Giovanni di Stefano Raggi

Capela funerar

Dorina de eternitate att n amintirea celor vii ct i n viaa de apoi a reprezentat motivul
esential pentru care personalitaile importante mpreun cu membrii familiei i-au construit
monumente prestigioase n capela lor funerar1.
Giovanni di Stefano Raggi este o persoan influent n Florena, el ocupa o funcie
administrativ important i este de asemenea negustor, avnd o bun cunoatere a operelor de
art care vin din afara Florenei. Giovanni are un ochi critic de cunosctor experimentat al artei
vizuale. Ca urmare, preteniile sale fa de lucrrile incluse n capela funarar a familiei sale vor
fi pe masur.
Cu o anumit pedanterie el va ncerca s-i fac cea mai impuntoare capel funerar din
Florena. Giovanni caut cei mai iscusiti artisti ai respectivei perioade istorice care sunt capabili
sa realizeze lucrri cu mai multe semnificatii. In primul rnd, negustorul vrea s lase pentru
urmai o mrturie a virtuiilor pe care le-a posedat familia sa i n acelai timp ele s funcioneze
ca o motivaie pentru succesorii si. n al doilea rnd, Giovanni di Stefano Raggi este un catolic
credincios i ca urmare el crede n viata de apoi. Astfel, capela are rolul de a asigura rugciunea
preoilor i laicilor pentru sufletele rposailor. Tot n aceasta perioad istorica exista obiceiul
celor nstarii de a dona bani prin testament contruirii capelei/bisericii, dar cu condiia de a-i
asigura rugciunile preoilor in timpul somnului lor de veci.
Giovanni nu se las mai prejos. El investete o bun parte a averii sale cu scopul de a lasa
Florenei dovada importanei familiei sale. Asfel, Giovanni crede ca urmaii si vor avea un
exemplu demn de urmat in viaa lor. Ei vor avea ocazia de a se raporta la un ablon de
perfeciune cu ajutorul cruia vor fi n stare s ating toate virtuiile cretine.
Un alt lucru important de precizat n cazul lui Giovanni di Stefano Raggi este faptul c el
este un admirator si un protejat al lui Lorenzzo de Medici cunoscut i sub numele de Lorenzzo
Magnificul. Cunoscut de ctre florentinii contemporani, a fost un diplomat, politician i cel mai
cunoscut ndrumtor al savanilor, artitilor i poeilor. Viaa sa poate fi asociat cu apogeul

1
Sculpture From the Renaissance to the Present Day - Edited by Georges Duby and Jean-Luc Daval, pag. 1
Renaterii italiene timpurii, iar moartea sa a marcat ncheierea epocii de aur a Florenei. Datorit
lui Lorenzo, capitala Republicii atinge maxima sa frumusee, impunndu-se pe plan economic i
cultural, nu doar n Italia, ci n ntreaga Europ. Florena devenise leagnul Renaterii italiene i
centrul unde iradia civilizaia renascentist. Grijile sale pentru Florena au ncurajat i au asigurat
o nflorire artistic fr precedent. Literat i poet, colecionar de obiecte preioase i de statui
antice, descoperitor de noi talente, Lorenzo a promovat la cel mai nalt nivel literatura i artele.
La curtea sa au trit i au creat personaliti renumite precum Botticelli, Andrea Verrocchio,
Ghirlandaio, Leonardo da Vinci sau Michelangelo.
n vremea lui Giovanni, secolul al XV-lea, Florena se afla printre cele mai mari orae din
Europa, fiind considerat bogat i prosper din punct de vedere economic. Cosimo de Medici a
fost primul membru al familiei Medici care a condus oraul din culise. Dei oraul se considera
a avea o democraie, puterea lui Cosimo a venit in urma reelei sale de patronaj vast. Faptul c
Medici erau bancherii papei a contrubuit la ascensiunea lor.
Giovanni di Stefano Raggi nu provine dintr-o familie cu un trecut istoric remarcabil, dar
ncepand cu doua generaii in urm membrii familiei Raggi au nceput s se remarce prin
inteligen in faa familiei de Medici. Bunicul lui Giovanni a fost legat de Cosimo de Medici
printr-o prietenie sincer. Acesta l-a ajutat pe Cosimo cu treburile banchare, astfel, familia
Medici a catigat reputaie in Florena. ncepand cu acest moment familia de Medici nu a ncetat
sa-i exprime recunotinta si faa de Giovanni. El a fost ajutat sa-i dezvolte propria afacere de
nego i n acelai timp a primit i o functie important la curtea familiei Medici de a administra
materialele de construcie pentru noile cladiri construite n Florena.
Aceasta este o perioad n care cei de la conducerea oraului nu erau foarte ndragii de
popor, deoarece parea ca ei manifesta o dorin mai mult pentru glorie dect pentru veneraia
divina. Ce ipocrizie, spune Givanni Cavalcanti, de a nruti situaia prin construirea de cldiri
din banii poprului, o acuzaie susinut i mpotriva lui Lorenzo.2 n timp ce Palatul Medici era n
construcie la sfaritul anilor 1440, nr-o noapte cineva a impratiat sange pe culoarul de intrare
al palatului ca semn de revolt mpotriva conducerii.3 n acest context personajul nostru alege s

