Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
LIMBA ROMANA
ACTUALA
0 GRAMATICA, A GRESELILOR"
E DITURA
SOCEC & Co., S. A. R.
B UCURESTI
www.dacoromanica.ro
IORGU IORDAN
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
LIMBA ROMANA
ACTUAL A
0 GRAMATICA A GRESELILOR"
EDITURA
SOCEC & Co., S. A. R.
BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA INTAI.
Aceastcl carte urmeire$te un stop indoit. Unul, strict $tiinti-
fic: descrierea $i explicarea inovatiilor, adicei a abaterilor dela
uzul traditional, pe care le prezintd limba noastrei in momentul de
fates. Celeila lt, practic sau, data vreti, didactic: sei serveastei, in
cazuri dificile, drept calduzei tuturor acelora care nu se pot decide
singuri pentru forma gramaticalcl, expresia sau constructia soco-
tite, de obiceiu, corecte. Mi -am dat toatei, osteneala sei conciliez, ira
mod convenabil pentru... ambele parti, (ca sei nu zic tabere! ), aceste
cloud scopuri, care s'ar peirea ca mem in directii opuse. Dacei am
izbutit on nu, reimine sa judece cititorii.
Cred de datoria mea sa multumesc si pe aceasta tale insti-
tutiilor cu sprijinul ceirora am putut Lipari olucrare ateit de volu-
minoaseg: Casei $coalelor $i Faculteitii de Litere din Iasi, care au
binevoit sa achite anticipat un num'Cir de exemplare (prima pentru
80.000 lei, a doua pentru 50.000 lei).
Iorgu Iordan.
Iasi, 23 Aprilie 1943.
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA A DOUA.
Prima editie a acestei ccirti s'a epuizat in mai putin dc un
an. Faptul dovedeste cei nit numai specialistii, ci si, mai ales,
oamenii de cultura au apreciat-o dupei caviintei. Datoritei intele-
gerii pe care editura Socec o manifests pentru lucreirile de inte-
res general, indiferent de specialitate, poate apiirea scum o noun
editie. N'am introdus nicio modificare esentialei, intru cat princi-
piile si problemele de ordin teoretic roman aceleasi. As fi putut
acleiuga ceva mai mult material nou, dar a trebuit set' tin seamy
de greuteitile cu' care arta tipografic6 are pretutindeni de luptat.
Afars de aceasta, numai cantitativ cartea ar fi avut, poate, de
castigat prin utilizarea unor fapte lingvistice inexistente in prima
editie. Sper astfel ca si subt nova ei forma lucrarea mea va in-
teresa pe toti cei ce vor sa afle un reisp-uns la numeroasele cliestii
pe care le punelimba romans in momentul de fats.
Iorgu Jordan.
Bucure0,i, 27 Decemvrie 1947.
www.dacoromanica.ro
L1STA A BRE VIATIILOR.
A. CARTI.
Act = I. Peitz, Actele vorbeste", Bucuresti (faro. an).
ALR = Atlasul linguistic roman, publicat de Muzeul limbii romane din
Cluj, Cluj 1938 urm.
ALRM = Micul atlas linguistic roman, Cluj 1938 urrit.
A1S = Alexandru Sahia, URSS azi, ed. II, Craiova 1935.
AMu = Axel Munthe. 0 carte de demult, Bucuresti (f. a.).
AN = Cezar Petrescu, Aurul negru, Bucuresti (f. a.).
APN = T. Arghezi, Poarta neagra, Bucuresti 1930.
AS = M. Sadoveanu, Soarele in balta sau Aventurile Sahului, Bucu-
resti (f. a.).
AV = T. Arghezi, Ce-ai cu mine, vantule?, Bucuresti 1937.
Baud = Charles Baudelaire, Flori al'se din Les fleurs du mal, trad. de
A. Philippide, Bucuresti (1. a.).
BCC (StB) = Stefan Baciu, Cautatorul .le comori, Bucuresti 1939.
BPed = St. Barsanescu, Istoria pedagogiei romanesti, Bucuresti 1941.
BrC = Gh. Braescu, Conasii, Bucuresti (f. a.).
Car = I. L. Caragiale, Opere, editia P. Zarifopol-Serb. Cioculescu, Bucu-
resti 1930 urm.
CCD = N. Cartojan, Ceasornicul Dornnilor" de N. Costin si origi-
nalul spaniol al lui Guevara, extras din CLi IV.
CCr = G. Calinescu, Viata lui Ion Creanga, Bucuresti 1938.
CF = N. D. Cocea, Fecior de sluga, ed. II, Bucuresti (f. a.).
Ci = G. Ciprian, Sot on fardg, Bucuresti (f. a.).
Cim = T. Arghezi, Cimitirul Buna-Vestire, Bucuresti (f. a.).
CIst G. Calinescu, Istoria literaturii romane dela origini pang in pre-
zent, Bucuresti 1941.
CME = G. Calinescu, Viata lui Mihail Eminescu, Bucuresti 1932.
Consp. = T. Petrescu, Conspiratia lojilor, Bucuresti 1941.
COp = G. Cill;nescu, Opera lui Mihail Eminescu, vol. I-V, Bucuresti
1934 urm.
Cr = Mateiu Ion Caragiale, Craii de Curtea-Veche, Bucuresti 1929.
CrA = M. Sadoveanu, Creanga de aur, Bucuresti 1933.
CR-M C. Radulescu-Motru, Romanismul, ed. II, Bucuresti 1939.
www.dacoromanica.ro
10 LISTA ABREVIATIILOR
www.dacoromanica.ro
LISTA ABREVIATIILOR 11
www.dacoromanica.ro
12 LISTA ABREVIATHLOR
B. PERIODICE.
A = Arhiva, Iasi 1889 urm.
AcRDezb = Analele Academiei Romane, Dezbateri.
AAF = Anuarul Arhivei de Folklor, Cluj-Bucuresti, 1932 urm.
AC1 Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj-Sibiu, 1938 urm.
AL = Adev4u1 literar si artistic, Bucuresti.
AO = Arhivele Olteniei, Craiova 1922 urm.
Arh Arhiva romaneasca, vol. III urm., Bucuresti, 1939 urm.
Azi, foaie saptamanala, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
LISTA ABREVIATIILOR 13
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE.
Interesul specialistilor pentru sterile de limb actuale da-
teaza de puting vreme. Aceasta, pentrucg lingvistica s'a constituit,
ea discipling stiintifiea, pe baze istorico-comparatiste. Cowtatarea
leggturilor genealogice dintre idiomele care apartin aceleiasi fa-
milli sau aceluiasi grup impunea utilizarea metodei istorice si a
celei comparative in cereetgrile lingvistica : trebuiau argtate pe
de o parte raporturile dintre o limbs datg si punctul ei de ple-
care, pe de.alta aseman5rile existente intre limbile care au o ori-
gine comma.
data porniti pe acest drum, lingvistii au socotit necesar sa -1
continue, prin largirea si aprofundarea cadrului initial. Reactio-
nau astfel contra diletantismului gramaticilor si filozofilor din se-
colele precedente, care fgeuse ceea ce astazi am numi lingvisticg
descriptive si generalg, dace termenii n'ar fi exagerat de preten-
tiosi WA de realizgrile for pozitive si, mai ales, fatg de spiritul in
care au lucrat. Afarg de asta, au fost incurajati, in atitudinea
adoptatg din capul locului, de impresia, care la foarte multi deve-
nise o convingere nezdruneinata, cg numai asa lingvistica poate
aspira la rangul de stiintg. Once diseipling cu adevgrat stiintificg
trebue sa aiba drept scop final stabilirea normelor potrivit ca.--
cora se produc fenomenele studiate. Urmgrind de-a-lungul veacu-
rilor evolutia diverselor idiome ale pgmilntului, lingvistii au crezut
ea descoper legi asemenea celor din nature: regulate" si imua-
bile, intocmai ca acestea. Nu-i vorbg, chiar legile fonetice, acelea
care au contribuit in largg masura la asimilarea limbajului uman
cu fenomenele fizice, prezentau totdeauna exceptii, dar faptul n'a
emotionat, o bung bucatg de vreme, mai pe nimeni. Exceptiile
se explicau, la fel de usor si de... legitim, cu ajutorul analogiei,
factor psihic, al egrui izvor este sufletul subiectelor vorbitoare.
www.dacoromanica.ro
16 INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 17
www.dacoromanica.ro
is INTRUDUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 19
www.dacoromanica.ro
20 INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
PARTEA I: FONETICA.
CAP. I: VOCALE.
1. a neacc. > a. Vorbirea populara si, mai rar, cea fami-
liars transforms adesea pe a neaccentuat in a. Avem a face cu
continuarea, unei tendinte foarte vechi, pe care limba cults actuala
n'o respects, eel putin cand e vorba de neologisme. Se poate spun
ca,-, in general, cu cat mediul social caruia apartine cineva este mai
putin cult, cu atat mai usor se produce fenomenul in discutie. A-
cea,sta, din cauza ca cultura usureaza, la cuvintele noua, compa-
ratia cu modelul strain, care prezinta un a si, deci, pastrarea ne-
alterata a acestei vocale. Ex.: ataca, ifantAie, inamic, inarmat,
masina, etc. (din texte populare); baron, madams, Ampanie (Razb
226) a, etc. Si la elemente vechi intalnim de multe on aceasta,
modificare: Basarabean, cazane, Cazct,c s. a. (RFR, Sept. 1940,
698), finainte, mai (mai frumos, mai bun, etc.), pahar, patrat,
etc. Se pare ca a pentru a peace. apare mai des prin Muntenia si
Oltenia, caci in Moldova, de pilda, se produce obisnuit fenomenul
opus: barbat, casutel, 2 etc.
Un caz special reprezinta, din contra pentru din contra, al
carui a > a subt influenta sinoniniului dimpotriva (cu a final).
Dovada, pastrarea lui a in contra subst. (la genetiv): contra
curentului (tot asa impotriva curentului).
Asemenea pronuntari trebuesc, se intelege, evitate.3
2. a > e Oupa j, ss, s, z, t, r. Fenomen specific muntene8c
(in sens larg, deci si oltenesc, apoi ardelenesc, in masura in care
Vorbe$te o servitoare original % de peste munti.
2 Cf. RF I, 117 urm.
3 Despre clasa doua pentru clasa a doua, v. mai departe. Cat prive$te
pe contr'amiral, forma foarte recent,, admis5, fn limbajul oficial, trebue sit
invoam frc. contr'amiral. Pan5, nu de mult se spunea numai contra- amiral,
care poate da loc la o inielegere gresita.
www.dacoromanica.ro
22 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 23
www.dacoromanica.ro
24 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 25
www.dacoromanica.ro
26 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 27
1 Ambele ,,etimologii" aunt, In fond juste, numai ca. deget gi curte sunt
mostenite din latineste, pe and presupusele for derivate provin din frantu-
zeste, sunt, deci, Imprumuturi recente.
2 Ceva analog Intalnim la adjectivele neologisme cu e accentuat In po-
zitia d: apare, extrem de rar InsA, aspectul cu ea alaturi de cel obisnuit cu
e (burleascd, groteascd, livreascd, picareascd). N'am dat Ins niciodata peste
humoreascd pentru humorescd (subst.).
www.dacoromanica.ro
28 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 29
www.dacoromanica.ro
30 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 31
www.dacoromanica.ro
32 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. II: DIFTONGI 33
www.dacoromanica.ro
34 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. III: CONSOANE 35
www.dacoromanica.ro
36 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. III: CONSOANE 37
www.dacoromanica.ro
53 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. III: CONSOANE 39
www.dacoromanica.ro
40 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: SUNETE STRAINE 41
www.dacoromanica.ro
42 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: SUNETE STRAINE 43
www.dacoromanica.ro
44 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: SUNETE STRAINE 45
www.dacoromanica.ro
46 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. V: FONETICA SINTACTICA 47
www.dacoromanica.ro
48 PARTEA I: FONETICA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: ACCENTUL 49
www.dacoromanica.ro
50 PARTEA I: FONET1CA
finalti., probeaza, 'titre altele, preambitl $i vestibtil, pe care mai toata lumea
le accentuiaza asa.
Aceea% deosebire la suntem, sunte fi, numai ca situatia se prezinta
invers In cele dota dialecte.
www.dacoromanica.ro
PARTEA MORFOLOGIA.
Faptele morfologice caracteristice pentru limba noastra ac-
tualO sunt mult mai numeroase si mai interesante cleat cele fone-
tice. In domeniul formelor gramaticale, cauza principals, s'ar pa-
tea spun unica, a schimbarilor de tot felul este analogia. Ea &fill'
in strans5 leggtura cu psihicul subiectului vorbitor, cu modul in
care acesta isi imagineaza raporturile dintre notiuni si diversele
categorii gramaticale. Factorul fiziologic nu intervine aici, ca la
sunete, uncle analogia, ()rick de mare influestO ar exercita, este
impiedecata in larga masura de elementul fizic, pe care nu-1 poate
birui totdeauna.
Af ara de asta, adaptarea formelor gramaticale la sistemul
morfologic autobton, in cazul imprumuturilor recente, mg refer
la ele, fiindca, vom vedea mai incolo, este vorba in special de neo-
logisme , se face mai greu si clureazO vreme mai indelungata
cleat la sunete, care on suint pa'strate, in general, fgra nicio
modificare, de cAtre oamenii culti on sunt prinse" aproximativ
si asimilate imediat la cele bgstinase de catre oamenii lipsiti do
culturg. SO nu uit'am ca, oricare ar fi limba din care imprumu-
fam, sunetele complect deosebite de ale noastre sunt extrem de
putine, ceea ce usureaza si accelereaza procesul de adaptare la
sistemul fonetic romanesc.
CAP. I: SUBSTANTIVUL.
1. G e n u 1. Numeroase substantive (si nu numai neolo-
gisme) posedg forme dupg ambele genuri, fie excluziv la plural,
ceea ce se intampla mai des, fie la arnandou'a numerele. In cazul
imprumuturilor recente. avern a face, de obiceiu, cu un fenomen
www.dacoromanica.ro
52 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 53
www.dacoromanica.ro
54 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 55
pune, chiar daces provin, lucru rar de altfel, dela scriitori talentati
si cu prestigiu. 1
Situatia este cu atat mai putin favorabila pentru raspandi-
rea lor, cu cat, foarte des, ele sunt produsul oarecum voit al
influentei modelului strain, pe cand celelalte se datoresc adaptgrii
la sistemul morfologic roiraanesc, indiferent de genul existent in
limba care ne-a furnisat cuvintele in discutie.
Asa se explica, intre allele, bast, beret, bonet, cast, impala,
hard, porteland, etc., care in frantuze,ste sunt masculine (primele
patru), resp. feminine (ultimele trei).
b) balerc(6), 2 bocanc(a), 3 boz(ie), 4 brciflduM), buruian(a),
buturug(d), 6 cartof(d),7 ceiletuz(d), 8 cdrut(d),9 chiparos si chipa-
roasd," ciomag(d),11 clas(d)," cojoc i cojoacd," dat(d),'4 dulcej
si dulceatil,15 dupes-pranz(d ),1 fapt(d),17 fdram(d),18 grdunt(a),19
www.dacoromanica.ro
56 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 57
1 Forma articulatA, cu -le (deci masculing,), apare VR, Febr. 1935, 65,
In formula sociologic vintrelui. Este clar ce autorul (Roman get-beget: Ilariu
Dobridor) a crezut ce, poate traduce frc. ventre 'pantece' prin vintre, ceea ce
nu-i... prea gray, deli sensul curent al cuvantului romanesc este altul. In
limba veche (a textelor religioase) vintre este ambigen si recta adesea pe
lat. venter ( > frc. ventre).
2 Aceeasi observatle ca pentru fet-toa/ci.
$ Masc. AL, 28 Apr. 1935, 12, 5.
4 Femin. IB I, 203.
5 Ambele genuri deopotriy5, de frecvente.
o Sens diferit (masc. abstract, femin. concret). Cf. fapt(tt), notat
mai sus.
www.dacoromanica.ro
58 PARTEA H: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 59
www.dacoromanica.ro
60 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 61
2 Sens diferit (dupa dialecte): munt. jumari `scrob (' oua sfaramate
prajite)', mold. jumere 'co ramane din slanina de pore topita'.
2 Masc. CS 356.
3 Masc. In terminologia medicilor, femin. in aceea a naturalistilor? Nu
sunt sigur.
a Masc. la N. Beldiceanu, poet si arheolog diletant din a doua juma-
tate a sec. XIX (AL, 30 Maiu 1937, 9,4 in vers).
5 Masc. sens figurat. Tot asa si femin., cand se refera la persoane de
sex ferneiesc, care lac parte lintr'o asociatie, etc.
6 Masc. VR, August 1938, 14 (In vers).
Femin. Ins, Apr. 1939, 90. E vorba de sensul filologic: 'masura a
versului'. Cf. mai sus hexametri. Se pare ca specialistii prefera pe metre
(la fel hexametre, apoi pentametre).
Femin. AV 31.
9 Masc. AL. 22 Apr. 1934, 5,5 (plesneau moti de muguri noi). Cf. si
,M'otii, Tara Motilor, 1etc.
la Masc. raspandit in terminologia chimistilor, medicilor, etc. (AL, 14
Martie 1937, '4, 1; VR, Aug.-Sept. 1940, 178).
it Cu inteles deosebit: forma in -e are insemnarea de `fates, persoana,
persona) .
12 Masc. Ins, Aug. 1939, 343.
13 Masc. pentru fiinte umane. Totusi Delavrancea utilizeaza ambele for-
me Cu acest sons, in acelasi pasaj chiar (cf. VR, Sept-Nov. 1936, 8).
14 Masc. insemneaza `gloante (de plumb)'. Asa, regulat la M. Sadoveanu.
18 Masc. DP 119 (se gaseau acolo prapori $i steaguri).
10 Masc. in terminologia chimistilor. Situatia seamana cu cea consta-
tata la compusi, cristali, derivati, nuclei. Se poate observa o tendinta foarte
puternica in acest domeniu de a pref era masculinul, care, am impresia, a
lnlaturat cu totul femininul.
"Masc. VR, Mart-Apr. 1935, 81. $i singularul are forme dupes ambele
genuri: ram si ramurcl. Cf. BL V, 74-5.
'8 Masc. In limbajul ceferistilor (inventarele din vagOanele de per-
Goane vorbesc de robineta
19 Cu sons diferit (masc. la oameni).
20 Masc., atat de raspandit In sec. XIX, continua sa circule adesea, in
ciuda impresiei ciudate pe care o produce (cf. CIA IV, 114).
8' Masc. RFR, Oct. 1940, 53 (doi sfredeli).
22 Predomina masc., cel putin la chimisti, etc.; silicaturi Ins. II, 3, 735.
28 Femin. FM 22.
24 Femin. VR, 31 Martie 1934, 67.
1. Sens material.
aa Masc. VII, Oct. 1934, 61; AL, 13 Nov. 1937, 4,
Aminteste, in larga masura, de contraforti, notat mai sus, cu care apartine
la domenii de activitate foarte thrudite.
26 Masc. Niry 55 ($oricii sldninelor).
www.dacoromanica.ro
62 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 63
www.dacoromanica.ro
64 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 65
www.dacoromanica.ro
66 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 67
a) Feminine.
1. Dezinenta -i (in concurenta cu -e): ancori (AV 15), bala-
laici (Ins, Oct. 1940, 17), beteli (PTA 200), birji (Rad I, 228),
bradoici (BPh VI, 210), brazdi(le), carieri, cdpri (FF XIV, 59),2
capssuni (G1, 7 Julie 1940, 3, 4), chili (sing. child, AO XVIII, 97),
cire$i (AV 127),4 cdrji (ibid. 49), coli (ibid. 11), colinzi (Mold.
estia), colivi (CIst 419), comenzi, coperti (VR, Iunie 1940, 65), co-
ciei (Mihail Sebastian): lichide indices notiunea stiintificg respectivg, are,
deci, inteles oarecum abstract, lichiduri 'preparatele farmaceutice subt
forma de lichide', obiecte concrete, materiale. Despre -uri In general, cu va-
loarea aici argtatg, v. Preocupdri literare V, 560 si Elhnos H, 74-5 (e vorba
de graiurile populare din judetul Olt).
