Recunoasterea

veniturilor

Mirela Paunescu
Lector. univ.dr.
Auditor
 Cuprinsul acestei prezentari
1. Trecere in revista nouta: aduse de O
1802/2014
2. Prezentarea catorva exemple mai
provocatoare
3. In cateva cuvinte: modicari propuse la
nivel interna:onal IFRS 15 Venituri
 O 1802/2014 pct 19
Veniturile constituie creteri ale beneficiilor
economice nregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub form de intrri sau creteri ale
Deni:a activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele
dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor;

n contul de profit i pierdere se face atunci cnd

se poate evalua n mod credibil o cretere a
beneficiilor economice viitoare legate de creterea
valorii unui activ sau de scderea valorii unei datorii.
Recunoasterea Recunoaterea veniturilor se realizeaz simultan cu
recunoaterea creterii de active sau reducerii
datoriilor
 Venituri

Veniturile din activiti

curente (orice activiti Vnzri, prestri de
desfurate de ca servicii, comisioane,
parte integrant a redevene, chirii,
Se includ att obiectului de subvenii, dobnzi,
sumele sau valorile activitate, precum i dividende
ncasate sau de activitile conexe )
ncasat n nume
propriu din activiti
curente, ct i Ctigurile sunt creteri n contul de profit i
ctigurile din orice ale beneficiilor economice pierdere, ctigurile sunt
alte surse care pot aprea sau nu prezentate, de regul, la
ca rezultat din activitatea valoarea net, exclusiv
curent, dar nu difer ca cheltuielile aferente, la
natur de veniturile din elementul "Alte venituri
aceast activitate din exploatare"

Au disparut Veniturile extraordinare !

 Intermediere
Sumele colectate de o entitate n numele
unor tere pri, inclusiv n cazul contractelor
de agent, comision sau mandat comercial
ncheiate potrivit legii, nu reprezint venit din
activitatea curent, chiar dac din punct de
vedere al taxei pe valoarea adugat
persoanele care acioneaz n nume propriu
sunt considerate cumprtori revnztori. n
aceast situaie, veniturile din activitatea
curent sunt reprezentate de comisioanele
cuvenite.
 Exemplu
O consigna:e primeste bunuri in consigna:e
si le vinde pastrand 10% din pretul de vanzare
al bunurilor
O societate care intermediaza O societate
intermediaza vanzari de arme pentru MAPN in
tarile arabe, percepand un comision de 10%.
O agen:e de turism vinde pachete turis:ce
clien:lor, persoane zice, re:nand 10% din
valoarea pachetului din suma pla:ta hotelului
 Exemplu
Uneori poate mai complicat sa determini
daca e vanzare in comision sau in nume
propriu.
Analiza trebuie sa vizeze cine-si asuma
urmatoarele riscuri:
1. Riscul de neplata
2. Riscul de depreciere a marfurilor nevandute
3. Riscurile pe perioada transportului
 Exemplu
O societate organizeaza in numele clien:lor
sai diverse evenimente de marke:ng. Clientul
stabileste caracteris:cile generale ale
evenimentului si aproba cheltuielile cu
condi:a incadrarii intr-un anumit buget.
Comisionul agen:ei de publicitate este de 10%
din bugetul total aprobat. Toate facturile vin
in numele agen:ei si apoi sumele se
refactureaza catre client.
 Stabilirea valorii venitului
Suma veniturilor rezultate dintro
tranzacie este determinat, de obicei,
printrun acord ntre vnztorul i
cumprtorul/utilizatorul activului, innd
cont de suma oricror reduceri comerciale.
 Principiul prudentei
Activele i veniturile nu trebuie s fie
supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile,
subevaluate.
Totui, exercitarea prudenei nu permite, de
exemplu, constituirea de provizioane
excesive, subevaluarea deliberat a activelor
sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberat a datoriilor sau cheltuielilor,
deoarece situaiile financiare nu ar mai fi
neutre i nu ar mai avea calitatea de a fi
credibile.
Reducerile comerciale ulterioare
Reducerile comerciale acordate ulterior
facturrii, indiferent de perioada la care se
refer, se evideniaz distinct n contabilitate
(contul 709 "Reduceri comerciale acordate"),
pe seama conturilor de teri.
Atunci cnd vnzarea de produse i
acordarea reducerii comerciale sunt tratate
mpreun, reducerile comerciale acordate
ulterior facturrii ajusteaz veniturile din
vnzare.
 Exemplu
O societate incheie cu un client un contract conform
caruia preturile de vanzare sunt stabilite pe transe:
daca se vand pana in 1,000 de produse pretul este de
10 lei. Daca se vand intre 1,001 si 5,000 produse
pretul este 9 lei si daca se vand peste 5,000 de produse
pretul este de 8 lei.
In momentul in care s-a depasit un prag:
1. Varianta 1: noul pret u:lizat este cel mai mic, pentru
can:tatea ce depaseste pragul
2. Varianta 2: noul pret u:lizat este cel mai mic, in plus
se mai si acorda reducere pentru can:tatea deja
facturata
 Varia:a stocurilor de produse
nite
Variaia stocurilor de produse finite i n curs de
execuie pe parcursul perioadei reprezint o corecie
a cheltuielilor de producie pentru a reflecta faptul c
fie producia a majorat nivelul stocurilor, fie vnzrile
suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile aferente costului produciei n curs de
execuie se nscriu, alturi de celelalte venituri, n
contul de profit i pierdere, cu semnul plus (sold
creditor) sau minus (sold debitor).

