductorii electrici Se a~aza corect eon-
za cu autoaprin- de la bujii sint a~e- ductorii electrici ai
deri ~i se incalze~te zati j incorect in bujiilor in ordinea
funetie de ordinea aprinderii
aprinderii J
Motorul functionea- Garnitura de etan-I Se in1ocuie~te bujia
za cu autoaprin- ~are ~efecta
deri ~i se incalze~-
te
Motorul functionea- Incalzirea puternieii Se inlocuiesc bujiile
za cu autoaprinderi a bujiei, peste cu altele mai reci
~i se incalz~~te, 850C, datoritii izo-
apar detonatii latorului necores-
punzator
Motorul functionea- Incalzirea izolatoru- Se inlocuie~te bujia
zii cu autoaprin- lui la peste 850C, defecta
I
deri ~i se incalze~- I lovirea bujiei
te
Motorul functionea- Lovirea electrodului Se inlocuieflte bujia
lateral. Incalzirea defectii
bujiei la peste
1 200C
Motorul functionea- Fi~ele bujiilor sint Se verifiea ~i se afla-
za cu intreruperi ~i a~ezate incorect
I zii corect fi~elel
autoaprinderi
Motorul funetionea- Distantii necores- Se verifica bujiile
za eu intreruperi punziitoare intre ~i se remediaza de-
n~regulate e1eetrozi fectiunile sau 5e
inloeuiese bujiile
defeete
 Determinarea bujiilor defeete prin scurtcireuitare
se face in felul urmiHor: se lasa motorul sa funetioneze
la ralanti ~i apoi cu 0 ~urubelnita cu miner iz~lat se
Fig. 29. Verificarea bujiilor cu ajutorul
voltoscopului. . teaza toate bujiile de la motor, se alege cea mai curata
Fig. 30. Stabilirea bujiilor defecte prin
scurtcircuitarea cu ajutorul unei ~urubel-
nite.
stabile~te un contact intre chiulasa ~i fie care fi~a de
bujie. Astfel e1ectrozii sint scurtcircuitati iar bujia este
scoasa din functiune. Cind se scurtcircuiteaza 0 bujie
100
bUna, cilindrul respectiv nu mai lucreaza ~i astfel moto-
rul i~i incetine~te mersul. La scurtcircuitarea unei bujii
defecte, motorul nu i~i schimba mersul. Bujia respee-
tiva trebuie de~urubata de la motor ~i examinata, luin-
du-se masuri pentru eliminarea defectiunii constatate.
Remedierea ancrasarilor se face in modul eel mai
sigur ~i expeditiv prin inlocuirea bujiilor reci eu altele
mai calde, care trebuie sa fie probate pe motor inainte
de a relua exploatareaautomobilului. In cazul cind nu
se dispune de bujii mai calde, se poate face interschim-
bare a bujiilor motorului, urmind insa ea sa se verifice
in continuare cauzele care au produs defectiunea ~i sa
se ia cit mai urgent masuri de eliminare.
lnterschimbarea bujiilor se face astfel: se demon-
~i cu culoarea. mai deschisa, i se departeaza electr()zii
bujiei eu 1-1,2 mm ~i se monteaza cu doua garnituri
in 10eul bujiei anerasate, se stringe la limita prevazuta
~i apoi se de~urubeaza eu 0 jumatate de rotatie. In aeest
fel 'bujia elimina 0 cantitate mai mica de caldura spre
apa de racire, producindu-se arderea depozitelor ule-
ioase. Bujia ancrasata se spala cu benzin a ~i se mon-
teaza in locul bujiei curate. Cind se ajunge la garaj se
vor lua masuri de remediere a defeetiunilor, astfel incit
sa nu fie nevoie a circula prea mult timp cu 0 bujie
defecta.
o aWi metoda de remediere a ancrasarilor provenite
din cauza ineearii cilindrilor eu benzin a este supra-
voltarea. In astfel de situatii se departeaza capul fi~ei
bujiei care a fost constatata defecta cu 6-10 mm de
electrodul central, motorul functionind 1a ralanti. Se
produc astfel citeva zed de scintei lungi, iar bujia se
autodezancraseaza.
In trecut se utiliza ca metoda de evitare a anerasarii
introducerea intre fi~a de alimentare eu eur9:nt de
101
inaWi tensiune ~i borna ibujiei a unor piese din mate- relor calibrate. Daca aeeastii distantii nu este eorectii
rial izolant (denumite uneori nasturi) care reduc cu (v. tabelul 9), se regleaza in majoritatea eazurilor prin
4-6 mm circuitul electric, provocindu-se astfel sdntei indoirea electrodului lateral.
lungi intre fi!?e !?ibujie. Metoda aplicata de ~oferii mai o verificare mai precisa se poate face in atelierele
vechi, nu este recomandabila, putind produce mai multe de intretinere ~i reparatiial.to cu ajutorul testerului
neajunsuri decit avantaje in functionarea motorului, electronic, care, prin conectarea la circuitul seeundar
astfel:
al echipamentului de aprindere, permite obtinerea pe
- prezinta pericol de incendiere a automobilului; un eeran a imaginii variatiei de tensiune. Imaginea
- conduce la perforarea rotorului, capacului distri- din fig. 31, .pentru un motor cu patru cilindri aratii cii
buitorului, izolatorului bujiilor !?i a fi!?elor, a capacului 1a cilindrul 1 legatura intre ruptor ~i bujie este intre-
bobinei de inductie ~i a izolatiilor din bobinajul secun- ruptii, la dlindru1 2 exista. legatura ~i distanta dintre
dar, dincauza ca aceste piese sint 'supuse unor tensiuni electrozi este corecta., la cilindrul 3 distanta dintre elec-
mai mari decit cele normale;
- produce dereg1area avansului la aprindere, deoa- trozi este foarte mi- I 2 J ~
ca., iar la cilindrul 4 OE'J'C'arcare
oocl/onldoocinleil
rece scinteile de aprindere apar eu intirziere, neeesi-
tind reglaje suplimentare. distanta
mare.
este prea &, ~
II I I ,j
o alta metoda utilizata este aceea de a se monta re-
ductii de bronz sau aluminiu in loea~ul de montare a
Imaginea se ex- I: r I ~ I
plica astfel: curentu
la in-- b I I I b4:
bujiei in chiulasa. Metoda oonduce 1a schimbarea con- treruperea
ditiilor ,termice de lucru a bujiilor !?i de asemenea nu
este reeomandabila.
lui primar de ciitre I
?d
I ~a e
: If

ruptor se produce Un
Au fost aratate aceste metode in scopul de ase cu- impuls de tensiune
no~te riscurile aplicarii lor, nefiind indicat a fi gene- ab, din cauza feno- ,
a,
I O2
I OJ
I . O. I
ralizate. menului de auto- I
IAlimenlare SUfle IO/J'Ian!o IOIJ'ian(d I
Singura solutie eficienta in cazul unor bujii neeores- inductie din bobina. linlrerupld; corec!d ,foorlemi-I more/nlre;
punziitoare este de a se inlocui cU altele noi, corect La !bujia dlindrului I/o DUJi I ledinlre leledrOZI ,
1, neexistind cone- I , leleclrov. I ,
alese. In acest fel se realizeaza. eeonomii, se asigura 0
xiune eu r~torul, Fig. 31. Caracteristicile teoretice
bunii functionare a motorului, se evita peri cole !?i de- ale tensiunii electrice intre rup-
terioriiri ale echipamentului de aprindere. . nu se produce 0 des-
carcare electrica. in- tor ~i masa la diferite distante
Distanta dintre electrozi necorespunzatoare. Un de- intre electrozi.
tre electrozi, iar ten-
fect frecvent al bujiilor il constituie distanta prea mare
siunea scade pina. la punctul c, ajungind la valoarea
sau prea mica intre electrozi. Acest defect conduce la
tensiunii bateriei de acumulatoare ~i se mentine la
functionarea anormala a motorului. Verificarea distan-
aCeasta valoare pina in punctul ZIt cind se produce
tei dintre electrozi se face cu u!?urinta cU ajutorul le'- inchiderea contactoarelor ruptorului ~i tensiunea scade
102 103
 scintei ca urmare a distantei prea mari dintre electrozi
brusc la zero, 0 data eu restabilirea
in bobina de inductie.
curentului primal'
1 sau a depunerii de zgura intre electrozi, imaginea ten-
siunii nu prezinta oscilatiile de la inceput, caracteris-
Intreruperea urmatoare in punctul a2 conduce la tice curentului de rupere (fig. 32, c).
impulsul de tensiune a2b2, cind se produce scinteia la
bujia cilindrului 2. Descarc'area este oscilanta, 0 data
cU scaderea impulsului de tensiune intre b2 !?i d. Ten-
siunea scade pina la valoarea tensiunii bateriei de acu- b
mulatoare, care dureaza pina la punctul Z2, dnd se
reinChid contactele ruptorului. /~ C
=---
IlIirlllllllllllll..IIIIII!I.tllltlllll.lullllll1huIIIIIII
. In a3 are loc intreruperea contactoarelor ruptorului :::;!;
1.,llltlllll(IIII.IIIII'IIII[111111 I~"""I""I
1111

pentru cilindrul 3. Electrozii bujiei acestui cilindru

fiind prea putin distantati, intre punctele b3 !?i c se
produc descarcari electrice de mai lunga durata, fara
insa a permite impulsului de tensiune a3b3 sa capete iJ h
o valoare mai mare. Se produce apoi scaderea ten-
siunii pina la valoareaeelei din bateria de acumula-
toare care dureaza pin a in Ipunctul Z3, dnd se reinchid
contactele ruptorului.
In punctul a4,corespunzator deschiderii contacte- 1.;::i~~'I'JIII' rllllllllill tlllllllllllllllllwl.u.ulu.uJ
lor ruptorului pentru cilindrul 4, se produce impul-
suI a4b4' [n b4 se produce scinteia electrica. Tensiunea
de impulseste foarte mare, deoarece ele.ctrozii sint
departati, iar durata descarcarilor b4f este foarte c
scurta, deoarece nu poate fi strapunsa decit la valori
mari de tensiuni. In punctul Z4 ruptorul se reinchide Fig. 32. Imaginile tensiunii la verificarea bujiilor cu aju-
torul testerului electronic:
~i se repeta procesul aprinderii. a _ bujie cu distanta corecta Intre electrozi; b
distant a incorecta intre
buj!e cu
electroz!; c - buj!e la
-care nu se
Daca toate 'bujiile ar avea reglata corect distanta produce sclnteie.
dintre electrozi, imaginea ar trebui sa constituie 0 re-
pet are a portiunii a2b2dz2a3'
In acest caz, la verificarea cu testerul electronic
imaginea tensiunii pentru 0 bujie apare ca in fig. 32, a.
La bujiile eU distanta incorecta intre electrozi ima-
ginea apare ca in fig. 32, b, iar daca nU se pro due:
104
 _
6.
prin torsionarea bornei cu un cuplu de 0,1 daN
nu trebuie sa se produca dezlipirea sau ruperea elemen-
fNCERCAREA
BUJIILOR tel or bujiei;
_ aplicind 0 sarcina de 35 daN la mijlocul bujiei
_
nu trebuie sa se produca fisuri ale izolatorului;
electrodul lateral nu trebuie sa prezinte crapa-
turi la locul de prindere in corpul bujiei, dupa in-
doirea la 90 !?i dupa readucerea acestuia in pozitia
Verificarea bujiilor pentru a rezista conditiilor se- initiala. .
vere pe care trebuie sa Ie indeplineasca din punctul In privinta etan1?eitatii, dUIDa 0 stringere la rece cu
de vedere al solidtarilor mecanice, electrice 1?itermice un moment de 2,5 daN .(bujii M 14) !?i 3,5 daN ~ujii
se face, dupa fabricatie, prin diferite incerdiri, cu
aparatura specializata. M 18), la o.presiune de 20 daN/cm2 nu trebuie sa
apara scapari de aer la nivelul garniturii, la parte a de
Din punctul de vedere al solicitarilor mecanice se im:binare prin sertizare a izolatorului in corpul metalic
urmare1?te ca: sau intre capatul superior al izolatorului 1?i borna
- piesele metalice ale bujiei sa nu aiba fisuri, centrala. Incercarea se face in1?uruhind bujia preva-
~tirbituri, bavuri sau spire de fil~t rupte; zuta cu garnitura deetan!?are in peretele unui reci-
- izolatorul trebuie sa ai'ba suprafata glazurata pient de aer, in care se ridica presiunea pina la
intacta, fara portiuni neglezurate 1?isa nu prezinte fisuri 20 daN/cm2.
sau crapaturi; Incercarea e.tan!?eitaW la cald se face intr-un reci-
- piesele metalice trebuie sa fie protejate anti- pient similar, incalzindu-se recipientul
la 200C. Dupa stabilizarea temperaturii
!?i bujia pina
!?i a presiunii
corosiv prin brunare ~i in unele cazuri prin acoperire
galvanica; . de 20 daN/cm2, se evacueaza aerul din recipient !?i se
- constructia bujiei trebuie sa permita corectarea face verificarea la acele~i im'binari ca ~i la verificarea
la rece, admitindu-se sdipari de aer de maxim 0,4 cm3
~oara a distantei dintre electrozi, cu exceptia acelor
tipuri de bujii la care aceasta distanta este stabilita in timp de un minut.
prin fabricatie ~i nu se regleaza; Din punct de vedere electric, izolatorii bujiilor
- la stringerea bujiei intr--o placa de otel cu loca1? trebuie sa reziste fara a fi strapun!?i in cazul aplicarii
unei tensiuni de 22 000 V, cU frecventa de 50 Hz timp
corespunzatorcu un cuplu de 3-5 daN, filetul bujiei
trebuie sa pastreze dimensiunile prevazute in stan- de 10 s, la presiunea atmosferica !?i temperatura de
dard; 'I 20+5C.
- borna bujiei nu trebuie sa se smulga din izola- , Rezistenta la izolatie a bujiei, masurata cu meg-
tor sau sa capete joc dupa aplicarea unei forte de trac- I <>hmmetrul la temperatura de 500+20C trebuie sa
tiune de 100 daN; fie de minim 1 M Q.
106 107
 1
La tensiunile
dintre electrozii
tabelul 13.
!?i presiunile de incercare, distantele
bujiei trebuie sa fie cele indicate in
-BIBLIOGRAFIE

Tabelul 13. Varia1ia distan1ei dintre electrozii bujiei Ia

presiunea !Ii tensiunea indicata
Distanta dintre electrozii bujiei, mm
Tensiunea Distana
de incercare. dintre virfurile
0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
V I I I I I eclatorului,
Presiunea de incercare, kgf/cm'
mm era s n a r u, D. Bujia. in: Autoturism, nr. 5, 1972, pag.
6-7.
'" 15 000 11,7 9,4 7,9 6,7 5,9 5,3 12 C r i s tea, P. Bujii defecte. in: Autoturism, nr. 12, 1974,
- - - - pag.6.
20 000 I 17 l13,6 11,3 9,7 8,5 7,6 17 C r i s te a, P. Practica automobilului. Bucure~ti, Editura
tehnica, 1972.
Frat i I a, Gh., Chi m u, N. Curs general auto. Editura
didactica ~i pedagogica, 1973.
G r 0 z a, A. ~i G hit a, I. Repararea automobilelor. Edi-
tura tehnica, 1972.
G h i 1a. I. ~i R a i c u, V. Manualul electricianului auto.
Editura didactica ~i pedagogica, 1971.
Pop a, B., S 6 n d 0 r, L., Na g y, G. ~iS i m e d rea, T.
Bujia. Editura tehnica, Bucure~ti, 1962.
R a i c u, V. Intretinerea ~i repararea echipamentului elec-
tric al automobilelor. Editia a II-a. Editura tehnica,
Bucure~ti, 1971.
STAS5518-73. Bujii pentru motoare cu aprindere prin
scinteie.
Tho non, J. Controle et reglage des vehicules automo-
biles. Paris, 1971.
C e e A 0 n U. Acordul privind adaptarea de conditii de
omologare ~i recunoa~tere reciproca a omologarii
echipamentelor ~i pieselor de autovehicule. Anexa
12, Regulamentul 13.
 IN DOMENIUL TRANSPORTURILORAUTO ULTIMELENUMERE ALE COLEqlEI "AUTon:
IN EDITURA TEHNICA AU MAl APARUT:

12. Carburanti ,i produse de intretinere

SAVU. D. A. ~i SAVU, L.
de NEGREA, C.~i IGNAT, D.
Indicator kilometric rutier al R. S. Romania

13. Amortizoare
DINU. GH. ~i CONSTANTINESCU. V.
de DRAGHICI. I.
Indrumcltor pentru normele de exploatare
a automobilelor
14. Filtre pentru automobile

ARAMA. C. ~i $ERBANESCU, A. de TUROVSCHI. V. ~i TULL/U.D.

Economia de combustibil la automobile

CR/STEA, P. ~i MOSCU, I.

Agenda auto