Remarc ulterior c5, in unele cazuri (foarte putine, de altfel), -i al
femininului plural se impune din cauze oarecum fonetice. De pildg: munt.
ciressi, corcodussi, etc. sung la singular cirecoe, corcodu,Fe. Aceasta insem-
neazg ca -i dela plural este nu numai regulat", ci chiar obligatoriu.
2 Izvorul fl argt numai cand e scris, si chiar atunci numai dacg exem-
plul mi se pare interesant din diverse puncte de vedere (este putin cunoscut
sau putin accesibil, provine dela un scriitor insemnat, m'a surprins existenta
lui, etc.).
$i la un enter, originar de peste Prut.
General (sau aproape) in vorbirea munteneascg, dei se poate con-
www.dacoromanica.ro
68 PARTEA II: MORFOLOGIA
piti (AO XVIII, 97), corcodusi (AV, 81), crami, crcititi (RB-R 10;
HYSt 51), curcubiet (ALR I, 1, harta 7), depesi, discipline (VR,
Sept. 1938, 90), duleimi (PTA 202), felleingi, fesi (MN, 2 Maiu
1940, 7), firizi (VR, Oct. 1398, 96), foci, foiti (Ins, Febr. 1939,
329), fresti (JL, 13 Aug. 1939, 3, 1), funti (AV 15, 105), gdlugi,
gareiti, haini (BL VI, 189), 1 half, influenti, insuli (VR, Apr. 1939,
33, in yens), iscusinti, imbreiceiminti (TK 151; Ins II, 3, 751, 966),
ingherCiti (sing. invhetatei), lebezi (AV 42), lotci, luminatii (sing.
luminatie,---iturninatie, 1907 II, 166), 2 lunti (sing. luntre),3 me-
ditiitii, moviLi (VR, Nov. 1938, 3), nostimeizi, notiti (OR I), pam-
blici (VR, Iunie 1940, 13), panorami (VE), parazi (VR, Iunie 1940,
83), palmi, pelerini (HYSt 9), pluti (Ins, Maiu 1939, 232), pre/i-
minari (VR, Apr. 1939, 152), reguli (AcR), seilbi (Mae I, 64;
VR, Apr. 1940, 146), seipi (1907 II,. 369), sentinti (Ins, Aug. 1940,
254), sobi (RGR II, 20), stafiz'i, su,cursali, sudalmi, 8uti (sing.
gutei = ciuta, AO XVIII, 97), sopti (RFR, Apr. 1940, 143), ta/angi
(1907 II, 138), to,reibi, tehnici, te/egrami, tendinti, tinzi (VR, Nov.
1938, 44), triiisti (Ins, 1 Iulie 1940, 8) si tr'disti (Mac I, 145), troci
(ALR I, 1, harta 7), tulpini, teireinci (VR, Aug. 1939, 32; JL, 24
Sept. 1939, 2, 1), Tigeinci (foarte raspandit, chiar la Moldoveni,
ca Otilia Cazimir, de pildg,), uliti (RM I, 306), unditi,
visini.
De adaugat urmatoarele exemple moldovenesti (A XLVII,
96 urm.): catarami, cusmi, jaletci, naframi. Apoi cozi, care cauta,
mai pretutindeni, sa inlocuiasea, pe coade: se stie ca aeest sub-
stantiv exprimA, la plural, nuance diferite, dupg cum e vorba de
coadele femeilor sau de cozile tailor, etc.
Datorita tendintei aici in discutie, vorbirea populara preface
regulat pe a accentuat in a la substantivele al cgror plural se ter-
mina in -i (si care pAstreaz5, neschimbat pe a in limba cult'a):
mar gini, neitii (G1, 23 Iunie 1940, 24), steitii, taxii, etc.,4 toomai
pentrucA forma cu a se cleosebeste mai clar de singular decat
cea cu a.
funda cu pluralul lui cirm La fel coreodufi, ui?ini (cf. cdmuni, notat mai
sus).
La Buzau, de pilda n'am auzit alta forma.
2 Vorbeste un taran (moldovean).
-/ a faeut s dispara r precedent (a carui prezenta cere numai dealt
un i sonant), ceea ce a dus la t>t. Exact ca inti pentru intri (pers. II
sing.), auzit de mine in gura unui copil, la Buzau,
4 Cf. si ellbii (Arghezi).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 69
www.dacoromanica.ro
70 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 71
www.dacoromanica.ro
72 PARTEA II: MORFOLOGIA
putea produce confuzii, din cauza omonimiei, de pildg in. cazul lui
inedii, plural si dela mediu, dar si dela medic.' De altfel dezi-
nenta -i are prin ea insasi tin caracter echivoc, fiindcg este sem-
nul distinctly al pluralului feminin, 2 si, in cazul substantivelor
terminate la singular in -ie, ea se combing cu i sonant precedent,
pentru a da nastere diftongului -ii, perfect identic cu -ii al ambi-
genelor. Si totusi limba actualg, prefers dezinenta aceasta, fgrg ea.
se ingrije,ascg de eventuale confuzii, care, chiar daca, nu se pro-
due in mod strict, rgsar o clips in mintea ascultgtorului (si, evi-
dent, in aceea a vorbitorului), prin asociatie al femininelor.
Este drept ca identitatea formalg a ambigenelor cu femininele, la
plural, srabeste mult sensibilitatea pentru confuzie, a, cgrei pri-
mej die persista, totusi, data fiind deosebirea notionalg dintre aoeste
doug categorii de substantive.
Lupta care se duce intre cele doug dezinente ajutg la ivirea
unor forme de plural hibride (din punt de vedere fonetic si
.raportate la aspectul singularului). Astfel, alaturi de avantaje si
avantagii, intalnim avantagii (eel putin in scris, dar cred cg sunt
Romani care si pronuntg asa), la fel echipajii, tirajii, voiajii, etc.
Evident ca asemenea forme, care iau nastere prin contaminarea
celorlalte doug, (si vina, ca sg, zic asa, o poartg singularul, va-
viantele lui avantaj-avaintagiu), trebuesc evitate, dupg cum tre-
buesc evitate (in ipoteza, nu tocmai neverosimilg, cg ele existg) pro-
nuntAri ca avantajiu, echipajiu, etc.
Am afirmat mai sus cg subiectele vorbitoare stint stapanite
de tendinta aici in discutie cu o fortg aproape irezistibilg. Si am
pomenit de reducerea, in largg masurg, a sensibilitaii for firesti
pentru confuzii sau omonimii. Printre substantivele ambigene cu
pluralul in -e (algturi de mai vechiul -uri) exists multe al cgror
singular este identic cu participiul trecut al mini verb apartinancl
aceleiasi familii de cuvinte sau cu adjectival corespunzgtor. 3 Ur-
meazg ca pluralul in -e al acestor substantive sung exact la fel cu
pluralul feminin al participiilor sau adjectivelor in discutie. Sg., se
1 Se poate cita si dolii (AL, 3 Maiu 1936, S,4), pluralul lui doliu 91 at
lui dolie 'canal, rigolg (pe acoperisul caselor)'.
2 Si al celui masculin, fireste, dar aceasta nu intereseaz& discutia
noastra.
Mind, de fapt, adjective Intrebuintate substantival.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 73
www.dacoromanica.ro
74 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 75
unei monezi determinate (cf. cei treizeci de arginti ai lui Iuda Iscariotul).
2 Pluralul ne trimete excluziv la termenul din stiintele fizice (unitate
de m5surg. a presiunii atmosferice).
3 Cu sensul popular si semicult de "dulap cu carte. $i frc. bibliotheque
se Intrebuinteaza cu aceastri, acceptie.
Si aici pluralul se Intrebuinteaza numai cu intelesul concret ('modul
cum consideram o problemk un lucru, etc'.).
'5 Are plural atunci cand InsemneazA `decoratie, premiu, etc.' (mijloc
concret de a distinge pe cineva pentru meritele lui).
Farmece apare numai In formula a face farmece (asa dar cu sens
folcloristic).
' Pluralul insemneazg `mijloace financiare, bane.
Acest substantiv are pumai singular. Daca s'a putut ajunge totusi
la un plural, aceasta se datoreste formei lui duble: mold. grisel, munt. grip.
Ultima a fost considerata ca plural de cAtre autorul respectiv (Moldovean
de origine).
www.dacoromanica.ro
76 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 77
www.dacoromanica.ro
78 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 79
orgai sale (AL, 6 Martie 1938, 15, 4); otravei; pielei1; sistemul
plechsca.i"2; eroul povestei (DA 250); imboldit de gandul rcispla-
tei (AL, 15 Apr. 1934, 1, 7); infgtisarea imensei sale de receptie
(Ins, 15 Aug. 1936, 125) 3; unei ?leahte (ibid. II, 3, 404); vestei 4.
0 situatie specialg, din diverse puncte de vedere, an urnag-
toarele: d1 agoste (celei mai exuberante dragoste, AL, 14 Febr.
1937; 5, 3) 5; melopee (monotonia unei melopee, JL, 12 Febr.
1939, 3, 3) 8; plebe (voiosia unei plebe u_rlgtoare) 7, etc. cat des-
pre o constructie ea: meritul celei de-a treia dimen,siune (Ins,
Iunie 1939, 579), dacg n'avem a face cu o gresalg de tipar, trebue
s'o consideram ca un exemplu de absen% a acordului, datoritg
faptului ea leggtura sintacticg dintre cele doug substantive este
slab simtitg 8,
Astfel de forme trebuesc evitate, pentru motivul cg nu co-
respund normelor flexiunii nominale romanesti. Faptul eg eau o
structure fonetic deosebitg, ajutat, la uncle, de o eirculatie redusg
nu justificg identitatea formalg dintre genetiv-dativ si nominativ-
acuzativ. De asemenea sa se fereascg Muntenii de -chii si -ghii la
substantive, mai ales proprii, care so terming in -cd, resp. -gd:
Catinchii, Olghii, etc.9 Caei genetiv-dativul (nearticulat)
este egal, la feminine, cu pluralul, si, deoarece niciun cuvant de
acest fel nu sung la plural in -chi sau glti, pentru ce ar avea ele
numai la genetiv-dativ singular aceastg fina1I1
In paragraful precedent am constatat ca, dezinenta -I tinde
sg inlocuiasea pe -e la pluralul unui mare numgr de substantive
Cred c5, toti Rom'anii spun asa. Pieii pare a fi o forma de-a verbu-
lui pieri.
2 IstA II, 267.
8 Cf. cele spuse In nota 11, pag. 78.
4 Foarte rAspandit (mai raspandit decal povestei).
5 Acest substantiv ramane, de obiceiu, neschimbat si la plural, fiindcit,
In calitate de cuvant abstract, se IntrObuinteaza extrem de rar subt forma
pluralului (cf. totusi dragostile, AL, 9 Main 1937 8, 4 si AV 127, apoi dragosti
Intr'o poezie popular, ardeleneasca, AL, 16 Maiu 1937, 9, 1 si la Mac I, 202).
Si elementul fonetic va fi intervenind in sensul pAstrarii lui -e la genetiv-
dativ: accentul pe antepenultima si grupul consonatic st din silaba final
(datorit5, accentului, dragostf sau dragogi d un ritm, ciudat, iar st are
nevoie de un sprijin, care nu-i poate veni dela ti consonant Cf. pacoste,
pentru care TIBTIN nu Inregistreazg un plural.
" alte neologisme In -ee, de ex. onomatopee, tranoe, etc. pastreazA,
obisnuit, pe -e la genetiv-dativ.
La E. Relgis, care nu staphneste perfect limba noastra.
8 V. sintaxe, capitolul despre acord.
9 Radu D. Rosetti scrie undeva trdsurichii.
www.dacoromanica.ro
80 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 81
cu putina cultures sau neatenti scriu -ii in loc de -iii sau (cum ar
treb-ui) -iei. Un exemplu dinteo serie nenumarata: epoca beirbatii
(VR, Sept. 1934, 80). Ace lasi lucru, adia, disparitia lui -i conso-
nant, se intampla Si la substantivele al cAror genetiv-dativ arti-
culat se terming in -ii: curtea ?co/i, ealdura yeti, etc. Un caz inte--
resant, caci s'a fixat oarecum oficial, gratie imprejur5,rii ca apar-
tine toponimiei, este Meri-Petchi (sat in Ilfov), pentru Merii Pet-
chii (cf. si Meri-Goala, sat in Teleorman). Se intelege ca astfel
de graf ii trebuesc evitate cu orice pret. Intru cat fenomenul este
de natures fonetiag, el ne intampina pretutindeni unde un i con-
sonant final are inaintea lui un i sonant, indiferent de categorie
morfologica,, de caz, numgr, etc.2
Dar eu aceasta n'am epuizat materialul pe care-1 ofera limba
actuala privitor la genetiv-dativ. Se tie ca aceste cazuri se for-
meaza, la numele proprii de persoan5,, in doua chipuri, dupes ge-
nul lor: femininele merg en substantivele comune, adichl primese
dezinenta $i articolul enclitic corespunzatoare, pe c:a",'nd rnascu-
linelor li se adaug5, articolul inainte.3 Totusi auzim foarte des
(mai rar citim) a lui Corina, ha Maria, etc. Astfel de forme fac
impresia ca sunt neromane$ti, caci se abat dela sistemul nostru
flexionar: marea majoritate a Romani lor (printre ei, in primul
rand, %milli) nu le intrebuinteaza, dar in schimb ele apar regulat
in gura strginilor, chiar a acelora care vorbesc bine romaneste.
Suntem, deci, indreptatiti isa le consideram, eel Rutin in parte,
ca un produs al influentei strgine, venita, se intelege, nu de peste
granites, ci, din interiorul tariff, unde traiesc atati oameni a carer
limba materna nu este romana $i care totusi o vorbesc in mod
obisnuit. 0 confirmare, indirecta, a acestei explicatii mi se pare
faptul ca (a) lui Maria, etc. ne intAmpina mai des in tinuturile
transearpatice $i prin Bucovina, unde, din pricina imprejurarilor,
sensibilitatea lingvisticg, a conationalilor nostri este mai redusg.
Acolo chiar taranti recurg de multe on la astfel de forme. De
Genetivul n. pers. Petca (femininul lui Petcu, de origine bulgareascI).
2 Fiincldt suntem la substantiv, pot cita exemplul urrn&tor: cele tree
personagi de basm (VR, Sept. 1934, 90).
Numai cele terminate In -a pot fi, din cauza finalei, asimilate cu
numele apelative (cf. Duminica Tomei, Nicd a lui ,Stefan a Petrei, etc.), deli
chiar la ele predomin& antepunerea articolului (lui Toma, a lui Petrea, etc.).
Cu scopuri stilistice, i celelalte nume masculine primesc articolul la sfar-
it (conspira(ia Ddrmetnescului, vitejia Radului, etc.), ca In limba veche Si,
pe alocuri, In cea popular& actualrt.
www.dacoromanica.ro
82 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 83
Intampina si la alto cm. inte afara de substantiNe: Wit! Asta set i-o spui lui
altul... (AL, 14 Iulie 1935, 7,5).
3 EchiN alentul ...a unez peirti... prezinta incomenientul ca i prea pre-
cis (din cauza nedefinitului unei, care indhidualizeaza notiunea fu discutie).
www.dacoromanica.ro
84 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 85
www.dacoromanica.ro
86 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 87
caci cuvantul exists din sec. XVIII; toate modelele stra.ine au -a,
care la not s'a prefacut in -a, de aecea am pus varianta cu a final
inaintea celui cu -e 1, desi aceasta pare mult mai raspandita) ;
taxes -taxie ( < frc. taxe); tortes-tortie ( < fre. torche, ital. torcia;
finala cuvantului italienesc se potriveste cu a rom. tortie, dar
trebue sa fi intervenit ma element, greu de identificat, care a dat
nastere, in limba noastra, variantei torta, exact ca in cazul n. top.
Franta 2, CgrUla ii corespunde ital. Franca); tumoafe-tumoarei
(varianta a doua, foarte rara; am intalnit-o o singura data, la Dr.
Bagdasar, Timpul, 21 Iulie 1940); tutore-tutor (aceeasi observatie,
ca la cuvantul precedent, pentru forma fares -e, EO I, 44, care altfel
pare mai adaptata la sistemul limbii noastre, dad. tinem seams
de institutor < Ire. instituteur $i de numeroase formatii vechi in
-tor, cu care neologismul acesta este pus impreuna; tutore s'a im-
pus prin juristi, macar ca aminteste, in defavoarea lui, de direc-
tore, inspectore, etc. ale latinistilor, devenite repede ridicule); va-
cantei-vacantie ( < Ire. vacance)3.
Interesante, din punct de vedere istoric, suet, in lista de mai
sus, cuvintele de felul lui esenta, instants, etc., a caror varianta
in -ie Este, de obiceiu, anterioara celeilalte $i se explica prin in-
fluenta latinismului, chiar la oamenii care combateau exagerarile
acestui curent. Pentru neologismele de origine romanica, serveau
ca model prototinele (reale sau presupuse) latine$ti 4, datorita nu
numai doctrinei (ca in cazul latinistilor propriu zi$i), ci $i unui
adevaiat simt sau instinct lingvistic, firesc la vorbitorii unei limbi
neolatine. Dar formele in -ie au ineeput a fi parasite imediat ce
puterea latinismului a slabit, pastrandu-se totu$i, pang astazi, in
vorbilea mai mult on mai putin populara, unde au patrons Inca
depe vremea prepoderentei for asupra celor in -a. A$a se explica
dece esentie, instantie, vacantie, etc. sung arhaic $i popular, ade-
sea chiar comic (in orice caz, ele pot fi utilizate cu intentii iro-
www.dacoromanica.ro
88 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 89
www.dacoromanica.ro
90 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 91
www.dacoromanica.ro
92 PARTEA H: MORFOLOGIA
autorul n'a stint si, fata de cele spuse pang, aci, nioi nu putea sti
cum sg articuleze acest substantiv.1
Alta terminatie care oferg dificultAti de adaptare a cuvinte-
lor strain la sistemul limbii noastre este o. Dea.stgdata lucrurile
se prwinta mai complicat cleat la. -a, fiindea -o nu existg in. roma-
nests decat ea dezinentg, a vocativ-ului. De aceea procesul de asi-
milare intamping obstacole greu de trecut nu numai in leggturg
cu articularea substantivelor in discutie.
Trebue distins intre -o accentuat si -o neakecentdat. Greutati
de asimilare prezintg numai ultimul. Cel dintaiu eapritg, de obi-
ceiu, un u consonant dupg, el, si subt influenta unor cuvinte vechi,
terminate in -Og, 2 dar si, foarte probabil, din cauzg. cA este perce-
put de Romani ca oft (aceasta, datoritA accentalui, care-1 lungeste
putin, adicA ii dg. un fel de prelungire, interpretatg de ureche ca
un it). De pildg, dintre imprumuturile mai vechi, cadou, lavabou,
tablou, apoi argou, lingou, metrou, stilou, trusou, taxicou, vitrou.3
Ultimele nu aunt pronuntate, mai ales nu swat scrise de toatg
lumea, asa, dar nu-i greu de constatat cg ele tind sg, se generali-
zeze subt west aspect, singurul posibil in sistemul limbii noastre.
Probg, avem forma artioulatg: (1,11tul metroului (CL, 21 Sept. 1935,
7, 4), partieularitatile argoului, etc. si, in special, pluralul (arti-
culat on nu) : lingouri(le), vitrouri(le), etc.
Cand neologismul se terming. in o neaccentuat, existA mai
multe posibilitAti de adaptare la sistemul nostru lingvistie. In pri-
mal rand, redarea lui o prin u, asa cum s'a intamplat, la inceput
de tot, cand latina, popularg din Rgsgrit a devenit limbg romang,
cu dativul si ablativul substantivelor de declinarea II, care s'au
confundat cu nominativul si acuzativul (terminate in -u). De pildg
radiu (pentru radio), in vorbirea copiilor si a oamenilor inculti,
care it si articuleazg asa (radial); zeru, in mediul scolgrese, etc.
Dar cazurile par a fi putin numeroase, iar la plural sau la singu-
larul articulat ele se imputineazg si mai molt (numai zeiruri4 este
oarecum general, in gura elevilor de toate categoriile).5 Curios
1 De altfel constructia intreaga sunk, cam curios.
2 Sa. se compare situatia cuvintelor cu (fifiu, pardesiu, taxiu, etc.).
' Are la baza pluralul cuvantului frantuzesc corespunzator (vitrail-
vitraux), poate pentruca mai des se vorbWe de mai multe vitrouri decat
dd unul singur.
4 Cf. ni ;te zerouri (VR, Sept.-Oct. 1935, 47), zerori (Ins I, 2, 509).
Zeruri se poate confunda cu pluralul Jul zer. Aeeeali prime idie
exist, la radiu (pentru radio), care este, subt aceasta, forma, identic cu
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 93
www.dacoromanica.ro
94 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 95
www.dacoromanica.ro
96 PARTEA II: MORFOLOGIA
ceput, cu -t, clatorita rus. komitet); taboret, care cred ca. n'are o
variants in -e, se intalneste adesea subt forma taburel (fiind sim-
tit ca diminutiv, eaci seaunul numit asa este mic).
Tot aici poate fi aanintit tanti, care se raspandeste veTtigi-
nos subt ochii nostri, luand, chiar in varbirea claselor inferioare,
locul lui tag, simtit nu numai ca demodat", ci si ca peiorativ L.
Desi pastreaza pe west neologism este asimilat, in ce priveste
deelinarea, cu substantivele in -e, deci (a) tantei, tantele (chiar
data se pronunta, ba se si scrie cu -is tantii Ca,triona, DO 138).
Sunt si neologisms cu finals consanantica, mai mull on mai
putin nepotrivita cu sistemul limbii noastre. Adaptarea for pare
totusi mai usoara decat a oelor cu sfarsit vocalic (in special cu -o
neaccentuat). Lucrul se explica: nun:anal substantivelor vechi ter-
minate in consoana, este mad mare decat al color terminate in vo-
cals, asa ca un neologism Cu finals consonantica gaseste mai lesne
un punt de sprijin in materialul lingvistic traditional.
Conditii foarte favorabile an cele terminate in -os' si -us
(imprumutate din greceste si latineste) : cosmos, etos, patos, pri-
mus,3 etc. Ele suet tratate ca orice substantiv, anasculin: li se
adauga articolul -(u)/ si dezinenta de plural -uri fara nicio difi-
eultate. Cosmos apare insa si subt aspectul oarecum romanizat:
cosm (FE 125, apai la G. Calinescu).4 Mai delic,ata este situatia
neologismelor in -um. Album, de pilda, s'a asimilat definitiv si, se
pare, de multa vreme, ajutat, cred, de accent (pe ultima silaba)
si de num:1ml mic al silabelor. Ca aceste doua elemente fonetice
intervin in procesul de adaptare a cuvintelor recente, probeaza,
maximum si minimum. Ca adjective, ele an pierdut pe -um (inal-
time maxima, vitezii, minima). Ca substantive, it pastreaza insa,
si de aici izvorase ezitarile. Daca se articuleaza, au patru silabe,
s' aecentul sta. pe prima, fapt ce constitue o exceptie foarte rant
in lianba noastfa. De aceea, multi Romani spun si soriu maximul,
minimal, si nu numai la forma articulata, ci si la cea nearticu-
In Diet. Acad. toate citatele (numeroase si variate) au numai forma
cu t final.
2 B6iatul unei foaste buatarese a mele spunea prietenei mamei sale,
care venea sa,-i vada., tanti Lenta. Tata, singur, are sensul de `mahala-
gioaica' si, mai gray, pe acela de 'proxeneth.; patroan6 a unei case de pro-
stitutie' (cf. nene, cu acelasi Inteles, despre barbati).
o Nu-i propriu zis un Imprumut, dar formal merge cu celelalte In -us.
o Compusele macrocosm *i microcosm au totdeauna numai aceasta.
infatisare.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 97
www.dacoromanica.ro
98 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 99
www.dacoromanica.ro
100 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 101
www.dacoromanica.ro
102 PARTEA II: MORFOLOGIA
tie 1940, 49)1; individd (foarte frecvent, -eu num% mai molt
peiorativa, ca si masculinul, die altfel); mahercl (Mika-Le, care era
'hare mahera, Bad I, 431) 2; membric (general, eand e vorba de
inembrii feminini ai unei asociajii, etc.) 3; mistreats (en sunt ca
mistreata din poveste, DP 141); mo$neagil (baba Oana, mosneaga
lui Toader Gliga, 1907 I, 313); musafircl, (AL, 5 Ian. 1936, 6, 6);
pitpalacii (AL, 10 Sept. 1933, 7, 4); poets 4; robotcl, (Rad II, 24);
sfinxa (n. propriu.---porecla, ibid. I, 122); soldata, (CL, 2 Imlie
1934, 5, 1); specimenci (Bad II, 8); stram,oa.54 (cultul strc7)noOlor
$i al stramoaselor, AL, 18 Dec. 1938, 1, 5) 5; $efil, (VB, Ian. 1935,
17; CL, 14 Dec. 1935, 4, 5); tatmace (AN 96); trantorci (Rad I,
150); toned (ibid. 105); vagabonds (cu valoare substantivala,
38 Aug. 1940, 5, 4).
Alte exemple trebiese separate de precedentele, pentru di-
verse motive. Astfel animals spare in vorbirea oamenilor inculti
(1-am auzit adesea. la Iasi) 6, n u ca feminin a1 lui animal li, deci.
alaturi de acesta, ci ca o variants a lui, cu finala modificata pair'
analogia lui budihala, lnatahald, etc. Iar pddurara, (PTA 123)
are functiune adjectivala, deci masc. padurar este substantiv par.
8. Divers e. Tin numar relativ mare de substantive sunt
intrebuintate subt un aspect deosebit de eel consacrat in oe pri-
veste diferitele particularitati morfologice (gen, numar, cleclinare,
etc.). Toate aceste inovatii se dataresc, ca de obieeiu, annlogiei.
Uncle n'au sanse de raspandire, altele, dimpotriva, se bucura Inca
de pe acum de favoarea subiectelor vorbitoare, gratie faptului ea
izvorasc din necesitati dictate de spiritul limbii.
Voiu releva cateva, pentru fiecare categoric morfologia in
parte.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SLBSTANTIVUL 103
www.dacoromanica.ro
104 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ARTICOMI.; 105
Pentru localul public unde se bea cafea (*i emiu, etc.) vom
zioe, cum zic mai toti Roma nii, cafenea, nu cafeu ( < frc. caf) si
niei... cafeneu (AL, 9 Oct. 1938, 10, 1)'.
www.dacoromanica.ro
106 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ARTICOLUL 107
nale: al lui Ion, al lui Popescu, etc. devin u*or, chiar in. vorbirea
ingrijita, a lui... Fenomenul aees_ta trebue luat in consideratie,
evident ea intr'o mAsural mult mai redusa, *i pentru celelalte as-
pecte ale articolului posesiv (ai, ale): data substantivul imediat
urmator ineepe cu i sau le, disparitia partii finale a articolului de
a.semenea se poate produce.
Dificultatile descrise in randurile de mai sus crese, atunci
and genetivul precedat de al, a, etc. atarna de un substantive care
este determinat e1 insu*i de un substantiv propriu zis sau de un
infinitiv lung. Deastadata forma articolului posesiv o poate gre*i
chiar cel mai atent dintre subiectele vorbitoare. Caci nu suntem
torteleauna absolut siguri cu care dintre tele dousa, substantive se
leaga direct genetivul, *i atunci, daces substantivele in discutie au
genuri sau numere diferite, nesiguranta se tradeaza prin intro-
buintarea gre*ita a formelor articolului. De pilda: nepot de sores
al prietenului ineu, plur. nepoti de sores ai prietenului meu (rapor-
tul de genetiv exists intre nepot si prieten, iar de sores este un
simplu detorininativ, care poate lipsi, de*i. `sora' apartine *i ea
`prietenului'); modal de prezentare a materiel, plur. modurile de
prezentare a materiel (n u resp. ale 'materiel, pentruca m a-
t eria este prezentata intr'un mod on altul, deci raportul de ge-
netiv 2 se stabile$te intre `materie' $i `prezentare') ; cheltuielile de
transport ale Pescariilar Statului araturi de cheltuielile de tran-
sport al peqte/ui (in prima constructie notiunea exprimath, prin
genetiv are, printre alte cheltuieli, *i unele facute cu transpor-
,tul; in a doua, genetivul sufere actiunea indicates prin subst. trans-
port), etc,
Exemple, culese din scrisul romanesc actual, voiu da la Sin-
tax a.", in capitolul despre `acord', intro cat fenomenul este mai malt
sintactic. Daces, m'am ocupat aici de el, aceasta, fiindoti are, in
parte, drept cauza o lipsa de siguranta a subiectelor vorbitoare
in manuirea formelor articolului posesiv.
Din discutia precedents rezulta ca aspectul morfologic al
acestui morfem variaza dupes gen *i numar. Cand precede un
substantiv, situatia se prezinta, intr'adevar, astfel. Cu un pro-
nume posesiv dupes el, luorurile ae sehimba, in sensul ca poate
avea si forme cazuale. Aceasta se intampla, numai la genetivul
De genetiv posesiv In sens larg.
2 De genetiv obiectiv ( modul de a prezenta materia .
www.dacoromanica.ro
108 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. III: ADJECTIVUL 109
www.dacoromanica.ro
110 PARTEA II: MORFOLOGIA
13 Tunic) 1937, 11, 1) '; noi (femin.), aproape general2; rani (fe-
min.), foarte faspandit, indiferent de regiune si de categorie so-
cia118 etc.
Alte forme de plural neregulate: (genune) adance (Niry
146; cf. si Luc. 393: a apelor adeince); (brate) ciu'age (Luc 321);
(ochi) ferici (VR, Sept.-Oct. 1935, 5). Primele doug, primesc la
plural, ambele genuri, aeeeasi dezinenti (-i), intocmai ca toate
adjeetivele terminate in c i g. Cat despre ferice, Diet. Acad. il
da ca invariabil, Si cu &rept cuvant, pentru motivul cg in vorbi-
rea genuina acest cuvant este tratat ca adverb (ferice de..., etc.).
Adjectivul eorespunzator este fericit. Ceva asemAnator constatam
la nitel, adve,rb4, intrebuintat cateodati adjectival: nitelele pre-
parative (Cim 243).
Pluralul feminin al neologismului brusc sung, obisnuit,
brusce, dar cand si cand ne intamping, forma bruste, care poate
sa prinda cu vremea, intru cat se conformeazh, unei nosme fonetiee
vecbi (Rusts-Ruste), precum si disparitiei, eel putin din limba
comuri si din majoritatea clialectelor, a grupului se (i se) in po-
zitie final&
Adjectivele in -tor, formate dela verbe recente sau impru-
mutate de curand ca adjective dintr'o limbs romanicg, fat plu-
ralul feminin si in -toare, la fel, deci, cu derivatele vechi apar-
tinand aceleia4i categorii, dar si in -torii: mijloacele creatorii
(AL, 29 Aug. 1937, 8, 3); motive inspiratorii, etc. Se intelege
I Citat din Macedonski. Am neglijat s& notez dac&-i vorba de versuri,
cum mi se pare probabil, sau de proza.
Acceptarea acestei forme de c&tre mai toti Romanii am explicat-o,
Intr 193, n., ca un produs al coliziunii vechiului feminin noud cu numeralul
omonim, atunci cand adjectivul, din cauza sensului (= altul, diferit, etc.),
trebue s& stea tnaintea substantivului (intocmai ca numeralul). La exemplele
date acolo pot adtiuga acum unul si mai elocvent: Ce vor face aceste noi
zeci de mti de guri flamdnde? (CL, 1 Sept. 1934, 5, 3.) Dac& punem nond In
be de noi, iese noud zeci de mii (chiar cu o pauz& Intre noud Si zeci). In
sprijinul explicatiei mele vorbeste imprejurarea c, , femin. noi s'a ivit relativ
tarziu, dui:4 ce, subt influenta francezei, limba noastr& a Inceput a aseza
adjectivul si Inaintea substantivului (cand are rol calificativ, nu deter-
minativ).
a S'a n&scut subt influenta lui maxi, tari, etc., cu care seaman& bine
din punct de vedere fonetic (la masc. plur. este chiar identic cu acestea, afar&
de consoana initial'). Cred ca, dac& Arghezi scrie (migdale) amari, faptul se
datoreste si asemAngrii de sunete dintre amar (cf. mai ales plur. masc.) hi
mare, tare, etc.
' Echivalentul muntenesc al mold: oleacd. TIKT1N II consider& ad-
jectiv, dar, In doug. din cele trei citate pe care le dit, N aloarea acestui cuvant
este de adverb, nu de adjectiv.
www.dacoromanica.ro
CAP. III: ADJECTIVUL 111
www.dacoromanica.ro
112 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 113
www.dacoromanica.ro
114 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 115
www.dacoromanica.ro
116 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 117
sensurile, deck cede date in capitolul citat): tine stie ceirei indrciz-
szeli ale mete (DA 387); unei prietene ale mele (OC 11); in urma
lui al meu (LR, 10 Sept. 1938)1.
4. Demo n s t r a ti v. Dupg cum functioneazg. substantival
(ca pronume propriu zis) ori adjectival, acest pronume primeste
sau nu finala a: acesta acest (om), aceastaaceasta: (femeie),
etc.; aceia acei (oameni), acelea acele (femei), etc. Tot in -a
se terming si cand sta, ca adjectiv, in urma sabstantivului: omit
acesta femeia aceasta; aamenii aceiafemeile acelea, etc. Var-
birea popularg/de prin uncle tinuturi (Moldova, de pildg), conser-
vand o veche stare de lucruri, intrebuinteazg formele cu -a $i cand
demonstrativul precede substantivul: aista om, aceala baiet, etc.
(Cf., in scrierile lui M. 8adoveanu, pasajele unde suet pusi sg
vorbeascg. tgranii.)
Ceea ce intereseaza direct aid este ca chiar limba oamenilor
culti se abate incidental dela normele argtate. In primul rand nu-
merosi Ardeleni vorbesc ca tgranii din Moldova: am auzit pe o
doanmg din pgrtile Aradului, care taieste de multi ani la Iasi, de
asemenea pe un profesor din regiunea Sibiului, stabilit de vreme
indehmgatg la Bucuresti, spunand, de ex., aceasta carte, acectia
oameni, etc.' In scris n'am remaroat astfel de norme. In schimb,
am dat adesea pest& lipsa lui -a la demonstrativul pus dupa sub-
stantiv: intrebdrile aceste esentiale (AL, 11 Nov. 1934, 8, 1), etc.
sau intrebuintat singer: uncle din aceste smut (Ins II, 4, 489).
Femin. plur. al lui acest, subt aspectul lui regional (munte-
nese) astea, se prommtg foarte des dftea. Prefacerea in .$ a lui s
presupune constiinta existentei unui i in. silaba urmatoare, egei
numai s t i > s, asa dar un plural in -i, dacg ne referim la fle-
xiunea nominalg. In acest seas pledeazg pentru a- (of. crame-
www.dacoromanica.ro
118 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE if9
obisnuita, care are caracter familiar.' Pe de alter parte, aspeotele
moldovenesti sunt siantite (de Moldovenii inaiai!) ca prea dialec-
tale, ceea ce izvoraste tot din constiinta unei inferioritati sociale 2.
Spre a iesi din irLicareatura, se recurge la formele (dialectale!)
rauntenesti, care, intru cat yin de airurea, prezinta si avantajul nou-
tatii, nu fac impresia, pe care o fac tole indigene, ca sunt banale
Dintre demonstrativele neamintite pang aici ofera prilej de
discutie atare $i celdlalt S. Primul pare a fi complect necunoscut
vorbirii familiare (cu atat mai vartos oelei populare). Il intrebuin-
teaza, de obiceiu, avocatii ai oratorii de toate categoriile, apoi, subt
influenta acestora, gazetarii Si, mai ales, functionarii (sa se com-
pare hartiile oficiale: adrese, rapoarte, eiroulari, etc.). Din punctul
de vedere al flexiunii, atare merge cu care. In consecinta, Roraanii
care cred cA pluralul acestui relativ trebue sa fie (maoar in scris!)
cari aplic:a ackeasi norms si lui atare: care, ca atari, nu cunosc...
(VR, Dec. 1937, 80).5 Duper cum un plural cari mi se pare lipsit
de justificare (v. mai incolo), tot aaa cred ea este de prises si
neconform cu spiritul limbii un plural atari.
Cat despre celalalt, trebuesc evitate variantele dialectale ai
familiare. Avem, mai intaiu, pe cel(ii)lant, foarte obisnuit la Mol-
doveni, de pilda. Un em cult nu-1 poate intrebuinta, nici chiar in
vorbire, cu atat mai putin in scris (cum face, de cativo, ami, un cu-
nosout filolog iesan, care crede ca trebue preferat tot oe este mol-
dovenesc). Daca am fi consecventi, ar urma CA scriem. si nant
(pentru Walt). De asemenea trebue sa ne ferim si de alts aspect
vorbite ale acestui pronume, preoum celaalt, scris adesea celalt
(grafie care nu corespunde exact nici pronuntarii oelei mai negli-
jente, caci -1- este ,dublu, adica lung), si celalalt (cu -a- in iloc de
-6-). De ,altfel prima parte a acestui pronume campus variazA
De aceea, in limba scrisa, dsta, lila, etc. apar, de preferintat la autori
de opere liter are (4i numai In dialoguri), indiferent de originea for
locala.
2 Dovada avem faptul ca, dla, etc. se Intalnesc, la Moldoveni, mult mai
rar decit dsta, etc. Variantele moldovene*ti ale demonstrativului departarii
se deosebesc prea putin de cele literare (aceala, aceea, aceia, acelea, cu
pronuntat .4)
' Cei mai multi lingvi*ti si gramatici (poate chiar toti) nu consider&
aceste pronume ca demonstrative. Amanuntul nu prezint& insa niciun in-
teres pentru chestiile care ne preocupa In acest loc.
4 V. mai departe, 5.
5 Acest exemplu arata ca chiar cine pristreaza, la pluralul relativului,
pe -e poate sa prefacer, pe acela% -e In -i la stare!
www.dacoromanica.ro
120 PARTEA II: 'MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 121
www.dacoromanica.ro
122 PARTEA H: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. V: NUMERALUL 123
CAP. V: NUMERALUL.
1. Card ina 1. Nevoia de a evita confuziile schimbk in
irnprejurgri determinate, infatisarea traditiona15. a catorva nume-
rate, precum paisprezece, saisprezece si saizeci, care se pronunt5,
patrusprezece, sasesprezece si sasezeci,. Acest uz a luat nasteir,
de sigur, in mediul comercial, undo thfrele reprezinta valori eco-
nomice, yi de aceea se ianpune exprimnrea for in modul cel mai
clar cu putinta. Dela, comercianti el s'a mntins si la alte categorii
sociale, indiferent de ocupatie: esentialul este ca subiectul vorbi-
tor SA, se glseascal in conditii care fac absolut neoesara evitarea
www.dacoromanica.ro
124 PARTEA II: MORFOLOGIA
intelegerilor gre*ite (de ex. indicarea orei la radio *. a.) '. In mice
alte imprejurari aceste forme trebuesc parasite de toga- lumea.
Rec9mandatia nu mi se pare de pri&os, pentru motivul ices, ele
apar regulat in unele graiuri ardelene*ti *i prin Bucovina, uncle
le utilizeaza chiar oamenii culti.
Pe amandoi it intalnim,, cateodata, articulat (dar numai la
feminin): nici amtindoudle, la o/a/ta (BSG LIV, 277). Subt in-
fluenta lui ambele? Sau avem a face un cu un fenomen regional!
Oricum ar fi, o astfel de forma nu poate fi recomand,ata, chiar
data -i simtira nevoia2.
2. Ordinal. Fapte vrednice de .discutat ofera intars.
Cand sta dupil substantiv, nu se acorda cu acesta in gen *i numk:
rdiadul intdiu, clasa intetiu, etc.8 Daces precede substantivul, pri-
mete articolul enclitic, care, se intelege, poseda toate variatiile
flexionare: intaiuZ rand, intdia olasa, intdii copii, antaile chase 4.
Deoarece indepline*te o functiune a,djectivala, oamenii oulti, care
se lasa influentati de paradigmele gramaticale, se arata, diispu4i
sa trateze pe intdiu ca un adjectiv adevarat in toate imprejurarile,
deci *i atunci cand substantivul sta inaintea lui. Astfel auzim 4i
citim adesea clasa intaia, ba chiar *i clasa dintelia5: de vreme ce
intdiu si dintdiu mint sinonime, pentru ce s'ar mai face deosebire
raorfologic,a intre elle? Odata porniti pe acest drum, iubitorii de
regularitate merg mai departe. Acorda numeralul in gen cu sub-
stantivul *i atunci cand acesta ocupa locul al doilea, iar aceea e
nearticulat (din pricing ea are inainte pe o): o intdie dovadd (StI
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 125
www.dacoromanica.ro
126 PARTEA IL MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 127
www.dacoromanica.ro
128 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 129
www.dacoromanica.ro
110 PARTEA II: MORFOLOGIA
datore,sc unor cauze fonetice. Cand tema unui verb are, in finalk,
un sunet palatal, o bunk parte (cam jumktate) din formele simple
sunt identice la conjug. I Si IV. De pildk: indoiu, indokon, in-
doind, etc. cer tot atat de bine un infinitiv in -a ca Si unul. in -i
(de fapt, acest verb sunk nu numai a indoi, ci Si a indoia). Sau
ingriji: in graiurile rnoldovenesti, uncle i Si e preoedati de j se
pronuntk a, resp. a; forme ca ingrijam, ingrijcind S. 4. pot apar-
tinea Si la conjug. I, ckci dezinentele for nu diferk prin nimic de
ale lui lauda (laudcon, laudlind, etc.). DimpotrivA, prin Muntenia,
varianta ingrija sunk, din cauza pronuntarii palatale a lui 5, in-
grijeam, ingrijind, etc. (ea Si cam ar merge dupes conjug. IV) 1.
Astfel de potriviri au provoeat interventia analogiei, care a dos,
in numeroase cazuri, la identitatea Si a celorlalte forme, fie Intr'un
sons, fie in altul.
Printre verbele care se conjugh Si dupk, I-a Si duple a IV -a
figureaza destule neolog is m e, precum: absolvi, disolvi, pre-
feri, repeti, rezolvi, etc. Nici repartitia (pe categorii sociale sau
pe regiuni), nici cauzele fenornenului nu sunt identice ea cele ark-
,tate la, verbele vechL Preferinta pentru varianta in -i sau in -a
este determinatA, in general, de motive pur personale. Se infampla
deseori ca aoelasi subject vorbitor ss spuie a disolvi, a repeti,
etc., alkturi de a pref era, a rezolva, etc. Tendinta pare a- merge
(in majoritatea cazurilor) spre bintinta formelor cu. -a: sunt molt
mai numerosi Romanii care zic a disolva, a pref era, a repeta, a
rezolva, etc. dee& eel care intrebuinteazg, variantele cu Deseori
&Rasta tendintk gkseste un sprijin. (clack nu chiar punctul de ple-
care) in. modelul francez al verbului romanesc (de ex. preferer,
repeter). De altfel cauza diversitAtii flexionare in neologisme este,
de obiceiu, lupta dintre modelul francez Si eel latinesc. Am spus
Si altklatk ca, Romanii en imprwnutat cele mai multe cuvinte in
legkturk cu civilizatia oecidentalk din frantuzeste, dar le-au.adap-
tat la sistemul limbii for concluchndu-se duple etimonul latinese, 2
mai exact, duple nocrmele fonetice ale cuvintelor latinesti moste-
nite. Astfel se explick preferi <fro. preferer, asimilat en suferi <
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 131
www.dacoromanica.ro
132 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 133
www.dacoromanica.ro
i34 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 135
1 Sam a unui element popular, ceea ce-i aproape tot una. Am auzit o
femeie Virg culturg spurand nu pot sd to asigurez ea an sd viu.
' Tot In vers L. Blaga are binecuvdnt.
www.dacoromanica.ro
136 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 137
www.dacoromanica.ro
138 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 139
www.dacoromanica.ro
140 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 141
www.dacoromanica.ro
142 PARTEA II: MORFOLOGIA
Nu afirm cu toata. siguranta, dar cred ca, n'am ggsit, ctici altfel nu
s'ar explica de ce nu le-am remarcat (mai ales ca.' ZN *i DA le-am citit dupes,
Rusoaica). Curiozitatea create prin aceea ca, toatp exemplele din acest roman
apartan conjug. IV. De adAugat: pe el it indrligisei [eel in locul tatdlui (AL,
25 Ian. 1931, 2, 4: autorul, N. I. Herescu, e tot Oltean, Ca *i Gib Mil-aescu).
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VEDBUL 143
tele suet identice, raportate una la alta (-m zero, adicA pers. 3
diferg de 1, la ambele forme verbale, prin lipsa oriegrei dezinente,
sau, altfel spus, pers. 1 are un -m, care lipse*te In pens. 3). Ur-
marea poate fi nevoia de a Inlocui pe -$i dela per 2 a mai-mult-
ca- perfectului, care nu se incadie,azit in sistemul pers. 1 *i 3, prin
-i dela imperfect. Astfel singularul &erector doing timpuri seanigna
in intregime: -m, -i, zero. Influenta imperfectului ggseste un su-
port si in formele 1de plural, mai ales asa cum sunau ele odinioarg
si continua sg sune Inc g pang astazi in vorbirea populsrg, adica
fare -u la pers. 6 a imperfectului si fgrg -ra- la Intreg pluralul
mai-mult-ca-perfectului (geiseam, gclseati, geisea geisisem, gc7si-
seti, gasise: aceleasi dezinente si aeelasi raport dela o pensoang
la celelalte). Perfectul simplu diferg de mai- mult -ca- perfect *i In
plural, din cauza finalei -rei, care, in ce priveste pers. 6, a existat
din capul localui (Mr la celelalte s'a ivit cu mult Inaintea mai-
mult-ea-perfectalui). Afarg de asta, perfectul simplu se intrebuin-
teazg din ce in ce mai rar 1, asa dar Inca un motiv pentru care el
n'a putut influenta, esupra mai-mult-ca-perfectului.
In cunsul discutiei de mai sus am pomenit de lipsa lui
la pluralul aoestei forme verbale. Unii gramatici considerg gre*ite
mold. gasisem, gasiseti, gasise, deli ele se intalnasc la eel mai
bunt scriitori ai no*tri, care nu aunt totdeauna Moldoveni. Ati-
tudinea se datoreste, desigar, influentai perfectului simplu. Ace-
ste doug timpuri au multe asemanari, si atunci, din moment ce
unul posed',' la plural numai forme cu -ra, pare curios, deci 'ne-
regulat', ca celglalt sg aibg si variante farg, aceastg dezinentg.
Rationamentul este insg eronat, chiar dacg invocarea, perfectului
se justificg, in sensul ca -ra al mai-mult-ca-perfectului a venit dela
perfect. Faptul ca, la acesta din unmg. finala existents, din
capul locului, numai la pers. 6, s'a generalizat, pe child In mai
mult-ca- perfect nu, dovedeste, cu prisosinta, ca, eel putin deocam-
data, aspectele moldovenesti sent tot atat de `c,orecte' ca si cele-
Este drept c& nu In Oltenia, de unde este originar Gib Mihhescu.
Dar amtmuntul nu intereseazA prea mult diseutia noastrii, care-i numai
teoreticA, fiind menitg sit arate cum s'ar putea explica Inlocuirea lui -Si
prin -i la pers. 2 a mai-mult-ca-perfectului si cum s'ar putea r&sp&ndi
aceast& noun dezinentil, care, deocamdatA, are o existent; mai mult virtual,.
www.dacoromanica.ro
144 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 145
www.dacoromanica.ro
146 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 147
www.dacoromanica.ro
148 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: vERBuL 149
www.dacoromanica.ro
150 PARTEA II) MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 151
www.dacoromanica.ro
152 PARMA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAR. VII: ADVERBUL 153
C5,ci adese(a) = dese ori, deci ori unul ori altul, nu Ins, amandouit
&MM. subt InfIti*area unei formatii hibride.
a In sensul ca, a fost treat spre a reda In roraAne*te aceste cuvinte
stritine. Avem un a*a numit talc lingvistic.
Acesta reprezint6 traducerea perfectg, a germ. Dank *i ca atare
trebue sa fie de origins ardeleneasca sau bucovinean6- Poate de aceea si
circulA mai putin decat celelalte. Pare mai vechiu cleat datoritd, care, In
aceosta ipoteza, ar fi produsul unei `transpunerf semantice: a datori oi a
mu/turn/ sunt numai Inrudite ca Inteles, nu sinOnime,
www.dacoromanica.ro
154 PARTEA II: MORFOLOGIA
www.dacoromanica.ro
CAP. VII: ADVERBUL 155
www.dacoromanica.ro
PARTEA FORMAREA CUVINTELOR.
Una din caracteristicile cele mai izbitoare ale limbii actuale
este tendinta, teoretic nelimitata, de a forma cuvinte noun., ori-
decAteori se simte nevoia. $i nevoia se simte necontenit, gratie
activitatii intense care se desfasura in toate domeniile vietii si are
drept rezultat crearea, unui nuraar din ce in ce mai mare de no-
tiuni. Aceste notiuni trebuesc numite. Gum ele ne yin, in majo-
ritatea cazurilor, de aiurea, numele for se imprumuta din limba
poporului prin intermediul caruia am luat cunostinta de notiunile
respective. Foarte adesea lush' reaurgem la creatii proprii sau la
adaptari, mai mult on mai putin originals, pe baza materialului
lingvistic autohton.
0 separatie intre imprumuturile lexicale propriu zise si for -
matiile romanesti in care infra, partial, elemente straine nu-i po-
sibira totdeauna,. De aceea crearea de cuvinte noua cu ajutorul
sufixelor, prefixelor si al eompunerii poate fi discutata tot asa de
bine la Lexie", pentru motivul ca si aicd si acolo avem a face
cu acelasi proces lingvistic, care este imbogatirea limbii. Numai
procedeul, adica mijloacele, difera, de altfel mai mult aparent. Oki
imprumutul dintr'un idiom strain, eventual dintr'un graiu popular
indigen sau dintr'o epoca, anterioara a limbii, nu este o operatie
pur mecanica. El presupune o interventie a sufletului subiectelor
vorbitoare tot atat de activa ca si in cazul crearii de cuvinte noun.
Un element lexical venit de aiurea este supus unei transformari,
nu numai exterioare (in cazul imprumuturilor straine, care tre-
buesc adaptate, fonetic si morfologie, la sisteraul limbii noasbre),
ci si intericare, in legatura cu sensul, care mai totdeauna sufere
o modificare, de obipeiu usoara, datorita treoerii cuva'ntului res-
pectiv dela un popor la altul, dintr'un grain popular sau dintr'o
epoca' veche in limba comma, mai scurt, datorita deosebirii de men-
talitate, de psihologie.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 157
CAP. I: SUFIXE.
Pun la un loc, in ordine alfabetica, sufixele derivative re-
centel $i pe tale vechi. De asemenea renunt la impartirea for dupa
natura morfologica a cuvintelor pe care be formeaza. Aceasta, nu
numai pentruca unele apar $i la substantive si la adjective, etc.,
ci. $i pentruca scopul meu este sa arat multimea $i varietatea deri-
vatelor roraanc%sti actuale, iar implicit, posibilitatile, in principiu
nelimitate, de care dispuine limba spre a -si imbogati mijloacele de
expresie in west domeniu, indiferent de categoriile morfologice
ale gramaticilor curente2. De altfel toate clasificarile gramaticale,
chiar tale mai $tiintific,e cu putinta, sunt, intr'o anumita mas-ura,
artificiale $i prezinta, pentru neinitiati, adica pentru mai toata
lumea, marele dezavantaj ca falsifica imagines pe care trebue s'o
avem despre limbajul ormenesc, produs psihic eminamente unitar
$i in vesnica activitate.
-add': bufonadeis (Ci 185: cat tinuse bufonada), donquijo-
-tiadei (Leca Morariu), potemkiniadd (1907 II, 461: se dovedise
streducit meter intro ale potemkiwiadelor, cu ocazia, expozigilor
jubiliare). Cred ca tuturora le-a servit ca model mascaradd, al
carui sens peiorativ este atat de vizibil4. Exists $i formatii... se-
rioase, data pot spume asa: balcaniadei Intrecere sportiva la care
participa reprezentanti ai tarilor balcanice', olimpiada (anterior pri-
s Cf. BPh VI, 1 urm., unde se pot gasi multe lucruri care lipsesc aici
(v. si VR, Maiu 1940, 134-5).
2 Tot asa voiu proceda si In capitolele urmrttoare.
' Sinonim cu Inuit mai raspanditul bufonerie.
Si din cauza unui fel de etimologie populara cu mascara (si familia
acestuia)?
www.dacoromanica.ro
158 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
Termen argotic.
2 Se zice gi cotiugarist. Cotiugar 'arutg, mare cu cai pentru trans-
portat lemne, mobilk etc'. (la Iasi si aiurea prin Moldova de nord).
Auzit dela un medic militar. Format dupa. reclamagiu, cu care sea-
m1nA., piXnA aproape de confuzie, si subt raportul fonetic.
In gura unui ofiter statmajorist" (cu nuanta usor dispretuitoare).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 159
www.dacoromanica.ro
160 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 161
www.dacoromanica.ro
162 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 1b3
www.dacoromanica.ro
164 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 165
www.dacoromanica.ro
166 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 167
www.dacoromanica.ro
168 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 169
www.dacoromanica.ro
170 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 171
www.dacoromanica.ro
172 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOYI
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 173
www.dacoromanica.ro
174 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 175
www.dacoromanica.ro
176 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I; SIJFIXE 177
www.dacoromanica.ro
178 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
5), hriiptiretie (CL, 12 Sept. 1936, 5, 1), ingeri (OMD 103), lichelie
(AL, 13 Ian. 1929, 3, 1), lunatecie (CIst 266), membrie `calitatea
de meanbru' (Lelia Mora.riu), microscopic (AL, 3 Nov. 1935, 1, 1),
middiosie (VR, Ian. 1936, 48), neipreiznicie (Rus 5), neistrunicie
(AL, 15 Martie 1931, 6, 1), neita'ngie (Rus 112), nebunatecie (COp
V, 194), neputincio?ie (AL, 19 Maiu 1935, 1, 2), peidureirie locuinta
pAdurarului' (VR, Iunie 1934, 63), peigeinie (AL, 26 Maiu 1929, 3,
4), parelnicie (1907 II, 179), somnie (CS, 114; Trf 126), suratie
< surata (VR, 15 Febr. 1934, 7), siretie (Eminescu), trepeidu$ie
(CL, 9 Iunie 1934, 9, 1), trilunie `trimestru' (VR, Sept. 1938, 50) 1,
uitucie (AL, 20 Maiu 1934, 3, 7), uriecie (Foc 157), veitafie (in lim-
bajul porturilor), ventrilocie (AL, 27 Oct. 1935, 3, 7; Ins, Febr.
1939, 208), zsdc4ie (VVD 287), zevzecie (OP I, 219), zugriivie
(VR, Iunie-Sept. 1933, 465) 2. Cf. si ardelenie, oreifenie 3, tantoie
(G. Calinescu).
-ier. L-am studiat am5nuntit in BPh VI, 35-41, uncle am in-
sistat, intre altele, si asupra confuziei pe care o fac multi Romani,
printre ei unii culti, chiar foarte culti, Cu -er. Am arata.t &n ce
conditii are loc confuzia: sunt cauze fonetice4 si cauze morfolo-
gice (in sensul ca functiunea ambelor sufixe pare, de multe ori,
aseanAniitoare). La exemplele, citate acolo, de felul lui pion(i)er,
pluton(ier), etc., g cAror forma., corects& este in -ier,6 5i al lui
min(i)er, care, ea adjectiv trebue sa sune minier, iar ca substantiv
miner, adaug pe botonerei (0-1, 23 Iunie 1940, 3, 6): autorul imita
vorbirea periferica, ceea ce probeazA eg, fenomenul e rgspandit 5i
usor sezisabil 6. (Cu botonerei merge mitralera, de asemenea ras-
pandit, mai ales in vorbirea soldatilor.) Tot acolo am pomenit si
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFTXE 179
www.dacoromanica.ro
180 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 181
www.dacoromanica.ro
182 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 183
Cf. si planorism.
' La fel cu italienist, Latinist, slavist, etc.
3 Asa serfs, de ex., Leca Morariu. Altii prefera variants pantionst, zsre
se depArteath oarecum de numele fostului profesor cern&utess al 1ui tbrii
nescu (Pumnul).
4 Cu nuantil peiorativl, care lipse5te la sinonimul romantic
www.dacoromanica.ro
184 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 185
www.dacoromanica.ro
186 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 187
www.dacoromanica.ro
188 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 189
www.dacoromanica.ro
190 PkriTEA FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 191
www.dacoromanica.ro
192 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
(Rad I, 44), vleijgeinos (AL, 20 Oct. 1935, 3, 6), vuetos (cele mai
vuetoase aril, 1907 II, 32), zeipezos (candoare zeipezoasei, COp IV,
150), zgrumtos (zidu,1 urit si zgrumtos, CS 133) = zgrumzuros
(perete zgrumzuros, ibid. 129), zimbrios 'care face zambre, pofti-
Ci06' (HM 94). Formatii cu tame recente sunt, intre altele: angulos
(CIst 536) < frc. anguleux, aspect(u)os (despre cladiri impo-
zante, frumoase, etc.), delict(u)os < fre. delictueux, dificultos <
frc. difficultueux, inizeros < frc. misereux, obsecvios (G. Cali-
nescu) < frc. obsequieux, scarlatinos `bolnav de scarlatina' (dup5.
lepros < lepra, etc.? talentos (D. Caracostea) < frc. (fam.) ta-
lentueux. De adaugat subst. focos, termen fizical ($1 railitar, mai
ales), ,care nu-i un derivat dela foc, ci reprezinfa lat. focus (of.
germ. Fokus `focar'), modificat subt influenta adj. focos (poate si
din cauza unei confuzii fonetioe, ca la ficos, pronuntare semiculta,
pentru ficus 'o plants de ornament, deli situatia 11U-i perfect
identica, in ce priveste accentul).
CAP. II: PREFIXE.
. La fel ca in capitolul precedent, diseut impreuna formatiile
cu prefixe vechi $i pe cele cu prefixe nou'a. De asemenea nu separ
cuvintele compuse cu aoeste morfeme dupa, categoria morfologic5,
la care apartin. In schimb, se impure o distinctie in ce priveste
natura intima a prefixelor. Caci, ataturi de prefixe propriu zise,
care se caracterizeazg prin faptul ca on nu exists ca cuvinte in-
dependente nici la noi, nici in liraba de origine (la imprumuturi),
ori, card exists, ele sunt, de obiceiu, prepozitii 2, avem pseud o-
p r e f i x e 3, elemente formative provenite din alte cuvinte decat
prepozitiile sau adverbele. 0 delimitare precis'a intre unelp si al-
tele nu-i posibila decat in mod cu totul aproximativ. Tot asa nu
putem deosebi cornpusele formate cu pseudo-prefixe de c,ompune-
rile pure, caci lipsesc criterii sigure dupg care sg, ne conducem.
Tfas'aturile caracteristice ale pseudo-prefixelor mi se par a fi mai
ales urmatoarele doug: pe de o parte, ele apar la un nuMar relativ
mare de cuvinte, Si prin aceasta formatiile respective difer5, de
compunerile adevarate, care sent oarecum unite; pe de alts parte,
ele (sau unele din ele) pot sta $i inaintea, dar si in urrna elemen-
Cf. totui frc. scarlatineux `schariachartig'.
Mult mai rar adverbe.
8 B. MIGLIORINI le nume*te prefixoide (v. Archivio glottologico
italiano XXVII, 14 urm. qi Lingua contemporanea, Firenze 1938, 80).
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 193
42233. - 13
www.dacoromanica.ro
194 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
A.
a(n)- (en sens privativ): afon(ie), amoral(itate), amorf, ani-
conic (religia, data era aniconica, RIR X, 434), anorganic(itateJ,
ateist, aton(ie), etc.
ante-: antebrat, antedata, antediluvian, antemeridian, ante-
penultim, antetren `partea dinainte a trenului, care serveste la
transportul servantilor, munitiilor, etc.', antevorbitor (dupes germ.
Yorredner), etc.
anti-: antiaerian, antiaristocratic, antialcoolic, antiburghez,
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 195
www.dacoromanica.ro
196 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 197
www.dacoromanica.ro
198 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 199
www.dacoromanica.ro
200 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 201
www.dacoromanica.ro
202 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 203
www.dacoromanica.ro
204 PARTEA FORMAREA CUVINTELOR
nepretui (RFR, Iu lie 1941, 119). De adAugat nemwri 'a face ne-
muritor' (Ins, Febr. 1940; lfC1, passim) .1, pentrui care punctul
de pleeare a fost nemuritor (alAturi de muritor < muri). Dar nu
numai verbe s'au naseut si se nasc prin apliearea lui ne- la cu-
vinte deja existente in limbo. Cel putin tot atAt de numeroasa
sunt substantivele, a cAror aparitie n'are nevoie de sistemul pro-
portiei invocat mai sus. Se neagg pur si simplu notiunea respec-
tive cu ajutorul lui ne- (intocmai ca la adjective si la participii
treoute adjeetivate). Iata un nurnAr de exeanple: neauz (tdceini-
tul scobora pant la neauz, Petr 176), nebiografist (RFR, Martie
1941, 654) 2, necandidaturd (altii veld in necandidatura D-lui
Azi, 24 Martie 1940, 3, 2) 3, negrijd, neinteres (neinteresul pentru
constructia structurald, Ins, Apr 1940, 156)4, nelivrare (interesul
ce -i poartei Anglia n,eiivrarii acestui minereu), nejudecatei (stdpcl-
nii puteau sa scurteze viata cu nejudecata, AV 109), neloc (la ne-
locul ei, Cim 132)5, nemiia (VVD 56), nemilcare, nepoftei (nepof-
ta, de miincaire, AL, 30 Ian. 138, 3, 3), nerdspuns (se simtea ras-
pleitit pentru toate nereispunswrile, RJ 285), nesinchiseald (cu
obisynuita ei nesinchiseald, Log. 23), nespatiozitate (CL, 13 Iulie
1935, 8, 2), nesuferire (pad la o nesuferire a atmosferei teireinesti,
Ins, Iunie 1940, 463) 6, netraiu (Am nevasta i copii si Tea? vrea,
sd-mi bag netraiu fin casd, VR, Sept.-Dec. 1932, 124), nevaloare
(inleitura nevalorile, ibid. II, 3, 71)', nevedere (dupd atata timp
de nevedere, Petr 53), nevreme (oamenii se duc la nevreme a,casii,
AV 137) 8. Si locutiuni adverbiale sunt 'negate' in acelasi mod:
neinreguld (studentii neinreguld, CL, 26 Oct. 1935, 6, 6) 3, nein-
stare (Act 5), nelalarg (se simte nelalargul ei).
Pref erinta aoeasta asa de maroatA pentru astfel de creatii
se explicA prin avantajul `scurtimili', de care am pomenit si cu
1 Destinat sit Inlocuiasa neologismul imortaliza (uitandu-se crt a se
nemuri Insemneaz& 'a fi nears , rudit cu cineva').
2 Are valoare adjectival&
Intr'un articol tradus din nemteste. De aceea trebue st, presupunem
cg, substantivul romitnesc red& germ. Nichtkandidatur.
Cf. dezinteres, sinonim aproximativ, destul de frecvent,
5 Autorul trebue s& fi pornit dela netalocul ei, care-i intrebuintat de
toatit lumea. Intelesul nu este ins& exact acelasi la ambele.
Infinitivul substantivat presupune existenta, cel putin virtual& a
verbului.
Cf. non-valoare, mai frecvent, dar 5i cu a1t5. acceptie, adic& an&
nuant,. semantic&
'' Vorbirea popular& si familiar& prefer& pe nelavreme.
9 Cu functtune adjectival&
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 205
www.dacoromanica.ro
206 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 207
www.dacoromanica.ro
208 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 209
www.dacoromanica.ro
210 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CIO. II: PREFIXE 211
www.dacoromanica.ro
212 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 213
www.dacoromanica.ro
214 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 215
www.dacoromanica.ro
216 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 217
www.dacoromanica.ro
218 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 219'
www.dacoromanica.ro
220 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 91j
www.dacoromanica.ro
222 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREPIXE 223
www.dacoromanica.ro
224 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. III: COMPUSE PROPRIU ZISE 225
glezii, si francez5, din Germania, care s'au unit din punct de vedere
economic), etc.
zoo: zoofit, zoograf(ie), zoolatru (i -brie), zoolit, zoolog(ie),
zoomorfie (i -fie, -fism), zoospor, zootehnic (ei vb. -ciza, apoi
subst. -nie), zooterapie, etc.
www.dacoromanica.ro
226 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. III: COMPUSE PROPRIU ZISE 227
Intrebuintat tot mai rar, fiind Inlocuit prin simplul notes (pronuntut
cum se scrie). Aceasta probeaza cit compusul este simtit ca greoiu si necon-
form cu spiritul limbii noastre.
2 Prin aparitia lui Impreunit cu numeroase substantive (presa noastra
reactionary, si sovina, imitand pe cea strainti., In special italianit, vorbea yi
de iudeo-democratie, iudeo-plutocratie, chiar iudeo-plutodemocratie, etc.),
iudeo- tindea oarecum s5, devie un pseudoprefix.
Cu alt Inteles dealt American de nord, resp. de sud. Se articuleazti
ca substantivele simple: Nordamericanul, etc.
4 Curioasa saceastl formatie, alatuita din dour), substantive, dar cu
valoare si flexiune adjectivale. Cf. strajame$ter, ardelenism, duptt care se
va fi luat Mateiu Caragiale, and a venit cu inovatia sa. Ca model a servit,
cu sigurantA, germ. Wachtmeister. Sit se compare si ung. Ormester.
Nu intereseazg, dacit aceste cuvinte exist sau nu. Ele sunt posibile.
Numele marelui poet a servit si la crearea altui compus, acesta real: emi-
nescolog (Leta Morariu), cu derivatul eminescologie, care pare cy a prins in
parte.
www.dacoromanica.ro
228 PARTEA III: FORMA.REA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. III: COMPUSE PROPRIU ZISE 229
www.dacoromanica.ro
230 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. III: COMPUSE PROPRIU ZISE 231
prooedeu, s'au ivit in ultimul timp altele, imitate si ele dupe mo-
dela strain, dar deosebite in ce priveste moduil de sudare a ele-
mentelor alcatuitoare: acru-duke (of. frc. aigre-daux, germ. saner-
siiss), ro$-albastru (pe cimpul ros-albastrilor, AL, 26 Ian. 1936,
8, 7; intr'o cronica sportive), roz-alb. (Un mdcie$ isi desfacuse
abocii rozalbi, DO 236). Foarte raspandit, caci a pries, si mai
vechiu decat aoestea este clarobscur (termen tehnic in limbajul
artelor plastice). Tot aici apartine, mai degraba, clarvdzeitor
(< fro. clairvoyant), chiar dace al doilea adjectiv este un derivat
verbal (cf. mai sus clerviziune si clarvedere). Cat despre noutes-
tamentar (conceptia noutestam,entard, PC 226), poate fi discutie
cu privire la modal de formare: este un campus din nou tes-
tamentar sau un derivat in -ar dela nou-testament (=. Novi
Testament)? Prima ipoteza mi se pare mai verosimila. De adaugat
creatiile foarte recente: burghezo-mosieresc (dupe modelul mai
vechiului burghezo-capitalist?), capitalisto-mosieresc, marxisto -le-
ni'nist (complectata adesea cu adaosul -stalinist).1
5. V e r b + s u. b s t. Acest tip este vechiu si de aceea
rrtspandit, mai ales in vorbirea populara si familiars (cf. papa-
/a/4e, pierde-vard, strilmbei-lemne, tame -briu, zgarie-branzei, eto.).
Asa se explica de ce s'au putut imprumuta 5i impune, chiar in
limbajul oficial, formatii ca port -arms, posed -arena, s. a. (permi-
sek de port arms si de posed -arms se elibereazel de Chesturei...),
zgarie-nori 2, la care trebuesc alaturate tot atal de frecventele, dar
Inca necomplect asimilatele 3 passe-partout, porte-bonheur, porte-
parole 4, presse -pa pier, etc. Desi akatuite din cuvinte neaose, tot
recente par a fi tcirde-vdtraiu `palitist' (Thor 137), vantura -vor-
be dupe vanturei-lume si vanturei-tars), vorbei-lungd (A-
cest vorbei-lungs, cum it poreclise bunica, VR, 15 Febr. 1934, 28).
www.dacoromanica.ro
232 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 233
(ale fetitei-reginci, AL, 18 Dec. 1938, 2, 6), locomotive -tip ($i alte
substantive similare), mafinii-sport, regino,mamci (la fel alte ti-
-tluri feminine de anonarh: ducesei-manna, impiircitectsci-mama, etc.),
print-consort, roman-flaviu 1 (R. a revenit la verswri, dupd, roma-
-nal salt fluviu, AL, 25 Julie 1937, 16, 4). Un compus popular, care
nu cred totusi c. s'a nliseut pe teren romitnesc, f.r. nicio influents
din emit, este me$ter-liiceitus. Il pomenese aici, pentruert a ineeput
a fi tratat ca un oompus propriu zis: alitturi de me$terul-lciccitu$,
se intilneste si forma cu articolul pus la starsit (mester-ldeatuqul
strigcl, VR, Aug.-Sept. 1937, 76) 2.
Tot ca o juxtapunere trebue eonsiderata, cred, formula
subs t. + a d j., chiar daca din punt de vedere pur gramatical ea
se comports ca o sintagmg obisnuitg (adjectival se acordil eu sub-
stantivul): nature-moartei, ca termen pictural (natura moarta, na-
turile sale moarte), proves-verbal (procesul-verbal, procese -ver-
bale), etc. Sensul este unul aingur, si prin aceasta se deosebesc
astfel de grupuri sintactice de eele eurente.
www.dacoromanica.ro
234 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 235
www.dacoromanica.ro
236 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 237
inteles diferit, subt influenta unor factori care variazil dela caz la
caz. De pildS: aniversa 'a serba o aniversarir insenmeazit $i 'a
data, a avea o vechime oarecare' (Mioarea simbolistd, franceza
este $i mai greu de aniversat cu preciziune, VR, Sept.-Oat. 1939,
111), din cauza unui fel de etimologie papularli" (in legStura Cu
subst. an), cartela 'a supune alimentele, etc. la regimul cartelelor',
derivat dela cartela, alKturi de cartela (refl.) 'a face un cartel,
o asociatie, cu scopul de a lucra in vederea unor interese comune
(de obiceiu comerciale)' 1, conjuga (termen gramatical) are $i sen-
sul de 'a intovarasi cu, a alcatura la' (epuizarea fortelor..., conju-
gatii cu existenta unor factori, VR, Aug. 1938, 107), funda 'a in-
temeia' insemneaza. $i 'a sta la bazit, la temelie' (principiile care
fundeazei $tiintele naturii) 2, indigence. 'a naturaliza (in sens juri-
dic)' a crupStat, in limbajul comercial, acceptis. de 'a face formele
legale pentra ca o marfa &dash' de peke granite sa poata circula
in taxa' (de ex. a indigence un automobil american), mandata 'a
ordonanta, a decide plata unei srume' are 1 intelesul de 'a da
mandat, imputernicire cuiva' 1(N. a fost mandatat de comitet siu
intervie...),.predestina (despre divinitate) 'a hocitri destinul cuiva'
are $i nuanta semantics de 'a arSta destinul, a-1 prevedea' (Dos-
toievschi predestinedzii), ration, 'a judeca, a face rationamente'
insemneaza $i 'a fixa ratia de hrang, a oarmenilor sau a anima-
lelor' 3, refera (trans.) 'a recensa' (lucrarea D-lui N. a fost referatei
in revista"...) 4) solda (refl.) 'a se incheia (despre bilantul unei intro-
prinderi conierciale, industriaile, etc.)' are, ca verb activ, intelesul
'a vinde mArfuri ramase diva facerea soldului' (meirfuri soldate;
magazinul cutare soideazii Ito fe, meita'suri $. a.), studia 'a face
studii' se intrebuinteaz5, $i ea sensul de 'a da la studii'. Astfel de
cazuri provoack evident, echivocuri, cel putin in anumite conditii.
Totui ele exists $i se inmnitesc, probabil, fiindca tendinta de a
Primul sens este foarte recent (s'a ivit oda& cu hottirfrea oficial&
de a introduce regimul cartelelor).
2 Avem a face, in acest caz, nu atilt cu un sena nou, ci cu o functiune
diferith, a verbului, provocat& de leg&tura lui semantic& cu subst. fundatie
(cf. fundatia unei clddiri, deci, metaforic, Qi a unei discipline tiintifice).
Trebue s& fie, la origine, termen militar.
4 Cf. cele spuse mai sus In legItur/ cu funda. Functiunea curentii, Qi
consacratil, a lui refera este cea intransitive. (D-1 N. va refera in cutare ches-
tie sau asupra cutdrei chestii).
www.dacoromanica.ro
238 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 239
www.dacoromanica.ro
240 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 241
www.dacoromanica.ro
242 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 243
plifica 'a face amplu', densifica 'a face dens', solidifica 'a trans-
forma (un corp lichid) in solid'.
Dau acum cat uu numar de exemple (allele deck cele po-
menite in cursul discutiei), nu prea mare, pentru. fieva.re gruprt
de verbe noun in -a, in- iza t3i -fi(c)a, indiferent dad. cunt impru-
mutate sau formate pe teren romilnese I.
1. accidenta,2 acuarela, adultera, anchiloza, angora(t), an-
irepozita, apoteoza, arbitra, arhiva, aureola, autografia, avdla;
balona, balota, basoreliefa, betona, bibliografia, bitumina,
blinder, bloca, blufa, briganda;
cables, calibra, caligrafia, carmina, cauciuca, celuloida, cen-
2imetra, centrifuga, centura, cianoza, clisa, compartimenta, con-,
tepta, confuza, contraofensiva, corsa, cosmetica, croma, cronica,
tuba, curenta, curiozita, curta;
dactilografia, decana, deficita, dezechilibra, diagnostica, dia-
manta, dieza, discontingenta, Braga;
eboca, ecrema; edilita, efigia, electrocultiva, enuclea, et*?
eticheta, experia, (cf. experientei);
fascimila, factura, faia,nta, filoxera, fora, fosfora, franja,
fonda, fulmina, fuziona;
garnizona, gestiona, gipsa, glosa, gradua, gripa;
handicapa, hibrida, hidroplana, (h)iperita, hipertrofia, hi-
postaz(i)a;
impaduda, imposeda, inciza, individua, instructiva, inter-
media, intersecta, invalida, invectiva;
'imbrigada, impurpwra, inlumina;
knockouta;
lockouta;
manicura, mansarda, manufactura, marmora, meduza,
metamorfoza, mina, monografia, monologa, monosilaba;
necrologa, nevroza, nimba, norma;
obiectiva, obscura, oja, orchestra, oxigena;
parada, paradoxa, parazita, pdnza, pelerina, pena, pendula,
De altfel aceasta distinctie nu-i posibila dealt in anumite cazuri, de
pildit pentru formatiile in -iza dela teme autohtone sau pentru derivatele
dela teme inexistente in limbs noastra.
2 Participiul trecut I eminin (accidentata) se intrebuinteaa si eufe-
mistic cu sensul de '(fats) defloratX (in limbajul asistentet sociale si at me-
dicinii legale).
www.dacoromanica.ro
244 'PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 245
CAP. V: DIVERSE.
1. Postverbal e. Un mjloc de a forma, cuvinte noun,
foarte des utilizat de unii dlintre scriitorii nostri, este transforma-
rea in substantiv a unui verb prin sim'pla lilsare la o parte a de-
zinentei acestuia. In ce priveste sensul, astfel de substantive sea-
miing, bine cu infinitivele lungi: alint-a2intare, friimant-friima'n-
tare, etc. Preferinta pentru ele se expliea prin aerul for 'poetic',
I Dela Lander 'membru al LANC-Idui' (= Liga apartirii national()
-creOine), adica al partidului cuzist.
www.dacoromanica.ro
246 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
daces pot spune aga. Intr'adevar, ele sunt on par mai grumoase'
deck infinitivele substantivate, evident in mAsura in care se
poate sustine ca Ian cuvant posedA, prin el insusi'si strict formal
vorbind, o anumita grunt:mete'. Oricum ar fi, faptul ca sunt mai
sourte deck infinitivele contribue la o crestere a expresivitatii. In
schirnb, prezinta dezavantajul ca sunt mai abstracte. 'dew, de ac-
tiune, destul de vie la infinitivele substantivate, for le lipsegte
aproape cu totul 1. Afar% de asta, mie oel putin mi se par arti-
fioiale, duleege, poate pentrucA aunt cliutate si pontrucA ne intam-
pina la unii scriitori ca Cez. Petrescu 2 si Victor Ion Popa, care
fac, fieoare in felul sau, impresia unui mannerism si pretiozigm
lingvistic foarte accentuat (in special ultimul).
ales (cumparand tot ce-a mai rdmas, farce ales, Prom 206),
alin, (cloud vorbe de alin fi plans, VVD 154), aunt (Dar instru-
mentele de glint, preferate ale iernii, scant tobele Mani, APN 335;
inima fare, glint azi ti-o dale, s'o vezi1 ZSt 92) 2, apiis (dacd das-
ceilii no$tri ar pune un apds mai mare pe datoria de a fi fericiti,
Ins, Main 1939, 397) 4, barfd, (intrec chiar bcirfa crancena la
care se dedau comesenii, VR, Oct. 1937, 9), cioplu (se, v'aratati
varto$i 91 dintr'un cioplu, ca Transilvdnenii, Niry 27), colind (a
Inceput colindul streizilor din cartier, VAc I, 62; a fa:cut colindul
tuturor autoriteitilor, Act 152) 2, freimtint freimantul mien, de-a
inventa, pentru a nu muri, RL, 15 Apr. 1933, 4, 1; a celui mai
scdrbos friimant de lux, JL, 3 Sept. 1939, 3, 6; tot freimantul acesta
de seipteima'ni, VVD 119), fumeg (fumegul focurilor pentru akin-
gat tOntarii, HM 9)1 incdnt (meant nu-s zorii, AL, 28 Iunie 1936,
4, 3-4), liceir (trebue [oiorapul] se, fie de mdtase, ca se, concorde cu
licdrul de cub lustrwit at automobilului cu opt cit'indri, AL, 30
Nov. 1930, 3, 1; Sceipat de licdrul a,cela de fosfor, ZN 28), micun
(mi ?unul de ganduri al unei minti femeie$ti, VVD 284), pcilpit it
I Dec& nu dispare complect, aceasta se datoreste asociatiei de idei,
mai ales ca obisnuit un postverbal are aceea5i form& ca pers. 1 indic. prez.
a verbului corespunztitor.
2 Acesta chiar abuzeazg. de ele.
Dict. Acad. 11 di, ca existfind numai la Cosbuc".
I Citatele din Dict. Acad. apartin excluziv limbii vechi. Aceasta pro-
beazii ci. to limba actual, avem a face cu o creatie noult, independentIt de
cea anterioarit.
Apare deja la I. Ghica si Delavrancea. Dict. Acad. it consider& drept
variants, a lui colinda, ceea ce nu mi se parte exact. De acea 1 -am pus In
lista de faVt.
' Am neglijat sit notez izvorul, Ar putea fi si Imprumut italienesc
(< pa/pito).
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 247
picur (Asa cum cade frunza sau pleural de ploaie, AL, 11 Martie
1934, 1, 3-4; picur de aka [din Mit:anti], Drom 159; picurul ham-
zurilor abia se auzea, CrA 172) 1, potol (Deli aceste ambitii ma
intepau firs potol, Rus 52; cf. si 89, 92) 2, scapar (scapar de am-
nare TT 54), cu varianta sap& (un scapar luminos, VR, Sept...
Oct. 1935, 5), schiaun (De-abia a$tept sa scap de-al vietii schiaun,
Ins, Ian. 1940, 6), scutur (Ingalbene$te carnea de-ar toamnelor
lung, scutur, VV 95) s, spulber (mini poate sufla un spulber,FJ
100), tang (tang nu-i stansul, AL, 28 Iunie 1936, 4, 3-4) 4, tress
(Isi sfrededi fiecare trds, obrazul vested, ochii obositi ?i stin$i,
Luc 331; trasurile isi pierdeau vioiciunea. CS 60) 5, turbur (A-.
bwri de indoiala $i de turbur, VVD 39), zburd (Zburdul ma'nzesc
pe livada goals, Rid II, 395) si zburda (animate de o zbUrda
hazlie $i pitoreasca, Ins II, 2, 792) 6, zumz (cu zumz de stup and
pe lunci cum topiie perechile, PTA 159). Tot ca po,stverbal (si
ca compus, cu des- dela interes) trebue socotit, coed, ritspanditul
dezinteres (un dezinteres dezolant, Spm 124; fi personalul, la
dezinteres adaugii cumpatul, APN 342; dezinteresul, pans la totala
indiferenta, fatei de casa $i f amzilia lui, Gor 389) T. La fel rasuflu
(a fost in intreg vagonul un rasu flu de wurare, CS 347), atestat
Inc. din sec. XVIII, apoi supar (Neculee) s. a.
2. Motive asemAngtoare cu cele indicate in paragraful pre-
cedent explicA preferinta unora dintre scriitorii contimporani
(iar5sii cu Cep. Petrescu in frunte) pentra substantive in
-et (neaceentuat), derivate dela verbe. Dupes cum, subt raportal
semantic, postverbalele sunt echivalentele infinitivelor lungi, tot
asa formatiile in -et merg impreung eu participiile trecute (substan-
tivate), fats de care prezinta aceleasi avantaje si dezavantaje ca
postverbalele fath. de infinitive. Printre avantaje a.r putea fi men-
tionata si pozitia accentului pe prima silabA, adicA pe terra, pur-
7 Mu cred ca-i varianta (ardeleneascaI) a lui pic (plur. picuri).
Cf. G. F. CzAusAlm, Glosar de cuvinte din judetul Vdlcea, Mem.
Acad. Rom., Sectia Liter., Seria III, Tom. V, pag. 202: pOtol 'astampite (nu
mai ai potol?").
' Deja la Alecsandri.
4 Tntrirri tnregistreazil. numai varianta feminintt tdngd, pe care o con-
siderit drept imprumut slay.
5 Auforul (Cezar Petrescu) trebue s se fi lasat influentat de frc. trait, Pe
care, de altfel, fl traduce tress.
o Forme duble mai avem, de pita, povat (la Creangli) si povatd, apoi
icing si tdngd, deja amintite, deSi nu toate par a fi postverbale propriu zise.
Insemneaza si 'dezinteresare , adica lips& de interesare', (tar si 'ups&
de interes'. Se pare ca sensul al doilea este mai ales ardelenesc.
www.dacoromanica.ro
248 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 249
www.dacoromanica.ro
250 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 251
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV: STILISTICA.
Prin fenomene stilistice inteleg ceea ee lingvi$tii mai vechi
numeau frazeologie (in aceeptia cea mai large a termenului): corn-
binatii sintactice al ea.-ror seas este unitar $i difera de al elemen-
telor aleatuitoare luate unul cate unul sau legate altfel deck in
formula respective. Mu lte din faptele discutate subt aoeasta ru-
brics ar putea figura tot atat de bine la Sintaxa", dupe cum ia-
raisi o buns parte din eels analizate acolo $i-ar putea, gag locul
aici. Caci intre stilistica, oricum am coneepe aceasta notiune, $i
sintaxa este greu de tras un hotar propriu zis. Amandoua se oeupa
de sintagme, adica grupuri de cuvinte legate prin diverse rapor.
turi gramaticale. Deosebirea cea mai importanta, care nu-i tot-
deauna usor sezisabila, consta, in faptul ea constructiile sintactice
sunt, de obieeiru, fixe $i lipsite de orice element subiectiv, pe eand
cele stilistice au un caracter mai if-nult on mai putin personal, sunt
supuse modificar. ilor provocate de situatia extQrioara, de momen-
tul psihologie, etc. $i oontin adasea o nuanta afectiva sau estetica.
Altfel spus, fenomenele stilistice constitue, cum arata, *i nu-
mole for (data ne referim la terminologia eriticii $i esteticii li-
terare), partioularitati de stil, seris sau vorbit, partieularitati in-
dividuale, chiar atunci cand ele se bucura, de o raspandire relativ
large: /eel care le intrebuinteaza le iereiaza oarecum din nou, in
ipoteza ca, ele nu cunt inventia lui personals.
Dupes cum nu putem separa totdeauna constructiile stilistice
de cele pur sintactice, tot aqa ne vine greu sa elasificam faptele
privitoare la stil. Lipsesc pentru aceasta eriterii sigure $i precise.
0 grupare a for pe categorii se impune totu*i, fie $i numai din
motive practice. Vom avea astfel: Frazeologie propriu
zis a, (ereatii recente); 2. F o r mule traditionatle mo-
dificate in aspeetul sau sensul lor; 3. Diverse.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 253
CAP. I: FRAZEOLOGIE.
Ceea ce izbeste din capul locului la aceasta grupa de feno-
mene stilistioe, mult mai bogata decat oelelalte, este puternica in-
fluenta strains (in primul rand, si ca de obioeiu, franc,ezii). Vom
vedea ca foarte multe constructii sunt simple traduceri, fare ca
cei care le utilizeaz5, sa-si dea totdeauna seama e5, se afla in fart
unor combinatii de cuvinte neadaptate, adesea chiar neadaptabile
la sistemul linguistic romanesc.
Le insir alfabetic, dupg elemental alauitor care mi se pare
eel mai important la fiecare.
alerga: se aleargei premiul Goarnal (AL, 17 Iunie 1934, 10,
2). Nu-i vortaa numai de functiunea transitive a acestui verb,
pentru care am gasi sprijin in limba noastr5. ingsi (cf. munt. a
alerga pe cineva `a-11 fugsari'), ci de intreaga oombinatie sintactica.
arme: cu arme $i bagaje (opozitia a preferat sa adere cu
arme $i bagaje..., VR, Febr. 1938, 17). Obisnuit ((i foarte des in
limbajul unor anumiti oamoni de culture) se zice a trece cu arme
$i bagaje la adversar. Din frc. avec armes et bagages (expresie
militarg, la origin).
bald,: in formula bazei de plecare (sei fie numai ca bazd, de
plecare, AL, 6 Oct. 1935, 9, 4). Am crezut intaiu ca avem a face
cu o eontaminatie intre punt de plecare (pentru o discutie, etc.)
i bazd (a unei discutii) 2. In realitate este un iraprumut frau.-
-tuzesc: base de depart `Sturmousganstellung' (din terminologia
militarg).
bine: dupa modelnl lui a vorbi de bine (pe oineva) s'a for-
mat a scrie de bine (D-1 6. C. m'a vorbit $i m'a scris atcit de
multe on de bine, AL, 11 Aug. 1935, 1, 3) 3.
cafea-cu-lapte: erau bdieti de viatii, nu... cafea-cu-lapte, ca
ceilalti (VR, Apr. 1938, 26). Pare a fi sinonim cu papa-lapte, care
va fi servit ca punt de plecare.
cap: a face un cap 'a fi Isiurprins, a se mira' (facea un cap
-nedumerit, TB 220; Ra'dea de capul pe care i -ar face Dia, Rad
II, 206; vdzeind capul pe care l-am feicut, AL, 29 Apr. 1934, 4,
3; uitd-te la el ce cap face, ibid., 5 Julie 1936, 6, 7). E frc. faire
1 Sau premiul Jockey-Club, etc.
t CA,ci sensul e metaforic, mai exact spus abstract.
3 Uz strict personal (T. Arghezi).
www.dacoromanica.ro
254 PARTEA IV: STILISTICA
une tete (pop.) 1verbliifft (oder verstutzt) sein`; `wiitend sein' (cf.
ri ail en f era un tete 'er wird ein Gesicht machen') 1. De aici n'a
fost grew sa se ajunga in o variants eliptica a formulei, prin 15,-
sarea la o parte a verbului: Sora mea avea capul acelor strain care-
se duc la inmormangri (VR, Ian. 1940, 21); cap inteo parte si in-
tr'alta adic5, `surpriza, ruimire de ambele pairti' (AL, 24 Fehr.
1935, 7, 2); e lesne de inchipuit capul meu, cand am citit (On
140-1). Ali sparge (sau stdr&m,a) capul `a-ai bate capul': isi spdr-
gea deja capul cu reisturnarea republicii (CL, 28 Sept. 1935, 4, 5);
sfeirlimeindu-si mereu capul cu proiecte de relzbunare (RJ 275).
Din germ. sich den Kopf zerbrechen, poate oi din fro. se casser
la tete. 2
caz: alaturi de obionuitul in tot cazu,l ( < fre. en tout cas),.
se intalneote in toate cazurile (of., de pilda, VR, Nov.-Dec. 1934,
64), care cred ca-i traducerea germ. auf alle Fdlle (en pastrarea
lui in din formula mai veche, avand substantivul la singular). A
putut influenta i sinonimul (apr-oximativ) in toate imprejurdrile.
Do altfel tot inseirmeaza liecare, orioe'.
chip: urnaind in chip de con (AL, 19 Ian. 1936, 5, 2).
Pare a fi reda.rea fre. en guise de..., ca.-"ei ram. in chip de (inve-
chit") 'ea, in sewn de' (de pilda: in chip de zalog, in chip de bi-
ne-ai venit, in chip de batjoeura, in chip de jertf5,) are alta sem-
nificatie.
class: de moire class 'de calitate exceptionaa' (un pilot de
mare clasd, AL, 5 Apr. 1936, 1, 6-7). Cf. fre. classe 'Rang'.
colt: a face coltul unei strifzi 'a apuca pe la coltul ei' (cand
facu coital aleii, AL, 17 Ian. 1937, 5, 1). Fre. Faire le coin de
la rue.
centering: a face o centering, foarte rgspandit, in loc de a
tine(a) o conferintd, dupa fre. faire une conference. Formula cu
a Linea, mai veche oi deocaandatA Mai freoventA, este traducerea
germ. einen Vortrag halten. Faptul ca s'a impus cu mult inaintea
eeleilalte, pe care o.simtim ca strains, dovedeste c5, obiceiul de a
timea conferinte a fost imtrodus la not de oameni ere cultur5. ger-
Constructia german& este, desigur, izvorul lui a face o mutra, In-
cetAtenit de multa vreme.
' Primul exem.plu 1-am glisit trite traducere din nemtekde, iar al
doilea provine dela Rebreanu (Ardelean!). De altfel am impresia c Romttnik
de peste munti utilizeaa mult mai des dead altii formula a-i sparge capul.
(cu sensul dat aici, fireqte).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 255
www.dacoromanica.ro
256 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 257
www.dacoromanica.ro
258 PARTEA IV: STILISTICA
purta garantd, CL, 26 Oct. 1935, 3, 4). Dupg frc. se porter ga-
gant pour quelqu'un.
gardd: vechia garde!: `vechia generative, generatia (oarecum)
rola:, in limbajuil politic de pe vremuri, dar si on semnificatie
nepolitica, (Ce vrei7 'Garda veche $i-a fcicut datoria ceitre terra,
Gor 271). Fre. vieille garde (e vorba de garda impgaliteasca a
lui Napoleon I).
granda, numai in formula di granda `strasnic, extraordinar,
grandios'. Pare a avea origine argoticd. In orice cam, nuauta po-
pulara, mai exact periferica, este foarte ace,entuata. Cu. alai in
urma, LS'a jucat o revista teatra15, purtand acest titlu, ceea ce va
fi contribuit la raspandirea expresiei. Cred ca s'a ngscut fare
vreun model propriu zis strain, deli punctul de plecare it constitue,
direct on indirect, frc. grand sau ital. grande (cf. si grandoman,
grandomanie, cunoseute si in vorbirea pAturilor inferioare orke-
nesti). Citez, cu titlu de curiozitate, ital. granda 'la fame, it piit
gran bisogno (gePgo furbesco)', dat de A. PANZINI, Dizionario
moderno,ed. VII, pag. 3112.
incurceiturd de mate `situatie grea, complicatg. (din care nu
poti ie*i)': joc de cuvinte, cu intentii expresive (ironice sau nu-
mai &mete), avand drept punct de plecare identitatea terme-
nului prim din numele popular al bolii incurcdturd, de mate cn
subst. incurceiturei `situatie difieila'.
indoiald: a trage la indoiald pentru obisnuitul a pune la in-
doiald (n'a tras-o la indoiald, nimeni, DR VII, 227). Apace la
Ardeleni si Bucovineni, f apt care vorbeste pentru o origine nem-
teascii: cf. in Zweifel ziehen 3.
juca: urmat de un substantiv abstract, ca object direct, in-
semneazg, 'a se preface', adicA 'a juca (cu intentie) rolul de...', 'a
face pe...'. De pildg: a juca steingacia, ccind in realitate, e?ti un
om foarte iscusit (AL, 11 Aug. 1935, 8, 5). Cf. frc. jotter la dou-
/cur 'den Betriibten spieler, such als betriibt stellen`.
laba: a bate laba 'a bate palma (in seann de consiantgmant,
de acceptare a unei propuneri, etc.)'. Foarte expresiva, chiar tri-
Sunt cuvintele unui larbat Insurat, care are sapte copii!
2 0 nuvela a lui Gib. I. MihAescu poartit titlul La Grandiflora (nume
de restaurant sau local de petrecerel), care trimete, prin asociatie pur
loneticti, la (di)granda.
3 Sinonimul a pune la indoiald ar nutea fi decalcat dup5, frc. mettre en
doute, dar si dupl germ. in Zweifel stellen.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 259
www.dacoromanica.ro
260 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 261
fricut, dadi nu ma' insel, M. Sorbul: Sbi lt, genialul" erou din
Patima rode ", spune (in actul III)... atilt cat trebue unor oa-
ineni cum se cade sa manance, sa doarmd si sif se 'nmulteascd, in
pace si onor! Cf. si DO 266: Jar in timpul acesta, dupd ce dwrn-
neata ti-ai vazut in pace si onor de gravele ocupatii... Ironia vine
dela imperecherea, in conditii asa de nepotrivite, a acestor doug
substantive, care amintesc oricui pesajul din poezia citata, uncle
este singuruil for loe cu adevauat. Valoarea semantiert strict obiec-
tiva a acestei foranule este identidi cu a lui in pace (`sfi, mfinfince,
sfi, doarma $i sfi, se 'nmulteascii in pace', adica 'in liniste, netul-
burati de nimeni'). Si acest fapt contribue la ironie, crici des
ntastere unui fel de joc de cuvinte (dupes pace ar trebui o pauzfil.
paging: a fi la paging 'a fi la curent' (Col ce vrea sd, fie la
paging cu moda..., Ins, 15 Julie 1936, 57). Traducere a frc. etre
a la page.
pcIstra: a pdstra patul 'a sta in. pat' (a trebuit sd, piistreze
patul, dupes sfaturile doctorului, AL, 15 Sept. 1935, 3, 4). Si a
pdzi patul, mai... aproape de frc. garder le lit.
perfectie: la perfectie, atilt de frecvent in vorbirea fami-
liarfi (mai ales a oamenilor cu mai putinfi cultures), este decalcat
dupes fro. en (toute) perfection, dans la perfection (cu oarecare
libertate de traducere in ce priveste prepozitia).
picior: a pune pe picioare 'a Organize., a pune la cafe' (puse
pe picioare un proces de divort, IstA II, 238) este frc. mettre sur
pied. Obisnuit (despre oameni si alte fiinte) insemneazfi 'a in-
sfinfito0
plan: plan secund (intr'un rol sters, linistit, aproape de
plan secund, VR, Febr. 1939, 111). Ca si prim plan, aparline ter-
minologiei teatrale, fiind luate ambele din frantuzeste: premier
plan Tordergrund', deuxieme plan 'Mate der Biihne' (cf. si
troisieme plan 'Hintergrund'). Pentru secund, sa se compare en
second lieu, de (la) seconde main, en second (de undo si alto for -
mule, preeum joc secund, ofiter secund, etc.).
plin: in plind straclii, in plin centre, etc. sent traducerea
frc. en pleine rue, en Vein centre (de la ville).
plus: foarte dose sunt expresiile in plus, in plus de asta, plus
de asta (in plus de aceasta, AL, 22 Ma lie 1936, 8, 5; VR, Sept-
Oct. 1936, 106; plus de asta, HM 38; in plus de orele de dimineatd,
Ins. III, 7, 351; nu admitea, in plus de om, deceit..., VR, Aug.-
www.dacoromanica.ro
262 PARTEA IV: STILISTIC.A.
Sept. 1937, 86) 1. Cf. frc. en plus (pentru de poate fi invocat plus
de cinq, plus de sept, etc.).
prezent: Ardelenii continua sit spuie si sa scrie de prezent
pentru in prezent, deli ar trebui sa simta ea de se opune siste-
mulni lingvistic romlnesc, care, inaintea unui -substantiv expri-
mind o notiune temporala, care prep. in.
propriu: tin propriu, locutiune adverbiara, care determing
verbul a apartine,a, (apartipe in propriu femeilor, AL, 12 Ian. 1936,.
7, 2; ii apartin in propriu $i exclaziv, AL, 11 Sept. 1937, 2, 6),
este frc. en propre din constructia avoir (ou posseder) quelque
chose en propre.
purta: ca predicat gal subst. discutie (si sinonime, precum
conversatie, convorbire, tratative, etc.), care. poate fi si obiectul
direct al aceluiasi verb (a purta discutii asupra..., AL, 13 Iunie
1937, 8, 3). Cf. frc. je vois ou porte ce discours, porter swr quel-
que chose s. a.
puterea ursului: ca determinativ pe Tanga yin, poate si pe
Tanga alte substantive, insemneaza" 'f carte bun, excelent', asa dar
un fel de superlativ (yin puterea ursului, AL, 22 Dec. 1935, 6,.
2). Avem a face, probabil, cu o specie de yin, eventual on o firma-,
al carui name este invocat, pentra a arata intensitatea unei calitati.
repaos: formula pe loc repaos, din limbajul militar, se in-
treb-unnteaz'a a,desea, in diverse imprejurari, gratie marii ei pu-
teri expresive (ironie, plasticitate, etc.). De pilda: dar masele.
nu acceptau comanda pe loc repaos (AL, 30 Oct. 1938, 4, 1).
repezealci: caracterul familiars poate ehiar cam, vulgar, al
loeutiunii la repezeala a inceput sa se atenueze, probabil din
cauza frecventei ei neobisnuite. Altf el nu i se explica aparitia is
stilul stiintific. Tot asa sinonimul la iuteala.
respiratie: de mare (sau larga) respiratie, ca atribut pe
Tanga subst. opera, lucrare, etc. ($ase eseuri de mare respiratie,
CL, 22 Tunic 1935, 2, 3; studiu de larga, respiratie, Azi, 17 Martie
1940, 7, 5) 2. Dup'a fire. de longue haleine.
rest: pentru in restul volumukci, fasciculei, etc., rand se
vorbeste despre continutul unei carti sau al unei reviste, se scrie,
I De adangat ei cazuri ca acesta: tofi ziari,stii, plus hied pe atdtia ce-
tdleni (AL, 10 Iunie 1934, 4, 4).
2 Se intaineete, dar mai rar, ei formula de lungd respiratie (la eel
care vor sa traduce,... exact constructia frantuzeasca).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 263
www.dacoromanica.ro
264 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 265
www.dacoromanica.ro
266 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. II: FORMULE TRADITIONALE 267
www.dacoromanica.ro
268 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. II: FORMULE TRADITIONALE 269
www.dacoromanica.ro
270 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. II: FORMULE TRADITIONALE 271
www.dacoromanica.ro
272 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. III: DIVERSE 273
www.dacoromanica.ro
274 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. III: DIVERSE 275
www.dacoromanica.ro
276 PARTEA IV: STILISTICA
www.dacoromanica.ro
CAP. III: DIVERSE 277
www.dacoromanica.ro
278 PARTEA IV: STILISTICA
mai mult ori mai putin culti. Prima confine adv. bine Cu func-
tune de determinativ adjectival pe langti substantive ca femeie,
barbat (si sinonimele" cueoand, domn, domniparei, etc.): o fe-
meie bine, un bilirbat bine, etc. insemneaz5, 'o flint& =lama cu
calitati numeroase si complexe, (care, adesea, nu pot fi precizatef).
Dupil frantuzeste (cf., de ex., une dame aussi bien qu'etie) I. A
doua este haiida del < frc. allons done! 2. Din cauza unui fel de
simbolism fOnetic (en ecouri... tigAnesti), multa lunie o evita, chiar
cand ii simte nevoia, inlocuind-o prin prototipul frantuzesc, even-
tual prin vreun echivalent indigen.
www.dacoromanica.ro
PARTEA V: SINTAXA.
Faptele inregistrate subt acest titlu sunt mult mai nume-
roase si mai variate decat toate cele de pang, aici. Situatia se ex-
plicit minor. Sintaxa oricrtrei limbi este, prin ea insusi, .mai bogata
si mai complicate dead oricare altg ramurrt a gramaticii. Din
moment ce oamenii se exprima obisnuit prin grupuri de cuvinte,
nu prin cuvinte izolate, insemneaza ca avem a face mai totdeauna
cu raporturi gramaticale, &lima sintactice, $i, deci, cu mijloaeele
lingvistioe corespunzatoare. Se poate afirma, farce exagerare, ca
gTamatica propriu zisg Se reduce la sintaxii. Divensele forme ale
cuvintelor (caz, nunfar,1 timp, mod, persoanrt, etc.), Ide care ne
ocupam la Morfologie" nu exists, prin $i pentru ele inse.si, ci
numai ca instrumente gramaticale, ca elemente de leggturrt intre
notiunile aratate de temele pure, aril niciun adaos cu valoare
formal& De aoeea tendinta lingvisticii actuale este s desfiinteze
morfologia si s'o inglobeze la sintaxa, mai exact spus, sa nu se
mai facia distinctie intre aceste doua discipline, ci sa se studieze
toate forrnele gramaticale (in sews foarrte larg), indiferent de na-
tura for specials, din punctul de vedere al functiunii for in vor-
bire, adica, al sintaxei.
Dar mai este ceva. In acest domeniu, regulile" sunt mai
putin rigide decat la morfologie $i chiar la foneticg, ceea ce in-
semneaza ca, subiectele vorbitoare dispun de o libertate mai mare
in utilizarea materialului lingvistic. Unnarea este posibilitatea de
a inova in proportii nepermise in celelalte ramuri ale gramaticii.
Pentru acelasi motiv, influentele strain se exercita cu o vigoare
necunoscuta acolo, mai ales and ele vin dela limbi inrudite. Con-
tactul steins dintre popoare determine o apropiere spirituals, care
tirade la ateamarea sau chiar suprimarea deotsebirilor de mentali-
tate, la un mod mai mult on mai putin unitar de a privi 4ucru-
rile 'si raporturile for reciproce. Asa se explica numercesele ele-
www.dacoromanica.ro
280 PARTEA V: SINTAXA
CAP. I: SUBSTANTIVUL.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 281
vocativ, subt forma domnu', cand st5, in,aintea unui mime proLviu
(sau a unui titlu). Mai toata lumea spune domnu' Ion, domnu'
Popescu, domnu' profesor, etc. in loc de domnule... Oamenii ou
patina cultura recurg la aoeasta formula si in cazul cand, necu-
noscand numele sau profesiunea oelui canna-i adreseaza vorba,
suet nevoiti sa se mud.tumeasca numai cu substantivul aid in
discutie: Domnu', Va rog...; poftiti, Dommu', in preivaliel, etc.
Urraarea este ca vocativul are aspect de nominativ si ajunge sa
se confunde cu acesta. 0 dovada sigura ne ofera pluralul, care,
in exact aceleasi impffejurari, suna domnii, nu domnilor: faceti
loc la scars, domnii (in gura unui conductor de tramvaiu la Iasi).
Nu stiu cit este de raspandit fenomenul, care -mi face impria
ca se gaseste la inceput 2. In orice caz, existenta lui prezinta wn
interes deosebit, caci arata cum forma unui cuvant face sa se
piarda simtul pentru functiunea lui sintactica initials si sa-i
schirabe cu vremea categoria cazuala s.
0- enetivul pare a castiga, teren in limba culta, caci 11 ga-
sim foarte des acolo unde uzul traditional cere constructie pre-
pozitionala (mai ales de, apoi in, pentru, cu, etc. subst.). Cu-
vantul precedent nu-i totdeauna substantiv propriu zis, dar are
valoare substantivala (altfel n'ar fi posibila prezenta genetivu-
lui). Iata un numar. de exemple: un specialist al conceptiei pla-
nurilor strategice (ziarele); un pasionat al arei, um indragostit al
muzicii (curente in limba scrisa); obisnuitul curselor de cai (AL,
5 Apr. 1936, 6, 3); ramane acelasi conditionat al unei forme chi-
nuite (AL, 20 Sept. 1936, 10, 3); savantul profesor, erudit al li-
teraturii comparate (AL, 22 Dec. 1935, intr'un articol de Izabela
Sadoveanu); D-l... este responsabilul acestei frumos tiparite re
viste (Jun L XXIV, 216); merits calificativul unei bune lucrdri
(VR, Iulie-Aug. 1935, 107); dau dovada de un interes cult al na-
turii (VR, Sept.-Oct. 1935, 74); un mare peitimas al drepatii (VR,
Sept. 1938, 121); curiosi ai unei ordini (Ins III, 7, 540); un spirit
al cruzimii si al nedreptatii, intr'o vreme a nebuniei (Ins, Maim
I Din pricing el constitue o particularitate a vorbirii mai degrabg in-
culte, domnu' a apatat, Yn mediile sociale cu pretentii de culturg, o valoare
stilisticg (ironic& propriu zisg sau numai glumea%a). Vezi BPh VII-VIII,
5 urm. si Stilistica, p. 104 urm.
2 L-am auzit, ulterior, si la Bucuresti, unde se bucurg de o frecventg
neobisnuitg.
8 Cf. si S. PUKARIII, Etudes de tinguistique rouraaine, Bucurekiti
1937, p. 458 urm., unde se dau numeroase exemple (si din alte graiuri
romanoti).
www.dacoromanica.ro
282 PAI1TEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTJVUL 283
www.dacoromanica.ro
284 PAIRTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 285
www.dacoromanica.ro
286 PART.EA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 287
www.dacoromanica.ro
28H PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 289
1935, 2, 1); iatd,-1 asa dar acest encielopeclist (Ins I, 1, 686); cursu-
rile sale atrdgeau cei mai multi studenti (Ins II, 2, 877) 1; nu
putuse sa admits aced a lui Napoleon (Ins II, 2, 566); ciirtile
moarte nu le poate nimeni ucide, cele vii nimeni distruge (AL, 25
Apr. 1937, 18, 1); intaia oars vedem jucdnd aceasta actritii (AL,
18 Iu lie 1937, 14, 4) 2; vom cita cele mai reunite (Lslt 315); nu
cunoaste limba Tigard lor, nisi a noastra (VR, Aug. 1937, 76);
suplinea ci cea de Filologie romanicd (TP 30); reproduc aici nu-
mai acelea relativ la... (AL, 26 Martie 1939, 3, 5); vom recensa
mai pe larg uncle din ele (Ins, Main 1939, 394); .Anglia n'a obser-
vat celelalte, in cursul razboaielor (Azi, 2 Iunie 1940, 4, 4-5);
local care-1 merits (Val 24);
tineretuil (infransese batranii retrograzi (AL, 13 Sept. 1936,
2, 6); multi care iubesc scriitorii (ibid. 10, 6); in acest nume des-
coperim,sdsescul Hans (AL, 18 Oct. 1936, 9, 4) 3; nu putem ne-
socoti de asemeni scriitorul (Ins, 15 Febr. 1936, 150); daces 1-au
scgpat, iau urmatorul (FM 207); eu taut marele prieten (EO I,
216); nu mai recunoafte boierul dela Z. (1907, I, 248); de a nu
stimula atit autorii dramatici, cat-si public:al (AL, 11 Julie 1937,
12, 3); s'a bucurat cand a aflat vechiul tova/ra,'3 (CS 10); care pri-
vesc direct corespondentii mei (VR, Sept.-Nov. 1936, 71); orga-
nele locale aleg noii Invdtatori (Ins II, 3, 334); Caudal care so-
coate poetul ca un. intermediar (AL, 21 Aug. 1938, 4, 7) 4; ne-
putind des uitarii scumpa sa dispdrutei (AL, 22 Ian. 1939, 7, 2);
sd reprezinte intelectualul (VR, Iunie 1939, 42) 5 etc.
Cateva 'cazufri specia1e: sa punem pe aceeasi linie pro$tii cu
desteptii, muncitorii cu lenesii (11i's III, 2, 480) 6; elibereazd un alt
Prezenta lui pe ar schimba putin sensul, caci ar Insemna 'pe cei mai
multi dintre studentii Facultatii sau Universit6tii , pe cand, fat% prepozitie,
constructia ne trimete la o comparatie Intre numarul studentilor profeso-
rului respectiv an acela al colegilor lui.
2 Lipsa lui pe ajuta, Impotriva normei, la evitarea unui echivoc:
...jucdnd pe aceasta... ar transforma obiectul direct al lui vedem In obiect
direct al lui jucdnd. Evident di se putea modifica topica: vedem pe
aceasta... jucdnd.
3 Cu pe, constructia ar fi denaturat Intelesul, ca.ci autorul nu se gitn-
deste la un Hans stisese, ache& la un Sas numit Hans. ci la n. pers. Hans
de origine saseascii, (cum am spune romanescul om vine din lat. homo").
Pe poet ar putea Insemna 'pe un anumit poet' (despre care s'a vor-
bit deja). .
Aid lipsa prepozitiei provoaca. neintelegere, intelectualu/ este
simtit mai degralA ca subiect, chiar dac6, std. In urma verbului.
6 Nevoia ca substantivele puse alg.turi si (prin notiunile lor) in con-
trast sit alb& acelasi aspect (articulat) justifia pe deplin omiterea lui pe.
42233. - 19
www.dacoromanica.ro
290 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. 1: SUBSTANTIVUL 291
www.dacoromanica.ro
292 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTAIsiTIVUL 293
' Cf. si X. Y., membrul Academiei Romdne (pe cartea de vizit& a unui
academician!).
2 Caci ca devine sinonimul lui la fel cu.
' Gresal& curate,, subt influent, straina (francez& sau german5.).
4 Aceeasi observatie ca mai sus: in romaneste, substantivele stau Mr&
articol dup& prepozitii (cu exceptia partial& a lui cu), afar& de ipoteza ce
sunt urmate de un determinativ care ar cere forma articulatil
6 Cf. frc. l'important (c')est que... (si germ. dar Wichtige ist
www.dacoromanica.ro
294 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP, I: SUBSTANTIVUL 295
www.dacoromanica.ro
296 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ADJECTIVUL 297
www.dacoromanica.ro
298 PARTEA V: SINTAXA
oricum cantareste mai putin greu dee& elementul comm. (de na-
tura selmantica i functionala). Asa se explica, de ce gasim un fapt
pplegli similar in nemteste, de pitch, uncle wie ( = rom. ca) in-
lature4 pe als (= rom. decal). Deoareoe insa constructia cu ca
pffitru fle,ccit caracterizeaza, dace nu rag, inset, mai ales limba
pulta? Red ca trebue, in subsidiar, sa invocam si influenta frau-
cez4Ve stie ca in frantuzeste exists o singura particula pentra
cele cipia, dela not si din limba germane: (tout) aussi beau que....
si ,p12As beau que...
Pe laugh' formele obisnuite (cu foarte, tare, stramic de, ex-
treforglinar de, nespus de', etc.), superlativul absolut poseda si,
41.41,asApra carora trebue sa ne oprim putin. Una din. ele, aceea
Cu mud pozitivul, este propriu zis dialectala (munteneasca.),
dar 3s intrat in limba scrisa, nude o gasim la scriitori mrunteni
(cf.i clp pitch, Mateiu Ion Caragiale 2). Gestalts, cu mutt Area (si
variante, care se vor vedea indata), se datoreste influentelor
Orgine (cf. frc. beaucoup trop grand, germ. viel zu gross). Ex.: cp
raffia mult prea somptuoasa (Razb 39); 'conceptia sa este ntult
preqt camplexci (AL, 7 Apr. 1935, 3, 1); cusurul de a fi mutt prea-
europene (A1.4 3 Nov. 1935, 8, 2); dimensiuni mult prea redv,se'
(.A.J.0; 1( Maiu 1937, 4, 1); mutt prea mutt si aproape tot ce na
trelme (AL, 5 Sept. 1937, 11, 1-2). Variante: eeea ce este mutt,
prea1 mutt altceva,3 (CL, 20 Apr. 1935, 9, 5); e prea mutt vecinci
cu cristianismul aceasta conceptie (CL, Martie 1936, 6, 2) 4-
De asenaenea intilnim formula cu mutt prea -1- pozitiv. Toate
aceste ultime aspecte pot fi considerate, in ce priveste originea
1c ca identice mutt prea, asa cum atrn flout en aici, dar la
ki e indreptatita ar fi si parerea ea s'au nascut farce niciun fet
de inibolcl strain. Prea mutt apare la tot pasul (ca un fel de su-
) Aproape toate cu valoare stilistica, adica afectiva.
'I Dan cateva citate din romanul lui (Graff de Curtea-Veche): mutt'
00gat y singur (pag. 66); ceva vechiu si mull nobil (103). Cf. si mutt tetra&
la, aparitia primei mete carti (D-na H. Papadat-Bengescu, AL, 11 Iunie 1937,
5, 2)./Obisnuit vorbirea munteneasca sepals& adverbul de adjectiv prin Ner-
Nil c fi, zoo, cb. intreaga formula, are infat,isarea unei exclamatii: mutt e
bunt, mutt e frumos! etc. Cf. tare-i bunt etc.
Attceva are valoare adjectivala, de aceea 1-am pus Impreuna, cu ad-
400ivele,
Contaminatie intre prea 'cecina si mutt vecina? Greu de spus. Su-
perlativele se preteaza, la astfel de Incrucisari, din cauza afectului: cel mai
malt !grad al unei Insusiri emotioneaza, si subiectele vorbitoare, subt sta-
panirea emotiei, simt nevoia unor formule cat mai expresiv% fie ele sr
pleonitstide.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ADJECTIVUL 299
www.dacoromanica.ro
360 PARTEA V: SINTAXA
bun, eel mai cuminte psi cel mai frumos dintre... Adesea se mite
particula adverbiala de pe langa toate superlativele, afar de
prima: unul din cei mai indemanatici, competenti qi serio$i lup-
tcltori (VR, Sept-Nov. 1936, 93). Este ca si cum divetrsele in-
susiri ale cuiva ar alcatui o unitate, de unde urmeaza ca o ase-
menea construefie scoate si mai putin in evidenta pe fiecare (eu
exoeptia, bine inteles, a celei dint:Ain).
Un fel de superlativ (stilistic!) trebue considerate si for-
mula afa de + adj. Vorbireh familiara, lase de roulte on la o
parte prepozitia, chiar atunci cand urmeaza o propozitie consecu-
tive: (e) aka bun!, a,a, frumos, etc.; (e) assa grew (de trait),.
bleat (sau ca) nu $tii ce set mai faci, etc. Echivalenrtul atilt de....
nu poate suferi insa aeeasta amputatie.
Grade de comparatie n'au numai adjectivele (si unele ad-
verbe), cum se spune in gramaticile seolastice. Numeroase sub-
stantive exprima notiuni care, grade naturii lor, pot fi asimilate
cu insusirile. Un fel de notiuni cnlificatrive, preoum aristocrat,.
artist, boier, filozof, negustor, poet, tiran, taran, etc. Este logic,.
deci, ca asemenea substantive &A alba% oomparativ si superlativ.
Dar nevoia, ca sa, nu spun libertatea, subiectelor vorbitoare merge
si mai departe, in sensul ca multe alte substantive, care, judecate
abstract, par a nu avea niciun punct semantic oomun cu adjec-
tivele, stunt tratate totusi intocmai ca acestea in mprejurari de-
terminate. lath- un numar de example din limba striae: boieri... mai
boieri... cei mai boieri (CL, 20 Tunic 1936, 4, 3); tot era mai add-
post deck in drum (AL, 26 Dec. 1937, 5, 3); din ce in ce
mai prizonier (AL, 25 Dec. 1938, 2, 6); se ram tot mai carbune
(Ins, Iulie 1939, 181); simtindu-se... mai om (ibid, Aug. 1939, pag.
II);... este eel mai poet (VR, Nov. 1939, 83); pan' si floarea... cece
mai floare (Ins, Apr. 1940, 109); ele se credeau mai cucoane (Mid'
I, 375); mai tiran (IA 127) j. Cf. si urmatoarele cazuri, uncle for-
mal situatia se prezinta intru catva altfel: sotul unei extrem de
milionare domnisoare (AL, 17 Iunie 1934, 8, 3); e cam toamnac
chiar toamnii bise (VR, Oct. 1938, 60); se face noapte, tot mai
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ADJECTIVUL 301
www.dacoromanica.ro
302 PARTEA V: SINTAXA
tinctio nu trebue pierduta din vedere, oaci altfel ajungem la. con-
structii ea: situatia juridica a responsabililor civilmente, careia
urmeaza preferiim pe... a celor responsabiLi civilmente, caci
un adverb (in Icazul de fats civilmente) nu poate cletermina sub-
stantive, ci numai adjective.
Cared are inainte pe cat, adjectival (atmat de substantival pe
care -1 insoteste) face genetivul plural la fel cu numeralele cardi-
male: recomandarea a cat mai bune elemente. Asemenea con-
struciiii Sant, de altfel, Tare, fiind inlocuite, de obiceiu, prin echi-
valente ea: recomandarea unor elemente cat mai bune . a. Exists
totnsi un adjectiv, came apare f carte des preoedat de cat, gratie
sensului ca.ntitativ: mutt. Acesta se poate construi, la genetivul
plural, in dou'a feluri: cn a inaintea lui cat sau cu dezinenta -or,
a.sa dar.. a cat mai multi... alaturi de... a cat mai multor. Deseori
ambele formal se contaminea* &And naster uneia noua, de
pilda achizitionarea a cat mai multor terenuri petrolif ere (ziarele),
care trebue evitata.
Adjective le in -bilpar a tide sa se construiasca la fel cu
verbele care le servesc drept tema: Un specific national inimi-
tabil de altele (CL, 4 Indic 1936, 5, 5). De fapt, autorul a Ana-
lizat" pe inimitabil, din punt de vedere semantic, in 'care nu
se poate imita', ceea ce trebuia s'a ducg, la intrebuintarea construe-
tiei cu de. Dar aceasta specie de adjective si-a fixat definitiv sin-
taxa, in mod independent de a verbelor corespunzaoare, asa ca
exemplo ca eel dat aid trebuesc condamnate. Nu se poate spune
decat... inimitabil pentru altele.
www.dacoromanica.ro
CAP. III: NUMERALUL 303
www.dacoromanica.ro
304 PARTEA V: SINTAXA
Nu creel insa ca, azeasta este singura cauza. Mai intaiu era
blahs' i are diverse aspecte. Indiferent de locul numeralului fats de
substantiv, imprejurarea ea se utilizeaza cifre arabe in locul oelor
romane, care aunt greoaie si complicate, mai ales pentru numere
mai marl, duce fatal la citirea for ca nuanerale eardinale, ffindca
traditia grafica s'a fixat in acest sens (cifre arabe pentru car-
dinale, cifre romane pentru ordinate). Sit nu uitara apoi ca cei
care opereaza obisnuit cu cifrele au fost si aunt, in primul rand,
comercia-ntii, oameni dispusi totdeauna sa faca... economie in
toate, deci si in vorba, apoi, mai ales, in Boris. Numeralele ()arch-
nale (si cifrele corespunzatoare) aunt mai scurte decat ordinalele
(si cifrele roman consaerate tor). Scurtimea in vorbire este foarte
apreciata in epoca noastra atat de zbuciumata 1, chiar si de catre...
neeoraercianti, eaci are dinamism", este on eel putin pare mai
energica, seam-na cu o comanda, cu un ordin care trebue numai
decat execratat.
Dar c.ardinalele prezinta si alt avantaj. Sunt mai concrete,
adica, mai expresive, decat ordinalele. La acestea ideea de numar
devine secundara, caci predomina aceea de `ordine' (= locul pe
care-1 ocupa 'un object inteun grup de obiecte identice sau dif e-
rite). Cardinalele, dirapotriva, an o singura semnificatie, pe cea
numerics, sau cantitativa, care, si prin ea insasi si prin faptul ca
nu vine in concurenta cu alta, este mai concreta decat `ordinea'
(spatiala saa cronologica).
In sfarsit formule ca pagina cinci, articolul tr&izeci, trenul
o suta trei, etc. par mai inchegate decat pagina a cincea, etc.
Caci mumeralele cardinals aunt substantive, cele ordinare adjec-
tive. Pagina cinci seamana, din punt de vedere sintactie, cu ont-
o./ Iasi, judetul Tecuciu, Ion Popescu, este, deci, un fel de nume
propriu, in sensul ca individualizeaza notiunea, o separa strict de
cele simil are 2.
2. Div e r 8 e. Alts particularitati privitoare la sintaxa nu-
meralului aunt patine si neinsemnate. Una din de are oarecare
importanta., din canza ca se intinde subt ochii nostri. Este intre-
buintarea nedefinitului un, o inaintea ordinalelor: o a doua El-
1 Cf. mai sus Formarea cuvintelor-, unde am frt.cut constatari ase-
manfttoare.
2 Despre valoarea stilistidt pe care o pot avea astfel de constructii v.
BPh VII-VIII, 32-3.
www.dacoromanica.ro
CAP. III: NUMERALUL 305
vetie (Ins II, 2, 338); anal treilea guvenir (ibid. 485). De multe on
prezenta acestui adaos e de prism: in exemplul al doilea, autorul
vorbeste despre trei suvenire", nu. despre mai multe, iar al trei-
lea este unitar, asa ca un pus inaintea numeralului nu se justifica
logic. Dar adesea nedefinitul se iimipune, ca in primal citat, unde
lipsa lui ar schimba intedesul, caci s'ar erode ca exists, intr'ade-
vitr, doua (poate chiar trei, patru, etc.) Elvetii, si autorul se refers
la a doun, dintre ele. De fapt, el asimilea7,5, cu. singura Elvetie
rea15, o tars anumita, care seam5n5,, in multe privinte, cu aoeasta
Vi de aceea, poate fi, metaforic, nulnifil la fel. Constructia cu un, o
este, fArsa indoiard, produsul unei influente strain (franceza, ger-
man5.), caci caracterizeaza excuziv limba cults. 0 vom intalni $i
la unele pronume, uncle are aceeasi origine. Intrebuintarea ei cu
4liscernamant constitue un efistig, cum probeazg, exemplul o a doua
Elvetie.
La Fonetica","( v. pag. 46) am relevat disparitia articolului
a clinaintea numeralului ordinal feeninin: cla,sa doua, compania
cincea, etc. pentru corectele clasa a doua, compania a cincea, etc.
Desi fonetic, in ce priveste cauza, fenomenul este sintactic din
punctuil de vedere al urmgrilor: omitorea unui morfem, adicii a
unui instrument gramatical, apartine domeniului sintaxei. Ce-am
spru acolo n'are nevoie sg, fie repetat sau macar complectat aici.
Din cauza intelesului, numeralele ordinale seamana bine cu
adverbele de loc (si, implicit, cu cele de timp) : ca si acestea, ele
grata `locul' ocupat in spatiu sau in time de un object oarecare.
Singura deosebire se reduce la natura for morfologicA: numera-
lele sent `numere', adverbele `cuvinte de relatie". Consecinta este
ca," subiectele vorbitoare le pot sirati i trata ca adverde. Asa, se
si intamplA in limbajuil popular si familiar, unde auzim, la tot pa-
sul, constructii ea al doilea nevasta (si, mai ales, nevasta de-al
doilea), al treilea easel, etc., adia, `nevast5, care vine in randul al
doilea' (dupe:, cea dintaiu), 'cask- care se affa, pe local al treilea'
(socotit dela acela al primei case). Mad un scriitor vrea 85, creeze
atmosfera populara ($i arhaica, ceea ce-i cam tot una) nu numai
prin personaje, evenimente, etc., ci $i prit stil, utilizeaza a,ceasta
particularitate, chiar $i in spusele sale proprii, care constitue, de
' $i nici chiar aceastl deosebire nu-i esentiala, ciici, Intr'un anumit
sens, si numeralele stint cuvinte de relatie (exprimtt raportul numeric
existent intre notiuni).
www.dacoromanica.ro
306 PARTEA V: S1NTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 307
www.dacoromanica.ro
308 PARTEA V: SINTAXA
I Cf., de pilclg, je le sais, ich weiss es pentru rom. ;tiu (asta); ie rooms
le jure, ich schwore es lhnen pentru rom. vet jur; dites-le, sagen Sie es pen-
tru rom. spuneg, etc.
2. Cf. 5i L L. Caragiale: peind s'o pot face (RPR, Apr. 1941, 184).
Care nu poate fi totdeauna identificat.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 309
www.dacoromanica.ro
310 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 311
Martie 1937, 131); nu se poate fi poet (VR, lulie 1937, 23); data
se moare accidental (VR, Nov. 1937, 92); caci se poate fi contem-
poran si in acelasi timp classic (VR, Ian. 1938, 119), etc.
Fenomenul are si alto aspecte. Se incleplineste totdeauna
functiune de subiect in cazuri ca acestea, la fel cu modelele sta.-
ine (si potrivit sistemului nostru lingvistic). Dar fm on, germ.
man + verb activ pot avea si un object direct, ma ce nu-i posi-
bil in romaneste, uncle substantivul die dupa verb sta la cazul no-
minativ, cacti constructia devine (adica redevine) pasiva. In
ciuda aeestei situatii numerosi Romani imita totusi formulele stra-
ined &diea le traduc cuvant cu euvant in limbs, lor: de a se ifi
scos dela naftalina pe d. J. G. (AL, 14 Oct. 1934, 8, 2) 1; puse de
se executes pe M. farce jud'ecata (AL, 21 Oct. 1934, 10, 3) 2; se poate
vita pe un St. Simon (VR, Febr. 1935, 15), etc. Intr'o vreme (nu
prey indepartata, fireste) a.nomaliile de felul acestora emu, mult
mai numeroase, in special la Moldoveni, datorita, foarte probabil,
influentei germane, exereitata indirect prin Evrei (ca publicisti
si gazetari) 3.
Confuzia dintre se 'on' si se cu functiune pasiva da nastere
la greseli tie word gramatical. Primul se trebue sa steer langa un
verb la singular, oelalalt poate intovarasi ambele numere ale formei
verbale, dupa man substantival urmator, care joaca rol de subiect
al propozitiei, este la singular sau la plural. Dominati de mode-
lele straine, dispusi, deci, sa intrebuinteze pe se cu valoare actives,
multi. Romani culti pun verbul totdeauna la singular, fara sa ob-
serve, in cazul card substantivul are forma de plural, ca fac o
gresala elementara de acord. De pia,: i se plate$te 500 ruble (AL,
14 Apr. 1936, 6, 2); se putea prevedea proprietcitile (Ins II, 2,
490); Li se cere opere (Ins II, 4, 217); se poate umple buzunarele
i restabili dupa anii de raizerie (Zw 109) 1,, etc.
www.dacoromanica.ro
312 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 313
ficatorului (VR, Dec. 1936, 89) I; ittstlei modal (Ins I, 1, 500); do-
boriti de insa".54- plamuitorii for (Ins II, 3, 25); insu$i obiectivi-
tatea (ibid. 27); int'alneste pe langa insa,Fi Buf f on, pe Arnaud (AL,
17 Ian. 1937, 4, 5) 2; sA lasam loc insui cuvintelor lui (AL, 29
Aug. 1937, 8, 3); nu vremelnicului guvern, ci inswi lwi Cuza
(VR, Oct. 1938, 46); sA se mai gAseasca pe ei insussi (AL, 23 Oct.
1938, 5, 4); ele insu ,si alcAtuesc; e inswi notiunea de gingasie (am-
bele AL, 13 Nov. 1938, 10, 3); cititorii insussi (ALS 163); not in-
swi (ibid. 166); contravine insci$i structurii lui esentiale (PC
175) 2. -
www.dacoromanica.ro
314 PARTEA V: SINTAXA
/936, 159) in toe de manila spirite ele inse$i (sau, fare insisteuti,
insezi marile spirits).1
4. P o s e s i v. Partimlaritatea cea, mai izbitoare in lega-
tura cu sintaxa acestui pronume este lupta dintre cele doua as-
peete ale lui dela pens. 3: at sau, etc. si at lui, at ei, etc. Limba
cults actuate, in special ea sorisa, da o preferinta foarte vizibila
lui at sau, spre deosebire de vorbirea populara gi familiara, care
(mai ales prima) intrebuinteaza aproape exclnsiv Toe at lui. Chiar
oameni culti recurg mai des la aoeasta, sand roorbesc, :and *se
oonformieaza, adica, in mod spontan uzului traditional. Cad de
mutts vreme at salt a devenit o sirnpla anexa a substantivelor
care arata legaturi de rudenie (mama, tats, bunic(c1), unchiu,
miituei, var, nepot, etc.) sau notion asimilate cu acestea (domn,
stapan s. a.). Spun aaaexa, fiindoa seaman' a cu artioolul definit:
este simtit ca 6 silaba in plus a substantivului 2. In toate oelelalte
cazuri, limbajul popular, regudat, iar cel familiar foarte des uti-
lizeaza pe at lui. Cum se explicit' deosebirea dintre acestea gi lim-
ba culla (mai ales sorisa)i Am avea o cauz&.pur psihologica,
aceea.gi pe care am invocat-o (v. 1) pentru extanderea lui dansul
in dauna lui el: at sau este on pare mai politicos decat at lui.
Nu-i deloc exclus sit fi intervenit (si sa, continue a interveni, oath
fenomenul se ala in curs de evolutie) gi acct factor intern. Dar
cred ca in primul rand trebue sa facem responsabila, oa mai tot-
deauna cand avem a face cu particularitati de-ale limbii elite, in-
fluenta strains. Franceza, gennana, etc. n' an deck o Isingura for-
ma de .pronume posesiv pentru pers. 3, gi aoeasta seanalaa bine
cu roam sau (frc. son, sa, germ. sein(e), etc.).
Ca explicatia propusrt este juste, probeaza, intre allele, fap-
tul ca traducerile din limbi strain oontin mai multe constructii
cu al salt decat luerarile originate scrise de aceiagi oameni. Afars
de asta, modelul extern stapanegte cu atata putere pe Rormilni, in-
cat ei nu bags de seams ca at sau da adeSea nastere la, echivoc,
mai ales c'Snd fraza are doug substantive la care se poate ref eri
.1 ateodatit Intftlnim constructia *corecte., unde ea nil pare necesaa:
comuniune cu interiorul ei 2/mug. (Ins, Oct. 1936, 309).
2 Cf. genet.-dativul femin. (a) mated-mei, sorlt-tei, fiictt-sei, etc., unde
observrun dezinenta cazuala se alipe*te la posesiv, mile& la sfesrit, ca 4i
cum am avea numai substantivul, fir niciun adaos. Si;, se noteze amamun-
tul c& pronumele posesiv, and 10 plistreazg, In frazit., independenta lui
morfologia, sufere alte modifiari formale: (a) maicii mete, sorei tale, fiicei
sate, etc.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 315
www.dacoromanica.ro
316 PARTEA V: SINTAXA
(AL, 2 Ian. 1938, 17, 4); mama sa, Laure de Poitevin, era prietena
din oopilarie cu Elaubert, ca si fratele sau Alfred. (AL, 30 Oct.
1938, 4, 5); cea din urma, zi, cu toate ea si-a avurt distracting sale
si plimbarile ei (IPA 29) 1; Cunoa$terea suprasensibilului ne ra-
mane oprita pentru botdeauna, dar credinta rationale in exAstenta
sa... (TBr 26), etc.
5. D e an onstrati v. 'Acest, etc. nu da prilej de prea
mita discutie. Foranele familiare pot provoca uneori neintelegere:
nisi in asta primavarei (Ins II, 3, 646) pentrui... in aceasta... (asta-
primavara insemneaza 'primavara trecuta'). Altadata ele exprima
o nuanta neounoscuta color giterare', de pilda, In, formula, foarte
raspandita mai ales prin Muntenia, asta esti, cu secasul `a*a e$ti
(tu)': Uite, asta esti D-ta (Gor 23). Mai 'tare', ca intentie stilistica
(de nemultuanire), cu (i)mi: asta-mi esti!
Confuzia este posibila si atunci cand demonstrativul, avfind
valoare adjectivala, se as eaza dupe substantiv, ca in cazul urma-
tor (combinat de mine): la miYrirea expresivitatii acesteia con-
tribue..., uncle pronumele poate fi interpretat si ca determinativ al
substantivului precedent, dar si ca repnezentant al unui substantiv
pomenit mai inainte. De altfel postpunarea demonstrativului nu-i
toomai recomanda.bila in limbajul academic, adica pretentios, mai
cu seam dace substantivul are pe langa, el si vn atribut adjec-
tival. Aceasita, din cauza ea aminteste de vorbirea famillara $1 po-
pulara, de ex. supraabundenta aceasta cerebral. (Ins II, 2, 494).
Mult mai complicata $1, deci, mai interesanta este situatia
la pronumele demonstrativ a1 departarii (acel, etc.). In primul
rand $1 cu o frecventa neobisnuit de mare, avem amestec intro for-
mole adjeotivale (fare -a) si cele pur pronominale (cu -a), fapt
aproape inexistent In acest. Totodata, din pricina asemanarii atat
morfologice, cat gi semantice, intalnim confuzie inane demonstrativ
9i articolul adjectival (sau determinativ) cel, cea, etc. Limba ac-
tuala ofera la tot pasta astfel de aanestecuri formale 9i, deci, sin-
tactioe, care probeaza ca, simtul eontimporanilor nostri pentru nu-
antele exprimate de aceste trei aspecbe ale demonstrativului de-
Partarii este foarte nesigur.
Ca sti, evite repetarea, autorul Intrebuinteael ambele pronume, ceea
ce sunk, putintel comic. Mult mai simplu era s6, se foloseasa numai de unul,
at anume de ei (distractiile si plimbarile ei), mai ales 0, notiunile In dis-
cutie sunt foarte Inrudite.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 317
www.dacoromanica.ro
318 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 319
care era meincatii (ambele ibid. 17, 4); ceea ce deosebeste invatit-
manta' public in URSS de eel a1 tetrilor capitaliste (VIt, Dec.
1937, 113); desenul rui M. este eiasic, cel al lui St... (VR, Febr.
1938, 113); n'avea dee,at o singurA elasa socialli: aceea rurala (CIst
447), etc. Cu exeeptia ultimului citat, in toate celelalte a"vemi oel
pentru acela. Faptul dovedeste ca inlocuirea acestor doutt, cuvinte
until prin altul se face, de obiceiu, intr'o singura dreetie. Situatia
rai se pare limpede. Observam ca mai pretutindeni eel este de pri-
sos (se intelege ca tot de prisos ar fi si acela). Urmonzii, deci, ea
subieetele verbitoare reeurg mai des la un morfem oarecum stars
(este cazul lui eel) .decat la unul cu sens clar si precis (eazul lui
acela), atunci cand nu moult sigure daca prezenta lui se impune on
nu (si cand, dintr'o tearna foarte fireasca de a gresi... in minus,
preferA sa-1 intrebuinteze totusi). De aceea in toate exeanplele de
mai sus (afar.ii, de... cea care a fost... si, poate, prin cea a interese-
lor) determinativul este inutil, ba ing;reuiazA, expresia. Este foarte
interesanta aceasta constatare: eel, al carui sens demonstrativ s'a
atennat in asa nasura, luck a devenit un simple morfem (articol
adjectival), poate, in alte conditii (cand nu-i urmat de un ad-
jectiv), sa fie l'asat la o parte, ffirii paguM pentru intelegerea strict
gramaticara a spuselor noastre, pe cand acela, demonstrativ pur
(si avand, pe deasurpra, valoare substantivalii, adicii de pronume
propriu zis) nu poate fi orals tot atat de usor. Cu alte cuvinte,
consta.thm echivalenta intre o formula sintacticA redusa% la mini-
mum (al + substanrtiv, asa dar genetivul singua) si urea, pleo-
nastica-, (acela genetiv). Ne-am astepta sa fie egale mai degrabit
eel + genetiv si acela + genetiv. rAoest fapt merge paralel
en cel observat mai sus, enume ea, din punctul (de vedere al func-
tiunii, acel si eel sunt malt mai indepArtate unul de altul, tot asa
se deosebesc esential acel si acela, impotriva marii for asemanari
exterioare.
Cateva luerwri de armanunt. Forma femininil, on inteles neu-
tral, a ltii acela, dar farce a-, urmata de relativul ce, s'a fixat ca o
specie de pronume sui generic, care-i foarte des int-rebuintatI in
limbajul demonstraiv" (al matematicienilor, avocatilor, etc.).
Dat f iind amestecul inregistrat mai sus, nu surprinde inlocuirea
lui ceea ce prin aceea ce: ml Vautier oarecare, ce va fi pentru
ea, aceea ce Anisoara este pentru Nelu (AL, 28 Oct. 1934, 32);
aceea ce multi lob4nuesc... (AL, 12 Julie 1936, 2, 3); din aceea ce
www.dacoromanica.ro
320 PARTEA V: SINTAXA
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 321
www.dacoromanica.ro
322 PARTEA V: SINTAXA
este acea tendingi... (AL, 14 Tulle 1935, 7, 2); ce le-a lipsit a fost
acea transfuziune misterioasa a spiritului din una in 8angele celei-
lalte (RFR, Apr. 1941, 158).
Alta situatie avem in: Kagalniceanu venea dela Berlin, uncle
era cea a doua Alma Mater a sa (Ins I, 1, 516), intru cat deter-
minativul 1;Ji conditille sintactice difera. Asemanarea au cazul
imediat precedent consta in prezenta de prisos a lui cea, care, dact.
socotim totusi ca poste raranea, trebue sa aiba prepoz. de clapa el
(cea de-a doua...).
Ar mai fi de relevat valoarea stilistica (ironica,
dispretuitoare, etc.) a formelor dialectale muntene8ti: ala, aia,
etc., cand aunt intovara.5ite de un, o. Astfel um, ala insenmea.za,
dupti imprejurari, `un golan', `tut prost', `un caraghios', etc., o aia
s'a fixat, aproape, cu intelesul de `femeie stricata, prostituata' q.
a. Cf. un ala in gura lui Jupan Dumitrache (vorbind despre Rica
Venturianu), apoi un ala solivisitu, monger, din generatia tanara
(AL, 4 Oct. 1936, 7, 7); ...unde palma8ii erau prigoniti de o aia
(Rad I, 81). Apare si pluralul demonstrativului: unul de aia, una
de alea (sau cu din pentru de), de ex.: nu s'ar fi apropiat de una
din alea (Rad I, 367). Prin contaminarea ambelor formuie a ie*it
un dreita: un d'ala sau d'clia (DO 355). Sa se compare t3i `neutralur
alte alea, foarte frecvent in limbajul zilnic al Muntenilor: ma
congestionez eu de alte alea, nu de plicrnbare (HYSt 335).
Demonstrativul apropierii are 8i el, de obiceiu tot subt as-
pectul din vorbirea familiara, functiuni stilistice, dar mai putin
uumeroase si mai putin variate decat ale lui acel, care prezinta
avantajul ca-i mai vag, tocmai pentruca, se refers la notiuni prim-
cipial absente, deci oarecum nepreoise, apte de a fi imaginate in
toate fedurile. De ptilda: 0 aluzie... prima aluzie la Jean Deleanu.
La tradarea lui cu una din asea! (Rad II, 16).1
6. 11 elati v. Intre care i ce deosebirile par a fi mai molt de
nuanta, dupli constatarile f acute in Flex 108 um& Primul are, in
general, valoare pur pronominala, celalalt functioneaza ea un ade-
varat relativ (= cuvant ode relatie). Afars de asta si clrept taxman,
in parte, a deosebirii fundamentale care exists dela. origin intro
ele, ce se preteaza la intrebuintari necunoscute lui care, de pilda
in stilul poetic, uncle izbut*e sa creeze o atmosfera potrivita cu
1 Pentru detalii, v, BPh