2
Lorenzo Medici and the Art of Magnificence The Johns Hopkins Symposia in Comparative History, page 46(nota
la randul ei din Cristoforo Landino, quoted in E. B. Fryde, Humanism and Renaissance Historiography (London,
1983), 132 n. 78. )
3
Lorenzo Medici and the Art of Magnificence The Johns Hopkins Symposia in Comparative History (nota la
randul ei din Benedetto Coluccio, quoted in P. Foster, A Study of Lorenzo de Medicis Villa at Poggio
a Caiano, 2 vols. (New York, 1978), 1:526.)
fie de partea celor la putere pentru a-i putea realiza un nume printre oamenii importani ai
Florenei.
n 1447 varianta artistic a lui Verrocchio de mpodobire a mormntului Cardinalului
Niccol Forteguerri (Figura 1) a fost ales de Lorenzo n favoarea celei facute de Piero del
Pollaiulo4. Cu aceast ocazie, Verrocchio a devenit sculptorul favorit al lui Lorenzo i implicit i
al personajului nostrum, Givanni di Stefano Raggi. Giovanni a fost impresionat de lucrarea in
marmur facut de Verrocchio cardinalului i ii plaseaz standardele in concordan cu
valorarea acestei lucrri. De asemenea lucrearea lui Verocchio Christ and Saint Thomas
(Florena, Orsanmichele) reprezinta un alt exmplu al iscusinei sculptorului. Sursele relateaz c
Verrocchio i-a devotat mai mult de 10 ani din via pentru relizarea acestui monument (1468-
1483) 5.
Antonio di Puccio Pucci face parte dintr-o familie de rangul importanei Medici nca din
timpul lui Cosimo de Medici. n lucrarea lui Antonio and Piero del Pollaiolo: The Martydrom of
Saint Sebastian (Figura 2 ) arat simpatia sa pentru judecata lui Lorenzo n ceea ce privete
preferinele sale estetice. Includerea discret a emblemei Medici in fundalul picturii reprezint o
aliana ntre familii. Aceast lucrare avea rolul de a mpodobi capela funerar a familiei Pucci din
biserica Santissima Annuniziata. O astfel de legatur l leaga i pe Giovanni de familia Medici,
iar inteniile sale in materie de art vizual se inspir n parte i din menatlitatea familiei Pucci. 6
Basillica Santa Maria del Santo Spirito (Figura 3) este o biseric n Florena cu o
arhitectur renascentist. n secolul al XIV-lea biserica a fost asociat cu micarea umanist din
Florena. Un grup condus de Bocaccio se intalnete aici ntre anii 1360 si 1370. Alte grupuri care
frecventeaz aceasta locaie i au ca membrii pe Leonardo Bruni sau Niccolo de Niccoli, asociat
al lui Cosimo de Medici. Biserica sufer o reconstructie in 1430 sub supravegherea lui
Brunelleschi. n martie 1471 a izbucnit un incendiu n biserica veche din cauza unor artificii care
aveau scopul de a-l amuza pe ducele Galeazzo Maria Sforza, dei acesta nu a ajuns la
manifestare. Un contemporan al vremii relateaz ca toate altarele au fost distruse7. Familiile
nstarite din Florena au considerat ca acesta este un moment oportun pentru a comanda o
nlocuire a loclui capelei originale care a fost distrus cu unul mai aproape de altar de exemplu.