Despre utilizarea contului 711

 Exemplu
O societate ob:ne la sfarsitul perioadei
produse nite pentru care a inregistrat
urmatoarele costuri: salarii si contribu:i
100,000 lei + 30%, materii prime -50,000 lei,
amor:zare 20,000 lei din care 10,000 lei se
refera la produc:e, etc. Anul urmator se vand
30% din produsele nite existente in stoc.
Programe de delizare a clienilor

Daca se pot urmari

anumite informa7i Recunoastere ca
despre programul de venit amanat
Presupun delizare
acordarea de
puncte cadou
clientilor. Recunoastere ca si
Daca nu se pot
cheltuieli cu
urmari aceste
provizioanele pentru
informa7i
riscuri si cheltuieli
 Programe de delizare a clienilor
Punctele cadou pot fi utilizate pentru a achiziiona bunuri sau servicii
gratuite sau cu pre redus, eventual cu indeplinirea de condiii suplimentare.
Daca programul de fidelizare permite cunoaterea, n orice moment, a
informaiilor privind valoarea punctelor cadou acordate, termenele la care
expir valabilitatea acestora, valoarea punctelor cadou onorate i valoarea
punctelor cadou existente, ce urmeaz a fi onorate n perioada urmtoare,
entitatea contabilizeaz punctele cadou pe seama contului 472 "Venituri
nregistrate n avans"
Suma corespunztoare punctelor cadou se recunoate drept venit n
momentul n care entitatea i ndeplinete obligaia de a furniza premiile
sau la expirarea perioadei n cadrul creia clienii pot utiliza punctele cadou.
Dac se estimeaz c nivelul cheltuielilor necesare ndeplinirii obligaiei de
a furniza premiile depete contravaloarea primit sau de primit pentru
acestea, la data la care clientul le rscumpr, pentru diferena aferent
entitatea nregistreaz n contabilitate un provizion.
Programe de delizare a clienilor
n situaia n care entitatea nu dispune de un
sistem de eviden a punctelor cadou, care s
permit cunoaterea informaiilor menionate
anterior sau n cazul n care entitatea practic alte
sisteme de fidelizare a clienilor, cum ar fi cupoane
valorice, tichete, aceasta nregistreaz venituri
curente n clasa 7 "Conturi de venituri" pentru
suma total i, concomitent, un provizion aferent
costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea
obligaiilor asumate.

Impact fiscal!
 Exemplu
O societate acorda, la achizi:a de produse in suma mai
mare de 100 de lei puncte cadou. Pentru a primi punctele
cadou, clientul trebuie sa aiba un card de delitate,
personalizat, nominal. Punctele cadou expira in ordinea
vechimii dupa 90 de zile. Pentru ecare 10 lei cheltui: se
primeste 1 punct cadou. Pentru ecare punct cadou u:lizat
de client se reduce pretul cu 5 lei. Nu se pot u:liza punctele
cadou decat daca sunt in numar de minim 20 si daca bonul
de casa inaintea aplicarii punctelor depaseste 300 de lei.
Valoarea es:mata a unui punct cadou este de 2 lei.
Un client a achizi:onat de 300 de lei produse si primeste
puncte cadou. Care este inregistrarea contabila ?
Dar ulterior, cand isi foloseste punctele?
 Venituri din cedarea :tlurilor de
valoare
Pe seama veniturilor se
La vnzarea nregistreaz preul de
imobilizrilor vnzare al acestora
financiare

Pe seama veniturilor se
La vnzarea nregistreaz ctigul rezultat
investiiilor pe din vnzarea acestora ( pe
seama cheltuielilor se
termen scurt inregistreaza pierderea)
 Modicari O 1802/2014 Titluri
gratuite
O 1802/2014 O 3055/2009
Aciunile i alte imobilizri Valoarea imobilizarilor primite fr plat
financiare primite fr plat se se inregistreaza pe seama rezervelor
evideniaz n conturile de ac7ve i ( cont 1068 Alte rezerve).
venituri (contul 768 "Alte venituri Valoarea inves::ilor pe termen scurt
nanciare"). primite fr plat se inregistreaza pe
Contravaloarea aciunilor pe termen seama veniturilor nanciare (contul 768
scurt primite fr plat se nregistreaz "Alte venituri nanciare")
n contrapar:d cu contul 768 "Alte
venituri nanciare".
Sumele care, conform O 3.055/2009,
au fost reectate n contul 106 "Rezerve",
se reiau la venituri (contul 768 "Alte
venituri nanciare") la data scoaterii din
eviden a respec:velor :tluri.
 Par:cipare la capitalul altei societa:
Diferena dintre O 1802/2014 O 3055/2009
valoarea imobilizarilor financiare Pe seama veniturilor Cont 106
primite i valoarea neamortizata a financiare - cont 768 Rezerve
imobilizarilor care au constituit obiectul "Alte venituri
participrii n natur la capitalul altor financiare
entiti se recunoaste

diferena dintre valoarea Pe seama veniturilor Nu existau

participaiilor primite ca urmare a financiare - contul 768 prevederi
participrii cu active pe termen scurt "Alte venituri
(creane) i valoarea activelor care fac financiare"), la data
obiectul participaiei se recunoaste dobndirii acelor
titluri.
valoarea titlurilor primite ca urmare a Pe seama veniturilor 758 Alte
participrii cu mrfuri la capitalul altor din exploatare (contul venituri din
entiti i valoarea mrfurilor, la data 758 "Alte venituri din exploatare
dobndirii acelor titluri se recunoaste exploatare")
 Dispozi:i tranzitorii
Sumele care, conform O 3.055/2009, au
fost reflectate n contul 106 "Rezerve
reprezenand diferenta intre imobilizarilor
financiare primite i valoarea neamortizata
a imobilizarilor care au constituit obiectul
participrii n natur la capitalul altor
entit , se reiau la venituri (contul 768
"Alte venituri financiare") la data scoaterii
din eviden a respectivelor titluri.
 Venituri din vnzri de bunuri
n contabilitate, veniturile din vnzri de bunuri se nregistreaz n
momentul predri bunurilor ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza
facturii sau n alte condiii prevzute n contract, care atest
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, ctre
clieni.
Veniturile din vnzarea bunurilor se recunosc n momentul n care
sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a) entitatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele
semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi
fcuto, n mod normal, n cazul deinerii n proprietate a acestora i
nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor;
c) mrimea veniturilor poate fi evaluat n mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie
generate ctre entitate; i
e) costurile tranzaciei pot fi evaluate n mod credibil.
 Ra:onament profesional
Cand s-au transferat cumprtorului riscurile i
avantajele semnificative aferente dreptului de
proprietate asupra bunurilor?
De regula, transferul riscurilor i avantajelor aferente
dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului
legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor n
posesia cumprtorului.
Alteori, transferul riscurilor i avantajelor aferente
dreptului de proprietate apare ntrun moment diferit
de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de
cel al trecerii bunurilor n posesia cumprtorului.
Dac o entitate pstreaz doar un risc nesemnificativ
aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacia
reprezint o vnzare i veniturile sunt recunoscute.
 Exemple
Recunoasterea la vanzarea cu plata in rate:
Vand un televizor dar incasez venitul in 12
luni. Pretul cash ar fost de 900 lei. Ratele
lunare sunt de 1,020 lei.
Cum recunosc venitul ?
 Clauza de retur
Entitatea pstreaz doar un risc
nesemnificativ aferent dreptului de
proprietate atunci cand ofera o clauz de
returnare a banilor n cazul n care clientul nu
este satisfcut.
Veniturile sunt recunoscute n momentul
vnzrii, presupunnduse c vnztorul
poate estima n mod fiabil retururile viitoare i
poate recunoate un provizion aferent
retururilor pe baza experienei anterioare i a
altor factori relevani
 Exemplu
Conform legii, societatea are obliga:a de a
schimba produsul in termen de 30 de zile daca se
dovesc anumite defecte de calitate.
Conform ofertei proprii, societatea si-a asumat
obliga:a de a returna banii clien:lor
nemultumi:, daca produsul este in buna stare de
func:onare ( cu excep:a anumitor produse) si
returul se face in maxim 30 de zile de la vanzare.
5% din clien: returneaza de regula bunurile.
Vanzarile lunii decembrie sunt de 100,000 lei.
 Recunoasterea veniturilor
Promisiune de
Nu se recunoaste venitul
vanzare

Testare de Atunci cand expira perioada de testare

conformitate sau la data acceptarii bunurilor

Stocuri la dispozi:a La data la care clientul scoate bunurile

clientului din depozit.

La data la care bunurile sunt livrate de

Consigna:e consignatar clienilor si
 Venituri din prestarea de servicii
Prestarea de servicii cuprinde inclusiv
executarea de lucrri i orice alte operaiuni
care nu pot fi considerate livrri de bunuri.
Veniturile din prestri de servicii se
nregistreaz n contabilitate pe msura
efecturii acestora.
Stadiul de execuie al lucrrii se determin pe
baz de situaii de lucrri care nsoesc
facturile, proceseverbale de recepie sau
alte documente care atest stadiul realizrii i
recepia serviciilor prestate.
 Lucrari de construc:e
n cazul lucrrilor de construcii, recunoaterea
veniturilor se face pe baza actului de recepie
semnat de beneficiar, prin care se certific faptul
c executantul ia ndeplinit obligaiile n
conformitate cu prevederile contractului i ale
documentaiei de execuie.
Contravaloarea lucrrilor nerecepionate de
beneficiar pn la sfritul perioadei se
evideniaz la cost, n contul 332 "Servicii n curs
de execuie", pe seama contului 712 "Venituri
aferente costurilor serviciilor n curs de execuie".
 Exemplu
O societate construieste casute din caramida. Conform
contractului se incaseaza de la client un avams de
10,000 lei ( 10% din pretul nal). La data la care e
turnata funda:a se considera construc:a terminata
15% si se preda clientului. La data la care e primul etaj
acoperit la rosu se considera a doua etapa incheiata
( inca 25%), al doilea etaj cu acoperisul a treia etapa
( inca 25%) si la momentul in care e gata la cheie
ul:ma etapa e considerata nisata. La sfarsitul ecarei
etape se semneaza cu clientul un act de recep:e
par:ala. Dupa primul etaj se mai incaseaza inca 40%,
dupa al doilea etaj inca 30% si restul de 20% la data
semnarii procesului nal de recep:e.
 Servicii ulterioare
n cazul n care preul de vnzare include o
valoare distinct, specificat contractual,
destinat prestrii ulterioare de servicii (de
exemplu, asistena tehnic i perfecionarea
produsului dup vnzarea unui program
informatic), acea sum este amnat (contul
472 "Venituri nregistrate n avans") i
recunoscut ca venit pe parcursul perioadei
n care se presteaz serviciile, dar nu mai
trziu de ncheierea perioadei pentru care a
fost contractat prestarea ulterioar de
servicii.
 Exemplu
O societate vinde un cuptor. Conform legii,
daca in termen de 1 an produsul se strica,
vanzatorul va asigura gra:s repara:ile.
O societate vinde un aragaz. Conform legii,
garan:a obligatorie este de 2 ani. Op:onal se
poate achizi:ona si o garan:e ex:nsa pentru
inca un an pentru suma de 100 lei. Cand si
cum se recunosc veniturile?
 Exemplu
O societate vinde o licenta de u:lizare program
informa:c pentru contabilitate. Conform
contractului, se asigura gratuit asistenta tehnica
:mp de 1 an pentru salaria:i ce vor u:liza
programul precum si 20 de ore de training cu
obliga:a no:carii de catre client a perioadei in
care doreste acest curs de prega:re.
Tot in urma ofertei, :mp de 6 luni se asigura
servicii de consultanta pe taxe gratuit.
Cum se recunosc veniturile?
Venituri din redevene, chirii, dobnzi
i dividende
Veniturile din se recunosc periodic, n mod proporional,
pe msura generrii venitului respectiv, pe
dobnzi baza contabilitii de angajamente

Veniturile din
se recunosc pe baza contabilitii de
redevene i angajamente, conform contractului
chirii

Veniturile din se recunosc atunci cnd este stabilit dreptul

dividende acionarului de a le ncasa
 S:mulente
Toate stimulentele acordate pentru ncheierea unui
contract de leasing operaional nou sau rennoit
trebuie recunoscute drept parte integrant din
valoarea net a contraprestaiei convenite pentru
utilizarea activului n regim de leasing, indiferent de
natura stimulentului, de forma sau de momentul n
care se face plata.
Locatorul trebuie s recunoasc valoarea agregat
a costului stimulentelor drept o diminuare a venitului
din leasing pe durata contractului de leasing, pe o
baz liniar, cu excepia cazului n care o alt baz
sistematic este reprezentativ pentru ealonarea n
timp a beneficiului activului n sistem de leasing.
 Exemple
1. O societate investeste in obliga:uni cu cupon 0.
Concrect, cumpara pe 1 ianuarie 2014 o obliga:une pe
care plateste 10,000 lei si pe care va primi pe 31
decembrie 2016 suma de 12,100 lei.
Un hotel inchiriaza camere cu 240 lei /noapte. Daca un
client cumpara 5 nop: o primeste pe a sasea gratuit.
O societate rent-a-car oferta doamnelor un real-deal.
La ecare masina rosie inchiriata se platesc primele 5
luni ( 1,200 lei) si a sasea luna este gratuita.
 Exemple
O societate are :tluri de par:cipa:e la liala
sa. Pe 31 mar:e AGA lialei decide sa
repar:zeze dividende dintre care societa:i I se
cuvin 80,000 lei. Pe 1 iunie se incaseaza
dividendele in valoare bruta de 80,000 lei.
Cand se recunosc veniturile?

 Exemplu
O societate inchiriaza tonomate de cafea.
Pentru a-si mo:va clien:i sa renunte la
aparatele concurentei se ofera sa plateasca
eventualele penalita: datorate de aces:a
celorlal: furnizori. Un client semneaza un
contract de inchiriere pe 2 ani ( chirie de 1,000
lei / luna) si ca atare, societatea suporta
penalita:le datorate de acesta pentru
intreruperea vechiului contract semnat cu
societatea concurenta, in suma de 1,200 lei.
 Contabilitatea de angajamente
Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile
aferente exerciiului financiar, indiferent de data
ncasrii veniturilor sau data plii cheltuielilor.
Astfel, se vor evidenia n conturile de venituri i
creanele pentru care nu a fost ntocmit nc
factura (contul 418 "Clieni facturi de ntocmit").
n toate cazurile, nregistrarea n aceste conturi se
efectueaz pe baza documentelor care atest
livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor
(de exemplu, avize de nsoire a mrfii, situaii de
lucrri etc.).
 Exemplu
O societate inchiriaza un spa:u. Conform
contractului, chiria se factureaza semestrial pe
1 februarie si 1 iulie ( 6,000 lei / semestru).
Cand se recunosc veniturile?
O societate are ca poli:ca intocmirea facturii
pe data de 15 luna viitoare. Pentru livrarile din
decembrie, facturate in ianuarie, cand se
recunosc veniturile ?
 Accruals / Sume angajate
Dobnzile de pltit i cele de ncasat, aferente
exerciiului financiar n curs, se nregistreaz la
cheltuieli financiare sau venituri financiare, dup caz.
n baza contabilitii de angajamente, entitile trebuie
s evidenieze n contabilitate toate veniturile i
cheltuielile, respectiv creanele i datoriile rezultate ca
urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
n conturile de furnizori i clieni se evideniaz distinct
datoriile, respectiv creanele din penaliti stabilite
conform clauzelor contractuale, despgubiri datorate
pentru contracte ntrerupte nainte de termen i alte
elemente de natur similar.
 Compensari si schimburi
Orice compensare ntre elementele de active i
datorii sau ntre elementele de venituri i
cheltuieli este interzis.
n cazul schimbului de active, n contabilitate se
evideniaz distinct operaiunea de vnzare/
scoatere din eviden i cea de cumprare/
intrare n eviden, pe baza documentelor
justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor i
cheltuielilor aferente operaiunilor. Tratamentul
contabil este similar i n cazul prestrilor
reciproce de servicii.
Compensare in contul de rezultate
n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri corporale sau
necorporale, sunt evideniate distinct veniturile din vnzare,
cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii
i alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile
sau pierderile care apar odat cu ncetarea utilizrii sau
ieirea unei imobilizri corporale sau necorporale se
determin ca diferen ntre veniturile generate de ieirea
activului i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile
ocazionate de cedarea acestuia, i trebuie prezentate ca
valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de
profit i pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare",
respectiv "Alte cheltuieli de exploatare.
 Compensari primite
n cazul distrugerii totale sau pariale a unor
imobilizri corporale, creanele sau sumele
compensatorii ncasate de la teri, legate de
acestea, precum i achiziionarea sau construcia
ulterioar de active noi sunt operaiuni economice
distincte i trebuie nregistrate ca atare pe baza
documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evideniaz la
momentul constatrii acesteia, iar dreptul de a
ncasa compensaiile se evideniaz pe seama
veniturilor conform contabilitii de angajamente,
n momentul stabilirii acestuia.
 Exemplu
In urma unui accident o masina este distrusa
de tot. Societatea de asigurari va acoperi toata
paguba, dar procesul poate lua pana la 3 luni.
Cum se recunoaste tranzac:a in contabilitate?
 Noutate O 1802/2015
Sumele reprezentnd diferene de natura
veniturilor i cheltuielilor rezultate din
reevaluare trebuie prezentate separat n
contul de profit i pierdere (contul 755
"Venituri din reevaluarea imobilizrilor
corporale", respectiv contul 655 "Cheltuieli
din reevaluarea imobilizrilor corporale",
dup caz).

Anterior, conform O 3055/2009 se utilizau

tot conturile 6813 / 7813
 Evenimente ulterioare
n cazul n care mrfurile returnate se refer la o vnzare
efectuat n exerciiul financiar precedent, corecia se
nregistreaz la data bilanului n contul 418 "Clieni
facturi de ntocmit", respectiv contul 408 "Furnizori
facturi nesosite" i se reflect n situaiile financiare ale
exerciiului pentru care se face raportarea dac sumele
respective se cunosc la data bilanului.
Pentru produse finite se corecteaza conturile
corespunztoare, respectiv 7015 "Venituri din vnzarea
produselor finite", 711 "Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse" i 345 "Produse finite".
 Creanele preluate prin cesionare
Creanele preluate prin cesionare se evideniaz n contabilitate la
costul de achiziie (461 "Debitori diveri" = 462 "Creditori diveri").
Valoarea nominal a creanelor astfel preluate se evideniaz n
afara bilanului (contul 809 "Creane preluate prin cesionare").
n cazul achiziiei unui portofoliu de creane, costul de achiziie se
aloc pentru fiecare crean astfel preluat.
n cazul n care cesionarul recupereaz de la debitorul preluat o
sum mai mare dect costul de achiziie al creanei fa de acesta,
diferena dintre suma ncasat i costul de achiziie se nregistreaz
la venituri (contul 758 "Alte venituri din exploatare"/analitic distinct)
la data ncasrii.
 Subven:i (subsidii, alocaii,
prime sau transferuri)
Subvenii Se nregistreaz ca subvenii pentru
investiii i se recunosc n bilan ca venit
amnat (contul 475 "Subvenii pentru
aferente investiii"). Venitul amnat se nregistreaz
ca venit curent n CPP pe msura

activelor
nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau
la casarea ori cedarea activelor

Depinde de la caz la caz, ca

Subvenii
aferente
regula
generala
veniturile
se

recunosc
sistema:c
si
se

veniturilor
coreleaza
cu
cheltuielile

aferente

 Subvenii aferente activelor



Entitatea beneficiar trebuie s cumpere,
s construiasc sau s achiziioneze
active imobilizate
Pot fi primite cash sau prin transfer de
active propriu zise ( caz in care activul se
recunoaste la valoarea sa justa)
Tot la subventii pentru investitii se
contabilizeaza si plusurile la inventar sau
donatiile
Subveniile
legate
de
terenuri
si
cladiri

Daca subveniile legate de terenuri impun
ndeplinirea anumitor obligaii, acestea se
recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor n
care sunt suportate costurile ndeplinirii
respectivelor obligaii.
n cazul activelor imobilizate pentru care sau
primit subvenii i care au fcut obiectul unei
cedri pariale, la scoaterea din eviden a
acestora subvenia aferent prii cedate se
transfer la venituri, corespunztor valorii
contabile a terenurilor, respectiv a cldirilor,
scoase din eviden.
 Exemplu

O subvenie pentru teren -condiionat de
construirea unei cldiri pe terenul
respectiv. n acest caz, subvenia se
recunoate n contul de profit i pierdere
pe parcursul duratei de via a cldirii.
Exemplu de rambursare subventii.
 Subven:i
aferente
veniturilor

Subven7i
care
acopera
cheltuieli
Subven7i

legate de activitatea de
producie sau prestri de
servicii

Se recunosc, pe o baz Recunoaterea acestora pe
sistematic, drept venituri ale seama veniturilor se efectueaz
perioadelor corespunztoare concomitent cu recunoaterea
cheltuielilor aferente pe care cheltuielilor a cror contravaloare
aceste subvenii urmeaz s le urmeaz a fi acoperit din aceste
compenseze. subvenii.
Daca subveniile sunt aferente
unor cheltuieli care nu au fost nc
efectuate, subveniile primite nu
reprezint venituri ale acelei
perioade curente
 Subven:i
Subventii care presupun
indeplinirea unei conditii
O subvenie guvernamental
acordat n scopul oferirii de ajutor
financiar imediat unei entiti se
recunoatere n contul de profit i
pierdere are loc n perioada n
care entitatea ndeplinete
condiiile pentru primirea
subveniei.
Subventii care nu presupun
indeplinirea unei conditii
O subvenie guvernamental care
urmeaz a fi primit drept
compensaie pentru cheltuieli sau
pierderi deja suportate sau n
sensul acordrii unui ajutor
financiar imediat entitii, fr a
exista costuri viitoare aferente,
trebuie recunoscut n contul de
profit i pierdere n perioada n
care devine crean ( cand
indeplineste societatea conditiile
de primire).
 Recunoastere

1.
en:tatea
va
respecta
condiiile

Subveniile nu
trebuie impuse
de
acordarea
lor;
i


recunoscute pn cnd nu 2.
subveniile
vor

primite.

exist suficient siguran
c:

Doar primirea unei Am primit banii dar nu cred ca voi

subvenii nu furnizeaz ea respecta clauzele => nu recunosc
nsi dovezi concludente Am primit banii dar la un moment dat e
c toate condiiile ataate clar ca va trebui sa res:tui => nu mai
acordrii subveniei au fost recunosc & fac provizion daca e necesar
sau vor fi ndeplinite
 Res:tuire de subven:i
Res:tuirea unei subvenii referitoare la un ac:v
Se nregistreaz prin reducerea soldului venitului amnat cu suma
rambursabil

Restituirea unei subvenii aferente veniturilor

Dac exist venituri amnate acestea Dac NU exist venituri amnate - pe
se reduc seama cheltuielilor

n msura n care suma rambursat depete venitul amnat sau

dac nu exist un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea
integral restituit, se recunoate imediat ca o cheltuial
 Prezentari in situa:ile nanciare
n cadrul subveniilor se reflect distinct subvenii
guvernamentale; mprumuturi nerambursabile cu caracter de
subvenii; alte sume primite cu caracter de subvenii
Veniturile din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri
nete se prezint n contul de profit i pierdere ca parte a cifrei
de afaceri nete, iar celelalte venituri din subvenii se prezint
n contul de profit i pierdere ca o corecie a cheltuielilor
pentru care au fost acordate sau ca elemente de venituri.
Se prezint n notele explicative informaii referitoare la
subveniile primite, destinaia acestora i elementele care
justific ndeplinirea condiiilor necesare pentru acordarea
subveniilor.
 Contabilitatea proiectelor nanate
din subvenii
Se ine distinct evidenta pe fiecare proiect, surs de finanare,
potrivit contractelor ncheiate, fr a se ntocmi situaii financiare
anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.

Din punctul de vedere al contului de profit i pierdere:

n cursul fiecrei luni se evideniaz cheltuielile dup natura lor;
la sfritul lunii se evideniaz la venituri subveniile
corespunztoare cheltuielilor efectuate;
 Contabilitatea proiectelor nanate
din subvenii
Din punctul de vedere al bilanului:
creana din subvenii se recunoate n
coresponden cu veniturile din subvenii, dac au
fost efectuate cheltuielile suportate din aceste
subvenii, sau pe seama veniturilor amnate, dac
aceste cheltuieli nu au fost efectuate nc;
periodic, odat cu cererea de rambursare a
contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza
altor documente prin care se stabilesc i se
aprob sumele cuvenite, se procedeaz la
regularizarea sumelor nregistrate drept crean
din subvenii.
 Cazuri speciale
Entitile care primesc active de la clienii lor,
sub form de imobilizri corporale sau
numerar care are ca destinaie achiziia sau
construirea de imobilizri corporale, pentru a
i conecta la o reea de electricitate, gaze, ap
sau pentru a le furniza accesul continuu la
anumite bunuri sau servicii, potrivit legii,
evideniaz datoria corespunztoare valorii
activelor respective ca venit amnat n contul
478 "Venituri n avans aferente activelor
primite prin transfer de la clieni"
 IFRS 15
Recunoasterea veniturilor

Impact semnica:v

www.iasb.org
Revista prac:ci de audit - 2015
Etape de recunoastere a venitului

PAS 1: Iden7carea PAS 2: Iden7carea PAS 3:

contractului cu obliga7ilor de Determinarea
clientul. performanta separate pretului tranzac7ei
din contract

PAS 4: Alocarea pretului PAS 5: Recunoasterea

tranzac7ei pe obliga7ile veniturilor pe masura ce
de performanta separate en7tatea sa7face condi7ile de
din contract performanta.

63