4
Lorenzo Medici and the Art of Magnificence The Johns Hopkins Symposia in Comparative History, page 1
5
Reniassance Florence The Art of the 1470s Patricia Lee Rubin and Alison Wright, page 19
6
Reniassance Florence The Art of the 1470s Patricia Lee Rubin and Alison Wright, page 25
7
Reniassance Florence The Art of the 1470s Patricia Lee Rubin and Alison Wright, page 28
Giovanni di Stefano Raggi nu este pasiv la aceasta ntamplare i reuete odat cu reconstrucia
bisericii s-i rezerve un loc pentru capela funerar in biserica Santo Sprito.
Giovanni i angajeaz ca sculptori i pictori pe Andrea del Verrochio, Matteo di Iacopo
(ajutorul lui Verrocchio n lucrarea Christ and Saint Thomas8 ) i Domenico Ghirlandaio. Pentru
partea vizual care ine de pictur, Giovanni alege ca tem pentru fresce un ciclu care
portetizeaz viaa Fecioarei Maria. De fapt acesta este i motivul pentru care Giovanni l
angajeaz pe Ghirlandaio pentru aceasta lucrare. Vznd fresca facut de Ghirlandaio pentru
capela Tarnabuoni , Giovanni este impresionat si hotrate sa foloseasc aceasta tem i pentru
capela familiei sale. Acest lucru se produce in contextul in care Giovanni are o mentalitate
diferit in ceea ce le privete pe femeile implicate n familia sa. Acest comportament se poate
spune c seaman ntr-o anumit masur cu cel al lui Tarnabuoni. El obine permisiunea ca n
biserica dominican Santa Maria Novella s o ngroape pe cumnata sa Giovanna Albizzi
Tarnabuoni, care a murit la naterea nepotului su9.
Un alt element important de menionat n legtur cu capela lui Giovanni este c unele
portrete ale personajelor din fresc iau infaiarea membrilor familiei Stefano Raggi. De
exemplu, pentru Giovanni este important ca posteritatea sa nu-i aduc aminte cu indiferena de
soia sa, care pentru el a reprezentat un model de virtute. Ca urmare, Giovanni impune lui
Ghirlandaio s includ nfaiarea soiei sale n scene precum Naterea Fecioarei Maria sau
Maria si Elisabeta.
Giovanni nu ramane indiferent la ajutorul familiei Medici i ii exprim recunotina ntr-
un fel asemantor lui Antonio Pucci. El hotarase s includ subtil stema familiei Medici n mai
multe locuri din fundalul episoadelor din fresc.
Monumentul mormtului funerar va fi realizat din marmur Istrian sau piatr roie
Veronese. Giovanni vrea s se impun posteritaii printr-un mormnt deloc modest. Locul de
veci al lui Giovanni se va asemana vizual cu cel al lui Piero and Giovanni de' Medici (Figura 4)
care a fost realizat tot de Verrocchio. n plus, Giovanni vrea pentru mormntul sau un basorelief
n care este reprezentat ntr-un mod figuratv desparirea sufletului de legturile pmnteti ale
trupului. Personajele fiind inspirate din periada clasic a Romei. Acest basorelief are ca referin

8
Lorenzo de Medici and the Art of Magnificence- The John Hopkins Symposia in Comparative History, page 69
9
Art in Renaissance Italy 1350-1500 - Evelyn Welch, page 195
lucrarea facut de de Michelozoo di Bartolomeo: Relief from the Tomb.10(Figura 5) Tot n planul
grandios de realizare a mormntului, Giovanni vrea s includ i partea sculptural numit
gisant, care ilustreaz persoana deja decedat n momentul care precede pe cel al ngroparii
propriu zise. Cu alte cuvinte, sculptura l ntruchipeaza pe decedat asezat pe pernele i panza cu
care a fost purtat prin ora nainte de ceremonia nmormantarii. Giovanni comand sculptorilor
sa-l ntruchipeze cu minile mpreunate pentru rugciune.
Giovanni este contient c o capel ca a sa va genera atitudini contradictorii. Pe de o
parte, o nmormantare grandioas, ca la carte este crucial n vederea mentalitii sale de a lsa
urmailor un exemplu de virtute. Pe de alt parte, se tie c o bucat de marmura scump nu este
absolut necesar pentru salvarea sufletului su. Exist dezbateri inute de preoi, teologi sau
scriitori precum Boccaccio n secolul contemporan lui Giovanni care discut aceste aspecte.11
Leonardo Bruni este de parere c o personalitate ncrezatoare n gloria sa nu are nevoie
de un mormnt fcut doar pentru el, deoarece faima creat n timpul vietii ajunge posteritii
pentru a-i aminti de faptele sale. n ce masur poate ajuta un mormnt unui om intelept? Se
ntreaba Bruni. Dar exist i un contra argument exprimat de Niccolo Acciaiuoli. mi doresc ca
n viitor capela mea funerar s rmn perfecttiu c restul motenirii mele va rmne celor
care mi vor urmadoar aceasta ncapere cu toate podoabele ei va fi a mea pentru totdeauna
sufletul este nemuritor, iar sufletul meu se va bucura ntru ea.12 Modul de gndire al lui
Giovanni di Stefanno Raggi tinde desigur sa fie de accord cu a doua opinie, dar ncerca sa o
combata pe prima prin cuvintele spuse de Giovanni Pontano care a remarcat ca aceste sepulcre,
care au fost fcute sacre de strmoi, au puterea de a ne ndemna la virtute si glorie, mai ales
cnd sunt dedicate oamenilor vrednici. 13

10
Art in Renaissance Italy 1350-1500 - Evelyn Welch, page 192
11
Art in Renaissance Italy 1350-1500 - Evelyn Welch, page 191
12
Art in Renaissance Italy 1350-1500 - Evelyn Welch, page 192
13
Art in Renaissance Italy 1350-1500 - Evelyn Welch, page 193
Figura 1: Figura 2:

Figura 3:
Figura 4:

Figura 5: