Limba Romana Actuala O Gramatica A Greselilor Iorgu Iordan PDF

IORGU IORDAN
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
LIMBA ROMANA
ACTUALA
0 GRAMATICA, A GRESELILOR"
E DITURA
SOCEC & Co., S. A. R.
B UCURESTI
www.dacoromanica.ro
IORGU IORDAN
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
LIMBA ROMANA
ACTUAL A
0 GRAMATICA A GRESELILOR"
EDITURA
SOCEC & Co., S. A. R.
BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA INTAI.
Aceastcl carte urmeire$te un stop indoit. Unul, strict $tiinti-
fic: descrierea $i explicarea inovatiilor, adicei a abaterilor dela
uzul traditional, pe care le prezintd limba noastrei in momentul de
fates. Celeila lt, practic sau, data vreti, didactic: sei serveastei, in
cazuri dificile, drept calduzei tuturor acelora care nu se pot decide
singuri pentru forma gramaticalcl, expresia sau constructia soco-
tite, de obiceiu, corecte. Mi -am dat toatei, osteneala sei conciliez, ira
mod convenabil pentru... ambele parti, (ca sei nu zic tabere! ), aceste
cloud scopuri, care s'ar peirea ca mem in directii opuse. Dacei am
izbutit on nu, reimine sa judece cititorii.
Cred de datoria mea sa multumesc si pe aceasta tale insti-
tutiilor cu sprijinul ceirora am putut Lipari olucrare ateit de volu-
minoaseg: Casei $coalelor $i Faculteitii de Litere din Iasi, care au
binevoit sa achite anticipat un num'Cir de exemplare (prima pentru
80.000 lei, a doua pentru 50.000 lei).
Iorgu Iordan.
Iasi, 23 Aprilie 1943.
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA A DOUA.
Prima editie a acestei ccirti s'a epuizat in mai putin dc un
an. Faptul dovedeste cei nit numai specialistii, ci si, mai ales,
oamenii de cultura au apreciat-o dupei caviintei. Datoritei intele-
gerii pe care editura Socec o manifests pentru lucreirile de inte-
res general, indiferent de specialitate, poate apiirea scum o noun
editie. N'am introdus nicio modificare esentialei, intru cat princi-
piile si problemele de ordin teoretic roman aceleasi. As fi putut
acleiuga ceva mai mult material nou, dar a trebuit set' tin seamy
de greuteitile cu' care arta tipografic6 are pretutindeni de luptat.
Afars de aceasta, numai cantitativ cartea ar fi avut, poate, de
castigat prin utilizarea unor fapte lingvistice inexistente in prima
editie. Sper astfel ca si subt nova ei forma lucrarea mea va in-
teresa pe toti cei ce vor sa afle un reisp-uns la numeroasele cliestii
pe care le punelimba romans in momentul de fats.
Iorgu Jordan.
Bucure0,i, 27 Decemvrie 1947.
www.dacoromanica.ro
L1STA A BRE VIATIILOR.
A. CARTI.
Act = I. Peitz, Actele vorbeste", Bucuresti (faro. an).
ALR = Atlasul linguistic roman, publicat de Muzeul limbii romane din
Cluj, Cluj 1938 urm.
ALRM = Micul atlas linguistic roman, Cluj 1938 urrit.
A1S = Alexandru Sahia, URSS azi, ed. II, Craiova 1935.
AMu = Axel Munthe. 0 carte de demult, Bucuresti (f. a.).
AN = Cezar Petrescu, Aurul negru, Bucuresti (f. a.).
APN = T. Arghezi, Poarta neagra, Bucuresti 1930.
AS = M. Sadoveanu, Soarele in balta sau Aventurile Sahului, Bucu-
resti (f. a.).
AV = T. Arghezi, Ce-ai cu mine, vantule?, Bucuresti 1937.
Baud = Charles Baudelaire, Flori al'se din Les fleurs du mal, trad. de
A. Philippide, Bucuresti (1. a.).
BCC (StB) = Stefan Baciu, Cautatorul .le comori, Bucuresti 1939.
BPed = St. Barsanescu, Istoria pedagogiei romanesti, Bucuresti 1941.
BrC = Gh. Braescu, Conasii, Bucuresti (f. a.).
Car = I. L. Caragiale, Opere, editia P. Zarifopol-Serb. Cioculescu, Bucu-
resti 1930 urm.
CCD = N. Cartojan, Ceasornicul Dornnilor" de N. Costin si origi-
nalul spaniol al lui Guevara, extras din CLi IV.
CCr = G. Calinescu, Viata lui Ion Creanga, Bucuresti 1938.
CF = N. D. Cocea, Fecior de sluga, ed. II, Bucuresti (f. a.).
Ci = G. Ciprian, Sot on fardg, Bucuresti (f. a.).
Cim = T. Arghezi, Cimitirul Buna-Vestire, Bucuresti (f. a.).
CIst G. Calinescu, Istoria literaturii romane dela origini pang in pre-
zent, Bucuresti 1941.
CME = G. Calinescu, Viata lui Mihail Eminescu, Bucuresti 1932.
Consp. = T. Petrescu, Conspiratia lojilor, Bucuresti 1941.
COp = G. Cill;nescu, Opera lui Mihail Eminescu, vol. I-V, Bucuresti
1934 urm.
Cr = Mateiu Ion Caragiale, Craii de Curtea-Veche, Bucuresti 1929.
CrA = M. Sadoveanu, Creanga de aur, Bucuresti 1933.
CR-M C. Radulescu-Motru, Romanismul, ed. II, Bucuresti 1939.
www.dacoromanica.ro
10 LISTA ABREVIATIILOR
CS = Cez. Petrescu, Carmen saeculare, Bucuresti (f. a).

CSt Const. Stere, In preajma revolutiei, vol. I-VIII, Bucuresti (f. a).
DA = Gib I. Mihaescu, Donna Alba, Bucuresti (f. a.).
DE = Dictionarul Enciclopedic Ilustrat .,Cartea Romaneascr, Bu-
curesti 1931.
Dic = Leon Diculescu, Atitudini traditionale si tendinte moderniste,
Bucuresti 1937.
Diet Acad Academia Romani', Dictionarul limbii romane. Bucuresti
1907 urm.
DO = Cez. Petrescu, Dumineca orbului, Bucuresti (f. a.).
DP M. Sadoveanu, Divanul persian, Bucuresti 1940.
Drom = Cez. Petrescu, Comoara regelui Dromichet, ed. 31, Bucu-
resti (f. a.).
EL Emil Ludwig, Wilhelm II (trad. de Ad. Byck), Bucuresti (1. a.).
E0 = G. Calinescu, Enigma Otiliei, vol. I-II, Bucuresti (f. a.).
Eur = Jean Bart, Europolis, ed. II, Bucuresti (f. a.).
FE(Fen) = Dragos Protopopescu, Fenomenul englez, Bucuresti 1996.
Fig Ion Petrovici, Figuri disparute, Bucuresti 1937.
FJ = M. Sadoveanu, Fratii Jderi, Bucuresti (f. a.).
Flex Radu I. Paul, Flexiunea nominala interns, in limba romans,, ed.
AcR., Bucuresti 1932,
FM = loan Missir, Fata moarta, ed. H, Bucuresti 1937.
Foc = I. Peitz, Foc in hanul cu tei, Bucuresti (f. a.).
GO = Const. Georgiade. Originile magice ale minciunii si geneza gan-
dirii, ed. AcR., Bucuresti 1938.
Gor = Liviu Rebreanu, Gorila, Bucuresti 1938.
Gr = Iorgu Jordan, Gramatica limbii romane, Bucuresti 1937.
Gm = Graiul nostru, texte din toate partile locuite de Romani, publi-
cate de I. -A. Candrea, Ov. Densusianu, Th. D. Sperantia, Bucuresti 1906.
GSch = Puiu Garcineanu, Langa Schitul lui Tarata, Bucuresti (f. a.).
GT = Gala Galaction, Doctorul Taifun, Bucuresti (f. a.).
HM Stoian Gh. Tudor, Hotel Maiden, Bucuresti (f. a.).
HYSt = Henriette Yvonne Stahl, Intro zi si noapte, ed. II, Bucuresti 1944.
IA M. Sadoveanu, Izvorul alb, Bucuresti (f. a.).

IB I Ioachim Botez, Insemnarile unui belfer, vol. I, Bucuresti 1935,
IC Ilie Corfus, Mihai Viteazul si Polonii, ed. AcR., Bucuresti 1938.
Intr Iorgu Iordan, Introducere In studiul limbilor romanice, Iasi 1932.
IP Joan Petrovici, Alexandru Philippide, discurs de receptie (Ac.
R.), Bucuresti 1935.
IPA = Ion Petrovici. Amintirile unui baiat de familie, Bucuresti 1938.
IstA = A. Maurois, Istoria Angliei, vol. I-II (trad. de Ania Moissi),
Bucuresti 1937.
ITE = I. E. Toroutiu, Pagini de istorie si critics literara, Bucuresti 1936_
www.dacoromanica.ro
LISTA ABREVIATIILOR 11
Indr = S. Puscariu si T. A. Naum, Indreptar si vocabular ortografic,

Bucuresti 1932.
Laz = G. Banea, Zile de lazaret, Bucuresti 1938.
Li .(ALi) = T. Arghezi, Lina, Bucuresti 1943.
LIst = E. Lovinescu, Istoria literaturii romtine contemporane (1900-
1937), Bucuresti (f. a.).
Log = H. Papadat-Bengescu, Logodnicul, Bucuresti (f. a.).
LTM = E. Lovinescu, T. Maiorescu, vol. I-II, Bucuresti 1940.
Luc = Cezar Petrescu, Luceafarul, Bucuresti (f. a.).
Mac = A. Macedonski, Opere, ed. T. Vianu, vol. I-II, Bucuresti 1939.
1VIC1 -= Ion G. Coman, Miracolul clasic, ed. AcR., Bucuresti 1940.
Mel Mlanges d'histoire litteraire et de litterature comparee offerts
A Charles Drouhet, Bucarest 1940.
Nastr = Sergiu Dan si Romulus Dianu, Nastratin si timpul sriu, Bu-
curesti (f. a.).
Niry = Cezar Petrescu, Nirvana, Bucuresti (f. a.).
NM = I. Peltz, Noptile Domnisoarei Mili, Bucuresti (f. a.).
OC = Anisoara Odeanu, Intr'un camin de domnisoare, ed. II, Bucu-
resti (f. a.).
OM = E. Gamillscheg, Oltenische Mundarten, Wien 1919.
OMD = T. Arghezi, Ochii Maicii Domnului, Bucuresti (f. a.).
OP = Cez. Petrescu, Ora patriarhal, vol. I-II, Bucuresti (f. a.).
OR = A. Philippide, Originea Rominilor, vol. I-II, Iasi 1925-1928.
PBI =M. Sadoveanu, Pantile Blajinilor, Bucuresti 1935.
PC = Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi, Bucuresti 1940.
Petr = Dan Petrasincu, Sangele, Bucuresti (1. a).
PF = M. Celarianu, Polca pe furate, Bucuresti (f. a.).
PhV = Al. Philippide, Visuri in vuetul vremii, Bucuresti 1939.
PL = D. Ciurezu, PArnantul luminilor mele, Bucuresti 1940.
Pop = Aurel C. Popovici, Stat si Natiune (prefatrt de P. Pandrea.),
Bucuresti 1939.
PPG = Petre Pandrea, Germania hitleristil, Bucuresti (f. a.).
PTA = Poetii tineri ardeleni, antologie de E. Giurgiuca, Bucuresti 1940.
Rad = H. Papadat-Bengescu, Radacini, vol. 1-II, Bucuresti (f. a.).
RAzb = Mircea Gesticone, Pdizboiul micului Tristan, Bucuresti (f. a.).
RB-R = Paul Daniel, Republica BarIA-Rasa, Bucuresti 1938.
RIS = Liviu Rebreanu, Itic Strul dezertor, Bucuresti (f. a).
RE = D. D. Rocca, Existenta tragica, Bucuresti 1938.
RJ = Liviu Rebreanu, Jar, Bucuresti 1934.
RR = A. Otetea, Renasterea si Reforma, Bucuresti 1941.
Rus = Gib I. Mihrtescu, Rusoaica, Bucuresti (f. a.).
Stinz M. Sadoveanu, Noptile de Stinziene, Bucuresti 1934.
Spm = Lucian Blaga, Spatiul mioritic, Bucuresti 1037.
SS = Marta D. Riidulescu, Sunt studentiH, ed. II, Bucuresti (f. a.).
www.dacoromanica.ro
12 LISTA ABREVIATHLOR
Suf G. Pascu, Sufixele romanesti, ed. AcR., Bucuresti 1916.

SVP = Mircea Streinul, 1 iata in padure, Bucuresti 1939.
Synt = Kr. Sandfeld et Hedvig Olsen, Syntaxe roumaine I, Paris 1936.
SAINEANU L. Saineanu, Dictionar universal al limbei romane, ed._
IX, Craiova (f. a.).
ST = E. Gamillscheg, Die Mundart von Serbanesti-Titulesti, Jena una
Leipzig 1936.
TAV = T. Arghezi, Versuri, editie definiti\a, Bucuresti 1936.
TBr = Immanuel Kant, -Critica puterii de judecare, trad. de Traian
Braileanu, ed. AcR., Bucuresti 1940.
Thur =Panait Istrati, Casa Thuringer, Bucuresti 1933.
TIKTIN = H. Tiktin, Rumiinisch-deutsches Worterbuch, Bucuresti
1895 urm.
Trag = Emeric Madach, Tragedia omului, trad. de 0. Goga, Bucu-
resti 1934.
Trf = M. Sadoveanu, Trenul fantoma, Bucuresti (f. a.).
TP = Tache Papabagi, Universitate"?, Bucuresti 1940.
TT = Camil Baltazar, Taram transcendent, Bucuresti 1939.
TB = I. Peltz, Tara bunk Bucuresti (f. a.).
TK = T. Arghezi, Tablete din Tara de Kuty, Bucuresti (f. a.).
TN = I. Simionescu, Tara noastra, Bucuresti 1937.
UCr = Gh. Ungureanu, Din vieata lui Ion Creanga, Bucuresti 1940.
Val = Mihai D. Ralea, Valori, Bucuresti 1935.
Vac = I. Peltz, Calea Vacaresti, vol. I-II, Bucuresti (f. a.).
VV = V. Voiculescu, lntrezariri, Bucuresti 1940.
VVD = Victor Ion Popa, Velerim Si Veler, Doamne, Bucuresti (f.
Vic = Al. Dima, Zacaminte folclorice in poezia noastra, contemporana,
Bucuresti 1936.
ZN = Gib. I. Mihaescu, Zilele Si noptile unui student intarziat, Bu-
curesti (f. a.).
ZSt = Zaharia Stancu, Clopotul de aur, Bucuresti 1939.
Zw =St. Zweig, Fouche, trad. de E. Relgis, Bucuresti (f. a.).
1907 = Cez. Petrescu, 1907, vol. I-II, Bucuresti (f. a.).
B. PERIODICE.
A = Arhiva, Iasi 1889 urm.
AcRDezb = Analele Academiei Romane, Dezbateri.
AAF = Anuarul Arhivei de Folklor, Cluj-Bucuresti, 1932 urm.
AC1 Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj-Sibiu, 1938 urm.
AL = Adev4u1 literar si artistic, Bucuresti.
AO = Arhivele Olteniei, Craiova 1922 urm.
Arh Arhiva romaneasca, vol. III urm., Bucuresti, 1939 urm.
Azi, foaie saptamanala, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
LISTA ABREVIATIILOR 13
BL = Bulletin linguistique, Bucure*ti, 1933 urm.

BP = Bilete de papagal, Bucure*ti, 1927 urm.
BPh = Buletinul Institutului de Filologie Romina .Alexandru Philip -
pide", Iasi 1934 urm.
BSG = Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie, Bucure5ti,
1876 urm.
BSL = Bulletin de la Societe de Linguistique de Paris, 1869 urm.
CL = Cuvantul liber, Bucure*ti.
CLi = Cercetari literare, Bucure*ti, 1934 urm.
Cony = Convorbiri literare, Ia*i-Bucure*ti, 1867 urm.
Cosm = Codrul Cosminului, Cernauti, 1924 urm.
D = Dimineata, Bucure*ti.
DR = Dacoromania, Cluj-Sibiu, 1920 urm.
F = Facia, Bucure*ti.
FF = Fat-Frumos, Suceava-Cernauti, 1926 urm.
Gand = Gandirea, Cluj-Bucure*ti, 1921 urm.
GI = Gluma, foaie humoristica stiptamanala, Bucure*ti, 1940 urm.
GS = Grai *i suflet, Bucure*ti, 1923 urm.
Hr = Hrisovul, Bucure*ti, 1941 urm,
Ins = Insenanari ie*ene, Ia*i, 1936 urm.
JL = Jurnalul literar, Ia*i, 1939.
JunL = Junimea literara, Cernauti 1903 urm.
LR = Lumea romaneasca, foaie saptamanala, Bucure*ti.
M(an) = Manifest, la*i, 1934 urm.
MN = Medicul nostru, Bucure*ti, 1937 urm.
Rcr = Revista critica, Ia*i, 1927 urm.
RF =Revista filologica, Cernauti, 1927-1928.
RFR = Revista fundatiilor regale, Bucure*ti, 1934 urm.
RGR = Revista geografica romana., Cluj-Bucure*ti, 1938 urm.
RIR = Revista istorica romana, Bucure*ti, 1931 urm.
RL = Romania literara, Bucure*ti, 1932 urm.
SR = Sociologie romaneasca, Bucure*ti, 1936 urm.
StI = Studii italieiie, Bucure*ti, 1934 urm.
SN = koala normala, Ia*i, 1916.
TAR = Traditie *i actualitate romaneasca, Foc*ani, 1937-1938.
VN = Vieata noun, Bucure*ti, 1905 urm.
VII = Viata romaneasca, Ia*i-Bucure*ti, 19061).
AcR = Academia Romani. 2
Doug. cifre arabe dupa numele *i data unei publicatii periodice

arata respectiv pagina gi coloana. 0 singura cifra arab& indica pagina.
cifra, romana *i una araba, trimet la anul *i volumul revistei in discutie.
Pentru nespeciali*ti este, poate, necesar sa explic semnele > , care
insemneazil devine" (a > e vrea sa zica Lt devine e") *i <, care insem-
neaza provine din" (e < Zl = e provine din a").
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE.
Interesul specialistilor pentru sterile de limb actuale da-
teaza de puting vreme. Aceasta, pentrucg lingvistica s'a constituit,
ea discipling stiintifiea, pe baze istorico-comparatiste. Cowtatarea
leggturilor genealogice dintre idiomele care apartin aceleiasi fa-
milli sau aceluiasi grup impunea utilizarea metodei istorice si a
celei comparative in cereetgrile lingvistica : trebuiau argtate pe
de o parte raporturile dintre o limbs datg si punctul ei de ple-
care, pe de.alta aseman5rile existente intre limbile care au o ori-
gine comma.
data porniti pe acest drum, lingvistii au socotit necesar sa -1
continue, prin largirea si aprofundarea cadrului initial. Reactio-
nau astfel contra diletantismului gramaticilor si filozofilor din se-
colele precedente, care fgeuse ceea ce astazi am numi lingvisticg
descriptive si generalg, dace termenii n'ar fi exagerat de preten-
tiosi WA de realizgrile for pozitive si, mai ales, fatg de spiritul in
care au lucrat. Afarg de asta, au fost incurajati, in atitudinea
adoptatg din capul locului, de impresia, care la foarte multi deve-
nise o convingere nezdruneinata, cg numai asa lingvistica poate
aspira la rangul de stiintg. Once diseipling cu adevgrat stiintificg
trebue sa aiba drept scop final stabilirea normelor potrivit ca.--
cora se produc fenomenele studiate. Urmgrind de-a-lungul veacu-
rilor evolutia diverselor idiome ale pgmilntului, lingvistii au crezut
ea descoper legi asemenea celor din nature: regulate" si imua-
bile, intocmai ca acestea. Nu-i vorbg, chiar legile fonetice, acelea
care au contribuit in largg masura la asimilarea limbajului uman
cu fenomenele fizice, prezentau totdeauna exceptii, dar faptul n'a
emotionat, o bung bucatg de vreme, mai pe nimeni. Exceptiile
se explicau, la fel de usor si de... legitim, cu ajutorul analogiei,
factor psihic, al egrui izvor este sufletul subiectelor vorbitoare.
www.dacoromanica.ro
16 INTRODUCERE
Nu gasesc nimerit sa insist aici asupra discutiilor care au

inceput, la un moment dat, in jurul acestei conceptii si, deci, al
metodei istorico-comparatiste. Cititorul curios se poate inforraa
din primul capitol al cartii mele Introducere in studiul limbilor
romanice. Ceea ce trebue aratat totusi este ca reactiunea Impo-
triva neogramaticilor (asa li s'a zis si li se mai zice partizanilor
doctrinei dupg care vorbirea omeneasea este un produs, Inainte
de toate, fizic sau c.31 putin psiho-fizic) si a exoeselor istoriciste
s'a ivi t Inca dela sfarsitul secolului trecut si a oontinuat papa in
zilele noastre, cand Inca nu-i terminata. Caei mai suet si astazi
lingvisti, numerosi, care, fara s declare fatis, n'au renuntat cu
totul la vechia conoeptie.
Printre rezultatele obtinute in urma luptei duse contra neo-
gramaticilor unul intereseaza direct discutia noastra. Studiul isto-
rico-comparativ al unei limbi date s'a dovedit insuficient, daca
nu aproape inutil, pentru intelegerea structurii ei. Diversele
rnodificari pe care le sufere un idiom oraenesc de-a-lungul existen-
tei lui, orielt de multe si de importante ar fi, nu-i ating, in general,
sistemul. Limba noastra actuala, de pilda, nu se deosebeste, in
esenta ei, de aceea a sec. XVI, asa cum o cunoastem din cele mai
vechi texte romanesti. i acelasi lucru putem afirma despre fazele
ei anterioare, pe care nu le cunoastem, dar le putem intui prize
compararea Intre ele a principalelor dialecte si a acestora cu limba
latina. Insesi sunetele, care contribue in cea mai larga masura
la diferenti.erea romanei de eelelalte idiome romance, precum $i
de limba latina, continua sa alcatuiasca, un sistem apt de a fi
usor identificat, in liniile lui mari, cu eel original.. La fel se
prezinta elementele de baza ale lexicului. cat despre morfologie
si sintaxa, care formeaza adevarata substanta a unei limbi, modi-
ficarile produse dela inceput si pang in momentul de fats sent
aproape inexistente. Gramatica romaneasca este, in quasi-totali-
tatea ei, latineasca. De aoeea, in oiuda influentelor straine, exerci-
tate in domeniul foneticii si, mai ales, al vocabularului, toti spe-
cialistii consider% limba noastra drept un idiom romanic, iar unii
drept idiomul romanic prin excelenta.
Interesant este ca reactiunea cea mai puternica si mai eficace
Impotriva metodei istorico-comparatiste a venit dela un indo-
europenist, asa dar dela un invatat care, prin forty imprejurarilor,
procedeaza evolutiv $i comparativ: limbile respective au disparut
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 17
de rnulta vreme (ma gandesc la cele mai importante, care an stat

si continua sa stea la temelia cercetarilor indoeuropenistilor:
sanscrita, greaca veche, latina $. a.) si, in consecinta, nu pot fi
studiate &cat Cu. ajutorul textelor de acum doua mii de ani $i
mai bine. Este FERDINAND DE SAUSSURE, creatorul scolii sociolo-
gice, care, in al sau Cours de linguistique venerate', sustine ca
lingvistica adevarata trebue sa fie statica sau diacronica:
spre a intelege sistemul unei limbi, si scopul principal al cerceta-
rilor lingvistice acesta este, se cuvine s'o studiem in aspectele ei
actuale, adica a$a cum o au in constiinta for subiectele vorbitoare.
Numai in acest chip ne putem da seama de structura ei, de corn-
binarea in sistem a elementelor ei constitutive (sunete, cuvinte,
forme gramaticale) $i, prin urmare, de tendintele care pot, even-
tual, duce la modificarea sistemului. Saussure combats, intre al-
tele, expresia `gramatica istoria, pe care o socoteste absurda:
gramatica presupune un sistem gramatical, si existenta acestuia
este totdeauna actuala, in sensul ca trebue raportat la momentul
cand o limba `traiesfe', cand exista prin oamenii care o vorbesc,
Studiul evolutiv _sari d i a c r o n i c al unui idiom anumit,
studiu pe care Saussure nu-1 dispretueste, nici nu-1 neglijeaza (se
poate spune ca, practic, ii da chiar preferinta, din cauza, ca era
indoeuropenist 2), trebue numit istoria limbii si consta in
descrierea (cu explicatiile de rigoare) a fazelor prin care a trecut
aeel idiom in cursul existentei lui.
Dar lingvistica statica prezinta si alt avantaj. Cereefand fap-
tele actuale, suntem pusi in situatia de a observa vorbirea seme-
nilor nostri, *i, in cazul limbii materne, pe a noastra insasi. Urma-
rim astf el cu usurinta (intocmai ca un psiholog, ba chiar
ea un fizician sau chimist care face o experienta) `procesul limba-
jului', raporturile dintre gandire si vorbire, cauzele care provoaca
schimbarea acestor raporturi, efectele obtinute, etc. Cu alte cu-
vinte, lingvistica statica ne ofera posibilitatea, pe care in zadar
o cautam la lingvistica evolutiva, de a intelege, in esenta ei in-
tima, aceasta facultate a spiritului uman, superioara tuturor ce-
lorlalte, care se chiama limbaj. Axioma de po vremuri, ca istoria
este invatatoarea prezentului, si-a inversat termenii (si nu numai
Publicat postum (1916), dupil notele luate de elevii lui genevezi cei
mai cunoscuti si mai fideli CH. BALLY si A. SECHEHAYE.
Vezi ceva mai sus.
www.dacoromanica.ro
is INTRUDUCERE
in acest domeniu): sterile actuale pot fi cunoscute direct, doci si

in cauzele tor, pe cad cele trecute trebuesc reconstituite cu aju-
torul unor date care nu sunt nici complecte si nici totdeauna si-
gure. Actualitatea ne introduce in mecanismul evenimentelor,
adica in istoria adevarata, vie (de toate speciile: politics, socials,
culturala, etc.) si ne usureaza astfel intelegerea faptelor sirnilare
din epocile anterioare, care, in fond, n'au putut avea alte cauze
reale deck cele de astazi.
Para lel cu aderentii sc,olii saussuriene 1 a militat, in acelasi
seas, geografia lingvistica, creates si ea tot de un Elvetian, JULES
GILLIERON, care, e drept, a facut mai putina teorie decat Saus-
sure si elevii acestuia, in schimb a patruns, poate, mai adanc in
psihicul subiectelor vorbitoare, adica in laboratorul unde se naste
0 se transforms limbajul omenesc. Atlasele lingvistice, care stau
la baza doctrinei lui Gillieron, nu sunt altceva decat iru-egistrarea
pe viu" a vorbirii actuale, asa cum o cunosc reprezentantii ma-
rilor multimi anon me, aceia care se supun, fares nicio rezistenta
de ordin social, estetic sau gramatical, impulsurilor spontane ale
sufletului for lesne impresionabil si gata sa reactioneze lingvistic
in toata libertatea 2.
Lingvistica actuala tinde tot mai mult sa devie statics, chiar
cand are de object fazele vechi ale unei limbi, intru cat nu se mar-
gineste sa inregistreze si, eventual, sa explice fenomenele, ci se
osteneste sa-i descopere structura, sistemul din epoca respective.
Caracteristica mi se pare ivi'ea fonologie i, disciplines strict
lingvistica si opuses, deci, foneticii, ramura mai degraba a stiin-
telor fizice. Una cercetcaza sunetele articulate din punctul de ve-
dere al sistemului fonetic, asa dar ca elemente constitutive ale
limbii, Meg a lua in consideratie cum se pronunta si cum sunt
percepute ele de urechia noastra, ba chiar fail a Linea seamb, de
existenta for oarecum materials (daces, adica, subiectele vorbitoare
le emit on nu), cealalta, dimpotriva, studiaza sunetele vorbite,
Printre ei HENRI FREI, al carui volum La orammaire des faules,
Paris-Geneve-Leipzig 1929 mi-a sugerat, intre altele, subtitlul cartii mele.
S'ar putea invoca, in aceeasi ordine de idei, si cercetarile asupra
limbajelor speciale, mai ales asupra argot-ului. Dar ele sunt, de fapt, o deri-
Natie a conceptiei sociologice si a metodei corespunzAtoare, care-i cea a-
tica sau sincronicA.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 19
aratand cum se articuleaza si cum se transforms ele in perceptii

acusticel.
Interesul meu pentru limba romans actuala este de data ye-
che, Vorbirea si (scrisrul conationalilor mei na'aul pasionat Inca
de pe banHeile liceului, in eensul ca-mi puneau diverse probleme
care semanau aproximativ cu ale lingvisticii statice. Se Intelege
ca preocuparile mele erau atunci si au continuat sa fie un timp
strict practice: ma interesau abaterile dela regulile gramaticale
(vezi SN I, 260 urm.). Mai tarziu, cand am inceput a lucra ca
lingvist propriu zis, au intervenit treptat si consideratiile de ordin
tiintifie expuse mai sus. Asa a lust nastere cartea 4 iata, al
carei stop este, cum. am spus deja in prefata, dublu: pe de o parte
descrierea si, in masura posibilului, expliearea faptelor mai mult
on mai putin caracteristice pentru limba romans actuala, iar pe
de alta, judecarea for din punctul de vedere al sisteanului ei
lingvistic sau, data vreti, al uzului consacrat prin traditie.
In legatura cu acest de-al doilea stop am cautat sa evit afir-
matiile prea categorise, fiind convins ca evolutia limbii noastre
materne poste lua (si va lua, cu siguTanta, adesea) alt drum decal
acela pe care suntem ispititi sa i-1 indicam. Aceasta atitudine va
nemultumi, probabil, pe puristi si pe gramaticii rigizi, dar ea se
impune omului de stiinta, chiar Intr'o lucrare destinata si unui
public mai larg, nu numai specialistilor. Pentru acestia este, sper,
in mice moment valabil adevarul exprimat cu atata curaj de ma-
rele lingvist si istoric literar elvetian HEINRICH MORE: Intregul
edifieiu lingvistic se compune din foaste greseli de limba". 5tiu
ca o asemenea afirmatie este menita sa scandalizeze pe sclavii re-
gulilor gramaticale, absolute si imuabile, cum si le Inchipue oa-
menu lipsiti de intelegerea stiintifica, a limbajului uman, dar
aceasta nu-i scade valoarea, ci, mai degraba, dimpotriva 2.
Materialul utilizat de mine este extrern de bogat s si de fe-
lurit. L-aim adunat, timp de zece ani, din tot soiul de izvoare:
1 Cf. IORGU IORDAN, 0 disciplind tingvisticd noud: fonologia, Ac R,
Mem. Lit., Ser. III, torn. XI, pag. 147 urm.; EUGEN SEIDEL, Das Wespn der Pho_
nologie, Bucuresti 1943 (si versiunea romaneascg a acestui studiu, subt titlul
Fonotogia ,si, problemele ei actuate, Bucuresti 1942).
' Cf. si cele spuse de W. HAVERS, Handbuch der erklarenden Syntax,
Heidelberg 1931, pag. 54 urm.
Unii cititori ar putea ff nemultumiti de bogiltia lui. ci inc5, am lg.-
sat multe citate la o parte, evident nu dintre cele esentiale. Data fiind natura
prezentei cb.rti, procedeul se impunea, cred, cu necesitate.
www.dacoromanica.ro
20 INTRODUCERE
lucrari $tiintifice, opere literare, eseuri diverse, articole $i repor-.

taje de gazetA, etc). Dupes cum n'am neat nicio deosebire intre
izvoare in privinta calitatii for intrinsece, tot asa am socotit ca
nu trebue sa iau in consideratie elementul personal, begat de indi-
vidualitatea autorilor citati. Toate $i toti participg, la activitatea
limbii noastre din momentul de fates: creatiile for (dau acestui
termen un inteles pur $tiintific, farA nicio nuantA valorificatoale),
fie ca. sent, fie ca., nu sunt aceeptate on acceptabile, au acelasi
drept, eel putin teoretic, la atentia cercetarilor.
De altfel trasAtura cea, mai caracteristicA a romanei actuale
este un mare zbucium, provocat tocmai de faptul ca, dela Unire
ineoace, manuitorii ei s'au dublat ca. numar $i. $i-au schimbat, in
parte, configuratia subt raportul etnic. 0 multime, impresionanta
$i foarte pestritA, de minoritari $i-au insu$it limba neastra,, pe
care o utilizeazi in vorbire si in scris. De asemenea sunt mai nume-
rosi, chiar proportional vorbind, decat odinioara tinerii, de toate
nationalitAtile $i de ambele sexe, care apar ca publicisti in diverse
direct,ii. SO nu uititm, in sfarsit, framantarile produse in spiritele
contimporanilor' nostri inoepand cu primal razboiu mondial $i ac-
centuate mereu diva aceea, framantAri care se manifestA, pretu-
tindeni, deci $i in limbA, printr'un dinamism lipsit de oriee franc.
Toate acestea provoacit,' in mod fatal, abated deli uzul lingvistie
consacrat, mai multe si anal grave deck in epooi linistite t.
Grupez faptele, potrivit normelor acceptate $i de graraatici
$i de lingvi$ti, dupes ramura cOreia ii apartin: 1. Fonetica; 2.
Morfologie; 3. Formarea cuvintelor; 4. StilisticO; 5. Sintaxa;
6. Lexie.
Discutii mai mult on mai putin amanuntite in legatur5, cu almo-

sfera care a dat nastere si d6, la atatea inovatit, cititorul iubitor de chestii
generale va gasi din belsug de-a-lungul expunerii mele. De aceea nu insist
aici asupra acestei laturi a problemei.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I: FONETICA.
CAP. I: VOCALE.
1. a neacc. > a. Vorbirea populara si, mai rar, cea fami-
liars transforms adesea pe a neaccentuat in a. Avem a face cu
continuarea, unei tendinte foarte vechi, pe care limba cults actuala
n'o respects, eel putin cand e vorba de neologisme. Se poate spun
ca,-, in general, cu cat mediul social caruia apartine cineva este mai
putin cult, cu atat mai usor se produce fenomenul in discutie. A-
cea,sta, din cauza ca cultura usureaza, la cuvintele noua, compa-
ratia cu modelul strain, care prezinta un a si, deci, pastrarea ne-
alterata a acestei vocale. Ex.: ataca, ifantAie, inamic, inarmat,
masina, etc. (din texte populare); baron, madams, Ampanie (Razb
226) a, etc. Si la elemente vechi intalnim de multe on aceasta,
modificare: Basarabean, cazane, Cazct,c s. a. (RFR, Sept. 1940,
698), finainte, mai (mai frumos, mai bun, etc.), pahar, patrat,
etc. Se pare ca a pentru a peace. apare mai des prin Muntenia si
Oltenia, caci in Moldova, de pilda, se produce obisnuit fenomenul
opus: barbat, casutel, 2 etc.
Un caz special reprezinta, din contra pentru din contra, al
carui a > a subt influenta sinoniniului dimpotriva (cu a final).
Dovada, pastrarea lui a in contra subst. (la genetiv): contra
curentului (tot asa impotriva curentului).
Asemenea pronuntari trebuesc, se intelege, evitate.3
2. a > e Oupa j, ss, s, z, t, r. Fenomen specific muntene8c
(in sens larg, deci si oltenesc, apoi ardelenesc, in masura in care
Vorbe$te o servitoare original % de peste munti.
2 Cf. RF I, 117 urm.
3 Despre clasa doua pentru clasa a doua, v. mai departe. Cat prive$te
pe contr'amiral, forma foarte recent,, admis5, fn limbajul oficial, trebue sit
invoam frc. contr'amiral. Pan5, nu de mult se spunea numai contra- amiral,
care poate da loc la o inielegere gresita.
www.dacoromanica.ro
22 PARTEA I: FONETICA
tinuturile respective din Oltenia *i Ardeal merg lingvistic cu

Muntenia propriu zisg). Pupa j vi. $ pronuntarea ca e a lui a este
mai Inuit on mai putin regulates, la o bung parte din locuitorii re-
giunilor mentionate; dupes celelalte consoane, ea apare sporadic.
Pentru rrtspanclirea geografic5, a acestei particularitgi fonetice,
v. ALR (in special Micut atlas"), iar pentru alte amanunte, $N I,
260 urm., VN XII, 313 urm., A XXVIII, 110 urm., OM 24 urm.,
$T 26 urm. (Cu bibliografia chestiei). $i limba veche o cunoaste,
dar, tot numai dialectal (si in aceleasi provincii). Exemplele ada-
nate de mine din scrisul contimporan aunt extrem de numeroase.
Reproduc o parte (cu indicatia izvorului numai in cazuri ape-
ciale): birjeresti, Cirje (Luca Cirje, COp II, 297), (se) corigea
{DA 191),1 (se) degaje (VR, Dec. 1936, 6), deranjem, descurajeat,
(i incurajeri), dirijerile (vi dirijem), dirje (Cim 37), jeale (VR,
Oct. 1937, 23), jeandar (AL, 8 Julie 1934, 3, 7 si 14 Apr. 1935, 3, 6),
jectneini, jefui, jelbar, Jenica , jeratic, jeregai, neglijem, plaje (sing.),
schije (sing.), $arje, (sing., Azi, 24 Dec. 1939, 14, 4), vajeetoare
(CL, 12 Oct. 1935, 4, 3), vraje; incrucivetor,2 detaseri, imbrcitiveri,
induio$etor, infativeri, infricogtor,'Innilbuve, musetel, ma'qevenie
(si mar$evii,), nase-sclu (AL, 30 Iunie 1935, 5, 7), page (LR, 9 Au-
gust 1938), $elut (Mid II, 202), ventulet (DA 51), vepcar (vi vep-
cutd), vetrar (RIR II, 29), apoi substantive si adjective feminine
cu e (pentru ei,) la singular, precum avatansse, chezave, codoa?e,
escarmuye, fave, gingave, guave, leneve, mature, moave, nave, pie-
zise, tovarcio, tantove, tigc"incuve, wriave, etc.; inseila, matase, Seu-
lescu; Buzeu (Cim 75), 2 intrezerite (RFR, Apr. 1940, 139), zepezi
zetigneald (AL, 7 Aug. 1937, 6, '4); (sa se) catere (AL, 13
Febr. 1938, 7, 4), tencuvei ; bererie (in firme!), bretara (auzit de
mine la Curte,a-de-Arges), Creciun (Ins, 1 Dee. 1936, 429), ( )
curete, erea(m), fererie (in firme), Ogrezeni, prejit (D, 2 Ian.
1937), (s'o) resf ete (HYSt 162), Tresnea (. N Greceanu, diplomat),
tigare, zarza're, etc.
Acest fenomen se datoreste pronuntirii palatale a consoa-
nelor dinaintea lui a. Ex-plicatia o accepta, in general, lingvistii,
numai cand e vorba de j si ss. Pentru celelalte cazuri se invoaca
2 Cu ge In loc de je (care-i pronuntarea reala), prin hiperurbanism,
dar si, mai ales, din cauza frc. corriger. Cf. si geandarra ( < frc. gendarme).
2 Se pare a mai ales Moldovenii (culti!) spun asa, de team, ca. d
reprezint6, pronuntarea for dialecta16., pe care cauza, deci, s'o evite (fenornen
de hiperurbanism).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 23
diverse -cauze, mai mult on mai putin speciale, de obiceiu influenta

asimilatoare a unor sunete palatale din corpul aceluiasi euvant sau
analogia unor cuvinte aseman5toare din punct de vedere fonetic.
Astfel la intrezerite, inzdreveni, zepezi, catere, curete, Ogrezeni,
resfete, etc. au influentat e si i precedenti sau urmatori, pe cand
era(m) a devenit erea(m) subt influenta analogica a lui cerea(m),
ferea(m) s, a. Cum trebuesc ins' explicate Seulescu, tencusei, Cre-
qun, tigare, etc.? Bererie va fi fost simtit ca un derivat dela berg
(nu dela berar), tot asa fererie > fiare (dar si analogia lui bere-
rie, cu care apartine la acelasi domeniu de activitate, cea corner-
ciala). Cf., pentru j si s, cele spuse in cap. III, 3.
Modificarea aici in discutie are si urmgri morfologice, care
pot duce la confuzii. Daces inseraneaza c5, nu se mai dis-
tinge, la substantive si adjective, singularul feminin de pluralul
aceluiasi gen, 1 iar la verbe, pers. 3 indic. prez. de pers. 3 conjunct.
prez. Asa dar, un motiv mai mult pentru a evita pronunt5ri sau
macar ortografieri de felul color mentionate aici.
0 grup5 aparte constitue substantivele in -ete: bcitrdnete,
tinerete, etc., prin faptul c5, sunt simtite cand ea tsingulaie, cand ca
plurale. Se ziee si batreinetea, tineretea, etc., dar si batrdnetele, tine-
retele (mele), etc. De aceea Academia Romany admite ambele forme:
cu -eta, cum le pronung cei mai multi, si on -ete. Aeeeasi situatie
au si alto cuivinte vechi, derivate cu west suffix, de pild5, blein-
derd, tristeta, etc. In schimb, neologismele aeuratetcl, fineg poli-
tetcl, s. a. trebuesc pronuntate si serise numai cu -a, iar5,si dupes
prescriptiile Academiei.
Tot aici pot fi puse (sii) aibe pentru (sii) aibei si dupe pentru
dupii. Oricat de faspandite ar fi formele in -e, se impune evitarea
lor, ca fiind neliterare. 2
3. Vocala e prezinta si mai numeroase fapte de natures orto-
epicA. Avem, in primul rand, e neacc. > i. Fenomenul se bucura
de o foarte larga circulatie, cu deosebire la Moldoveni (si la cei-
1 Acest fapt explica, in bun5. parte, extinderea dezinentei -i la pluralul

substantivelor feminine (v. mai departe, cap. I, 2 din Morfologie).
2 Origind In loc de origine se datoreste influentei lui marginet, va-
rianta populara si familiara a lui margine. Am intalnit si pe imagines pentru
imagine. Toate formele in -d trebuesc evitate, mai ales cand e vorba de neo-
]ogisme, la care ele nu se justifica. macar printr'o evolutie propriu zisrt, cum
e cazul cu margina, singular analogic dela plur. margini, dupes, mo lcliil
atator substantive terminate in - la singular si in -i la plural.
www.dacoromanica.ro
lalti Romani care merg lingvistic cu acestea). El este simtit ca o

particularitate a limbii vorbite oarecum ineulte sag, mai putin
oulte si de aceea da nastere la hiperurbanisme, adicg la evitarea
lui i chiar acolo unde prezenta acestei vocale se justificg. Distin-
gem mai multe cazuri
Cel mai frecvent este acela al substantivelor si adjectivelor
feminine prevgzute cu articolul de plural -le, uncle e> i prin disi-
milatie la e final: damile, fetile, literile, mesile, operile, bunile,
grelile, ultimile, etc. La fel substantivele masculine terminate in e,
cand sunt si ele articulate: fratile, ginerile $. a. Exemple nu mi se
par necesare, ca'ci oricine le gaseste usor in cgrtile, revistele si,
mai ales, ziarele noastre.. Interesant este anignuntul ca forma near;-
ticulatg a cuvintelor respective are totdeauna -e, chiar in scrisul
eel anal neingrijit. Asa se face ca, pe a,ceeasi paging 'gash:a fapte
algturi de faptile, ultime al. de ultimile, etc., ceea ce confirmg ex-
plicatia data mai sus (disimilatia) si dovedeste cg, in ciuda pro-
nuntarii ca i a lui e final, indiferent daca-i vorba de aspectul articu-
lat sail de eel nearticulat, -e este simtit ca dezinentg, deci ca semn
specific al unei forme gramaticale (plural, articol), si de aceea
redat totdeauna corect.
Substantivele si adjectivele feminine prezintg acest fenomen
si la genetiv-dativ sing. articulat: damii, fetii, operii, grelii, tab,-
mii, etc., deli mai putin des deck la plural. Aici intervine, inainte
de toate, daca nu excluziv, faptul cg, alaturi de cuvinte de felul.
acestora, la care finala trebue sa, fie -ei, deoarece forma for near-
ticulata. se terming in -e, limba noastrg posedg numeroase altele,
tot feminine, a caror formg articulate corectg sung cu -ii: barbii,
limbii, pomenii, serii, marii, tarii, etc. Urmarea este confuzia intre
cele doug categorii de substantive si adjective, confuzie pe care
unii lingvisti cu autoritate, ca Ov. Densusianu (si elevi ai sal, de
ex. Al. Rosetti), o admit in sensul cg scriu totdeauna -ei, indif e-
rent de dezinenta formei nearticulate.
Si la nasterea lui fetile, operile, ultimile, etc. a putut con -
tribui influenta analogic, a substantivelor si adjectivelor cu plural
in -i, artic. -ile: barbile, limbile, marile, tarile, etc.
Despre fapte ca acestea va fi vorba si la Morfologie", pen-
tru. motivul, -argtat deja, ca fenomenul in discutie, fonetic, la ori-
gine, se complicg cu anal morfologic. Aici socotesc neoesar sa
spun ca mijlocul eel mai sigur si mai simplu de orientare este
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 25
forma nearticulata: se adauga -i la genetiv-dativ sing. feminin,

-le la pluralul feminin Si la singularul masculin. Deci: (unei) fete -
fetei; (unei) limbi - limbii; (ni$te) fete - fetele; (ni$te) limbi
(un) frate - fratele.
Asemanator intru catva (caci interviie si aici intluenfa ana-
logica) este cazul verbului trimete, pe care foarte numerosi Romani
it pronunta gi scrip trimite (la toate formele). Academia admits
numai varianta cu e (deci conjunct. sit trimeata, etc.), $i pentru-
ca-i cea originara (etimonul latinesc avea, un i gcurt, accentuat,
care a devenit e), der si pentruca-i cea mai raspandita.
Iiiperurbanisme vom vedea in paragraful imediat urmator,
unde ma ocup de i.
In pozitie accentuate, e da loc la discutii, card e urmat de n.
Cuvinte ca competintei, conferintel, tendintei, etc. apar Si subt acest
aspect, care-i cel obisnuit, *i on en in loc de in. pang, la urma se
va impune, de sigur, formula cu in, care corespunde sistemului fo-
netic rornanesc (cf. rninte > lat. mentem, paring> parentes, etc.)
*i trebue, deci, preferata.
Altadata cele doua variante an sensuri diferite, ceea ceinsem-
neaza ca, se vor 'Astra raereu amandoua: dependents àtarnare' -
dependingi (mai ales plur. -te) àtenansele unei case'. Poate fi
amintit aici *i diriginte (subst.) alaturi de dirigent (adj., of. con-
siliul dirigent din Ardealul de dupa, razboiul celalalt) 2.
Alternarea formelor cu en *i in la un verb ca prezenta se
datoreste jocului provocat de accentuare: prezint, prezinti, etc.
prezenteim, prezenteind, etc. Subst. prezent (termer gramatical) $i
adjectivul omonim se recomanda a fi intrebuintate tobdeauna subt
acest aspect, chiar dace unii lingvisti (S. Puscariu, Th. Capidan,
etc.) scriu prezinte.
Tot aici poate fi pmnenit contemporan, pe care multi it pro-
nunta contimporan. Varianta cu i va invinge, probabil, din cauza
ca -i sustinuta de Limp.
Grupul en, fie accentuat, fie neaccentuat, apare, la alts cu-
vinte decat preeedentele, in eoncurenta cu an: dentist - dentist,
1 Acelasi criteriu pentru substantivele terminate In -(e)d: (unei) bas-
male-basmalei, basmalele; (unei) $osete-;oselei, foselele.
2 Desinator alaturi de desenator se datoreste influentei frc. dessinateur,
Vom prefera forma cu -e, pentru motivul c mai that& lumea spune desen,
desena (desen este, cred, absolut general).
www.dacoromanica.ro
parenteza - parantezii, sentinels - sentinels, etc. De addugat (deli

situatia for este intru catva diferita) amen,dci amanda (pop.), co-
menduire - comanda, a comanda, etc., transparent - transperant
(fam.), etc. Aproape totdeauna formele duble ale acestor neolo,
gisme se datoresc imprejurdrii ca in limba de origine (franceza)
euvintele corespunzdtoare se scriu cu e si se pronuntd cu a, asa
dar Romanii s'au condus, in redarea lor, rand dupa ortografie,
cand clup% pronuntare. Interesant si curios totodata este amdnun-
tul ca vorbirea populard si cea familiars prefer% pe a (amandei,
transperant). Cu exceptia lui parantezci, preferinta noastrd merge
spre variantele cu e, chiar la comenduirel, all cdrui dublet, de alt-
fel, sung comanduire.
Cazuri izolate: grenatetgranatei, cu tendinta de a se gene-
raliza a formei ultime (subt influenta germ. Granata); Grenada-
Granada2 (alai mutt mai rdspandita, este prima varianta, gratie
fro. Grenade); estampei - stamps (aproape generald este forma
MI% e-, de origine italieneascd).
4. Modificdrile pe care le prezinta i stau, dupd, cum am
vazut, in stransd legaturd cu ale lui e si se ref era, mai toate, la
pozitia lui neaceentuata. Deoarece i face impresia, justd, de altmin-
trelea, eel putin in majoritatea cazurilor, ca -i dialectal, deci incult,
oamenii nesiguri pe pronuntarea unor neologisme inloeuese pe i
prin e, acolo wade vocala origins-rd. si corect% este totusi prima,
nu a doua: atitudene (si alte ev_vinte in -ine), destins,3 devinatie,
clexir (Ins I, 1, 567), evenement, posibel (si alte adjective in -bil),
etc. La evenement a intervenit, cu sigurantd, i (poate numai) in-
fluenta asirnilatoried a celorlalti e.' Tot ca hipernrbanism.e, part/ale
insd, trebuesc socotite marelor, originele *. a., de care m'am ocu-
pat in paragraful precedent.
Altddata avem a face cu un fel de etimologie populard: de-
getatie (pentru digitatie), pus in legdtura de inrudire cu deget,
Ma exprim asa, fiinda familia, destul de bogatil, a lui comanda ar

trebui sa influenteze in favoarea lui a (adica a lui a, din varianta populara
si familiars). Avem a face cu un hiperurbanism (e este simtit ca mai cult**.
decft a)19
2 Numele orasului spaniol bine cunoscut.
' Nu poate fi vorba de o confuzie cu destins (part. tr. al lui destinde),
pentru motivul ca acest cuvant este necunoscut oamenilor care spun destins
In loc de distins.
4 Cf. qi femenin pentru feminin (varianta cu -me-, desi foarte raspan-
dita, trebue evitata).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 27
curtezan(d), in loo de curtizan(a) > fro. courtisan(e), simtit ca

derivat dela carte,' etc. T.rebue precizat totusi ca, la acesta din
urma, varianta necorecta" are o circulatie cu molt mai larga" decat
cealalta.
Prefixul anti- se confunda cu ante- (si vioeversa): anteca-
pitalist (si antecapitalism), etc. Mai des apare ante- pentru anti-,
si din aceeasi cauza ca mai sus: e este simtit ca echivalentul cult"
al lui i. V. mai ideparte, Formarea cuvintelor ", cap. II, A.
La, verbul intra, formele moldovenesti de nord, cu i-, sunt
tot mai rar.utilizate, cel putin in scris, unde cele cu i-, care pre-
zinta si avantajul uiiei mai mari raspandiri chiar in limba vorbita,
predoming aproape excluziv.
Cazuri izolate. N. Iorga scria (probabil si pronunta) 'mar-
geni (pentru -gini), iar Cezar Petrescu intrebuinteaza des forma
isnoavd (in loc de snoavd). In ambele cazuri avem a face cu fapte
stilistice, cu produse, adica, ale vointii: autorii citati recurg la
aspectele arhaice ale cuvintelor respective cu scopul de a obtinea
efecte de stil.
5. o accentuat are tendinta, la neologisme, sa devie oa,
cand in silaba urmatoare se afla un a sau e: ipohoandrd (COp
1,38), pedagoaga S. a. Aceasta dovedeste ca cuvintele noua, pe
ma,sura ce se raspanclesc, incep a fi asimilate cu cele vechi, lucru
firesc, pe care-I constatam mereu de-a-lungul evolutiei limbii noas-
tre. In starea actuala, continua a fi preferate, d'4S catre oamenii
culti, formele fara diftong. Adj. major si-a diferentiat sensul dupa
cele doua forme .(cu o si oa, la plur. fern.): state majoare alaturi
de fete majore.2
6. La u, fenomenul eel mai caracteristic si mai important
este tendinta de disparitie a acestei vocale in pozitie finals, cand
este preoedata de un i consonant. Faptul trebue considerat drept
continuarea unei modificari foarte vechi. Se tie ca -u s'a pronun-
tat, o bucata de vreme, intreg, adica sonant, ca vocals propriu
zisa, apoi s'a consonantizat (u), pentru ca dupa aceea sa nu se
1 Ambele ,,etimologii" aunt, In fond juste, numai ca. deget gi curte sunt
mostenite din latineste, pe and presupusele for derivate provin din frantu-
zeste, sunt, deci, Imprumuturi recente.
2 Ceva analog Intalnim la adjectivele neologisme cu e accentuat In po-
zitia d: apare, extrem de rar InsA, aspectul cu ea alaturi de cel obisnuit cu
e (burleascd, groteascd, livreascd, picareascd). N'am dat Ins niciodata peste
humoreascd pentru humorescd (subst.).
www.dacoromanica.ro
mai pronunte de loc. Asa se explicg, iffire altele, decemasculinele

(fie substantive, fie adjective, etc.) articulate diferg de aspectul
lor nearticulat nu numai prin 1, ci si printr'un -u-, existent la
forma articulate: omu/ al. de om. Cand s'a alipit articolul delimit
la sfarsitul cuvintelor masculine, acestea se terminau in u sonant,
deci omu, artic. omu/u, (cg,ci si actualul -1 euna atunci -1u). S15,-
birea lui -u (provocatA, de pozitia, lui finals) ne intamping foarte
de timpuriu (inch' de prin see. XIII). li Ea s'a continuat si amen-
tuat mereu, pan5, in zilele noastre, cand, la cuvintele mai molt ori
mai putin vechi, aceasta vocala se pAstreaza numai in conditii
determinate: ca sonantg, dupe consoana 1 sau r (suflu, umplu,
codru, patru) si ca element consonantic (sau semivocalic) dupe
o vocal5, cu care aleAtueste un diftong descendent (au, tau, eu,
rem, ou, asiduu).
Dar, incepand cu sec. XIX, aimba noasta a imprumutat si
imprumut5, necontenit cuvinte strain, printre ele multe cu u final
intreg (datoriti modelului latinesc, in -ius, -iu/m, eventual italie-
nesc, in -io, chiar daeg, izvorul acestor imprumuturi este, de obi-
ceiu, franeeza). Oamenii culti p6streazg, adesea en vointi, formele
5`.n -iu, si totusi chiar ei ajung cu timpul sa prefere pe, cele
fg,r5, aceastg finale. CM trebue sa precizez ca, dispare nu. numai
-u, ci, in general, si i precedent, dupe ce a inmuiat consoana di-
naintea lui. Astazi nu mai spune, cred, nimeni seminariu, minis-
term., laboratories, etc., ci seminar, minister, laboratQr, asa dar in-
tocmai ca la cuvintele vechi de felul lui argintar, corer, mun-
citor,2 etc. Nu Coate neologismele se bueura insg de o circulatie
atat de large, fie pentrucg, sunt mai recente, fie pentrucg, au, din
cauza notiunii pe care o exprirda, o intrebuintare restransg. La
acestea, -in, se pronunt5., si, evident, se aerie. Dar numai in limba
oarraenilor culti, care aunt atenti la modal cum vorbesc si scriu.
Cella lti se lases asa zicand dusi de tendinfa aici in discutie, a carei
forty este direct proportionala pe de o parte cu incultura, pe de
alta cu raspandirea cuvaitului.
1 Cf. Ov. DENSUSIANU, Din istoria amufirii lui u final in limba remand,
In Analele Academiei Romane, Mem. Sect. Liter., seria II, torn. XXVI, pag.
1 urm.; AL. BOSETTI, Limbs romance in sec. XV/, Bucureti 1932, pag. 48 urm.;
IDEA, BL I, 58 urm.; IORGU IORDAN In Mlanges Charles Bally, Geneve 1936,
pag. 272 urm. (undo se citeazrt Si alte studii).
2 Deoarece am pomenit de faza inmuiata a consoanei dinaintea lui f,
pot arhta a In vorbirea popular& cuvinte ca acestea se pronunt& pant,
asazi cu r muiat.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 29
Tata cateva exemple din multele care apar in scrisul nostru

actual: accesor (aproape general, cel putin ca adjectiv), alumin1,
contrar (aproape general), Cornet (regulat aka in Ardeal), Pompil
(VR, Iunie 1940, 72), prejudit 2, princip8, servio, teritor, etc. La
acestea cunt de adaugat colc2 (Adamita Dandanache), contil (pop.,
al. de contiliti), domitil (CS 193) si domicil (Ins II, 3, 690), gim-
naz (Sa facem un gimnaz": titlul unei opere literare de Valeriu
Grecu), pe care autorii respectivi le pun in gura personajelor,
mai molt sau mai putin inculte, cu scopul de a le caracteriza si
cu ajutorul limbii.4
Se pa'streaza bine -iu dupa un n: crania, domeniu5, geniu,
etc. Sa fie din pricina consoanei precedente on gratie notiunilor,
mai putin accesibile pentru oamenii fara cultural Greu de raspiins.
Intervin, probabil, ambele elemente. Tot asa, and s'ar putea pro-,
duce confuzii: directoriu `consiliu de directori' (ca sa se deose-
be,asca de director).
Interesant este ca, cuvinte de felul celor mentionate au, de
obiceiu, un plural format dela singularul cu -iu. Astfel numerosi
Romani spun $i scriu seminar, dar seminarii (nu seminare), la-
borator - laboratorii (nu laboratoare, care-i foarte raspandit to-
tusi), accesor - accesorii, contrar - contrarii, etc., ca sa nu mai
vorbesc de prejuditii, principii, servicii, teritorii, etc., alaturi de
care nu vom gasi niciodata pluralul in -e, corespunzator singula-
rului Ma -in.
0 categoric aparte aleatuesc neologismele in -agitt Si -egiu.
Ultimele apar, cred, absolut totdeauna cu finala intreaga: cole-
giu 6, cortegin, privilegin, sacrilegiu, etc.' Celelalte prezinta as-
pecte duble, intre care se da o adevarata lupta: avantagiu - avan-
taj, drenagiu - drenaj, grilagiu - grilaj, limbagiu - limbaj, partae
gin - partaj, pavagiu pavaj, penagitt - penaj, persiflagin - per-
1 TT 45 (in vers).
2 Deja la poetul Nicoleanu (cf. CIst 298).
Un cunoscut academician scrie regulat asa.
La o elevi de liceu (clasa VI) am auzit si imper (pentru intperiu).
5 La Bucuresti, foasta Pieta a Domeniilor suna In gura oamenilor in-
culti Piata Dement, forma, de plural care presupune un singular domen,
neexistent Inca de fapt.
o Cu exceptia caragialescului cola, care poate fi o inventie a mare-
lui nostru dramaturg, bazata, de altfel, pe o observatie foarte atenta a reali-
tatii lingvistice.
Se poate pune, Impreuna cu acestea, si alte substantive terminate In
-giu (avand alts, vocal& Inante): litigiv, orologiu, etc.
www.dacoromanica.ro
siflaj, etc. Varianta in -aj tinde sa inlocuiascg pe cealalta, oeea ce

corespunde, de altmintrelea, sistemului fonetic romanesc. Ea este
preferatO si pentru motivul ca,-i mai simplO, mai comodg, dar,
poate, si 'din cauza. modelului frantuzesc, mult mai la indemana
Romanilor decat eel italienesc (in -wggio), care stg la baza variaaa-
tei in -agiu. Un exemplu elocvent in acest sens este curaj, care,
devenind foarte repede popular, s'a raspandit subt forma cora.',
asa dar a fost asimilat cu derivatele vechi in -a$, tocmai pentrucO
finala lui a fost simtita din capul locului ca identicA sau inrudita
cu sufixul acesta. Varianta in -agiu pare greoaie $i pedantO (cf.,
de ex., limbagiu, partagiu, pavagiu); de aceea ea este din ce in ce
mai rar intrebuintafa $i, cu vremea, va dispgrea, foarte probabil,
din uz, eel putin din uzul curent.2
Ne-am putea intreba cum se explicg deosebirea de trata-
mutat dintre -agiu 5i -egiu (-igiu, -ogiu, -ugiu 3) De ce nu spune
nimeni cortej,4 litij, oroloj, etc.? Tinand seam5, de constathrile
facute mai sus, ar urma sO, invocam notiunile exprimate de aceste
cuvinte: fiind vorba de lucruri putin aceesibile pentru oamenii
fOra" cultura,', numele for nu s'au raspandit in cercuri mai largi, $i
astfel $i-au pOstrat aspectul pe care-1 simtim ca intr'adevar 'cult',
adich' 'savant'. Explicatia, aceasta se potrive$te, de sigur, pentru
un mare numar dintre cuvintele in discutie, dar nu se poate po-
trivi pentru toate. Gael este exclus ca absolut toate sau aproape
toate neologimele in -egiu, -igiu, etc. (sit exprime notiuni inacce-
sibile, iar cele in -agiu s'a denirmeasca idei, etc. apte de a fi pri-
mite $i inteletse de oricine.
Ar trebui, poate, sa ham in consideratie si elementul pur
fonetic. Deosebirea dintre cele doua categorii de cuvinte se re-
duce la vocala dinaintea grupului -gin, ceea ce insemneaza ca,' pas-
trarea acestuia s'ar impaca mai bine cu prezenta unui e, i, o, u
precedent decat cu a lui a, care, in schimb, ar prefera tovOrasia
unui i urmator. 0 asemenea ipoteza,, care nu-i atat de neverosirailO,
cum pare la prima vedere, cad exista, cu siguranta, un fel de
I Cat de repede s'a Inglobat acest cuvfmt In lexicul romanesc probeaa
si faptul di a dat nastere adjectivului corasliu 'vesel, bine dispus' (coral
Insusi are, In popor, sensul de 'dispozitde, veselie').
2 Se mentine totusi foarte bine la un numar de cuvinte, precum car-
nagiu, naufragiu, omagiu, ravagiu, sufragiu, scare nu cunosc de loc forma
In -aj.
a Cf. refugiu, subterfugiu.
L-am Intalnit data% la Perpessicius, RFR, Martie 1941, 625.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: VOCALE 31
afinitate electives" i 'intre sunete, nu se poate dovedi, deocam-

data, prin nimic. Cred ca, ne apropiem mai mult de adevar, daces
invocam nurdarul mare al neologismelor in -agiu i-1 raportam
la num&-ul relativ neinsemnat al color in -egiu, -igiu, etc. Urmarea
acestei disproportii numerice este 6,- circulatia unora intrece cu
mult pe a celorlalte. Astfel lui -agiu i se of era mai des deckt lui
-egiu, -igiu, etc. prilejul de a se adapta la sistemul fonetic roma-
nese. Caci, repet, -aj corespunde mai bine acestui sistem, nu numai
pentruc5 poate fi simtit ca identic sau macar inrudit cu -a$ (cf.
coral, amintit mai sus), ci $i, mai ales, din cauza; ca tendinta,
foarte veche, a limbii noastre este sh piard'a pe -iu final, Si -aj
prezinta fates de -agiu tocmai aceasta deosebire, adica acest avan-
taj, ca nu se terming in -iu.
Cu privire la finala aici in discutie este neoesar sh" atrag a-
tentia asupra faptului ca unii Romani (culti) o pronunta asi-
miland-o astfel cu sufixul mai vechiu -iu din cuvinte ca albeistriu,
capriu, geilbiu, etc. Aceasta pronuntare o socotesc gresitg, $i, iln
oonsecinta, o condamn, cu atat mai mult, cu cat nu-ii vad, ca sa
zic asa, utilitatea. La fel de usor sau de greu este sa pronuntam
cortegiu Si cortegiti, 9nediu i rnediii orologiu, i orologiiti, etc.1
Afara de asta, prima pronuntare seconformeaz5, unei tendinte f o-
netice latinesti populare, deci romanesti, in fond: -arium (trisila-
bic) a dovenit -arium (bisilabic), de uncle rom. -ar(iu), tot asa
adjutorium (cinci silabe) s'a transformat in adjutorium (patru
silabe) > rom. ajutor(iu).
Deoarece -iu este diftong, trimet pe cetitor la, discutia din
capitolul urmator, undo arat, intre altele, ca, astfel de grupuri fone-
tice par, eel putin in conditii determinate, incomode $i de aceea
sunk evitate. Poate ca si din aceasta cauzg preferam pe -aj lui
-agiu.
In pozitie finales, u ofera $i alt prilej de discutie. Cand e so-
nant, face posibila conf uzia dintre forma nearticulata, $i cea arti-
culatA a substantivelor de felul lui ansamblu, codru, ministru,
suflu, etc. In ce priveste pronuntarea, nu exist:a' nicio deosebire
intro codru Si codrul, ministru Si ministrul, etc. In scris, datorita
traditiei, dar si din nevoia, justificata de a diferentia cele doua
forme, prezenta articolului este obligatorie. De aceea sa,' nu ne lasam
1 A. SCRIBAN, Dic(ionaru limbii romine0i, Iasi 1939 transcrie regulat cu

-ia toate cuvintele din aceasth categorie.
www.dacoromanica.ro
inselati de modul cum vorbim, si sa respectAm ortografia aceasta

etimologica, lucru, de altmintrelea, u$or realizabil, cac' limbii
ne spune cand avem forma nearticulatasi candpecka articulatg.
Nu numai substantive ca cele mentionate dau loc la astfel de con-
fuzii. In principiu, toate cele terminate in u sonant (deci $i eorte-
giu, ,domeniu, orologiu, etc.). De fapt insa, mai expuse la aceasta
primejdie suet euvintele care se bucura de o largg circulatie,
fiindca, se ggsesc In indemana oricui..1
Neologismul sombru apace deseori ca sombru, de sigur subt
influents, Ire. sombre, din care derive. Dat fiind ea forma cu -u.
corespunde spiritului limbii noastre (cf. umbra fats de frc. ombre),
trebue s'o prefergm celeilalte.
Ar mai fi de amintit conjuncture, al cgrui prim u, este inlo-
cult prin e, asa ca cuvantul sung conjeneturd (v. Ins I, 1, 640).
De obiceiu lush* se intampla confuzia cu conjecture, care, clesi mai
putin intrebuintat, nu prezinta dificultati prea mari de pronun-
tare. Fenomenul e $i fonetic, dar si lexical, Intru cat se bazeazil
pe intelegerea gresita sau numai aproximatifa a notiunilor res-
pective.
CAP. II: DIFTONGI.

1. In neologisrae frantuzesti, au < o: otomobil, otorizatie,
etc. Fenomen popular, datorit faptului ca o e mai corned. Si nu
uitam ca lat. au s'a pastrat numai in pozitie finala, pe cand la in-
ceputul $i in interiorul cuvintelor a suferit modificarea numita
diereza., transformandu-se in +Jolla silabe (aud, aur, taur, etc.). A-
ceasta dovedeste ca pronuntare,a, lui au a of erit totdeauna dificul-
tati. La oamenii eulti, o pentru au arata numai o imitatie p mo-
delului francez, imitatie neintentionarg sau intentionatA. In ultima
ipotez5 ea are sea poate avea vaioare stilisticA. Cf. N. are joben
si otomobil (CL, 17 Aug. 1935, 7, 7: ironic).
2. Imperfectul verbelor de conjug. IV (in -i) se scrie foarte
des cu -ia, chiar daces se pronunt5. cu -ea: auzia(m), venia(m), etc.
Avem a face cu o scriere etimologica: fiindesa, finala infinitivului
este i, se crede ca aceasta vocals trebue as aparA $i la alte forme
I Un fenomen paralel cu acesta se produce la pluralul substantivelot
mentionate: codri pentru rodrii, ministri pentru mini$trii, etc., din cauza cl
-1 dela forma articulatil este absorbit de i precedent.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: DIFTONGI 33
ale vea-belor respective, indiferent de pronuntare. Intr'o vreme A-

cademia insgsi cerea sg scriem -ia. Norma corespunzgtoare reali-
tatii lingvistice este aproximativ aceasta: ia dupg vocale, ea dupa
consoane, afarg de ch si gh, care cer -ia.
3. ie pierde adesea pe i, asa dar se monoftongheazg (redu-
candu-se la e), in tot felul de cuvinte,l, dar, de preferintg, in neo-
logisme. Fenomenul constitue o caracteristicA a vorbirii inculte
sau seraiculte. De aceea trebue evitat. leg cateva exemple: atiler
(maicile dela M-rea Agapia), botonera (0-1, 23 Iunie 1940, 3, 6),
obect, paseng (RAd II, 453), pests, pioner, plotoner, proyretar (DO
30), subect, etc. 2 La cuvintele terminate in -ier(a), disparities lui i
se datoreste, in parte, si confuziei dintre suf. -ier si suf. -er (v.
mai departe, Formarea cuvintelor", cap. I). Cauza principal este
Ins de ordin fonetic. Desi limba noastra posedg un numgr enorm
de diftongi, se pare cg astAzi pronuntarea unui grup de doug, vo-
cale care alcAtuesc o silaba oferg dificultgti, cel putin in anumite
conditii. Inlgturarea dificultAtilor se face prin eliminarea elemen-
tului consonantic, in cazul de fata a lui i. Am spur cg, si cuvintele
vechi sunt supuse acestei modificgri. Mai cu seamy dupg labiale
intAlnim pe e pentru ie: bet, per, peril, mercuri, fer, etc.
4. Tenclinta de care este vorba in paragraful precedent se
observes si la diftongul -ii, uncle imprejurgrile stint foarte favora-
bile din punct de vedere fonetic, fiindcg, i poate fi usor absorbit
de i precedent, atat de inrudit cu el. Fenomenul are sau poate avea
consecinte morfologice, si anume: a) confuzia intre forma articu-
lath si cea nearticulafg, la pluralul substantivelor, adjectivelor, etc_
masculine, al cgror singular se terming' in u sonant (codrii-codri,
hitrii-hitri, pede$trii-pede?tri, etc.) 3, apoi, dar nuanai in scris
(fiindcg pronuntarea, in orice caz diferg,), la pluralul tuturor cu-
vintelor de genul masculin (copii-copiii, cai-caii, oameni-oamenii,.
Dintre elementele vechi pot fi citate, de pilda, pr(i)eten (foarte frec-
vent in gura Muntenilor) si m(i)ere, care, ca sa nu se confunde cu mere
(plur. lui mar); primeste obisnuit adaosul de albine.
2 Pasientel, proprietar, etc. n'au, in pronuntarea cults, diftongul Ye,
ci grupul ie ( d o u a silabe).
No$tri, voftri, care nu pot fi articulate, apar totusi ca no$trii, vo$trii
printr'un fel de hiperurbanism (subt influenta lui ministrii al5turi de mi-
ni$tri): teama cg forma cu un singur i ar putea fi necorecta, ca in cazul lui
sninistri pentru mini$trii, determines pe multi BA, scrie no$trii, vo$trii... Oame-
nilor care nu stapanesc bine sistemul limbii li se pare c5, gresala de a Intre-
buinta forma nearticulata in locul celei articulate (ma refer la ortografie)
este mai graves decat gresala inverses, si de aceea grija for este s'o evite pe
cea dintaiu chiar cu riscul de a stivarsi pe cealalt5,.
42233. 3
www.dacoromanica.ro
etc.); b) confuzia intre pers. I si III sing. dela perfectul simplu

al verbelor de conjug. IV (venii-veni, vorbii-vorbi, etc.), intre
pers. II sing. indic. sau conjunct. prez. si infinitivul unor verbe
ca a fi, a pit, etc.'
Astf el de greseli sunt inlesnite si de faptul ca ortografia noas-
tra posed un singur semn (i) pentru cele doub, aspecte (sonant si
consonant) ale acestui sunet. Daca am scrie, ca pe vremuri, i pen-
tru vocala propriu zisa si i pentru semivocala, sunt convins c5, nu-
marul cazurilor de natura celor relevate aici ar fi extrern de mic.
5. Aceeasi cauza, adica incomoclitatea cliftongului, explica
inlocuirea lui ico prin o la adjective recente ca afectuds, respec-
tvos, etc. si la creatii romanesti, dupa modelul acestora, de ex.
aspectuos. Caci uo din asemenea cuvinte nu se pronunta v-o, adica
bisilabic, ci iio, deci ca un diftong, in care totusi elementul conso-
nantic (u) este ata,1 de redus, incat deabia it percepem. Situatia
seamana destul de bine cu cea constatata la ie ( 3). Asa se explica
disparitia lui u, si tot asa aparitia acestui sunet acolo uncle el nu
exista in realitate, de pilda la /uxuos2 (pentru luxos).
6. Inrudith, cu tendinta, discutata in paragrafele precedente
mi se pare urmatoarea. Hiatul, adica centactul imediat dintre doug
vocale propriu zise (ambele sonante), este o pozitie incomoda si
de aceea supusa modificarilor. Evitarea lui se poate face fie prin
consonantizarea uneia din cele doua vocale, fie prin epenteza intre
ele a unei semivocale. Un cuvant ca aviatie se pronunta, conform
acestci tendinte, fie aviatie, fie aviiatie. Primul mijloc a lost uti-
lizat 'Inca din latina populara (cf. mulierem > mulierem, adju-
torium > adjutorium, vinea> vinia, etc.) si continua a fi utilizat
pang astazi de care Romanii mai mult sau mai putin inculti. Pro-
nuntarea aviatie este reala, ba foarte raspandita. La f el Bulgaria
(eventual -r6a), caserie, recreatie, social, ziar, etc. Pe toate le-am
auzit si le and mereu la copii, scolari si oameni farh, cultura. Unele
apar si in scrl, de ex. caserie (pe coperta unei carti de telefoane),
apoi chestea (G1, 2 Tunic 1940, 3, 3-5).3 In gura oamenilor eulti
ele suna aviiatie, Bulgariia, casiierie, recreiatie, sociial, ziiar,
chestiia.
I Este vorba, se intelege, de o confu. zie pur graficri: se scrie (tu) $ ti,
dar vei $tii, a$ $tii, etc., tot asa eu veld, el venii, etc.
2 Ne putem gandi aici si la o influents a frc. haueus.
8 La rubrica durnalul D-lui Goe". (Faptul dovedeste din partea auto-
rului un simt de observatie linguistics foarte dezvoltat.)
www.dacoromanica.ro
CAP. III: CONSOANE 35
Asa se explica formele duble (variabile dupe regiuni) ale

unor euvinte vechi: muche - muchie, parte - peirtie, reisplinte - rds-
pantie, roche - rochie, unghe - unghie, vecerne - vecernie, etc.,
precum si ale unor neologisme, la care aspectul cu vocala simpia
apartine limbii culte, iar celalalt, vorbirii populare: esentei - esen-
tie, posts - postie, sigurantiz' - sigurantie, vacant - vacantie1 *. a.
Interesant este ca," fenomenul acesta ne inthaping si aiurea. Astf el
ital. dial. (Pitigliano- Grosseto) kreanzia pentru liter. creanza,
stanzia pentru stanza (v. L'Italia dialettale XII [1936], 121).2
CAP. III: CONSOANE.
1. N a z a 1 e. Unele fapte interesante prezinta limba actual,.

in leggtura cu n. Avem, mai intaiu, disparitia acestui sunet prin
disimilafie, subt influenta altui (sau altor) n din acelasi cuvant.
Pronuntari si grafii de felul lui conjurtiv pentru conjuncti/v, con-
juctie p. conjunctie, indepedenta p. independents, transcedental p.
transcendental, etc. se intalnesc la tot pasul. Aproape general este
delicvent (p. delincvent), car. e s'a impus oarecum in limbajul juridic
(ajutat, probabil, si de delict, care n'are niciun n).
Apare si fenomenul opus: din cauza unui n urmAtor se naste
aceasta consoang, intr'o silabg precedents, de obiceiu in oea ini-
Foarte cunoscut este eazul lui indentic (p. identic), apoi, mai
putin, acela al lui intinerair (p. itinerar). Aici trebue s fi inter-
venit si hiperurbanismul (provocat de teama ca, se elimin5,, in mod
gre.sit, un n, ca la delicvent, etc.), dar, mai ales, analogiacuvintelor
compuse cu pref. in-.
In alte cazuri prezenta de prisos a unui n se explicA diferit.
Astf el conrespondentei, conrupe, etc. sent simtite ca formate cu
1 Situatia nu este perfect identicg cu aceea dela exemplele imediat pre-
cedente (acolo alternantg Intre -e si -ie, aici Intre -tt si -e). Afar& de asta,
neologismele au putut suferi influenta modelelor strgine, adesea diferite
unul de altul (dupg limba de origine, real, sau numai presupusg): cf. frc.
essence (>rom. esentd) lat. esentia (>rom. esen(te), etc. N ormele lati-
nizante au fost Intrebuintate, la fnceput, de oamenii culti (M. Kogalniceanu,
de pildg, scria instantii, pluralul actualului instantd). In unele cazuri (ca
vacantie . a.) este sigur cg a intervenit si (poate numai) modelul cuvintelor
rusesti corespunzgtoare. V. mai departe.
2 Exploada pentru explode, atat de raspandit chiar in scrisul unor oa-
meni de culturg, unde se datoreste adesea zetarilor, are diftong fn loc de o
din cauza contamingrii cu exploata, cu care seamang ca sunete. In orice CRZ
pronuntarea exploada se aude la foarte multi, fume.
www.dacoromanica.ro
pref. con- (fgra ca subiectele vorbitoare s-si dea seama ca n al

prefixalui s'a asimilat la r urniator si cg,, de aceea, in frantuzeste
si italieneste, de pilda, cuvintele respective au rr: correspondance,
eorrompre, etc.).
La infinge (Ins I, 2, 525) avem a face cu o pronuntare
popularA, datorita epentezei unui n subt influenta lui n din silaba
initialg, a arui nazalitate se prelungeste oarecum dincolo de limi-
tele silabei, dand nastere astfel unui sunet identic. Tot asa Dominte
(dintr'un vechiu Domitie <Domitius), Melinte ( < Meletie), Pa-
nainte, etc.
8. L i c h i d e. In cateva cuvinte, uncle foarte raspandite,
are lac disparitia, provocata de disirnilatie, a unuia din cei doi r
existenti in silabe consecutive (cf. paragraful precedent, unde am
constatat ual fenomen asemangtor cu privire la n). De ex.: apro-
pria (a-si apropria bunul altuia à-si insusi bunul altuia, a si-1
face al sau propriu') suna obisnuit apropia (si din cauza lui apro-
pia, cu care seamiing nu numai fonetic, ci si semantic), proprie-
tar > propietar (pronuntare mai mutt sau mai putin general,), 2
prostratie > prostatie (si amen, intocmai ca la apropia, a interve-
nit un fel de etimologie popularg: cuvantul a fast simtit ca deri-
vat dela prost, mai ales ca, notiunile in cliscutie sunt inrudite, cel
putin se pot asocia lesne in mintea subiectelor vorbitoare Idea
multa cultura).
Si 1 dispare in conditii similare. Cunosc un singur caz, acela
al subst. plastilina `materie maleabilit din care se fac (la scoala)
diverse obiecte (ea exercitiu, in ora de desen)': west cuvant sung.,
cred, excluziv pastilina; de sigur si subt influenta etimologicA a
lui pasta.
3. Spirant e. Fenomenul cel mai caracteristic si mai ras-
pandit este pronuntarea ca z a lui s la un mare num'ar de cuvinte,
toate, dup5, cat se pare, neologisme. Situatia se datoreste unui
complex de cauze. Avem, in primul rand, ortografia: deoarece s
intervocalic se citeste adesea z, n'a fost grew s'a, se deprind5,
oamenii cu ideea ca orice -s- are valoarea fonetica a unui z. Ma
gandesc -si la ortografia strains (cf. frc. poesie, germ. Philosophie,
etc.), dar si la cea romaneasca, de pe vremuri, pa-strata cu dar-
I La fel In etimonurile latinesti: correspondere (In latina medieval,),
corrumpere.
2 In spaniolit, forma VITA al doilea r (propiedad) este singura Intre-
buintata (tot asa propio = rom. propriu).
www.dacoromanica.ro
zenie pang in zilele noastre de oameni cu autoritate ca Ov. Den-

susianu, N. Iorga s. a. (care scriau si trances in loc de franeez).
In cazul Ardelenilor si Bucovinenilor, a intervenit influenta limbii
germane, in care, dupg cum se stie, orice s urmat de o voca1g
se pronuntg z. Asa se explicg, intre altele, conziliu, converzafiP,
tergiverzare, etc., care sung atat de straniu in urechea raultor oa-
meni, chiar dintre cei deprinsi cu tizistent, seziume, etc. Cateodata
trebue sa invocam si italiana, eel putin la Romanii din Cara ve-
che, de pildg pentru pronuntarea -izm, a suf. -ism: nationalism,
organism, patriotism, etc.' Preferinta pentru z poate avea, jude-
and dupg impresiile mele personale, si cauze stilistice, mai exact
spus de foneticg stilistica. Aceastg consoang, gratie faptului ca
se articuleazg cu participarea coardelor vocale, prezintg, faca, de s,
avantaju1, mare din punt de vedere acustic, de a fi foarte sonora,
deci, intr'un anumit sens, foarte expresivg. Asa cred cg se explicg
dantezentei, grimaza, premiza, etc. la oameni de culturg, care
stiu, nu se poate sa nu stie, ca in toate limbile occidentale (chiar
in nerateste, uncle z este atat de frecvent) cuvintele carespurizg-
toare au s, nu z. Concludent mi se pare cazul lui chintezentd.
Sunt sigur cg nicinnul dintre acei care pronunta astfel acest sub-
stantiv nu spline ezentd,oi esevtd. De ce atunci deosebirea de pro-
nuntare dela until la celglalt1 Singura explicat,ie plauzibilg mi se
pare aceasta: chintezenta este un termen filozofic, care -ui pgstreazg
in intregime caracterul savant si in aceastg, calitate trebue ag
difere, chiar fonetic, de esentd, neologism, ba Inca termen filo-
zofic si el, dar banalizat oarecum, intru cat a cgpgtat si alte accep-
tii, care 1-au facut sa devie popular.
Evident cg cea mai obisnuitg cauzg a inlocuirii lui s prin z
este ignoranta. Ea intervine, inteo mgsurg mai mare sau mai
mica, pretutindeni. Chiar exemple de felul celor deja invocate
presupun oarecare lipsa de culturg sau mgcar de atentie, de grijg
pentru limba pe care o utilizgm in vorbire Si in scris. Cazuri spe-
ciale ax fi, intre altele, confuzia unor sufixe, de origin strains,
asemanatoare ca sunete, dar deosebite ca functiune. Asa se explicg
viteza pentru vitesa ( < frc. vitesse), parezd (termen medical:
pareza intestinelor, etc.), care pare a fi frc. paresse 'lone', etc. Primal
aproape s'a generalizat, astfel ca incercgrile de a-1 inlgtura (subt
In Dictionarul sau, A. SCRIBAN scrie absolut regulat -izm (de altfel

a.sa 4i pronunta, sustinand di -ism este necorect").
www.dacoromanica.ro
forma au z) vor rgmanea, cum au rAmas si pang aicum, dinar-

nice. La fel se vor petrece lucrurile si cu pareza. Aceasta, din pri-
cing cg suf. -ezd (tot neologism si el) e mai raspandit, ba a dove-
nit oarecum popular, prin cuvintele care-1 contin (amorezd, coa-
feza, santeza, etc.). Mai clarg, fiindcg-i mai usor realizabilg, se
prezinta confuzia a doug sufixe diferite la verbe.ca aterisa, fur-
nisa, etc., algturi de nationaliza, romaniza, etc. Majoritatea Roma-
nilor pronunta (si scriu) pretutindeni, in asemenea cazuri, numai
cu z, deli sensul lui -iza, sufix adevgrat (adica derivativ), este
foarte deosebit de al lui -isa, care, de fapt, nici n'are un inteles
propriu zis, deoarece e o siraplg finalg verbalg (mai exact, un
sufix flexionar): a nationaliza insernneazg 'a face national (un
object, etc. oarecare)', tot asa a romaniza, 'a face roman(esc)', etc.,
pe cAnd aterisa, furnisa, etc. n'au a tema cunoscutA sau existents,
cu intelesul ei anumit, dela care sa simtim ea ar fi ele formate.'
Pentru exemple (afarg de cele amintite pang aici) trimet la
Gr. 24-25 si BPhicitat in nota 1.
In cap. I, 2 am discutat prefacerea in e a lui u precedat
de f, j, etc. Am afirmat acolo ca eel putin aceste doug consoane se
pronuntg de catre numerosi Romani palatal. Tata cateva exemple,
unde s si j sunt finali sau urmati de alte vocale, care se pgstreazg.
nemodificate, dar primesc, inaintea acestora, un i sau e, tocmai
pentrucA s si j precedenti se articuleazg palatal: Fagara,si (BSG
LTV, 260), nvisiund (CL, 3 Aug. 1935, 5, '7)f patima$i 2 (A -XT4II,
51), ro$iu (CL, 30 Nov. 1935, 2, 1), valmaseag (AL, 8 Sept. 1935,
1, 6-7), Vi4ean, etc.; bonjiur (auzit foarte des de mine), descura-
jeat (AL, 19 Sept. 1937, 5, 1), incurajea, etc.' Astfel de cazuri
dovedesc, pans la evidentg, ca avem a face, intr'adevar, cu o arti-
culare la palatal tare a acestor doug sunete.
Graiurile moldovenesti (si nu numai ele) cunosc fenomenat
opus, prefkand pe e in a si pe i in a dupg ?, j, t, etc., din cauza
pronuntArii 'dare' a acestor consoane. Faptul are urmari mor-
fologice, cum vom vedea la Morfologie", cap. I, 2 (catre sfarsit).
t Frc atterrir $i fournir n'au putut fi redate In romanete de cat a$a

cum le vedem, cu ajutorul finalei verbale (de origine neogreaca) -is(a). Cf.
BPh VI, 48 urm.
Masculin singular.
8 $i geandarm, citat In alt loc, se datorWe mai degraba pronuntarit
palatals a lui j declt influentei frc. gendarme.
www.dacoromanica.ro
Spiranta h este inlocuitA prin c in cateva neologisme curente,

precum autohton, psihologic (cu toatA familia: psihologie, psi-
kanalizii, etc.), tehnic, etc. Cauza trebue chutata in pronuntarea
prototipelor frantuzesti autochtone, psychologie, technique. A
influentat, poate, si ortografia. CAci. multi Romani scriu, de sigur
tot din pricing, cuvintelor frantuzesti corespunzAtoare,1 autochton,
etc. Si cum ch, urmat de e eau i, se pronuntA k, s'a putut ajunge
Si in modul acesta la, autocton, psicologie, tecnicei. Mama de
tare amintesc in notes, adicA, necesitatea de a deosebi pe h laringal
(aspirat) de h velar (spirant5, propriu. zisA, ca in psihologie, etc.),
explicA, probabil, grafii de felul lui chaos (VR, Nov.-Dec. 1934,
67), chronometru, etc., deli, chiar in asemenea cazuri, tot mode-
lele strAine (fre. chaos, chronometre, germ. Chaos, Chronometer)
vor fi avut rolul hotgritor. Vom evita si pe c si pe ch.
As putea mentiona aici un cuvant foarte la modes in zilele
noastre, autarchie, care trebue scris cu ch (deci pronuntat -kie)
nu cu h (-hie), din cauza ca partea a doua este tema greceascA
apx- (dela vb. *tip.) 'a (se) apgra; a fi indesturator'), nu apx-
(vb. apx(.0 'a fi cel dintaiu, a fi sef'). C'Aci autarchie insemneazA
ìndependenta economicA a unui stat'. De aceea Germanii scriu
euvantul corespunzAtor Autarkie (adj. autarky. La Francezi a
invins forma cu ch, pronuntat s (autarchie), ca in monarchie.
4. E x p loz i v e. Printr'o confuzie de ordin etimologic se
inlocueste c prin g in soliloc, ventriloc, etc. Aceste forme sunt
destul de rAspandite (pentru solilog, cf. COp V, 100). Modificarea
se datoreste ideii ca -/oc este acelasi cu -log din dialog, monolog,
etc. Din punct de vedere istoric aceastA idee este exacta, numai
CA -Mc are la baza lat. loquor (adicA tema lui, cu c), pe &and -log
pc) grec. X6i0c (cu o nuanta de g).
Musculature este modificat, probabil cu intentia de a-1 asi-
mila complect la sistemul limbii noastre, in muschiulaturci (subt
influents lui muohiu). Nu vad necesitatea acestei modificari, de
aceea cred ca trebue evitatA. La f el mwchetar pentru muschetar.
Dupes cum g is locul lui c, tot asa se produce si fenomenul
invers: bilincva (CLi IV, 37) pentru bi/ingvii. De f apt, avem o
1 Dar si de tearna c5. h singur s'ar citi ca o simply aspirant (cf. har-
=Isar, hot, a half, etc.).
www.dacoromanica.ro
simply grafie, del si cv se pronunta tot gv. Cf. elocvent,1 free-

vent, etc., care vor fi contribuit, tocmai din cauza aceasta, la apa-
ritia lui bilincycl.
Mai dose si mai interesante suet cateva fapte privitoare la
soarta lui c combinat cu alto consoane. Urmat de s, acest sunet
are tendinta sa dispara in vorbirea populara si senaiculfa. Nume-
rosi Romani spun esamen (eventual ezamen) pentru examen, tot
asa esact (obisnuit ezact) p. exact, etc. 2 Tendinta aceasta e foarte
puternica, atunci cared dupg x urmea,z5, o consoaiag, si se intelege
de oe: pronuntarea a trei consoane una durpg alta prezintg, dificul-
tati. Astfel chiar in gura oamenilor de cultura se aside escursie,
espropriere,inespagnabil, inestricabil, etc. Constiinta c5, es-
pentru ex- constitue (ori poate constitui) o gresalai duce la hiper-
urbanisme ca excorta, excroc, extompa, etc. (in locul corectelor
escorta, escroc, estompa, din fro. escorte, escroc, estomper).3
Intr'un numar de cuvinte grupul ct alterneazA cu s, fara
ca cele doug variante s5, fie perfect identice ca sens. Situatia este
foarte Clara la distinct al. de distills. Tot asa ar txebui s'a, fie ea
si la extract al. de extras', de pildg, mai ales eg, prima forma se
intrebuinteaza curent ca termen tehnic in farmacie, chimie, etc.,
iar a doua in domeniul artei tipografice. Sa se compare si pro-
duct, foarte rar, de altfel, alaturi de produs.
Un paralelism oarecum asemanator constafilm intro ct $i cs:
ref lectie al. de ref lexie, fiecare cu acceptia lui bine stability (re-
flectia luminii i ref lexie mintala), ceea ce nu impiedecg pe multi
sa le confunde.4 Se pnefera cs, care-i mai comod (cf. pop. secsie,
pentru sectie, ?. a.).
Trebuesc evitate mizogin (AL, 3 Nov. 1935, 4, 1) si mizo-
ginism (CL, 21 Dec. 1935, 6, 6), apoi porceland (Cast 271), pro -
duse ale influenten franceze, rasp. italiene, care arpar cAnd $i cand
Substantivul corespunztitor acestui adjectiv trebue pronuntat si scris
elocventd, nu elocinta, cum mai Intalnim adesea (unii spun si elocinte in loc
de elocvent). Alt &deal, substantivul corespunzAtor are ambele forme, cu sen-
suri diferite: consecvent, adj., consecvenyt si consecinttl, subst. (primul aspect
al acestuia insemneaza `persistent, in idei, in atitudini', ce15,Ialt ùrmare.).
2 Asemenea cuvinte se pronunta. foarte des, si ecsact, ecsamen, etc.
(9.$a dar cu cs in loc de gz, subt influenta ortografiei, ca In cazul lui s inter-
vocalic pentru z). Niciuna din pronunt&rile mentionate nu poate fi reco-
mandaM.
Cf. si dixtrat p. distrat (RB-R 88).
Pdrul ei era bogat, negru, cu ref lexii arantil (HYSt 26): aici nu avem
o confuzie Intre reflectii si reflexii, ci un plural ciudat" al lui reflex, care
aminteste de refleclie.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: SUNETE STRAINE 41
in local variantelor, admise de toata lumea, mizoghin(ism), resp.

portelan.
Din pricina marii asemaadari, nu numai fonetice, existents
intro -add, si -atd, diverse cuvinte, toate neologisme, bine inteles,
afar cu unul din aceste sufixe in local celuilalt. De obiceiu -add
tinde sa elimine pe -atei. Astfel se spune si se scrie adesea gra-
nadei, saladei, etc., macar ca marea majoritate a Romanilor intre-
buinteaza forma- cu -t-. Avem, cred, un fel de lupta intre dou5,
modele strain diferite: unul francez (cu -d-), celalalt italian (cu
-t-). Potrivit sistemului fonetic al limbii noastre este t, nu d (in
cazuri ca cele discutate aici).' Aceasta nu justifica totusi inlocui-
rea lui -add prin -atei in cuvinte ca acoladd, arcades, cavalcades, etc.
Tripartid (pactul tripartid) pentru tripartit, eaz izolat, de
-altfel, este produsul unei etimologii populare cu atat de rgspan-
ditul substantiv partid.
Nu se justifica prin nimic (afarg, doar de influenta, mode-
lului frantuzesc) grafia contptabil (la fel derivatele comptabili-
tate, etc., apoi scompta), mai ales ca Francezii in$isi, chiar dacsa,
-scriu -mpt-, pronunta tot -nt-. Influentg grafica.(din partea frc.
horizon), de asemenea nejustificatg, avem in orizon (AL, 27 Dec.
1936, 1, 7) pentru consacratul orizont.
CAP. IV: SUN= STRAINE.2

1. Numeroase neologisme de origine francez5, c,ontin un
vocals neexistenta in romaneste. Oamenii culti o fastreaza-, ade-
eori, si pentruca o pot pronunta, dar si pentrud, v o r s'o pas-
treze in cuvintele romanesti corespunzatoare. Ceilalti simt nevoia
s'o adapteze la sistemul nostru fonetic. Aceast5, nevoie este satis-
facuta in grade diferite, dupes imprejurari. Se poate spune, in ge-
neral, ca adaptarea depinde in cea mai larga mAsur5, de circu-
latia cuvantului in discutie si de incultura subiectelor vorbitoare.
Aceastg norma s'a aplicat si se va aplica totdeauna ($i nu numai
in limba noastra), oricare ar fi idiomul din care si epoca in care
s'au facut sau se vor face imprumuturile.
1 Dovada, Intre altele, $ocolatet, eau s'a impus dela inceput, de$i fre.
thocolat (cu t nepronuntat) *i germ. Schokolade au consituit mai degraba
un obstacol In calea raspandirii lui,
2 Cf. A. GRAUR, BSL XXXVIII, 165 urm.
www.dacoromanica.ro
Vocala 6 este un o palatal sau un e rotunjit, are, adica, ele-

mente fonice de-ale lui o si de-ale lui e. Ne asteptam, deci, ca ea
s5 fie redata in romaneste prin o sau prin e. Asa se si petree
lucrurile. Dar tot atat de bine ea isi poate pastra ambele caractere
fonetice esentiale, ceea ce insemneazA CA majoritatea Romanilor
o vor transforms intr'un diftong (ec sau io), dat fiind faptul ca
limba for nu cunoaste pe 6.1 Toate aceste reflexe le ggsim la
neologismele in discutie.
Se pare cA de cele mai =He on 6 este redat prin e: amo-
rezei, frizer, licher, miner, plerezei, sufler, santezei,, sofer, etc.
Afirmatia fAcutA mai sus se verifica admirabil cu ajutorul acestor
exemple. Afars de licher si plerezei, toate celelalte s'au fixat subt
west aspect (mai novae, poate, sofer, pe care -unii dintre not it
pronunta, sofOr, dar it seriu, de sigur, tot sofer, nu sofeur), din
cauza cA exprimA notiuni accesibile si, in consecinta, au cAp5,tat,
foarte repede, o circulatie largA, in mai toate straturile sociale.
Licher 0., mai cu seams, plerezei, inca n'au ajuns la acest stadiu.
De aceea ele sung cand asa cum le-am redat aici, cand lichior
(sau likor), resp. plOrezii.
In alte eazuri, mai putin numeroase, limba noastra s'a oprit
la reflexul o: coafor, furnisor, major, minor, recensor, etc. Cum
se explic5, deosebirea fat5, de exemplele precedentel Am putea
invoca, eel putin principial, ve,ein5,tatea fonet\ica, adica influent&
sunetelor precedente. Este sigur ca avem dreptul sg, vorbim de
o afinitate foneticA, in sensul cA anumite sunete se impacA asa
zicand mai bine intre ele decal altele sau cu altele. Dar aici avem
de o parte miner, safer, de alta, minor, coaf or, deli consoanele
imediat precedente sunt identice in ambele grupe de exemple. De
acee,a, trebue sa recurgem si la alte explicatii. Observam ca. 6 se
gAseste pretutindeni in silaba finals (chiar si la frc. amoureuse >
amoreza, etc.). Face parte, prin urmare, din sufixul derivativ al
cuvintelor in discutie. Limba noastra posed5 douA sufixe care
seamAnA cu frc. -eur: -er (variants oareeum popularg sau mai
populara a lui -ar) si -tor. Aceasta asemanare, care este si seman-
tics, nu numai fonetica, provoac5, o in.fluent5 analogica &supra
neologismelor. Mu lt mai des -eur este atras do -er, din cauza c5.
1 Sa ne gandim la ostenelile profesorilor de francez5, si de germane,
cand trebue sa deprinda pe elevi (In special pe cei veniti din p.turi social&
modeste) cu pronuntarea lui o (si ii). 0 bun& bucata de vreme aceste vocale-
sunt pronuntate to si lu.
www.dacoromanica.ro
$i sunetele $i intelesul lar aunt foarte apropiate. Teoretic ar trebui,

datorita acestei situatii, ca -eur s'a fie redat numai prin -er. Dad,
avem totusi $i varianta -or, aceasta din cauzg cg, intervin si alti
factori. Major $i minor s'au condos pe de o parte dupg lat. major
$i minor, pe de alta dupa subst. majoritate $i minoritate, impru-
mutate data cu adjectivele corespunzRoare, poate chiar mai de
vreme. La minor trebue sa fi jucat un rol si nevoia de a-1 deosebi
de miner (in frantuzeste ambele cuvinte sung mineur).
Explicatia de ordin morfologic nu trebue sa reducg impor-
tanta factorului fonetic. Prefacerea frc. 6 in e are la baza o inru-
dire mai mare (eel putin subt aspectul acustic, adica pentru ure-
chea Romanului) intre aceste daub,' vocale decat intre o si o. Cf.
qi alte exemple, pe langa cele date mai sus, precum fetru, apoi
pasteriza' ( < Pasteur), in terminologia medicalg (lapte pasteri-
zat), dar, mai ales, cuvinte populare, de origine ungureasca sau
turceasca, de pild6 chef tea (din care liter. chif tea) <turc kOfte,
chelteu 'cos' < ring. koltO, cheltui < ung. kalteni, etc. V. $i para-
graful urmaor, unde-i vorba de ft (redat, de obiceiu, prin i).1
Adaptarea la sistemul lingvistic romanesc se poate face si
altfel. Deoarece frc. -eur provine, in cuvinte ca douleur, valeur,
etc., din lat. -orem, care se afla si la baza rom. -oare, unele neolo-
gisme frantuzesti de acest soiu au la not finala -oare (adica, oa
pentru 6): culoare, favoare, pudoare, stupoare, valoare, etc. Asa
se explicg varianta licoare (alaturi de licher, lichior $i likor),
apoi umoare,2 etc.
Dar acest fenomen tine de formarea cuvintelor, nu de f one-
tea.
2. Alta vocath. necunoscuta 'limbii noastre este u. Situatia
seamgn'." aici foarte bine cu aceea dela 6. Caci ii este un u pala-
tal sau un i roturdit. Urmeaza ca Romanii it percep si, deci, it
redau prin u, prin i $i prin iu. Cel mai frecvent reflex pare a fi
Cateodata se da lupta, subt ochii no$tri, intre e $i o: mitralier (Azi,
28 Apr. 1940, 4, 2-3) $i mitralior (ibid., 18 Febr. 1940, 6), saboter (ibid., 12 Niaiu
1940, 2, 6) $i sabotor (forma curenta). Vor invinge, cu siguranta, variantele
ultime, pentruca, mitralior se sprijina pe tiralior, termen militaresc $i el, iar
sabotor, care-i de pe acum aproape general, are finala -tor, identica, cu sufixul
mo$tenit, atat de frecvent, -tor
2 Licoare = lichior nu-i o creatie fericita, pentru motivul ca licoare
exist& deja In limba, cu sensul de 'lichid, suc (in general)'. Cat despre
umoare, ma refer nu la acceptia medicala, ci la cea psihologica (`dispozitie
sufleteasca'). Unii publici$ti par a incerca sa Intrebuinteze pe umoare cu
sensul lui humor.
www.dacoromanica.ro
pentru motivele, de ordin pur fonetic, pe care le-am discutat in.

paragraful precedent cu privire la 6. De aceea nu mai insist asu-
pra acestui factor. Fenomenul poate fi considerat, intr'o anumita
masura, drept continaarea uiei tendinte foarte vechi a limbii
noastre, potrivit careia iu (diftong atat de apropiat de iu) s'a redus
la i in cuvinte latinesti (inghiti <in-gluttire, sughita < sub-glut-
tiare)' $i straine (blid <slav bljud, ilau <ung. U26, etc.).
Constatam totusi o fluctuatie mai mare decat la 6, ceea ce ar
dovedi nesiguranta din partea subiectelor vorbitoare. Astfel frc.
bureau nu sung in gura tuturor Romanilor birou, desi a fost im-
prumutat de multa vreme si a ajuns popular. Sunt multi care spun
si, mai ales, scriu biurou (adica biirou). La cuvinte recente si ex-
primand notion putin accesibile sovalala pare si mai pronuntata:
chiloti si chiuloti (ba si culog, VR, August 1939, 29); chirasa si
chiurasei, curasa, cuirasa; chiveta $i chiuveta, (ghiuveta), cuvetii,
etc. Cred ca nu avem a face cu an fapt strict fonetic, ci cu unul se-
mantic, adica lexical. Notiunile in discutie nu sunt prea apte de ras-
pandire in paturi sociale largi, de aceea numele for circula relativ
putin si, in consecinta, rezista mai bine la tendinta limbii de a le.
asimila. Dovada, birou, care, subt aceasta forma, este aproape ge-
neral. Tot asa se simte cum invinge subt ochii nostri chiloti: din
cauza ca numarul oamenilor care utilizeaza acest object devine tot
mai mare (chiar costumul de baie al barbatilor se chiama astfel),
precum, si datorita, imprejurarii ca negustorii care-1 vand sunt
oameni inculti sau cu patina cultura, cuvantul in discutie se
bucura de o raspandire foarte la.rga.2
0 situatie speciala au neologismele cu i in silaba finals. Din
pricing aoestei pozitii intervine analogia suf. -ift, asa ca absolut
toate cuvintele care indeplinesc aceasta conditie sung, in. -iii:
menu (AL, 11 Sept. 1938, 11, 2), pardesiu, etc. Bine inteles exists
Romani (si, mai ales, Romance 3) care, cu vointa, pastreaza pro-
nuntarea, originara, dar numarul for este mic si scade mereu.
Un caz interesant prezinta subst. pzuneza < frc. pwnaise,
prin faptul ca., in vorbirea oamenilor mai molt sau mai putin
inculti, suns pi-u-nezei $i pi-a-need, asa dar en diereza lui iu, care
Al carer Nu a devenit, mai Inttliu, gl'u (cu / muiat), asa dar un fel
de g/Iu. Cf. si mincinos<minciunos.
Pentru ii < u, pot cita pe p/u$ si tul, care prezinta ins& si variante
cu iu (adica, ii, ca in limba de origine).
8 Caci notiunile respective sunt mai raspandite printre femei.
www.dacoromanica.ro
corespunde celor constatate in cap. II, 3 urm. uncle am vazut

ca diftongii nu sunt totdeauna comozi si de aceea tied sa, fie inla-
turati.'
3. Frc. (si ital.) gn se prommta A, in limba-i de origine,
tot asa si in foarte putinele imprumuturi romanesti, precum
cognac, vignetei, etc. Pastrarea pronuntarii originare se datoreste
imprejurarii ca, pentru cei mai multi Romani, rt nu-i un sunet
,train: m urraat de i (sonant sau consonant) devine ri in majori-
tatea graiurilor populare. Dificultati de redare a lui gn = 4 sunt
numai in privinta ortografiei: alfabetul limbii comune nu poseda
un rt, iar gn se eiteste g-n. Singurul mijloc posibil este intrebuin-
tarea lui ni, care nu corespunde nici pe departe realitatii fonetice:
vinieta (VR, Ian. 1938, 53). Caci el poate fi interpretat $i ca ni
$i ca ni, atunci cand avem a face cu un cuvant Inca necunoscut.
Ambele valori falsifies adevarata pronuntare. Asa se explica,
probabil, pe de o parte varianta coniac, existents un gura multor
Romani,' pe de alta ortografierea, cu -gn-, care apare cand si
and. Vignetei are tendinta de a deveni vinetei, grafie faptului ca
vocala imediat urmatoare este palatals, si de aceea deosebirea
fonetica dintre vieletel si vinetet se reduce la minimum.
4. Tot o problems ortografiei este, in fond, redarea lui cii
(= qu) si gic, deli situatia se prezinta, destul de complicat (cf. Gr
20, 5). Trebuesc evitate, in primul rand, transcrierile care se in-
cleparteaza dela pronuntarea reala, aeceptata de toata lumea. Asp
dar nu frecuentez (DA 356), ci frecventez, nu droguerie, linguis-
tied,' ci drogherie,lingvisticd, nu inquisitor (RFR, Apr. 1941, 147),
ci lnchizitor, etc. Altadata deosebirile de grafie corespund unei
deosebiri de pronuntare: cuantum i cvantum, quorum si cvorum,
etc. La primul din aceste cuvinte este de preferat varianta Cu-,
care se bucura de o larga circulatie si, de sigur, ae va impune
definitiv; la al doilea, varianta cv-, care, dupa cat se pare, este
aproape singura existents in limba vorbita, caci cealalta se reduce,
de fapt, la corum. Sovaiala poate merge chiar mai departe, Astfel
rechizite suns, si asa, dar si recvizite, Q,poirecuzite: AINEANU Bi
DE dau forma cu cvi, SCRIBAN pe cea cu chi. Cred ea va Invinge
aceasta din urma, fie si numai pentruica-i mai putin greoaie
Despre redarea lui u in romanete v. si GS VII, 296 urm.
2 Va fi intervenit si ideea c rc e dialectal, adic5, incult.
3 Cred ca nimeni nu spune linguistics, chiar dace, unii specialWti mai
scriu astfel.
www.dacoromanica.ro
decat cealalta. In ce priveste pe recuzite, ea ar putea rama-

ne,a, un termen tehnic in limbajul teatrului, unde se intrebuin-
teazg, aproape excluziv (si totdeauna, dad nu Ma insel, la singu-
lar: recuzird), cu un sens intru catva deosebit de al celorlalte. 1
CAP. V: FONETICA SINTACTICA.

1. Fenomenul cel mai vrednic de notat este disparitia arti-
colului posesiv a inaintea numeralului ordinal (dela `doi' in. sus),
cand acesta determine un substantiv feminin precedent: clasa
doua, partea cincea, etc. in lac de corectele clasa a doua, partea a
cincea, etc. Disparitia lui a se datoreste venirii lui in contact
direct cu -a al substantivului. Are loc o contragere a celor doi a,
cu atat mai usor, cu cat artieolul posesiv se ggseste in pozitia cea
mai putin rezistenta," (este neaccentuat si stA intre clou6 cuvinte
propriu zise, fiecare cu aocentul lui distinct).
Contragerea, a fost inlesnita, probabil, si de analogia pronu-
inelui posesiv, cu care numeralul ordinal seaMansi prin existenta,
la ambele aceste parti de vorbire, a articolului al, a, etc. Pronu-
mele it primeste insg numai dad. cuvantul precedent e nearticu-
lat 2: (o) carte a mea, alaturi de cartea mea. Aceasta deosebire
este trecuta cu vederea, mai ales d, formula a doua intrece, ca
putere de circula %ie, pe cealalta. Prin urmare, fiindd se zice car-
tea mea, s'a ajuns si la cartea doua, pe baza unui fel de principiu
al proportiei lingvistice: carte a mea - carte a doua, cartea mea -
cartea doua (in loc de cartea a doua).
Influenta constructiei cu posesivul asupra celei cu numeralul
a putut fi ajutatii si de simetria fonetica. Asemgnarea dintre ele
consta nu numai in prezen.ta articolului a la amandoua (si anume
in exact acelasi loc la fiecare), ci si in faptul d atat substantival,
adica primal membru al sintagmei, cat si determinativul (pronume
sau numeral) urniator se sfarsesc cu aceeasi vocal. (acee,a,si Si
dela o sintagma la alta, dar si dela un membru la celglalt al fie-
1 Un cuvant italienesc, care a devenit totusi curent si la not (tot asa
in alto idiome strained, este fascism (cu familia lui: fascist, fasciza). Pro-
nuntarea lui sc este s in limba de origine. La fel urmeaza. s6,-1 pronuntAm
si noi, nu sc, ca in cuvintele romanesti, nici s, ca Francezii.
1 Sau daca-i pus inaintea substantivului (a mea carte), ceea ce nu inte-
reseaza discutia de lat6.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: FONETICA SINTACTICA 47
cArei sintagme), ambele pArti constitutive ale constructiilor fiind

separate prin a.
Fenomenul s'a produs, cred, in medii sociale unde formule
sintactice de felul celor mentionate apar la tot pasul, de pilda la
scoala (clasa a doua, clasa a treia, etc.) si la armatA (compania
a doua, compania a treia, etc.). In aceste medii disparitia lui a
a fost mult usurata nu numai de deasa intrebuintare a forrnuMor,
ceea ce presupune o lipsA de grija deosebitA, pentru aspectul for
gramatical (ca totdeauna cand e vorba de lucruri prea obisnuite),
ci si de altceva. Elevii (in special, cei de curs primar si cei din
clasele inferioare ale liceului) si soldatii (mai cu seam, aeestia)
nu stapanesc cum trebue sistemul linguistic (datorita vrastei si
ineulturii), sunt, asa dar, si din aceasta pricing mai putin atenti
la chipul for de a se exprima, en deosebire atunci cand, din tot
felul de motive, sunt pusi in situatia de a vorbi repede. Dela
elevi si soldati deprinderea s'a intins la profesori si ofiteri, jar
prin acestia la lume de oealaltal Cei mai dispusi sa accepte ino-
vatia, sunt, desigur, functionarii, care se gasesc, din multe puncte
de vedere, in conditii (subjective si objective) asemAnatoare cu ale
elevilor sj militarilor.
In discutia de pang aici am luat in consideratie numeralele
ordinale dela 'dol.' in sus. Si cu bung dreptate, fiindcA ele trebue
sa primeascA (si nu primesc) totdeauna articolul posesiv inaintea
lor. Un sprijin pentru producerea fenomenului a putut veni si dela
intaiu, care, datoritA situatici lui speciale, se intrebuinteaza mereu
far, a, indiferent de forma (articulate sau neartieulatA) a sub -
stantivului precedent: clasa, Wain, companie iniaiu - clasa Wait,
compania intaiu.1
Oricum as sta lucrurile in ce priveste cauzele fenomenului,
fapt este cA el se bueura de o larger circulatie Si, amanunt mai
important, a pAtruns in limba literara. Scriitori de talent sau eel
putin foarte cititi, in frunte cu T. Arghezi, intrebuinteazg regulat
constructia farce articolul posesiv inaintea numeralului ordinal
1 Pronuntate, acestea din urrna, de obiceiu cu eliziunea lui 1-.
www.dacoromanica.ro
feminin, cand acesta sty d.up5, substantiv. Oric'at de toleranti am

fi in materie de limba, nu putem aproba astfel de abateri.1
2. Ar mai fi de discutat ceea ce gramatidi numesc eliziuni:
vocala finals a unui cuvant dispare inaintea vocalei initiale a cu.-
vantului urmgtor, daca ambele cuvinte sunt strans legate din punct
de vedere sintactic. Fenomenul este foarte raspandit in limba vor-
bita, chiar cand aceasta nu are un tempo prea rapid. Limba scrisa,
it evita adesea, si Cu buns dreptate, eel putin principial. Numai
ca evitarea lui nu trebue sa dea nastere la constructii imposibile,
care n'au existat si nu exists in romaneste. Tata o serie de aseme-
nea cazuri constatate la HYSt 2: nu ai sa faci (136); nu ar costa-o
(137); pared nici nu ay exista (141); .36 nu o piireiseascei, (145) ;
nu au avut mei o veste (148); nu 2ti pot spune (157); nu it iubesc?
(165); sa nu ii fiu prezenta (246); nu am vorbit (256); nu o sa -mi
treats niciodatii (265); tie nu iti este bine azi? (301); nu imi dau
seamy (301); nu it recunoscuse (333); nu ii trecea prin mince
(337). Pretutindeni negatia trebue sa-si piarda pe clod n'ai
sa faci, n'ar costa-o, etc. Cared vocala finals nu poate disparea.
(din cauza naturii fonetice), ea se combing cu vocala initTakt. a
cuvantului urmator intr'un diftong. De pilda: ce-ai sa spui?; nu
.$tiu ce-am avut astazi, etc. Autorul citat mai sus procedeaza la
fel si in astfel de cazuri, separand (numai pentru ochi, se inte-
lege) cele doua elemente sintactice care alcatuesc o imitate desa-
varsita: ce ai fi vrut sa fac? (358). Artificialitatea unor aseme-
nea constructii izbeste dela prima vedere, mai ales in dialoguri.
Evident ca nu trebue sa cadem nici in cealalta extrema, cum
face T. A r g h e z i, care si-a intitulat una din opere Ce-ai cu mine,
vantule? Aici situatia difera, deoarece ai nu-i auxiliar, ci verb
predicativ s. Si data in vorbire (mai ales in cea repede) se spune
adesea ce-ai cu mine, nu urmeaza, ea trebue sa utilizam o formula
1 Modelul numeralului a lucrat si in diverse alte cazuri, cf., de ex.,

asupra nimic (HYSt 225) in loc de asupra a nimic. C. astfel de constructii,
chiar cand sunt corecte (cu a inaintea lui nimic, ceva s. a.), trebuesc evitate,
din cauza dificultatilor pe care le comports, e alter chestie.
Iau acest roman pur si simpu ca unitate de mAsur5., cad nu-i singu-
rul text contimporan in care se pot Osi exemple similare.
s Asa dar, un motiv mai mutt pentru separarea lui ce de ai. Faptul
ca titlul amintit apartine unei colectdi de versuri nu constitue o scuz;i: rit-
mul poate fi respectat odata cu respectarea normelor consacrate ale limbii.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: ACCENTUL 49
ca aceasta si in scris. Limba vorbita cunoaste si intors5,turi ca

c'esti copil?, care se invoac5. de multe on cu intentii umoristice
(fireste de care acei care spun ce, e$ti copil?).
CAP. VI: ACCENTUL.
In Gr 35 urm. am aratat, destul de amgnuntit, cum stair
lucrurile din punctul de vedere al aocentugrii, bazandu-Ma, in
primal rand, toemai pe limba actual De aceea nu socot util s5,
repet ce-am spus acolo. Trebue precizat numai c5, sovgiala subiec-
telor vorbitoare este si mai mare decat rezult5, din exemplele dis-
cutate in cartea citata.
Exists, inainte de toate, doua categorii de cuvinte la care
nestatornicia accentului pare mai izbitoare: substantivele in -ie 5i
cele in -tor (neologisme si uncle si celelalte). Avem astfel acade-
mie $i academie, companie $i companie, industrie $i indtistrie,
etc., apoi nume de tari ca Cehoslovacia $i Cehoslovcicia,-Rusia si
RUsia, Turcia $i Mrcia, etc. Situatia nu-i identie5, dela un caz
la altul, nici ca raport de fort5, intro cele dou5, aspecte ale ace-
luiai euvant, nici in privinta cauzelor. Academie spun putini oa-
meni, si anume cei care se conduc dup'5, aocentuarea latinease5,
(si italieneasca, atat de fide15, fat5, de cea latineasca). Tot putini
pronunta industrie (subt influenta modelului frantuzesc), Rusia,
Twrcia, etc. (la acestea, singura explicatie este., cred, analogia cu
Romani,a).1 Mai eurand sau mai tarziu, astfel de abateri dela
normele dictate de spiritul limbii noastre vor dispgrea cu des5,-
varsire.8 Cele dou5, variante ale lui companie au sensuri diferite:
prima insemneazg 'asociatie (comereialg, industrials, etc.)', a doua
este termen excluziv militar.8
Cat despre neologismele in -tor, obserfam o lupt5, intro ac-
centuarea pe finals, preferafa de oamenii mai putin culti (din
1 Pare ($i chiar este, trite() anumita masurg.) curios faptul ca numai
numele tariff noastre, dintre cele in -in, se accentuiaza pe i de cgAre toti Ro-
manii, fares deosebire. Aceasta, foarte probabil, din cauza cg, el s'a ivit thrziu
$i a suferit, din capul locului, influenta accentului francez. Sg, nu uittim ca
multi compatrioti au scris articole, bro$uri, etc. de propagandg, pentru
unirea Principatelor, inainte de 1859, $i pentru recunoa$terea ei, dupg, aceea,
In frantuzeste.
2 Tot ass, avdrie (in loc de avarie) *. a.
8 La fel, deci, cu ceremonie, comedie, la care pot adituga acum pe
istorie (istorie are, in limbajul familiar, un sens special, de obiceiu ironic, $i
anume ìntamplare nephicutW, fiind sinonim, aproximativ, se intelege, cu
comedic).
www.dacoromanica.ro
50 PARTEA I: FONET1CA
cauza ca. suf. -tor poarta totdeauna accentul in elementele moste-

nite si in cele derivate, cu ajutorul lui, pe teren romanesc), si accen-
tuarea pe silaba penultim5, (asa cum cer modelele latinesti) :
director - director, inspector - inspector,' etc. In cicada analogiei
cu invatator, lucrcitor, pazitor, etc., primele aspects n'au sanse sg.
se generalizeze, mai ales c5, arudogia e foarte aproximativa (si
excluziv aparenta) : invatator, etc. sunt derivate dela invilta, etc.,
pe cand director, inspector, etc. n'au drept temg euvinte existente
in limba noastra, dela care s'a fie simtite ca formate cu ajutorul
lui -tor. In orice caz, ele trebuesc evitate.
Ar mai fi de airaugat cucintum si tumid, pe care unii Romani
le pronunta cuantzm si cimul (mai cu seams acesta din urna se
intalne,ste foarte des),2 apoi, dintre elementele vechi, semen, care
se ac,eentuiazA (in vorbirea bisericeasc5,, de pilda.) semen, evident
din cauza intrebuintgrii lui tot mai rare si redusa la un cerc
restrans de oameni, troitti (n u trOita ), cateva name de persoang,
precum Miron, SpiridOn, care, nu stiu pentru ce, sunt accentuate,
mai ales in vorbirea bisericeasd, (si in cea munteneascg), pe si-
laba penulting.
In alte cazuri locul accentului difefa dupa provincii. Moldo-
venii spun bOlnav (tot asa gcrngav, mcrrav, etc.), $tefan, etc.,
Muntenii insa" bolnav, 6tefan, ete.3
1 Cf. si factor, foarte raspandit In vorbirea munteneasca, chiar la

oameni cu destula cultura. Director se intrebuinteaza de catre numerosi Ro-
mani culti ca adjectiv, sinonim cu diriguitor: principiu director.
2 CO accentul trebue sa stea, la at doilea din aceste cuvinte, pe silaba
.
finalti., probeaza, 'titre altele, preambitl $i vestibtil, pe care mai toata lumea
le accentuiaza asa.
Aceea% deosebire la suntem, sunte fi, numai ca situatia se prezinta
invers In cele dota dialecte.
www.dacoromanica.ro
PARTEA MORFOLOGIA.
Faptele morfologice caracteristice pentru limba noastra ac-
tualO sunt mult mai numeroase si mai interesante cleat cele fone-
tice. In domeniul formelor gramaticale, cauza principals, s'ar pa-
tea spun unica, a schimbarilor de tot felul este analogia. Ea &fill'
in strans5 leggtura cu psihicul subiectului vorbitor, cu modul in
care acesta isi imagineaza raporturile dintre notiuni si diversele
categorii gramaticale. Factorul fiziologic nu intervine aici, ca la
sunete, uncle analogia, ()rick de mare influestO ar exercita, este
impiedecata in larga masura de elementul fizic, pe care nu-1 poate
birui totdeauna.
Af ara de asta, adaptarea formelor gramaticale la sistemul
morfologic autobton, in cazul imprumuturilor recente, mg refer
la ele, fiindca, vom vedea mai incolo, este vorba in special de neo-
logisme , se face mai greu si clureazO vreme mai indelungata
cleat la sunete, care on suint pa'strate, in general, fgra nicio
modificare, de cAtre oamenii culti on sunt prinse" aproximativ
si asimilate imediat la cele bgstinase de catre oamenii lipsiti do
culturg. SO nu uit'am ca, oricare ar fi limba din care imprumu-
fam, sunetele complect deosebite de ale noastre sunt extrem de
putine, ceea ce usureaza si accelereaza procesul de adaptare la
sistemul fonetic romanesc.
CAP. I: SUBSTANTIVUL.
1. G e n u 1. Numeroase substantive (si nu numai neolo-
gisme) posedg forme dupg ambele genuri, fie excluziv la plural,
ceea ce se intampla mai des, fie la arnandou'a numerele. In cazul
imprumuturilor recente. avern a face, de obiceiu, cu un fenomen
www.dacoromanica.ro
52 PARTEA II: MORFOLOGIA
pur formal, farg temeiu semantic: subiectele vorbitoare novae in-

tre masculin si feminin, fiindeg simtul for lingvistic nu le spune
ineg, in mod absolut sigur, care din cele doug forme este mai
potrivitg cu sistemul morfologic romanesc pentru fiecare substan-
tiv in parte. Trebue sa treaca un timp mai indelungat, pang sg se
poatg vedea limpede drumul de urmat. La elementele mai vechi,
deosebirii de gen ii corespunde, de cele mai multe ori, si una de
sens. Neputandu-se fixa, din diverse cauze, asupra unuia din cele
doug genuri, limba cauta," sg utilizeze aceastg situatie, dezavanta-
joasa din punt de vedere morfologic, transfornand-o intr'un
avantaj de ordin lexical.
Grupez materialul in chipul urmgtor: a) neologismecu
gen dublu la singular; b) substantive vechi cu
gen dublu tot la singular; c) substantive noug
si vechi cu gen dublu numai la plural.
a) amib(a), amprent(6),1 Anvers(a),2 apocalips(%),3 ar-
gil(a),4 astm(a), Atlantic(a),5 autograf(a,), ax(a),6 balans si ba-
lanta (cu intelesuri, si origini diferite), bane si based (deosebire
de seas),'' basc(c1), 8 beret(c1), bonet(ii,), camfor(6), caolin(a), ca-
pel(a),9 cartel i carteld (sens diferit),i casc(d), cataclism(d)," Ca-
taplasm(d)," cataract(d), cifru si cifrd (inteles diferit),"c/arinet(d),"
o Masc. CL, 18 Iulie 1936, 6, 6.
2 Femin. RR, subt influenta ital. Anversa, day, probabil, si din cauza
di forma articulate, care pare a cere pastrarea lui -s (din frc. Anvers, pro-
nuntat asa cum e scris de catre Belgieni), se potriveste mai bine cu femi-
ninul cleat cu masculinul.
2 La AV 56 ambele forme pe aceeasi paging.
Masc. AV 136.
5 Femin. AL, 25 Aug. 1935, 4,2. Influentat de Mediterand, Caspica, etc.
o Masc. DA 110, 415; Ins, lunie 1939, 374.
' Banc in terminologia jocurilor de carti; cf. totusi, cu acest Inteles,
balled, DO 338.
Trebue preferata forma feminine, care este, de altfel, cu mult mai
ritspandita, din cauza ce masculinul poate da loc la confuzii (Base 'individ
de origine basca"). Afar/ de asta, numele obiectelor de imbracaminte sunt,
de obiceiu, feminine (celciuld, pllltlrie, fapcel, apoi bluzel, ca -acrid, hairnet, etc.).
Aceeasi observatie pentru berets, bonettl, cased qi alte substantive similare.
o Militarii intrebuinteaza curent masculinul.
1 Si la plural doug forme: carteluri (poate si -le), resp. cartele.
ss Femin. SR IV, 23.
12 Masc. AV 131.
13 Plur. cifruri, resp. cifre.
" Femin. Razb. 44; VR, Febr. 1939, 55. Masc. Insemneaza ii -cel care
canta din clarinet'.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTIVUL 53
compres(0, control(a),1 creton(a),2 deceniu 5i decenie,3 deviz(0,4

dromader(a),5onfizem(a),8 falanster(c1), fascicul(a),7 favor i fa-
voare,8 filigran(d),8 fine,10 fonem(a)," fruct(d),12 granul(c1), gru-
p(10,13hieroglif(d), holocaust(a),14 impas(0,15 ipostaz(d)," jache-
t(6),17 lutru i lutra,18 nie/od(a),19 monogram( 0,20 morfem(0,21 mu_
selin(d),22 nivel(d),23 ()nor i onoare,24 ordin(e),25 ozon(d)," paicti(d),27
Femin. In limbajul CFR, etc.
Femin. VII, Dec. 1939, 18.
Femin. DA 50, 325. Cf. si artificiu-artificie .(femin. la Arghezi).
Sens diferit: masc. apartine terminologiei financiare (devise straine,
cursul devizelor, etc.), femin. limbii comune, cu Insemnarea ìdee conduca:
toare, principiu calauzitor'. Cf. totusi CS VII, 225 $i VR, Febr. 1939, 95, unde
1n1.elesurile apar schimbate.
6 Femin. TK 135. Subt influenta sinonimului camild?
Femin. Rad II, 303. Din cauza numeroaselor nume de boli feminine?
7 Femin. VR. Sept.-Oct. 1939, 173.
8 Masc. obisnuit la Ardeleni (in favorul meu, etc.). Trebue evitat,
Intre altele, pentruca aminteste de eroii lui Caragiale.
9 Femin. VR, Apr.-Maiu 1937, 90.
" Numai la forma articulate se poate observa deosebirea dintre cele
(Iota genuri: fines yi finele. Cuvant, de altfel, din ce in ce mai rar (afar& de
locutiunea adverbiald in fine).
. Femin. GO 112. Specialistii spun numai fonem.
12 Femin. ca termen culinar: gospodinele spun fructd fructelor pe care
le dau ca desert la masa. Cf. si DA 291 (Truett/ eoapttl). Influenta numelor,
de obiceiu feminine, ale felurilor de mancare? Tea-ma ce masculinul ar in-
semna 'un singur fruct'? Au intervenit, probabil, ambele motive.
19 Sens diferit: grup `multime% grupet `categorie.
Femin. VV 133 (In vers). Cf. apocalips(d).
Femin. VR, Martie 1939, 91.
18 Femin. PC 165. Am impresia ca, se raspandeste, in dauna mascu-
1inului.
27 Masc. AL, 28 Oct. 1934, 7, 2.
" Femin. AV 86.
16 Masc. Al,, 9 Maiu 1937, 16; RIR X, 154. Invechit.
" Masc. CL, 4 Ian. 1936, 4, 1; HYSt 395.
21 Femin. la Radu I. Paul, Flexiunea nominald internd in limba
ronidnd.
72 Oamenii culti prefera forma feminine. Acest cuvant pare a fi po-
pular. Eu I-am auzit, in copilaria mea, la Tecuciu subt forma muslin, in
gura femeilor lipsite complect de culture.
23 Femin. neobisnuit astazi. L-am gasit la CCr 81, intr'un citat din
Maiorescu.
" Onor numai Ca termen militar (cf. pentru onor). Din cauza, ca-i
vechiu, deci demodat, masculinul poate fi utilizat cu intentii stilistice (cf.
favor la Caragiale). M. S or b u I, Fatima Rosie se foloseste, In acest scop, de
cunoscuta formula din fostul Iran regal" in pace si onor.
26 Sensuri diferite. Cf. totusi Ins, 1 Nov. 1936, 363 (intr'un ordin de idei),
Compusul dezordine e numai feminin, tocmai pentruca. Insemneazd opusul
lui ordine. Dar ce, din pricina Inrudirii etimologice, se poate laza si el
influentat de masc. ordin, probeaza, o constructie ca dezordine sufletesti
(AL, 1 Ian. 1939, 3,3): (dez)ordine este pluralul lui (dez)ordin.
" Femin. Ins I, 2, 526.
77 Masc. VII, Febr. 1940, 78. Pentruca se refera' la un barbat? De alt-
mintrelea cred ce acest cuvant nu' se IntrebuintRaza niciodata, despre femei
www.dacoromanica.ro
parantez(d),1. pendul(11), 2 poem(d), 3 ponf(a), 4 portelan(d), 5

prisrat(d), 6 problem(d),7 purpur(d), 8 ranchiun(d), 9 rol(d), 10
.smaragd(d), 11 sistem(d), 12 SOfism(d),"spermantet(d), 14 spiral(a), 15
stalactit(6),1P stipendiu $istipendie,17 subsidize $i subsidie," suve-
nir( e),149 tabel(d), 20 tort(d), transeu i transee, 21 trompet(d), 22
tur(d), 23 tigaret(d), 24 umor $i umoare, 25 vagonet(0. 26
Trebue precizat, ceea ce poate constarta oricine, ca," marea ma-
joritate a cuvintelor din lista, precedentg, sunt fixate oarecum defi-
nitiv din punctul de vedere al genului. Formele aberante, pentru
care am dat diverse informatii in note, reprezintg uzuri mai mult
sau mai putin personale, deci trecUoare si fara same de a se im-
Masculinul apare regulat In scrisul lui Perpessicius, de pilda.
2Sensuri deosebite: pendul, termen stiintific, pendulel `ceasornic (de
perete, cu pendula)', in limba comuna.
3 In limbajul familiar, poems are sensul de `frumusete, splendoare,
lucru poetic' (de ex. excursia noastrel p' DundrP a fost o poemet), adesea cu
nuant& ironic& (am. fost si eu de f a(el la cearta lor: o poemet, nu altceva).
Femin. DO 338. Obisnuit pont 'eel care pont eaz& (la un joc de
c&rti)'.
5 Femin. AV 86.
o Femin. TT 136. Subt influenta lui compreset?
' Masc. COp II, 161; cf. i M. Kogglnicean u, RFR Iulie 1941, 174.
'Masc. VR, Iulie-Aug. 1935, 93t, (in armonii de purpur si smarald: a,
influentat, desigur, smarald, mal ales c& pasajul citat, deli in proza., are
un ritm care n'ar fi Ing,duit forma femining consacratA a acestui cuvant).
9 Masc. apare absolut izolat.
" Femin. in limbajul teatrului.
Femin. CL, 13 Iulie 1935, 5, 2-3.
" Femin. la I. L. C a r a g i a l e, de pild6.
Femin. VR, Febr. 1935, 63.
.
14 Masc. AL, 26 Sept. 1937, 12, 1.
Masc. AL, 14 Maiu 1939, 3, 5-6.
" Masc. AV 69.
17 Femin. DA 106. Cf. decenie, notat mai sus. Pare invechit, cum pro-
beazil, de ex., seminarie de pe vremuri pentru actualul sem.inar(ip).
" Femin. Man, 30 Nov. 1935, 5, 4. V. nota precedent6.
19 Femin. (in -e) AV 75 $i, regulat, la I. Petrovici. Invechit. De alt-
mintrelea substantivul insusi indiferent de gen, apartine mai mult trecu-
tului, as putea adauga romantic.
:61 Masculinul tinde ss capete un inteles diferit, pe acela de 'tablou
(statistic, etc.)', pe sand femininul urmeazil, s& inlocuiasca pe tabld, simtit,
probabil, ca prea banal.
n Transeu este, de sigur, creatie popular&: in timpul rIzboiului din
1916-18 notiunea a devenit accesibil& soldatilor de rand, care nu puteau
accepta asa nand forma cult& transee, din cauza identitatii singularului
cu pluralul, ceea ce contravine sistemului nostru morfologic.
" Masculinul numeste pe 'eel care cants din trompet6'.
'7 Femin. in limbajul functionarilor Si lucr&torilor dela, CFR.
24 Cu tendint& de diferentiere semantics.: tigaretet 'tiger& (obi*nuitV,
tigaret 'port-tigaretW.
I Femin. EO II 231. Este echivoc, fiindca are, obisnuit, alte acceptii.
" Femin. R6d. I, 35.
www.dacoromanica.ro
pune, chiar daces provin, lucru rar de altfel, dela scriitori talentati
si cu prestigiu. 1
Situatia este cu atat mai putin favorabila pentru raspandi-
rea lor, cu cat, foarte des, ele sunt produsul oarecum voit al
influentei modelului strain, pe cand celelalte se datoresc adaptgrii
la sistemul morfologic roiraanesc, indiferent de genul existent in
limba care ne-a furnisat cuvintele in discutie.
Asa se explica, intre allele, bast, beret, bonet, cast, impala,
hard, porteland, etc., care in frantuze,ste sunt masculine (primele
patru), resp. feminine (ultimele trei).
b) balerc(6), 2 bocanc(a), 3 boz(ie), 4 brciflduM), buruian(a),
buturug(d), 6 cartof(d),7 ceiletuz(d), 8 cdrut(d),9 chiparos si chipa-
roasd," ciomag(d),11 clas(d)," cojoc i cojoacd," dat(d),'4 dulcej
si dulceatil,15 dupes-pranz(d ),1 fapt(d),17 fdram(d),18 grdunt(a),19
1 Bine inteles, afar& de cazul cand ar *Ate un sens diferit.

2 Masc. Grn I, 395 (Vizuresti-Tecuciti).
3 Femin. CF 211; AL, 21 Aug. 1938, 5, 1.
' Masc. provine dintr'un mai vechiu boziu, existent, dialectal, si astazi.
Asa se explica femin. bozie. Cf. ros(iu)- rocie.
5 Masc. AL, 25 Aug. 1929, 5, 4.
o Masc. la G. Calinescu (nu pot preciza undo).
7 Masc. este pe tale sa Insemneze planta, iar femin. fructul, aceasta cn
limba oamenilor mai mult sau mai putin culti. Forma cu -a are, foarte
des, In vorbirea popular& mai ales, diftongul oa (pentru o al variantei
din text).
8 Masc. la M. Sadoveanu (regulat, In ultimele lui open).
Celor doll& genuri le corespund sensuri deosebite: cetrut se chiarna
jucaria, In forma de caruta, a copiilor, Cf. totusi AV 56.
10Femin. EO II, 27. Invechit. Trebue evitat, pentruca. poate produce
confuzie: chiparoasd este numele unei flori de grAding (Polianthes tuberose),
care, In vorbirea cults, se chiarna obisnuit tuberoza.
11 Femin. in partea sud-estica a teritorului lingvistic dacoromanese
(AAF IV, 55).
"Masc. Invechit si popular. Elevii de curs primar si adesea liceal In-
trebuinteaza, de obiceiu pe clas, nu ca o continuare a formei vechi, ci din
cauza, vorbirii repezi si neglijente (avem, de fapt, slabirea si apoi disparitia
lui a final).
" Femin. DA 58. Poate avea valoare stilistica, Intru cat pare augmen-
tativ (din cauza lui oa?) fat& de cojoc.
" Masc. termen filozofic (existen(a este un dat).
11Masc. AL, 3 Nov. 1935, 2, 3. In realitate, este plur. dulce(i, pronuntat
.(moldoveneste) far/ si simtit ca singular.
" Femin. regulat la Arghezi. Influenta lui dupel-raasd (sinonim).
Prdnzet pentru prdnz n'am Intalnit niciodata.
11 Diferenta, semantics. Masculinul are inteles mai mult abstract,
de aceea a devenit un termen oarecum stiintific. Cf. si formula juridic5, in
fapt (care se opune lui in drept).
18 Masc. VR, Sept.-Nov. 1936, 93. Aparitie absolut izolata.
82 Femin. VR, Ian. 1938, 104; VV 32 are grituntii, plur. artic. (dela tin
sing. masc. gratin. Limba literary s'a oprit la gretunte, pentru singular
(pluralul novae Intre grdun(i si grdun(e).
www.dacoromanica.ro
itar(ii),1 joc $i joacei,2 leicat(a),3 lindin(6),4 nimic(a),5 oboroc

$i oboroac4,6 parjol $i peirjoaki,7 poclad(0,8 promoroc $i pro-
moroacii, 9 rasad(a)," reiscruciu $i rascruce,11 rotocol si rotocoa-
1ei,12 scobitor $i scobitoare,13 scris(a),14 sfichiu $i sfichie,15 s4be,16
soroc $i soroacti,17 stacan(6),18 straiu $i straie,19 testernel $i
testemea, 20 titirez si titireazti,51 torcol si tarcoalci,22 tol $i toala, 25
1 Femin. VR. Martie 1940, 41. Uz izolat.

1 Femin. mai mult abstract.
3 Femin. In graiurile moldovene$ti de nord.
4 Masc. AL, 21 Ian. 1934, 3,2 (Arghezi); Azi, 25 lunie 1939, 8, 6.
o Deosebirea de gen nu-i totdeauna urmarea deosebirii de finala. Cf.
un nimica toatd (CL, 20 Iulie 1935, 4,4).
8 Femin. AL, 27 lunie 1937, 8, 2. Analogia lui banifd, co$arcd, etc.?
Sensuri diferite, chiar foarte diferite (pdrjoa/0 fiind excluziv nume
de mancare). Cf. totusi VR. 30 Apr. 1934, 13 pdrjoata insomniei (un lapsus
sau, poate, necunoasterea limbii).
Masc. AL, 26 Sept. 1937, 10, 2. Observatia facuta in nota precedents,
s'ar potrivi si aici.
9 Masc. TAV 88 (In vers).
" Femin. AL, 9 Ian. 1938, 13. 3.
11 Masc. VII, Febr. 1939, 6. La Craiova, doua puncte ale ora$ului se
chiama rdscruciul mare, resp. rdscruciul mic. Pentru a evita asociatia de
idei cu cruce, numele unui obiect sfant? Cf. $i formula, cu sens foarte peio-
rativ, cruci 4i rdscruci (dela un singular rdscruce, intensiv al lui cruce).
ly Femin. Luc 303.
" Masc. AL, 1 Ian. 1939, 5, 5. Cf. observatia filcuta la pdrjoald.
"Masc. concret, femin. abstract (ca la joc-joacd).
1 Femin. DA 74; ZN 129. Cf. boziu-bozie, inregistrate mai sus. Autorul
citat e Oltean, ceea ce probeaza ca sfichie este forma curenta in graiurile
oltenesti. De observat $i s- pentru mult mai raspandittl $-.
Numai la forma articulata se poate edea deosebirea de gen: (in)
sinea mea si (in) sinele meu (masc. Spm, 192, 211). Data. fiind sinonimia lui
sine (subst.) cu eu (subst., termen filozofic), trebue sa admitem ca, varianta
masculine se datoreste influentei lui eu (eul meu). De altfel Intreaga formula
va; fi avand rostul sa redea, printr'un cuvant mai neaos, o notiune din do-
meniul filozofiei. Pentru partea pur formals, cf. fine, notat In lista de subt a).
17 Masculinul e mult mai fiecvent decat femininul.
" Masc. AL, 21 Maiu 1939, 4,6.
Femin. CL, 24 Aug. 1935, 8,4 (subt strata for monahald). Deoarece
cuvantul acesta este specific moldovenesc (cel putin cu sensul curent, acela
de 'haina)', cred ca avem a face aici cu un autor muntean, care-I cunoa$te
numai din scris ($i foarte aproximativ).
pD Femin. Ins III, 7, 140. kbsolut izolat.
" Femin. CL, 2 Nov. 1935, 7,3. Autorul (Stoian Gh. Tudor), mort in
razboiul trecut, era Bulgar (din jud. Ilfov), prin urmare nu stapanea bine
limba noastra, cu atat mai putin dialectul unei provincii deosebite de a lui
(titirez e cuvant moldovenesc). Se va fi lasat influentat de sinonimul mun-
tenesc sfdrleazd.
22 Femin. Ins II, 3, 84.
23 Am.bele aspecte morfologice deopotriva de raspandite, adesea In
aceea*i regiune, $i chiar in vorbirea unuia si aceluia$i individ (la Tecuciu, de
pilda.).
www.dacoromanica.ro
tolic(d),1 vintre,2 volbur(d),3 zdlog i zdloagci,4 zgldvoc i zgld-

voacd,5 zvon i zvoand.6
Situatia substantivelor vechi cu doua genuri difera de a neo-
logismelor discutate subt a). Deja observatiile facute in note
arata dar acest lucru. Exists, in primul rand, o deosebire in ce
priveste repartitia celor doua variance. Acolo avem a face cu o
repartitie bazata pe criterii as zice sociale, adica de cultures: in
masura in care se raspandeste, neologismul se asimileaza la ele-
mentele bastinase, scapa, adica, de influents modelului strain si
este tratat intoomai ca cuvintele vechi, dupes normele organice
ale sistemului morfologic romanesc. Asa dar, o repartitie pe care
o putem numi verticals: paturile sociale superioare, de obiceiu
culte, prefera, o forma, celelalte (in cazul ca termenul .respectiv
se bucura de o larga circulatie), a doua forma. Aici repartitia este
orizontala (in general, bine inteles), dupe dialecte sau regiuni:
masculinul apare in unele graiuri, femininul in allele.
De asemenea difera situatia din punctul de vedere al cauze-
lor care provoaca sovaiala subiectelor vorbitoare. Neologismele
sunt Inca simtite ca elemente straine. Ele nu s'au Incadrat com-
plect in sistemul limbit neastre. Este firesc, deci, sa prezinte
aspecte morfologice variate, in lupta oarecum unul cu altul. Se
observes totusi ca, in marea majoritate a cazurilor, unul din cele
doua genuri predomina in asa masura, incat poate fi considerat
ca singurul existent. Celalalt apare sporadic si se datoreste, de
obiceiu, influentei cautate a prototipului strain. Asa dar, punc-
tul de plecare it conistitue, la neologisme, variatia formals, iar
eel de sosire, unificarea: formele duble, impuse, la inceput, de
1 Forma articulatA, cu -le (deci masculing,), apare VR, Febr. 1935, 65,
In formula sociologic vintrelui. Este clar ce autorul (Roman get-beget: Ilariu
Dobridor) a crezut ce, poate traduce frc. ventre 'pantece' prin vintre, ceea ce
nu-i... prea gray, deli sensul curent al cuvantului romanesc este altul. In
limba veche (a textelor religioase) vintre este ambigen si recta adesea pe
lat. venter ( > frc. ventre).
2 Aceeasi observatle ca pentru fet-toa/ci.
$ Masc. AL, 28 Apr. 1935, 12, 5.
4 Femin. IB I, 203.
5 Ambele genuri deopotriy5, de frecvente.
o Sens diferit (masc. abstract, femin. concret). Cf. fapt(tt), notat
mai sus.
www.dacoromanica.ro
58 PARTEA H: MORFOLOGIA
natura imprumuturilor in discutie, tind sa se reducg la una sin-

gurg. Cuvintele vechi, dimpotrivg, pornesc, de obiceiu, cu un sin-
gur gen (eel putin asa ne spun mai totdeauna textele), pentru ca
sg ajungg, cu. vremea, la doug. Iar cauza diversificgrii morfologice
n'are nimic a face cu etimonul, care este necunoscut subiectelor
vorbitoare (de multe on chiar lingvistilor!). Ea izvorgste din sis-
temul limbii noastre rose i. Anadogia, de care pomeneam la ince-
putud prezentului capitol, lucreazg aici fgrg nicio stingherire. Ac-
tiunea ei este usuratg enorm de faptul cg unei forme unice de
plural' ii pot corespunde doug de singular, fiecare de alt gen.
Pluralul feminin poate avea un singular feminin *i unul masculin.
A i c i trebue cgutatg cauza fenomenului in discutie: dela pluralul
unui substantiv feminin la ambele numere se formeazg lesne un
singular masculin, *i tot asa nu-i greu sg se creeze un al doilea
singular, si anume feminin, dela pluralul unui substantiv ambi-
gen (feminin In plural, masculin in singular). Si aceasta, subt
influenta atitor substantive care sunt feminine la plural si mascu-
line la singular, resp. feminine la arnandoug numerele.
Pluralul tuturor substantivelor2 din lista imediat precedentg
sung in -e sau, dacg-s ambigene, si in -e, asa dar in singura vocal,
care constitue dezinenta pluralicg $i a femininelor si a ambige-
nelor. Oricare altg, finalg ar impiedeca interventia, asa de activg,
a analogiei. Cgci -i, care se intalne*te la foarte multe feminine, este
ca *i necunoscut ambigenelor,3 in schimb apare la masculine, uncle
reprezintg dezinenta unicg a pluralului. Jar -uri, terminatie carac-
teristicg a pluralului ambigen, ne intamping la un numgr mic de
substantive feminine, si dg acestora un sens special. De aceea
trebue sa admitem cg, din lista de subt b), ambigenele care posedg
o variantg femining la singular au avut on au numai (sau *i) un
plural in -e. Vreau sg spun cg na*terea, unui singular feminin a
fost posibilg in momentul cand substantivele ambigene respective
au avut un plural in -e (fie ca formg unicg, fie algturi de alta in
Prin urmare, si unui singur gen.

2 Foarte putinele exceptii se af16. in conditii cu totul speciale si, deci,
nu pot infirma explicatia propusa..
8 Cu. exceptia celor in -iu (avantagiu, cortegiu, crentatoriu, etc.), la
care se obsera Ins6 tendinta de a prefera pe -e (avantaje, crernatoare, etc.).
www.dacoromanica.ro
-to)). Aceasta, indiferent de aspectul lui actual. Asa am inteles

afirmatia facutA mai sus, ca la elementele vechi situatia impala
a fost, in general, unitary si ca dup5, am-ea s'a produs diversifi-
carea formalA (a singularului). Tinand seam5, ca inteo vreme -uri
era la ambigene mai faspandit decat -e (v. mai departe, 2, b),
urmeazsa ca multe din formele analogice ale singularului s'au
treat relativ tarziu, duph ce -e a inceput sa deving, o dezinenta
mai mult on mai putin obisnuitg la pluralul ambigenelor.
Un exemplu elocvent pentru ilustrarea principiara a spuselor
mele este testemea alaturi de testemel. DacA acest substantiv ar fi
sunat la plural testemeluri, un singular analogic feminin ar fi fost
imposibil. Caci testemea cere numai decat un plural in -le (mcIsea-
meisele, vitea - vitele, etc.).
c) acizi-acide, ajutori- ajutoare, 1 antipozi-antipode, 2 arOct-
arsice,3 atomi-atome,4 bobi-boabe,5 bolzi-bolduri, 6 burdufi-bur-
dufe,7 caieri- caiere, 8 eapi-capete-capuri, cauesucuri-cauciuci,10
campi-c[tmpuri, 11 centri-centre, ele$tari-cleeare, 12 coclauri," coco-
losi-cocolow, 14 combustibili-combustibile, 15 cornpusi-compuse, 15
1 Cu tendinta, foarte accentuate, de a se diferentia semantic: masc.

pentru persoane, deci concret (ajutori de primar, ajutori de judecator, etc.,
cf. ZN 121), femin. pentru lucruri (mai mult abstract).
2 Femin. Ins. II, 4, 181. Influenta lui artropode, gasteropo.de, etc.'?
2 Masc. AL, 25 Apr. 1937, 11, 2 (In rimy).
4 Femin. CR-M 20, 42.
5 Masc. In loc de feminin (bobi de aur) OC 188. Acest substantiv are
forme duble *i la singular (bob, boabti).
Sens diferit: bolduri 'ace cu garnglie', bolzi 'diverse obiecte ascutite'
(...ritmul metalic al bolzilor din calcdile ldcuite ale cismelor, AL, 1 Ian.
1928, 3,2). Dictionarul Academiei inregistreazg, numai prima formg.
' Masc. Foc 419, 422. Grealg de limba?
a Masc. (caieri alburii) VVD 240.
9 Capi 'soft% capete (la fiinte de toate felurile), capuri (termen geografic).
" Masc. CL. 23 Maiu 1936, 2, 1 (cauciuci noi). Ar putea fi o gre*ala
de tipar, eventual de altg, naturg.
11 Prima forma apare numai in expresia a bate cdmpii.
12 Masc. AL, 18 Martie 1934, 7, 1. Autorul e publicistul A. Nour, care *i
cu alte prilejuri mi-a facut impresia cg nu *tie bine romanete.
13 Numai la forma articulatg se poate vedea ca are doug, genuri: toyi
coclaurii, etc. (la P. Iroaie, asistent universitar, originar din Bucovina, y. a.).
In toate citatele din Dict. Acad., care cont,in acest substantiv subt aspectul
lui articulat, el sung coclaurile.
18 Masc. IB I, 69.
*5Masc. Ins, Febr. 1940, 358.
AG Sens diferit: compusii fierului, sulfului, etc. al. de compuse cu Pre-
fixe, compuse propriu zise, etc. Cf. totu*i COp IV, 283 (rimele cu compusi).
www.dacoromanica.ro
contacti- contacte, 1 contraforti-contraforturi, 2 corneti-cornete, 3

corni-coarne (0i cornuri),4 creieri-creiere,5 cristali- cristale, 6
crampei(e),7 curenti-curente, 8 derivati-derivate,9 dialogi-dialo-
guri," drobi-droburi," epoleti-epolete," explozivi-explozive," ex-
ponenti-exponente," fagoti-fagote (i fagoturi)," falduri," feistici-
fetsticuri,17 filamentilfilamente, fulgeri-fulgere, 18 qlobi-globuri,19
gogoi-gogoase,20 grumaji-grumaze (0i grumazuri), hexametri-
hexametre, 21 hrisovi-hrisoave, 22 intregi-lintreguri,23 jumari -ju-
1
In terminologia medicalg,, contac(i 'bolnavi care pot contamina pe
oamenii s6natosr.
2 Masc. in limbajul tehnic al arheologilor, istoricilor de arts, etc. si
femin. In acera al militarilor.
" Deosebire semantics: masculinul (VR, Febr. 1939, 55) numeste pe
'eel care cants din instrumentul respectiv', femininul este numele instru-
mentului. Cf. cele spuse, subt a), despre clarinet(a). V. si mai departe fagot,
a carui situatie este identicg, cu a lui cornet.
4 Ceea ce intereseaa la acest exemplu arhicunoscut este at mascu-
linul insemneazg, nu numai arborele Cornus mas, ci si instrumentul muzical
(de alama) In forma unui corn de vang,toare. Trebue precizat apoi ca, din
punet de vedere etimologic, corn, arborele, si corn, substantivul ambigen
cu diverse sensuri, aunt doug, cuvinte diferite, care au ajuns omonime.
6 Femin. cu inteles figurat: creierele unor semi-excelente (R6zb 362).
6 Masc. termen stiintific, femin. òbiecte de cristal'.
Masc. F, 8 Oct. 1939, 2,2 (doi crimpei). Aparitie izolata.
o Masc. sens fizic (ruren(i electrici, etc.), femin. sens abstract (curente
politice, literare, etc.). Cf. totusi curenti sociali (CL, 25 Maiu 1935, 9, 6).
9 Masc. In terminologia stiintelor pozitive, femin. in cea lingvistica.
COp IV, 275 scrie ins& derivatii verbali. Cf. mai sus compwi-contpuse.
1 Masc. In titlurile unor opere ca Dialogii tut Platon (JL, 15 Oct. 1939,
4), Dialogii mortilor de Luchian, etc.
11 Masc. Ins u, 3, 691 (drobii de sare).
" Femin. AL, 29 Aug. 1937, 3,4.
" Masc. Ins, Apr. 1940, 146. Cf. combustibili-combustibile
la Femin. Ins II, 3, 233.
15 Cf. observatia Vacua In nota despre cornet.
"Numai la forma articulatti: faldurii si faldurile. Acest substantiv are
doug 0 ariante la singular: fald, cea mai rgspanditg,, si faldur (AL, 12 Julie
1936, 3,2), considerate Ca ,,gresitg," de Diet. Acad. Faldurii este, de sigur,
pluralul lui faldur. Cf. but-buturi(le) allituri de butur-buturi(i).
11 Femin., subt forma fisticuri, VR, Maiu 1939, 23.
" Masc. AV 133.
" Cu tendintg, de diferentiere semanticg, (globii ochilor, de pildg.).
25 Masc. AL, 7 Febr. 1937, 4, 1 (gogosii viermitor). Cred ca-i vorba de
o gresalg, propriu zis., provenitg. dela un cunoscator aproximativ al limbii
noastre. Gogosi este feminin (ca si gogoase).
21 Predomin& masc., care va Invinge, cu vremea. Influenta lui metru-
metri, al carui plural, inteo vreme (si astazi, popular), suna metre.
22 Masc. Ins. Sept. 1940, 395 (In vers, deci pentru necesittiti ritmice).
83 Femin. VR, Maiu 1938, 10; Ins, Iunie 1939, 607.
www.dacoromanica.ro
mere, 1 limani-limanuri, 2 1 obi-lob uri, 3 rg i-m rgiiri-

tare, 4 membri-membre, 5 meterezi-metereze, 6 metri-metre, 7
mieji-miezuri, 8 moti-moate, 9 nuclei-nuclee,10 obraji-obraze, 11 pa-
radoxi-paradoxe, 12 paraziti-parazite, 13 ply mbi-plumburi, 44 poli-
poluri, prapuri-prapure,15 produsi produse," radicali-radicale,
rami-ramuri,17 robineti-robinete, 18 sdni-seinuri,19 secoti-se,cole, 20
sfredeli-sfred ele, 21 silicati-silicate sau silicattcri,22 snopi-sno-
puri, 23 spalieri-spaliere, 24 suporti-suporturi, 25 sorici-sorice, 26
2 Sens diferit (dupa dialecte): munt. jumari `scrob (' oua sfaramate
prajite)', mold. jumere 'co ramane din slanina de pore topita'.
2 Masc. CS 356.
3 Masc. In terminologia medicilor, femin. in aceea a naturalistilor? Nu
sunt sigur.
a Masc. la N. Beldiceanu, poet si arheolog diletant din a doua juma-
tate a sec. XIX (AL, 30 Maiu 1937, 9,4 in vers).
5 Masc. sens figurat. Tot asa si femin., cand se refera la persoane de
sex ferneiesc, care lac parte lintr'o asociatie, etc.
6 Masc. VR, August 1938, 14 (In vers).
Femin. Ins, Apr. 1939, 90. E vorba de sensul filologic: 'masura a
versului'. Cf. mai sus hexametri. Se pare ca specialistii prefera pe metre
(la fel hexametre, apoi pentametre).
Femin. AV 31.
9 Masc. AL. 22 Apr. 1934, 5,5 (plesneau moti de muguri noi). Cf. si
,M'otii, Tara Motilor, 1etc.
la Masc. raspandit in terminologia chimistilor, medicilor, etc. (AL, 14
Martie 1937, '4, 1; VR, Aug.-Sept. 1940, 178).
it Cu inteles deosebit: forma in -e are insemnarea de `fates, persoana,
persona) .
12 Masc. Ins, Aug. 1939, 343.
13 Masc. pentru fiinte umane. Totusi Delavrancea utilizeaza ambele for-
me Cu acest sons, in acelasi pasaj chiar (cf. VR, Sept-Nov. 1936, 8).
14 Masc. insemneaza `gloante (de plumb)'. Asa, regulat la M. Sadoveanu.
18 Masc. DP 119 (se gaseau acolo prapori $i steaguri).
10 Masc. in terminologia chimistilor. Situatia seamana cu cea consta-
tata la compusi, cristali, derivati, nuclei. Se poate observa o tendinta foarte
puternica in acest domeniu de a pref era masculinul, care, am impresia, a
lnlaturat cu totul femininul.
"Masc. VR, Mart-Apr. 1935, 81. $i singularul are forme dupes ambele
genuri: ram si ramurcl. Cf. BL V, 74-5.
'8 Masc. In limbajul ceferistilor (inventarele din vagOanele de per-
Goane vorbesc de robineta
19 Cu sons diferit (masc. la oameni).
20 Masc., atat de raspandit In sec. XIX, continua sa circule adesea, in
ciuda impresiei ciudate pe care o produce (cf. CIA IV, 114).
8' Masc. RFR, Oct. 1940, 53 (doi sfredeli).
22 Predomina masc., cel putin la chimisti, etc.; silicaturi Ins. II, 3, 735.
28 Femin. FM 22.
24 Femin. VR, 31 Martie 1934, 67.
1. Sens material.
aa Masc. VII, Oct. 1934, 61; AL, 13 Nov. 1937, 4,
Aminteste, in larga masura, de contraforti, notat mai sus, cu care apartine
la domenii de activitate foarte thrudite.
26 Masc. Niry 55 ($oricii sldninelor).
www.dacoromanica.ro
$palti-palte sau $palturi,1 termeni-termene, 2 timpi-timpuri, 3

tiulei(e), 4 torenti-torente,6 troieni- troiene, 6 ugeri-ugere,7 urneri-
umere, vapori-vapoare, 8 versanti-versante, 9 z2lmti-zimturi. 10
Am pus la un loc neologisms si elemente mai mult sau mai
putin vecbi, fgrg deosebire, asa dar am procedat altfel decat in
cazul substantivelor de subt a) si b), din pricing. a situatia, este
aici alta. Oricat ar pgrea de curios, numai acolo so poate vorbi,
in mad strict, de doug forme pe care le simt subiectele vorbitoare
ca absolut diferite um de alta. La singular, deosebitea dintre mas-
culin si feminin se impune constiintei noastre cu putere, atat din
cauze pur fonetice (de fapt morfologice sau, cu un termen recent,
morfonologice: dezinenta caracteristic a masculinelor este o con-
soang sau u, iar a femininelor 11), cat si din eauze semantie,e, adicg
ideologice sau notionale (cele doug genuri se opun hotgrit until
altuia). La plural, finalele se ame,steca: -i si -uri, de pildg, apar la
amandoug genurile. Insusi -e, fail sg se intAlneaseg si la mascu-
line, nu-i simtit ea feminin in mgsura in care este simtit astfel -6
'al singularului (deli acesta ne intamping si la cateva masculine).
Este insg ceva mult mai important. Din punctul de vedere al sen-
sului, nu se poate vorbi de un gen feminin la substantivele de
subt c). Formal ele merg, e adevgrat, cu femininele, dar semantic
sunt mai degrabg masculine (in constiinta noastrg este viu si sin-
gularul lor, chiar atunci cand intrebuintam numai pluralul). Avem
a face, prin urmare, cu doug aspecte, pur formale, ale unui singur
cuvant, aspects care nu influenteazg asupra genului (considerat
drept categoric psihologieg, adicg asa cum it percep subiectele.
vorbitoare).
1 Toate formele se aud, adesea la aceeasi oameni (tipografi, editori
etc.).
2 Sensuri diferite, foarte dare $i cunoscute de toatg lumea. Cf.
totu$i Ins I, 1, 664 (termene bombastice).
3 '114 a sc. Invechit, cu cceptia eurenti-i (timpii seculari, etc. la Alec-
sandri si altii), Cf. Ins COp IV, 283 (timpi contpufi, la verbe; v. mai sus
compusi i derivali, Intrebuintate de acela$i autor) $i Ins, 1 Febr. 1936, 83
(din ultimii timpi). In terminologia actual, a muncii, foarte des timpi de
acord *i timpi de lucru.
'1 Masc. VVI) 298.
5 Masc. RGR II, 142, cu sensul de 'ape repezi (de munte)'.
o Masc. Ins, Ian. 1939, 176.
Masc. AV 28.
8 Intelesuri diferite.
o Masc. preferat de geografi, pentrucg Inlatura, confuzia cu plur. lui
versanta.
1 Femin. CL, 19 Oct. 1935, 7,5. Aparitie cu totul izolata.
www.dacoromanica.ro
De aceea si procesul nasterii celei de a doua forme grama-

ticale se explica altfel decat la substantivele de subt a) si b), in
sensul ca nu intervine influenta etimonului, ca in cazul neologis-
melor, nici identitatea de gen (la plural) dintre feminine si ambi-
gene, ca in cazul elementelor vechi, ci natura morfologica a sub-
stantivelor in discutie, caracterul for hibrid, care izvoraste din fap-
tul ca notiunile exprimate de ele le apropie de masculine, iar partea
pur formala le face sa mearga cu femininele. Urmarea este ca plu-
ralul for poate capata doua aspecte, unul determinat de inteles,
celalalt de flexiunea propriu zisa, de un factor pur exterior. 1
Tot aici trebuesc pomenite unele nume topice eu forma de
plural, care, deli sunt nume apelative feminine, primesc articolul
mascrulin. De pilda Briltii (Ins II, 3, 789), Lespezii (sat in jud.
Baia), etc. Intervine, pe de o p,arte, influenta marii multimi a
toponimicelor masculine terminate, la forma nearticulata, tot in i,
precum Bucure$ti, Foc ,cani, Galati, Iasi, Ploie$ti, etc., iar pe de
alto, nevoia de a evita o confuzie cu substantivul comun respeetiv.
Caci Bei ltile ne trimete, fie si numai pentru un moment, la plu-
ralul lui balta, tot asa Lespezile ar putea fi interpretate, din fugh',
drept pluralul lui lespede, etc. Aceasta nu insenmeaza ca aprob
sou chiar recomand forme ea Bei ltii, Lespezii, etc. Dimpotriva, le
consider greseli si, in consecinta, be condamn.
2. N u m a r u 1. Limba noastra actuala se caracterizeaza
printr'o tendinta, foarte puternica si totodata, interesanta din punc-
tul de vedere al evolutiei ei ulterioare, de a-si modifica profund
configuratia formarii pluralului la substantive. Aceasta chestie ant
studiat-o amanuntit in BPh V, 1 urm. lafa, pe scurt, constatarile
facate acolo. La masculine, situatia este aceea pe care o cunoastem
Inca dela inceput: dezinenta -i continua sa fie intrebuintata si
asfazi pentru formarea pluralului. In schimb, femininele si ambi-
genele, cu deosebire insa cele dintaiu, sunt supuse unei importante
transforraari, care, dad, nu se opreste, si eu nu vad ce-ar putea,
interveni s'o opreasca va duce, cu vremea, la un aspect al fle-
xiunii nominale malt diferit de cel traditional. Astfel femininele
1 Identitatea dintre pluralul feminin $i eel ambigen da na$tere la

greseli de acord, care echivaleazg. cu schimbarea genului, in sensul crt am-
bigenele sunt tratate ca. feminine $i la singular. De ex.: $i una $i alta din
aceste cloud feluri de a trata (AL, 18 Apr. 1937, 17,1); $i una cdte una ciudate
lampioane (Ins II, 3, 407). Cf. $i Alecsandri: una din rezoanele (RFR, Oct.
1940, 135). Astfel de fapte apartin insa la sintax6,.
www.dacoromanica.ro
manifests o predilectie, s'ar putea spune aproape irezistibila,

pentru dezinenta, adicg, pentru finala care a constituit tot-
deauna si constitue chiar astOzi caracteristica, pluralului In mas-
culine (asa dar in dauna lui -e, dezinenta specific femining din
capul locului si pang, in momentul de fata). Explicatia pe care am
dat-o fenomenului este urmatoarea. Sernivocala i provoaca modi-
ficare,a, temei intr'o masurg mult mai mare decat e: c, g imediat
precedenti devin c(i), resp. g(i); t, d se africatizeazg ( > t, z);
diftongul oa se monoftongheazg, in o; a accentuat se preface in (1.
etc. Aceasta insemneazg cg, pluralul in -i se deosebeste de singu-
lar in mod mai lgmurit decal pluralul in -e, care, eel putin dia-
lectal, deci in vorbirea popular si familiars a multor Romani, se
poate confunda cu singularul, intru cat sung. identic cu acesta
(de ex. casel, muncitoare, etc.).
Aceeasi cauzg, de ordin fonetic, explicg preferinta pentru -e
la ambigene: fata de -uri, dezinentg, mai specific ambigeng (deoa-
rece -e a fost, la inceput de tot, semnul caracteristic excluziv al
pluralului feminin), -e prezintg avantajul cg, schimbg adesea (-uri
niciodatg) aspectul temei substantivului (c, g se africatizeazg, o
accentuat se transforms in oa, etc.). Caci o particularitate a limbii
roman, care o deosebeste de alte idiome romance, este cg,
cele doug numere ale substantivului (si adjectivului) se open for-
mal unul altuia nu numai prin terminatie, ci si, mai cu seams,
prin temg. Se poate spune cg aspectul fonetic al acesteia joacg,
in constiinta subiectelor vorbitoare, un rol adesea mai mare decal
dezinenta.1 Sg, se compare, de pildg, dialectalele fatcl-fetcl, masa-
mesa, etc., la care deosebirea dintre singular si plural constg,
numai in vocala din temg.
Nevoia de a opune cat mai vizibil unul altuia cele doua nu-
mere duce cateodata la rezultate care pot pOrea curioase. Astfel
femininele in -toare rgman, asa spune gramatica (si in general,
asa este), neschimbate la plural: o inviitettoare-doua inviltatoare.
Aceasta, pentru ca ele sg, nu se confunde cu pluralul masculinelor
corespunzgtoare (in -tor): inviitalor-inveiralori. Ei bine, existg, sub-
stantive feminine in toare care sung, la plural in -tori. Eu am in-
Asa se explica, intre altele, plurale ciudate" ca fete morgane (sing.
fata morgana), pene de automobil (sing. pand...<frc. panne), care schimba
sau pot schimha cu totul intelesul. Al doilea, care-i raspandit, din cauzl ca
exprim& o notiune curent6 dg, chiar ocazia la glume intemeiate pe omo-
nimia cu panel (de gasa, de curd,, etc.).
www.dacoromanica.ro
registrat. foarte patine, de ex. (o) servitoare- (doug) servitori, dar

stmt convins cg numgrul for este mai mare si tinde, cu sigurantg,
ag creasca. Urmeazg ca, necesitatea de a distinge cele doug numere
ale aceluiasi substantiv poate fi mai puternicg, detest aceea de a
evita c,onfuzia dintre doug substantive de gen diferit.
Alt rezultat oarecum curios it constatam la femininele in -a,
our. -ale: basma, manta, etc. Dezinenta de plural a acestora este
le (nu. e, ca la celelalte). Si totusi vocala finales, aclicg numai o
parte a dezinentei, se preface si aici in i consonant: basma-bas-
meili. Mai mult decal atat. Uncle substantive din aceasta categoric
inlocuesc intreaga terminatie a pluralului prin i, de pildg manta -
manta (in vorbirea raoldoveneascg, apoi la soldatii de pretutin-
demi). Iar motivul psihologic este acelasi ca mai sus. SA se observe
cat de mare este deosebirea dintre pluralul in -(l)i si singular, in
comparatie cu aceea dintre pluralul in -le si singular.
Tendinta de a inlocui pe -e prin lucreazg foarte puternic
in graiurile muntenesti, ceea ce pare a veni in contradictie cu
constataxea, mai veche, ca, in cazuri destul de numeroase, situatia
se prezenta invers (cf. munt. boale, coale, ogle, roate, scoale, etc.,
fatg, de mold. boll, coil, oli, roti, $coli, etc.). Din punt de vedere
social, preferinta pentru -i este cu atat mai mare, cu cat mediul
respectiv este mai putin cult. Aceasta insemneazg, cg fenomenul
porneste din vorbirea popularg $i se faspandeste in vorbirea celor-
lalte pgturi.
La arabigene, inlocuirea lui -uri prin -e isi are izvorul, +dim-
potrivg, in limba oamenilor culti, a indiferent de provincia for ori-
ginara. Ne dgm usor seama, chiar aceia dintre not care se aratg
mai traditionalisti, cg -uri sung arhaic si popular in comparatie
cu -e: canaluri-canale, metaluri-metale, vemlinturi-ve$minte, za-
plazuri-zaplaze, etc. Cu atat mai mult au aceastg impresie copiii
$i adolescentii, in limbajul carom, cred ca, n'am auzit, la substan-
tive de felul celor mentionate, decat pluralul in -e.
Alt fapt, iargsi interesant, deli, poate, mai putin semnifica-
tiv, este urmgtorul. Se observg, la feminine, si aflame la substan-
Acest fapt ajutit la complectarea explicatiei propuse maisus, pentru

a intklege rAspandirea lui -e. Nu numai motive de ordin strict formal, ci
si motive In leg6.tur6. cu mentalitatea subiectelor vorbitoare au dus la
situatia actualg. Leo Spitz e r invoaca (intr'o scrisoare dela 3 Aug.
1939) tendinta limbii noastre de a accentua femininul la abstracte" (cf. (ate
42233. 5
www.dacoromanica.ro
tivele abstracte, apoi la cele care exprimg `materii', tendinta de a

face pluralul in -uri, atunci cand au inteles concret (cand, adieg,
unele denumesc notiunile respective subt un aspect concret, iar
celelalte aratA obiectele fabricate din materia in diseutie): meiri-
muri 'person* mari, sus puse', scumpeturi lucruri scumpe', blei-
nuri, maidsuri, oliinduri, etc. Dezinenta -uri a apartinut, la ince-
put, numai ambigenelor (cAci pi ovine din lat. -ora, neutru), dar cu
vremea, de sigur din pricina identitatii dintre pluralul ambigen si
eel feminin (in cazul lui -e), ea s'a intins si la unele feminine, nu
prea numeroase. Astgzi o ggsim la foarte multe, cu tendinta de a
se extinde la toate substantivele feminine, care, datorita seusului
(v. cele spune mai sus), suet apte de a o primi. Cauza fenomenului
trebue cgutath,' de data aceasta, in lumea exterioarg, adieg, in viata
socialg, nu in sistemul lingvistic. Civilizatia materialg face pro-
grese extraordinar de mari si de rapide. Urmarea este, intre altele,
inmultirea neobisnuitg a obiectelor menite sg satisfacg, nevoile si
plgcerile oamenilor. Aceste obiecte (dau termenului intelesult eel
mai larg cu putintg: preparate chimice si farmaceutice, fabricate
de tot felul, stofe, etc.) nu, carpgtg totdeauna numiri noun, fiindca
nu-i necesar, nici posibil in toate ca,zurile. Deseori se intrebuin-
tleazg numele materiei prime, care, in aceastg, calitate, nu avea
dee:it exceptional o formg de plural, pentrucg notiunea insgsi nu
poate fi, in general, conceputg subt ipostaza pluraTitg,tii. Aplicat
insg la produsele lucrate din materia respectivg (numeroase, cel
putin ca aspect si destinatie), numele trebue sg aibg, un plural,
as spune chiar cg nu poate avea decal plural, singularul egmanand
se indice, ca si mai inainte, materia ca atare. 1 Acest plural sung
obisnuit, dacg nu chiar totdeauna, in -uri. Oki prelucrarea mate-
riei asimileazg, pang. la identitate, notiunea modificatg astfel cu
obiectele propriu zise (`lueruri', cum se exprimg gramaticii), pen-
tru care Romanii si Grecii, de pildg, dispuneau de substantive
neutre2.
aceea, pronume feminine cu sens neutral): -e caracterizeazg, pluralul sub-

stantivelor feminine (spre deosebire de -uri, care, data fiind originea lui din
lat. -ora, este simtit ca specific pentru ambigene), a$a c5, prezenta lui la
pluralul ambigenelor cra acestora o nuant6, abstract5,, ceea ce se potriveste
cu mintea predispusg, spre abstractie a oamenilor de culturA.
I Cu substantivele a$a zise abstracte lucrurile se petrec la fel, daces
notiunea exprimat5, de ele sufere o transformare care o asimileaza cu
obiectele materiale concrete.
2 Dezinenta -uri poate da un sens concret (adicti mai concret) $i sub-
stantivelor ambigene, cum aratA constructia /ichidurile din rafturile farina-
www.dacoromanica.ro
Prooesul morfologic descris aici se afla in curs de desfasu-

rare. De aceea marea majoritate a substantivelor de care este vorba
poseda forme de plural duble, in lupta una cu alta. Cea noua
tinde sa elimine pe cea veche, si intr'un viitor mai apropiat sau
mai indepartat victoria ei va fi, de sigur, o realitate. Cine observer
cu oarecare atentie limber noastra actual-a vede usor ca ceii mai
multi Romani (copiii, adolescentii si tinerii aproape in unanimi-
fate) prefera aspectele noua ale pluralului (-i la feminine, -e la
ambigene, -qtri la femininele abstracte cu sons concret si la cele
`materiale' ca mime de obiecte fabricate).1
Example numeroase am dat in studiul citat la inceputul pre-
zentului paragraf. Nu le mai reproduc aici (decat doar intampla-
tor). Dar intro timp am adunat altele, pe care, intru cat confirms
constatarile si, sper, explicatiile mole anterioare, cred util sa le
insir mai jos. Gruparea o fac duper genuri: a) feminine si b) am-
bigene, iar pe cele dintaiu, fiindca, apartin la mai multe categorii
morfologice, le separ duper dezinenta. Toate (sau aproape toate) au
forme duble. Eu notez numai pe cea noua, adica, pe cea aberanta,
care se abate dela normele flexiunii nomi-nale, asa, cum le-a deprins
generatia mea in ultimele deoenii (cam de pe la 1900 incoace).2
a) Feminine.
1. Dezinenta -i (in concurenta cu -e): ancori (AV 15), bala-
laici (Ins, Oct. 1940, 17), beteli (PTA 200), birji (Rad I, 228),
bradoici (BPh VI, 210), brazdi(le), carieri, cdpri (FF XIV, 59),2
capssuni (G1, 7 Julie 1940, 3, 4), chili (sing. child, AO XVIII, 97),
cire$i (AV 127),4 cdrji (ibid. 49), coli (ibid. 11), colinzi (Mold.
estia), colivi (CIst 419), comenzi, coperti (VR, Iunie 1940, 65), co-
ciei (Mihail Sebastian): lichide indices notiunea stiintificg respectivg, are,
deci, inteles oarecum abstract, lichiduri 'preparatele farmaceutice subt
forma de lichide', obiecte concrete, materiale. Despre -uri In general, cu va-
loarea aici argtatg, v. Preocupdri literare V, 560 si Elhnos H, 74-5 (e vorba
de graiurile populare din judetul Olt).
Remarc ulterior c5, in unele cazuri (foarte putine, de altfel), -i al
femininului plural se impune din cauze oarecum fonetice. De pildg: munt.
ciressi, corcodussi, etc. sung la singular cirecoe, corcodu,Fe. Aceasta insem-
neazg ca -i dela plural este nu numai regulat", ci chiar obligatoriu.
2 Izvorul fl argt numai cand e scris, si chiar atunci numai dacg exem-
plul mi se pare interesant din diverse puncte de vedere (este putin cunoscut
sau putin accesibil, provine dela un scriitor insemnat, m'a surprins existenta
lui, etc.).
$i la un enter, originar de peste Prut.
General (sau aproape) in vorbirea munteneascg, dei se poate con-
www.dacoromanica.ro
piti (AO XVIII, 97), corcodusi (AV, 81), crami, crcititi (RB-R 10;
HYSt 51), curcubiet (ALR I, 1, harta 7), depesi, discipline (VR,
Sept. 1938, 90), duleimi (PTA 202), felleingi, fesi (MN, 2 Maiu
1940, 7), firizi (VR, Oct. 1398, 96), foci, foiti (Ins, Febr. 1939,
329), fresti (JL, 13 Aug. 1939, 3, 1), funti (AV 15, 105), gdlugi,
gareiti, haini (BL VI, 189), 1 half, influenti, insuli (VR, Apr. 1939,
33, in yens), iscusinti, imbreiceiminti (TK 151; Ins II, 3, 751, 966),
ingherCiti (sing. invhetatei), lebezi (AV 42), lotci, luminatii (sing.
luminatie,---iturninatie, 1907 II, 166), 2 lunti (sing. luntre),3 me-
ditiitii, moviLi (VR, Nov. 1938, 3), nostimeizi, notiti (OR I), pam-
blici (VR, Iunie 1940, 13), panorami (VE), parazi (VR, Iunie 1940,
83), palmi, pelerini (HYSt 9), pluti (Ins, Maiu 1939, 232), pre/i-
minari (VR, Apr. 1939, 152), reguli (AcR), seilbi (Mae I, 64;
VR, Apr. 1940, 146), seipi (1907 II,. 369), sentinti (Ins, Aug. 1940,
254), sobi (RGR II, 20), stafiz'i, su,cursali, sudalmi, 8uti (sing.
gutei = ciuta, AO XVIII, 97), sopti (RFR, Apr. 1940, 143), ta/angi
(1907 II, 138), to,reibi, tehnici, te/egrami, tendinti, tinzi (VR, Nov.
1938, 44), triiisti (Ins, 1 Iulie 1940, 8) si tr'disti (Mac I, 145), troci
(ALR I, 1, harta 7), tulpini, teireinci (VR, Aug. 1939, 32; JL, 24
Sept. 1939, 2, 1), Tigeinci (foarte raspandit, chiar la Moldoveni,
ca Otilia Cazimir, de pildg,), uliti (RM I, 306), unditi,
visini.
De adaugat urmatoarele exemple moldovenesti (A XLVII,
96 urm.): catarami, cusmi, jaletci, naframi. Apoi cozi, care cauta,
mai pretutindeni, sa inlocuiasea, pe coade: se stie ca aeest sub-
stantiv exprimA, la plural, nuance diferite, dupg cum e vorba de
coadele femeilor sau de cozile tailor, etc.
Datorita tendintei aici in discutie, vorbirea populara preface
regulat pe a accentuat in a la substantivele al cgror plural se ter-
mina in -i (si care pAstreaz5, neschimbat pe a in limba cult'a):
mar gini, neitii (G1, 23 Iunie 1940, 24), steitii, taxii, etc.,4 toomai
pentrucA forma cu a se cleosebeste mai clar de singular decat
cea cu a.
funda cu pluralul lui cirm La fel coreodufi, ui?ini (cf. cdmuni, notat mai
sus).
La Buzau, de pilda n'am auzit alta forma.
2 Vorbeste un taran (moldovean).
-/ a faeut s dispara r precedent (a carui prezenta cere numai dealt
un i sonant), ceea ce a dus la t>t. Exact ca inti pentru intri (pers. II
sing.), auzit de mine in gura unui copil, la Buzau,
4 Cf. si ellbii (Arghezi).
www.dacoromanica.ro
Ca fenomenul caracterizeaza in special limba actualil, pro-

beaz6, dacg. ar mai fi nevoie, formele de plural, mai vechi, in -e
ale unor substantive care astgzi sung pretutindeni in -i: ciuperce,
pussce, rane, talpe (Neap ice), blow (Ien. VAcarescu), mare (ArhR
III, 54), figure (Hasdeu), lacrame, porunce(le), rane, sagete,
(St. PAKA, Gel mai vechiu ceaslov rometnesc, Bucure,sti 1939, 38).
Deoarece femininele au la plural acelasi aspect ca la gene-
tiv-dativ singular, trebue aratat, lucru care, de altfel, se intelege
dela sine, ea cele spuse mai sus se potrivese intocrnai si pentru
genetiv-dativul singular. Iata cateva substantive pe care le-am
intalnit numai subt aceasta ultima forma: (Vales) Cenazii, n. top.
(I. Agarbiceanu), (buzunarul) jachetii, (pozitia) Orazii,1 (acestei)
providenti (VR, Martie 1939, 116).2
2. -/i pentru -/e: beismelli (A XLVII, 96), curdli (ibid. 97),
h,aimandli, hardball (1907 II, 37), milhaTedi (ibid. 369), manta/
(ibid. 164 si A XLVII, 97), zaharali (A XLVII, 98).
3. carnuri (CrA, 128), damuri,3 fanteziuri,4 gazeturi
(1907 II, 475),5 hdituri (AL, 5 Febr. 1939, 7), 6 marinaturi (Ins
II, 3, 520), marimuri,7 mancaruri, 8 olanduri (VR, Aug. 1938, 45),
scumpeturi (1907 II, 177), tivduri (ALR I, 1, hairta 7), zernuri.
1 Ardelenii, mai ales, spun asa, Mudd, nomin. -acuz. sun& Oradla (nu
Oradiia, cum pronuntI, de obiceiu, Romilnii de dincoace de Carpati).
2 Fata de puterea cu care se manifestil tendinta aceasta, pare anacro-
nica si pedant& pastrarea lui -e, la numeroase plurale feminine, in vorbirea
si scrisul unor Romani (influentati, foarte probabil, macar cateodata, de
Academie), de pilda, cirede (VR, Nov.-Dec. 1934, 107), epoce, pagine (AL, 29
Dec. 1935, 9,2), pre dice, etc. Staruinta de a prefers pe -e lui -i este foarte
vizibila la substantivele terminate in .ed: critica, foneticd, tingvistica, sta-
tistica, tehnica, etc., care s'au fixat, pentru marea majoritate a contimpora
nilor nostri, subt forma cu (fonetici, lingvistici, etc.). Trebue acceptat -e
numai tend exists primejdie de confuzie cu un substantiv masculin apar-
tinand aceleiasi familii de cuvinte (de ex. critic-critici, alaturi de critica-
critice).
3 Trivial, cu sens ironic (la adresa femeilor stricate).
4 Stofe 'fantezi', deci inteles concret si, intr'o anumita masura, co-
lectiv (despre mai multe obiecte similare).
o In gura unui taran. De altfel se poate spune, in general, ca aceasta
dezinenta, despre care am afirmat mai sus ca este simtit& ca popular& st
arhaica la ambigene, are, intr o anumit& masura, acest caracter Si la fe-
minine (sand e vorba de notiuni mai mult on mai putin culte si ale caror
nume au, in limbs, comuna, pluralul subt forma lui obisnuita, cu -e sau -i).
Sing. haitd (de lupi, etc.).
' Auzit dela un calugar, licentiat in 'I'eologie. Nuanta ironic& foarte
vizibila, care provine, in bun& parte, si dela caracterul aberant al aezi-
nentei (cf. nota 3). Pluralul curent al acestui substantiv (marimi) are s1
sensul concret aici in discutie.
Form& condamnata adesea, ca fiind urita, etc. Nasterea ei se dato-
www.dacoromanica.ro
Cu privire la pluralul in -i alaturi de eel in -e al substanti-

velor (pot adauga $i al adjectivelor), trebue amintit un fapt pe
care 1-am discutat la Fonetica" (cap. I, 3). Am arb,lat acolo
din cauza alternantei lui e si i neaccentuati4 apare, in scris, foarte
des (in vorbire $i mai des), i pentru e. Si am dat exemple ca f e-
tile, literile, operile, etc. La prima vedere astfel de cuvinte sea-
mang bine cu limbele, talpile, velmile, etc., asa ca ar putea fi con-
siderate ca apartinand la aceeasi categorie morfologica din p-unctul
de vedere al formarii pluralului. In realitate, ele se deosebesc la-
murit, cum dovedeste in mod neindoielnic aspectul nearticulat al
acestui numar: fete, litere, etc. (niciodati, cred, n'am dat in scrisul
nostru actual de grafii ca feti, Uteri, etc.), alaturi de limbi,
etc. (cu -i consonant) Prin urmare, exemple de felul lui fetile,
literile, etc. nu trebuesc interpretate ca exert:Tie de substantive
care suet supuse tendintei de a inlocui pe -e prin -i la plural. Tot
a$a sa ne ferim de graph pe care am putea-o savarsi in sens
invers, data am lua... in serios forme scrise de felul lui limbele,
nenorocirele,1 etc., care se intalnesc si ele, desi malt mai rar, dato-
rita fenomenului numit hiperurbanism. Pentru orientare, cel mai
sigur mijloc este pluralul nearticulat: -e de o parte, -i de alta, care
nu se pot confunda in niciun caz, chiar data pe eel dintaiu il pro-
nuntam i (caci acesta, este un i sonant, iar celalalt, i consonant).
b) Ambigene.
adau,s, adultere, aerodroaine, albuae, almana,ce (StI V, 54),2
apetite, arce (M. Sadoveanu), aternute (VR, Martie 1940, 160),
avanse (intr'un comunicat al Ministerului Finantelor), baste, ca-
barete, cable, caucioace (in gura unui subofiter de aviatie), camine,
cears.af e (Rad I, 428), cenacle (Ins, Iunie 1939, 612), chibrite, con,-
tacte (VR, Aug. 1939, 156), conture,3 cotete (VR, Nov. 1938, 3),
rote totusi unei necesitati, pe care au simtit-o, in primul rand, restauratorii.
Caci mdncdri are sensul de %Jona sau mai multe actiuni care poarta acest
nume' (cf. cloud bettai stricd, dar cloud mdncdri nu), pe cand mdncitruri in-
semneaza exact ceea ce aveau nevoile restauratorii sa exprime in listele de
bucate, anume 'diverse feluri de mancare' (asa dar inteles concret si precis).
Mt& cateva exemple: altitudinele (VII, Ian. 1935, 71), nervurele nom.
73), (culmea) culmelor (ins, 15 Ian. 1936, 59), limbele (Foe 438). De obiceiu
avem a face cu greseli de tipar, care probeaza ins& acelasi lucru, c& zetarii
(nu autorii!) confunda cele doua dezinente ale pluralului.
" Forma in -e, simtita. ca necesara de autorul respectiv, a adus cu
sine varianta, putin obisnuita, in -c a acestui cuvant, pe care se cuvine sa.-1
intrebuintdm subt aspectele almanah-almanahuri.
' Deja la Eminescu (abia conture triste..).
www.dacoromanica.ro
-cuprinse,1 debuee, dialoage, 2 distice,3 duels, echilibre (VR,

Aug.-Sept. 1940, 162), entuziasme (ibid., Iunie 1939, 148), flagele
(ibid., Iunie 1939, 66), frunzise (I. Pillat), gheme (PTA 42),
ghioace, ghisee, ghivece, hazards (SR IV, 27), hipodroame, hotels,
ideate (Ins, Dec. 1939, 504), intelecte (RFR, Aug. 1939, 405),
indemne, jersee, marunfise, mototoale, ease (ALRM I, 1, harta 37),
nivele (BSG XLVII, 355), nudes, ocoale,4 parfume (Macedonski),
plane (JL, 17 Dec. 1939, 1, 1), p/umbe,5 potaape (Azi, 14 Iunie
1940, 7, 1), profile, prototipe, 6 rapids,' rasade (Rad I, 105, 468),
refrene (VR, Aug. 1938, 113), regime, reliefe (RIR V-VI, 496),
repere, resoarte, revere (VR, Sept. 1938, 30), rituals (PC 87), sar.
cofage, scrancioabe, scurt-circuite, sprijine (VR, Febr. 1939, 12),
strate (ibid., Nov. 1938, 19), sutiene, sire, sirete (0-1, 23 Iunie 1940,
1), spalte, suiere, taste (Ins, Apr. 1940, 48), talaze (AV 82), Lance,
tavane, tare (dela tur < fro. tour; cf. sing. tura, notat mai sus,
pag. 54), uruite (Ins, Iunie 1940, 7), varteje (Delavranoea), zagaze
(Arghezi), zbuciume (AL, 29 Maiu 1939, 1, 2).
0 grupg aparte alcatuesc substantivele terminate in -giu,
despre a caror finala am vorbit, din punctul de vedere al pronun-
tarii, in cap. I, 5 din Fonetica". Varianta in -j (avantaj, echipaj,
raclaj, sondaj, etc.) primeste la plural dezinenta -e: avantaje,
echipaje, etc. Cred ea -uri nu apare deice (sau numai in mod cu
totul exceptional) 8 la aceasta variants. Evitarea lui -uri se observa
insa si la formele in -gin, uncle, din cauza ca un plural in -e9 nu
-corespunde sistemului nostru lingvistic, intalnim, dezinenta -is
avantagii, echipagii, etc., apoi cortegii, privilegii, consilii, domenii,
teritorii, etc. Se poate spune ea, indiferent de aspectul fonetic al
finalei, toate aceste substantive merg impreung, in sensul ca toate
tied sa faca pluralul altfel decat in -uri. Tendinta e atat de puter-
nica, incat dezinenta mai noua este preferata si atunci cand s'ar
La criticul Pompiliu Constantinescu.
2 La Paul Zarifopol.
G. Cii,linescu. Cf. observatia fricuta. In nota 2 dela pag. 70.
Sensul propriu (ocol de vite). Ocoluri Insemneazg. `drumuri scolds'.
6 In limbajul ceferistilor, cand e vorba de vagoanele plumbuite.
6 Tip face pluralul numai In -uri. Tipi Insemneazg, 'oameni, ildivizi'.)
Dela rapid %I-en rapid'.
De pildit curajuri, care suna insa, cu sigurantil, si curaje.
9 De aceea au dispg,rut repede pluralele de felul lui fluvie, principie,
studie *. a., care circulau pe la jurnatatea secolului trecut ilatinistii le-au
Intrebuintat si dupa, aceea, deoarece aveau In minte modelul lat. Principtia,
stadia, etc.).
www.dacoromanica.ro
putea produce confuzii, din cauza omonimiei, de pildg in. cazul lui
inedii, plural si dela mediu, dar si dela medic.' De altfel dezi-
nenta -i are prin ea insasi tin caracter echivoc, fiindcg este sem-
nul distinctly al pluralului feminin, 2 si, in cazul substantivelor
terminate la singular in -ie, ea se combing cu i sonant precedent,
pentru a da nastere diftongului -ii, perfect identic cu -ii al ambi-
genelor. Si totusi limba actualg, prefers dezinenta aceasta, fgrg ea.
se ingrije,ascg de eventuale confuzii, care, chiar daca, nu se pro-
due in mod strict, rgsar o clips in mintea ascultgtorului (si, evi-
dent, in aceea a vorbitorului), prin asociatie al femininelor.
Este drept ca identitatea formalg a ambigenelor cu femininele, la
plural, srabeste mult sensibilitatea pentru confuzie, a, cgrei pri-
mej die persista, totusi, data fiind deosebirea notionalg dintre aoeste
doug categorii de substantive.
Lupta care se duce intre cele doug dezinente ajutg la ivirea
unor forme de plural hibride (din punt de vedere fonetic si
.raportate la aspectul singularului). Astfel, alaturi de avantaje si
avantagii, intalnim avantagii (eel putin in scris, dar cred cg sunt
Romani care si pronuntg asa), la fel echipajii, tirajii, voiajii, etc.
Evident ca asemenea forme, care iau nastere prin contaminarea
celorlalte doug, (si vina, ca sg, zic asa, o poartg singularul, va-
viantele lui avantaj-avaintagiu), trebuesc evitate, dupg cum tre-
buesc evitate (in ipoteza, nu tocmai neverosimilg, cg ele existg) pro-
nuntAri ca avantajiu, echipajiu, etc.
Am afirmat mai sus cg subiectele vorbitoare stint stapanite
de tendinta aici in discutie cu o fortg aproape irezistibilg. Si am
pomenit de reducerea, in largg masurg, a sensibilitaii for firesti
pentru confuzii sau omonimii. Printre substantivele ambigene cu
pluralul in -e (algturi de mai vechiul -uri) exists multe al cgror
singular este identic cu participiul trecut al mini verb apartinancl
aceleiasi familii de cuvinte sau cu adjectival corespunzgtor. 3 Ur-
meazg ca pluralul in -e al acestor substantive sung exact la fel cu
pluralul feminin al participiilor sau adjectivelor in discutie. Sg., se
1 Se poate cita si dolii (AL, 3 Maiu 1936, S,4), pluralul lui doliu 91 at
lui dolie 'canal, rigolg (pe acoperisul caselor)'.
2 Si al celui masculin, fireste, dar aceasta nu intereseaz& discutia
noastra.
Mind, de fapt, adjective Intrebuintate substantival.
www.dacoromanica.ro
compare, de pilda, asternute, cuprinse, uruite, apoi ideale, plane.'

Si totusi aceste forme apar molt mai des decal altele, iar 'Ana la,
urmi, daces tendinta continua sa lucreze inters (si nu vAd ce-ar
putea intervene s'o impiedece), ele vor ajunge a fi singurele intre-
buintate.
Dezinenta -uri este, dupes cum am mai spus, simtitA ca ar-
haica si populafa. Asa se explicA evitarea ei in limba actualg, a
majoritatii oamenilor de cultures. lath' un numAr de exemple, me-
nite sA inlesneasca verificarea si, sper, confirmarea acestei im-
presii, care creel ca este cu atat mai putin subiectivA, cu cat eu
insumi recurg, de obiceiu, la pluralul in -uri 2: aplausuri (M. Ko-
gAlnicea.nu), aresturi, asezcimeinturi (VR, Sept. 1938, 46), avizuri
(1907 II, 455), biliarduri (Eminescu), brilianturi (Alecsandri),
cabareturi, cabineturi (VR, Sept. 1938, 46), costumuri (Bolliac),
diamanturi (Neculce), epizodwri (VR, Iunie 1939, 147), excesuri
(Bacescu), facsimiluri, fanaturi (CrA 168), flageluri (Ins III, 8,
.328), gazuri (ibid. 321), geniwri (Macedonski), glonturi (Neculce),
masivuri (CPA 224), materialuri (VR, Sept. 1938, 56), mediuri
(VR, Aug. 1939, 92), metoduri (ibid., Sept. 1938, 52), miezuri (AV
121), 3 muzeuri (VR, Nov. 1938, 56), obiecturi (ibid., Sept. 1938,
48), pacheturi (1907 II, 392), palaturi (Koaniceanu, Alecsandri),
parantezuri (V1. Streinu), participuri (D. Dascalescu, anul 1850),
peizagiuri (VR, Sept. 1938, 45), portreturi (ibid. 48), procesuri, 4
scheleturi (Alecsandri), serviciuri (Gr. Alexandrescu), tragaciuri
(VR, Dec. 1936, 67), tepusuri (AL, 5 Febr. 1939, 8, 3).
Se intelege ca. gAsim in limba mai veche sau chiar in cea,
veche unele substantive ambigene cu pluralul in -e, care mina
astazi, probabil pretutindeni, excluziv in -uri: discurse, ritspunse
(L. M or a r i u, Carturdria lui Hie Eminovici, CernAuti 1938, pag.
10), frace (Alecsandri), imprumute (Neculce), dar n-umAru1 cazu-
rilor de acest fel este foarte redus, in comparative cu cele care spri-
jinA afirmatiile mete. Prezenta for dovedeste numai ca limba Incas-
a Omonimie avem si la firete (plur. lui $iret, substantiv, *i plur. femin.
al lui $iret, adjectiv, doui cuvinte care n'au, bine inteles, nicio leg ,turn eti-
mologica).
2 Am In vedere, mai cu seama, substantive de felul celor deja pome-
nite. La cele care urmeaza, prefer, mai totdeauna, dezinenta -e (sau -a).
4 Dela acest substantiv, dace, -1 consideram ambigen (de fapt, el este
masculin), nu-i posibil alt plural, si totusi forma in -uri pare nelalocul ei.
.. .actele de cugetare sunt processuri... (AL, 4 Nov. 1934, 7, 6): autorul
Ozabela Sadoveanu) a vrut sa evite confuzia cu procese (In justitie, etc.).
www.dacoromanica.ro
tra a. $ovait mereu intre cele doua dezinente ale pluralului la

ambigene, cum a $ovait $i intre -e $i -i la pluralul femininelor. Dar
niciodata nu s'a putut constata lupta dintre variantele morfologice
ale aceluiasi substantiv in proportiile ei actuale $i, mai cu seams,
tendinta uneia de a inlatura pe cealaltd. Concurenta se desfdsura
subt ochii nostri $i va continua multa vreme (poate chiar totdeau-
na) in viitor, caci simtim ca in unele cazuri ambele variante vor
persista, din cauza deosebirii semantice dintre ele (de ex. raporturi
Si rapoarte), jar in altele limba s'a opiit la forma àrhaica' in -uri,
asupra careia nu va reveni (discursuri, fracuri, imprumuturi, etc.).
Dar nu-i deloc greu sa observam ca, de cele mai mune ori,1upta
se va sfarsi prin biruinta lu,i -e,1 cutm cred ca an aratat exemplele
mentionate mai sus. 2
Din cauze fonetice, unele substantive masculine prezinta, la
forma de plural articulate (nominativ-acuzativ), un aspect inte-
resant, care merits sa ne retina un moment atentia. Am vorbit la
Fonetica" (v. cap. III, 3) despre pronuntarea ca i a lui i pre -
cedat de $uieratoare ($, j, t, etc.). De asemenea am aratat tendinta
lui i final de a se pierde, sand se &este in contact imediat cu un i
sonant (cap. II, 4). Combinareh acestor doua fenomene duce la
o forma de plural care face impresia unei inovatii morfologice,
fiindca pe de o parte difera de cea obisnuita ($i, in scris, gene-
raid), iar pe de alta raportul dintre ea $i singularul aceluiasi sub-
stantiv se prezinta altfel deck ne osteptam. Depilda: dinti (sing.
dinte), munti (sing. mde), etc., pe care le-am auzit in vorbirea
a numerosi Romani, indiferent de provincie, caci i >a dupe t se
intalneste mai pretutindeni. La Moldoveni ($i la o bung parte
dintre Ardeleni), aceasta modificare se produce $i dupe $, j, etc.,
asa ca pluralul articulat inn -i (pentru -ii) apare eu mult mai des:
evre$1, Frantuji, etc. Raportate la singular, precum $i la aspectele
for literare, astfel de forme se prezinta ca o noutate, $i de aceea
am orezut eh trebuesc mentionate, fie $i macar din fuga. 3
Un numar de substantive apar la plural, impotriva uzului,
616 exprima notiuni care nu pot fi imaginate ca o pluralitate sau,
DupA cum la feminine va invinge

2 Pentru alte substantive (ambigene si feminine) deck cele discutate,
v. DR IX, 415 urm. (material luat din ALR I, 1).
3 Bine inteles, nu numai substantive, ci 5i altfel de cuvinte prezinta,
finala i (pentru if) in conclitii fonetice identice: WO, inaf(f s. a.
www.dacoromanica.ro
In ipoteza ca poseda un plural, capata aceasta forma acolo undo

ea nu se justifica. Iata-le:
activitate (principiului care azi impregneaza toate activitatile
germane, Ins I, 1, 395);
apropiere (comori au fost aseunse prin apropieri, HYSt 9);
argint (in zorii de arg-nti, BP, nr. 486, 171) 1;
atmosferia (mare creator de atmosfere, CL, 4 Ian. 1936, 6,
6-7) 2;
auditor(iu) (aproape regulat, poate si din cauza Ire. Ines
chers auditeurs, etc., dar si pentruca substantivul nu mai este
simtit ca colectiv, deci oarecum abstract, ci ca nume al fieca'ruia
din cei care alcatuesc publicul salii unde se tine couferinta, asa
dar sinonim cu ascultdtor);
bibrotecci (incapere larga, cu mai multe biblioteci, AL, 8
Nov. 1935, 3, 1) 3;
consideratie (eu multe considefatii, cu alese consideratii, etc.,
formula de dedicatie foarte raspindita) 4:
cotropire (setea de cotrophi a altor popoare, VR, Sept-Nov.
1936, 94);
distinctie (nu fac distinctii de rasa, Ins, III, 7, 530) 5;
farmec (plutirea plina de farmece si primejdii, VII, Aug.
1934, 7; tot asa farmecele D-nei N., etc.) 6;
fonduri (o carte care nu e lipsita nici de fonduri de uma-
nitate, VR, Martie-Apr. 1935, 77) 7;
grisa (grisi fierti in apa, AL, 26 Dec. 1937, 15, 2) 8;
inutilitate (experienta inutilitatilor faptelor, HYSt 252);
1 In vers (rirneazti, cu a/b)(1). Pluralul are lnteles concret, ca nume al
unei monezi determinate (cf. cei treizeci de arginti ai lui Iuda Iscariotul).
2 Pluralul ne trimete excluziv la termenul din stiintele fizice (unitate
de m5surg. a presiunii atmosferice).
3 Cu sensul popular si semicult de "dulap cu carte. $i frc. bibliotheque
se Intrebuinteaza cu aceastri, acceptie.
Si aici pluralul se Intrebuinteaza numai cu intelesul concret ('modul
cum consideram o problemk un lucru, etc'.).
'5 Are plural atunci cand InsemneazA `decoratie, premiu, etc.' (mijloc
concret de a distinge pe cineva pentru meritele lui).
Farmece apare numai In formula a face farmece (asa dar cu sens
folcloristic).
' Pluralul insemneazg `mijloace financiare, bane.
Acest substantiv are pumai singular. Daca s'a putut ajunge totusi
la un plural, aceasta se datoreste formei lui duble: mold. grisel, munt. grip.
Ultima a fost considerata ca plural de cAtre autorul respectiv (Moldovean
de origine).
www.dacoromanica.ro
omagiu: singularul se bitrebuinteaza in dedicatii (`lui N.

omagiu cordial, amical, etc.), iar pluralul ca forma de salut (oma-
gii respectuoase D-lui sau D-nei N.);
plat (si-1 praeticau dupg placurile lui Casanova, VR, Nov. -
Dec. 1934, 78) 1);
preajmil (in prejmele Botosanilor, ibid., Nov. 1938, 52) 2;
principiu (Franta. nu are obiectiuni de prinoipii, ibid., Aug. -
Sept. 1937, 78) 3;
proza (culegere de proze, RFR, Julie 1937, 157) 4;
putinta- ( aceasta le da nista putinti de intelegere, AL, 1 Nov.
1935, 8, 4) 5;
zgaiba (cu zgatibele in sus, ibid., 10 Iu lie 1938, 4, 5) 6.
Intalnim, dar mult mai rar, i fenomenui opus, adieu sin-
gularul pentru plural, aceasta la substantive pluraliatantum. De
pik16:
Digestul lui Iustinian (Ins II, 3, 460) 7;
intr'o namiaza (Niry 120) 8;
in fiecarre zori (CL, 31 Aug. 1935, 4, 6-7)5.
3. Cazu 1. Prilej de discutie of era, mai cu seams, g en e-
tiv-dativ u 1 singular al substantivelor feminine. De obioeiu
acest caz are, sand este nearticulat, aceeasi forma ca pluralul (tot
nearticulat): easel (unei) case (niste) case; vulpe (unei)
N'are plural. Au influentat gust si alte sinonime (aproxirnative, bine

Inteles)? Sau numai Imprejurarea ca. actiunea se repet5.?
2 De fapt, acest cuvant nu-i un substantiv propriu zis In limba ro-
mana actualg, ci membru al locutiunii adverbiale (sau al prepozitiei, el/
formA substantivala) in preajma (la fel cu impotriva).
Trebue singularul, fiinda de principiu are exact acelasi sens ca
adj. principial. A lucrat atractia plur. obiectiuni.
4 Subt influenta lui poezie-poezii? Asa dar, proze ar Insemna 'opera.
(literara.) fn proza'.
6 Autorul a confundat, adica a considerat sinonim, acest cuvant cu
putere.
o Zgaibd are, In formula cu zgaiba 'n sus, Inteles obscen. Este evident
ca autorul, necunosand valoarea semantics, a acestui substantiv, 1 -a iden-
tificat cu picior (= picioarele 'n sus).
' E vorba de celebra per& juridicA din vremea Imparatului Iustinian,
care tontine sentinte, avize, etc. de-ale jurisconsultilor romani (lat. Digesta,
rom. Digeste). A influentat frc. le Digeste.
8 Autorul, Moldovean, nu stie ca formula (specific munteneasa) suna
la nandezi si de aceea a modificat-o, contaminemd-o cu //deo arniazti (de-
altfel nici acest de pe urm5, substantiv nu puate primi Inaintea lui pe in,
din pricinA ca. nu exprima un interval de timp, ci un singur moment din zi).
9 Desi formal la plural (datoritti lui -i), prezenta lui fie care arata clar
ca autorul simte asa zicand pe zori ca singular.
www.dacoromanica.ro
vulpi (niste) map). Urmeaza ca femininele cu forme duble la

plural (v. paragraful precedent) pose,da forme duble *i la genetiv-
dativ singular. Deoarece constatarea corespunde normelor morfo-
logice romanesti, astf el de substantive nu prezinta un interes deo-
sebit, mai ales dupe ce am aratat care este situatia pluralului. In
consecinta ma limitez numai sa enunt faptul.
Interesante suet, ca tctdeauna de-a-lungul acestei lucrari,
abaterile sau ceea ce ni se pare a fi abateri dela sistamul limbii
noastre. 0 prima graph', cea mai nuraeroasa,cred, Si, de sigur, cea
mai remarcabila o constitue substantivele in -e, a earor tema eon-
tine un oa, accentuat. La plural acest dif tong se monoftongheaza
in o, din cauza dezinentei i i. Ne-am a*tepta sa avem acelasi aspect
fonetic si la genetiv-dativ singular. Asa se *i intampla, dar numai
la forma nearticulata a acestui caz: eroare (unei) erori (niste)
erori. Ch.'nd sub,stantivul se articulea4 foarte multi Romani pastrea-
diftongul. Aceasta insemneaza ca. pornesc n u dela genetiv-dativul
nearticulat, ci dela nominativul nearticulat, caruia-i adauga yin -i,
fat% nioio alta modificare: eroare (a) eroarei. Asa dar se lase
influentati de aspeotul nominativului. De cel Acest caz este, foarte
probabil, mai des intrebuintat deeat genetiv-dativul, *i in general
(sa nu uitam ca, are aceeasi forma ca acuzativul *i vooativul, prin
urmare capata *i dela acestea un sprijin pentru a-si afirma pre-
dominarea morfologica), dar *i in bpecial, tend avem a face cu
substantive care, din cauza sensului, functioneaza mai frecvent
ca subject, object direct, complement circumstantial decal ca atri-
but si object indirect. La abstracte intervine $i altceva: lipsa sau
raritatea pluralului, care, fiind identic cu genetiv-dativul nearti-
culat, poate ajuta, forma acestuia in lupta cu nominativul (sus-
tinut de acuzativ si vocativ).
Limba actuala nu face deosebire intre neologibme *i cuvinte
vechi. Le trateaza pe toate la fel. Se observa totusi ca fenome-
nul in discutie caraeterizeaza mai ales imprurauturile relativ re-
cente, lucru firesc, infra cat la substantivele celelalte uzul s'a fixat
de vreme indelungata, cel putin in verbirea populara, care, ori-
cum ar fi, serve*te adesea drept norma chiar oamenilor de culture.
Iata exemplele ggsite de mine in scrisul romanesc actual.
' Se $tie crt. od este conditionat de prezenta unui e sau a (eventual #i

a) In silaba urrnatoare.
www.dacoromanica.ro
eroarei; o conjuratie a favoarei (EO II, 23) 1; stigmatul

floarei de crin (CL, 10 Aug. 1935, 6, 1), conturul floarei (Razb
351); (paginile) Foaei seite0i2; grozava tortura a foanteis; Mo-
nitorul Oastei4; oroarei; ploaiei (Rid II, 375; VR, Ian. 1938,
113; RFR, Main 1938, 292; PhV 58); (lipsa) pudoarei; (eu pri-
lejul sarbciloarei; (in voia) soartei 5; teroarei 6; al valoarei istorice
(DA 103); chmpia vanatoarei (AL, 17 Iunie 1934, 1, 2), mestesu-
gul vanatoarei (Ins II, 3, 711) 7; plausul vioarei (Ins, Oct. 1940,
41), al vioarei (CS 421).
Daca substantivele de felul celor insirate mai sus alcatuese
o grupa relativ numeroasa si, in orice caz, interesanta prin n.e-
functionarea normei f onetiee oeie> Oi, ele nu sunt totusi sin-
gurele al caror genetiv-dativ erticulat are ca punct de plecare
nominativul. Cele care urmeaza acum prezinta un aspect foarte
variat in ce priveste sunetele.
cireadei 8; aventura Ileanei, fatal Ileanei (Azi, 25 Aug. 1940,
7, 3) 9; in fats oglindei (ZN 326) 10; ogradei (AV 15) 11; tribuna
Plural rar (si sunk mai des, favoruri decit favori).

Titlul unei publicatii periodice. De ad/iugat: (autorul) Scrisoarei
pierdute"; (directorul) Moarei Dacia", care se explicg si se justifick poate,
prin faptul cs sunt titluri de opere, firm g, etc., aclic6 formule oarecum fine
si consecrate ca atare. Cf. (epoca) Ecaterinei cea Mare (In loc de... ce/ei.
Mari).
3 N'are plural. Cf. n. top. Campul Fomii (RIR VII, 194).
" Asa se chema o publicatie periodic& a Ministerului Ap&r&rii Na-
tionale. Pluralul octi circula mult mai putin cleat sing. oaste.
5 Acest substantiv sun& la nominativ soartd si soarte. Genetivul citat
mai sus are la bay& de sigur, prima dintre aceste doll& forme (genetivul
celeilalte face at sortii).
" N'are plural.
7 Forma corectit (cu -o-) poate evoca, o clips, pe vdndtori, pluralul lui
vdndtor. De aceea (sau si de aceea) este ea evitat&?
8 Gresa15, propriu zisA de limbk cum aratil si piistrarea lui ed inaintea
lui e din silaba urm&toare (cf. ceartd-certei, etc.).
Influentat de genetiv-dativul n. pers. Leana, care face, probabil,
totdeauna Leanei (Lenei s'ar confunda cu /enii, dela lene)?
" TIKTIN inregistreaz& un plural vechiu oglinde (care se intillneste si
la Odobescu). Dad. aceasta form& circul& Inc& oglindei se explica si tot-
odat& se, justific6. II intrebuinteaz6, de altfel, un scriitor de talent (Gib. I.
Mihaescu).
" Situatia ar putea fi asem&n6toare cu cea descris& in nota prece-
dent& La TIKTIN nu exista, ins& un plural ograde.
www.dacoromanica.ro
orgai sale (AL, 6 Martie 1938, 15, 4); otravei; pielei1; sistemul
plechsca.i"2; eroul povestei (DA 250); imboldit de gandul rcispla-
tei (AL, 15 Apr. 1934, 1, 7); infgtisarea imensei sale de receptie
(Ins, 15 Aug. 1936, 125) 3; unei ?leahte (ibid. II, 3, 404); vestei 4.
0 situatie specialg, din diverse puncte de vedere, an urnag-
toarele: d1 agoste (celei mai exuberante dragoste, AL, 14 Febr.
1937; 5, 3) 5; melopee (monotonia unei melopee, JL, 12 Febr.
1939, 3, 3) 8; plebe (voiosia unei plebe u_rlgtoare) 7, etc. cat des-
pre o constructie ea: meritul celei de-a treia dimen,siune (Ins,
Iunie 1939, 579), dacg n'avem a face cu o gresalg de tipar, trebue
s'o consideram ca un exemplu de absen% a acordului, datoritg
faptului ea leggtura sintacticg dintre cele doug substantive este
slab simtitg 8,
Astfel de forme trebuesc evitate, pentru motivul cg nu co-
respund normelor flexiunii nominale romanesti. Faptul eg eau o
structure fonetic deosebitg, ajutat, la uncle, de o eirculatie redusg
nu justificg identitatea formalg dintre genetiv-dativ si nominativ-
acuzativ. De asemenea sa se fereascg Muntenii de -chii si -ghii la
substantive, mai ales proprii, care so terming in -cd, resp. -gd:
Catinchii, Olghii, etc.9 Caei genetiv-dativul (nearticulat)
este egal, la feminine, cu pluralul, si, deoarece niciun cuvant de
acest fel nu sung la plural in -chi sau glti, pentru ce ar avea ele
numai la genetiv-dativ singular aceastg fina1I1
In paragraful precedent am constatat ca, dezinenta -I tinde
sg inlocuiasea pe -e la pluralul unui mare numgr de substantive
Cred c5, toti Rom'anii spun asa. Pieii pare a fi o forma de-a verbu-
lui pieri.
2 IstA II, 267.
8 Cf. cele spuse In nota 11, pag. 78.
4 Foarte rAspandit (mai raspandit decal povestei).
5 Acest substantiv ramane, de obiceiu, neschimbat si la plural, fiindcit,
In calitate de cuvant abstract, se IntrObuinteaza extrem de rar subt forma
pluralului (cf. totusi dragostile, AL, 9 Main 1937 8, 4 si AV 127, apoi dragosti
Intr'o poezie popular, ardeleneasca, AL, 16 Maiu 1937, 9, 1 si la Mac I, 202).
Si elementul fonetic va fi intervenind in sensul pAstrarii lui -e la genetiv-
dativ: accentul pe antepenultima si grupul consonatic st din silaba final
(datorit5, accentului, dragostf sau dragogi d un ritm, ciudat, iar st are
nevoie de un sprijin, care nu-i poate veni dela ti consonant Cf. pacoste,
pentru care TIBTIN nu Inregistreazg un plural.
" alte neologisme In -ee, de ex. onomatopee, tranoe, etc. pastreazA,
obisnuit, pe -e la genetiv-dativ.
La E. Relgis, care nu staphneste perfect limba noastra.
8 V. sintaxe, capitolul despre acord.
9 Radu D. Rosetti scrie undeva trdsurichii.
www.dacoromanica.ro
feminine. Data find identitatea dintre plural *i genetiv-dativ sin-

gular, ne nteptara sg gaSim mai des pe decat pe -e *i la aceasta
ultima form& Asa. *i este. Am notat aeolo cateva nume topice
ardelene*ti (Cenclzii, Orazii). Aid voiu adauga Carupia Turzii
(a-.a spun Romanii de petite munti, pe cand cei de dincoace prefera
varianta Turdei), apoi aura Sdrafii *i Podgoria Saratii (jud. Bu-
zau), al carer -ti are, de sigur, rostul sa evite o intelegere gre*ita:
Siiratei ne-ar trimete la 'o (ape) arata oarecare', nu la toponimi-
cul (uric sau, eel putin, foarte cunoscut de toti locuitorii de prim-
prejur) Scirata
Exemple de mane apelative nu secotese neoesar sa mai clau.
Toate cele care fac pluralul in (sau *i in) -i (v. lista la local citat)
au *i la genetiv-dativ singular aeeeasi finals,. In*ir numai cateva,
pentru care cred ca n'am inregistrat in cursul leeturilor mele decat
weasta ultima forma: (unei) certi (VR, Julie 1939, 135), breivetii
(Ins II, 3, 229), tinzii (AL, 5 Febr. 1939, 7).
Ar mai fi de amintit dOua fapte, de ordin fonetic sau gra-
lie, despre care a lost vorba *i la Fonetica", dar *i in paragraful
precedent, unde m'am ocupat de pluralul femininelor. Din cauza
alternantei lui -e *i -i, ca dezinente chiar ale unnia, *i aceluixsi
euvant, forma articulate de genetiv-dativ singular se pronunta
*i, mai ales, se scrie adetsea en -ei in loc de -ii *i rovers.' Astfel
de confuzii aunt user de inlaturat, daca.- ne orientam dupg aspec-
tul pe care-1 are substantivul la genetiv-dativ singular nearticulat
(sau, ceea oe-i tot una, la. pluralul nearticulat): unui -e dela forma
nearticulati ii corespunde un -ei la cea articulate., iar unui
corespunde un A*a dar adaugam un i la forma nearticulata,
ca s'o 'eapatAm pe cea articulate (dupes cum, in cazul pluralului,
adaugam. articolul -le).
Alt fapt este urmatorul. Genetiv-dativul singular articulat
al femininelor in -ie are firuila -iii (conform regulei pomenite
chiar arum), pe care in soris, o ream totu*i prin -iei (eel putin
a*a reoomanda Academia).2 Din cauza ca unimul i este absorbit
de eel precedent, pronuntarea ei real& apare, in gura oelor mai.
multi Romani, ca -ii (cu. doi i sonanti). Urmarea, este ea oamenii
Intocmai cum nominativul (si acuzativul) plural articulat prezinta
-ele pentru -ile qi -ile pentru -ele.
2 Ca ad evitthn prezenta a trei i consecutivi, care chiar la pronunlare
par incomozi (sau neeufonici). De aceea multi dintre not si spun, nu numai
scriu, -iei,
www.dacoromanica.ro
cu putina cultures sau neatenti scriu -ii in loc de -iii sau (cum ar
treb-ui) -iei. Un exemplu dinteo serie nenumarata: epoca beirbatii
(VR, Sept. 1934, 80). Ace lasi lucru, adia, disparitia lui -i conso-
nant, se intampla Si la substantivele al cAror genetiv-dativ arti-
culat se terming in -ii: curtea ?co/i, ealdura yeti, etc. Un caz inte--
resant, caci s'a fixat oarecum oficial, gratie imprejur5,rii ca apar-
tine toponimiei, este Meri-Petchi (sat in Ilfov), pentru Merii Pet-
chii (cf. si Meri-Goala, sat in Teleorman). Se intelege ca astfel
de graf ii trebuesc evitate cu orice pret. Intru cat fenomenul este
de natures fonetiag, el ne intampina pretutindeni unde un i con-
sonant final are inaintea lui un i sonant, indiferent de categorie
morfologica,, de caz, numgr, etc.2
Dar eu aceasta n'am epuizat materialul pe care-1 ofera limba
actuala privitor la genetiv-dativ. Se tie ca aceste cazuri se for-
meaza, la numele proprii de persoan5,, in doua chipuri, dupes ge-
nul lor: femininele merg en substantivele comune, adichl primese
dezinenta $i articolul enclitic corespunzatoare, pe c:a",'nd rnascu-
linelor li se adaug5, articolul inainte.3 Totusi auzim foarte des
(mai rar citim) a lui Corina, ha Maria, etc. Astfel de forme fac
impresia ca sunt neromane$ti, caci se abat dela sistemul nostru
flexionar: marea majoritate a Romani lor (printre ei, in primul
rand, %milli) nu le intrebuinteaza, dar in schimb ele apar regulat
in gura strginilor, chiar a acelora care vorbesc bine romaneste.
Suntem, deci, indreptatiti isa le consideram, eel Rutin in parte,
ca un produs al influentei strgine, venita, se intelege, nu de peste
granites, ci, din interiorul tariff, unde traiesc atati oameni a carer
limba materna nu este romana $i care totusi o vorbesc in mod
obisnuit. 0 confirmare, indirecta, a acestei explicatii mi se pare
faptul ca (a) lui Maria, etc. ne intAmpina mai des in tinuturile
transearpatice $i prin Bucovina, unde, din pricina imprejurarilor,
sensibilitatea lingvisticg, a conationalilor nostri este mai redusg.
Acolo chiar taranti recurg de multe on la astfel de forme. De
Genetivul n. pers. Petca (femininul lui Petcu, de origine bulgareascI).
2 Fiincldt suntem la substantiv, pot cita exemplul urrn&tor: cele tree
personagi de basm (VR, Sept. 1934, 90).
Numai cele terminate In -a pot fi, din cauza finalei, asimilate cu
numele apelative (cf. Duminica Tomei, Nicd a lui ,Stefan a Petrei, etc.), deli
chiar la ele predomin& antepunerea articolului (lui Toma, a lui Petrea, etc.).
Cu scopuri stilistice, i celelalte nume masculine primesc articolul la sfar-
it (conspira(ia Ddrmetnescului, vitejia Radului, etc.), ca In limba veche Si,
pe alocuri, In cea popular& actualrt.
www.dacoromanica.ro
aceea S. Puscariu, oprindu-se, cu un prilej oarecare, asupra lor,

le prezacta ca ceva normal, tocmai fiindeg, in calitate de Arde-
lean, este mai deprins cu ele.
Dar nu numai influenta strains, in sensul argtat aici, trebue
invocatg pentru a explica acest fenometn morfologic. Limbo. .ac-
tualg posed multe nume proprii feminine nebastinase sau alca-
tuite dupes model alogen, care se caracterizeazg, intre allele, prin-
tr'o finalg nepotrivitg cu sistemul lingvistic romanesc, de pildg:
Cati, Chichi, Fofo, Jeni, Mimi, Miti, etc.' Adaugarea articolului
de genetiv -dativ -ei la astfel de nume este imposibilg (eel putin
in raarea majoritate a cazurilor). Singurul mijloc pentru a argta
raportul de atribut si de object indirect este intrebuintarea arti-
colului masculin, pus, se intelege, inainte (ca la numele proprii
masculine): (a) lui Cati, (a) ha Jeni, etc.
Aceeasi greutate die nelnvins o intampingan (deastadata cu
totii), cand e vorba de prenumele unei femei, precedat, cum se
obisnueste in vorbirea oamenilor mai mult on mai putin culti, de
frc. madame. (A) madamei Ionescu nu merge, din punct de ye-
dere social, adica, al convenientelor, pentru motivul ca asa se
exprimg lumea in pgturile inferioare (mai exact periferice) ale
societgtii, undo se spun si, mai ales, madam(a) I oana (asa dar,
asianilare complecta a euvantului frantuzesc). Si atunci recurgem
iargsi la modelul masculin al genetiv- dativului numelor proprii:
(a) lui madame Ionescu.
Dela forme ca acestea, foarte freevente in limba de toate
zilele, ajutate, in cazul celor mai multi Romani, de constructiile
similare (a) lui Jeni, etc., n'a fost greu sg se ajungg la (a) lui
Corina, (a) lui Maria, etc., care caracterizeaz5,, dupes cat mi se
pare, vorbirea oamenilor semiculti. 2
Dar lucrurile nu s'au oprit aici. Imitatia s'a intins si la nume
apelative, de ambele genuri.3 Inceputul trebue sg-1 fi fgeut sub-
stantive ca manta, tats, frate, sores, nene, beidie, etc., apoi, in
gura servitorilor, cocoan'ci, (si conitei,), dudue, etc., care seanigng
I Se pot adauga modificarile siinilare ale unor nume curente: Ani

(scris, fire*te, Annyf), Merl (= Mary, adica Maria), etc. Este clar ca avem a
face cu o moda anglo-americana, venita prin cinematograf.
2 In special pe a femeilor, aproape indiferent de cultures.
3 Masculinele de acest fel merg, cum se tie, cu femininele in ce pri-
ve$te modul de articulare (primesc qi ele articolul definit la sfarit, nu
itainte, ca numele proprii masculine).
www.dacoromanica.ro
cu cele proprii prin faptul ca denumesc fiinte unice: pentru su-

biectul vorbitor, mama, tata, duduia, etc. (subt forma articulate)
insemneazh mama, tata, duduia lui insui, aka. cum Ion, Maria,
etc. trimet la o singura (adich la o anumith) fiinth cu acest name,
cunoscuth *i de eel care vorbe*te *i de eel (sau cei) care asculth.
Curios pare anianuntul ca numhrul substantivelor commie de ge-
nul masculin cu (a) lui inainte este mult mai mic decal al celor
feminine. Si ar trebui sh fie invers, din moment ce la masculine
acest mod de a forma genetiv-dativul nu contravine sistemului
*nostru lingvistic, cum este cazul cu femininele. Situatia aceasta
constitue, cred, o confirmare a uneia din explicatiile propuse mai
sus, aceea ca la nume de felul lui Cati, Jeni, etc., madame Ionescu,
etc., foarte raspandite in vorbirea zilnich, nu dispunem de alt mij-
loc pentru a exprima genetiv-dativul decat articolul masculin
antep us.
In limba scrish, fenomenul nu se intalne*te prea des. De
aceea exemplele stranse de mine sunt putine i provin dintr'un
singur izvor: M. Celarian u, Polca pe furate, unde ele agar in
gura eroilor (soldati, femei cam de mahala, etc.)', Iath-le: lu prie-
tena mea (pag. 17); vorba lu biata mama (58); lu conita aia
frumoasa (98); spune-i lui liceianzcl tau (101); lui coctna Turica
(145); lui fratele i-ar da locul (183).3
Dupe modelul numeralelor cardinale, uncle substantive iii
formeazd genetivul cu a inainte si farh. ca aspectul for sh se
schimbe. Am notat un singur exemplu, dar el este suficient ca
sa ne dgm seama ca numai substantivele care exprima notiuni
cantitative, aserahngtoare, loci, din punt de vedere semantic, cu
numeraleie se pot declines in modul acesta, lucru natural, de altfel:
in nrma concedierii a parte din personal (VR, Fein.. 1939, 54).3
Fenomenul se intgne*te des, child substantival, indiferent de inte-
lesul lui, este precedat de un adjectiv cantitativ: in prezenta a
numeroase personalitati; cu sprijinul a putini oameni de bine;
I Aceasta nu Insemneaza ca fapte asemanatoare nu se gasesc ai In
alte opere literare.
2 Cf. si am sa -i telegrafiez chiar azi lui tata (OC 171). Fenomenul ne
Intampina si la alto cm. inte afara de substantiNe: Wit! Asta set i-o spui lui
altul... (AL, 14 Iulie 1935, 7,5).
3 EchiN alentul ...a unez peirti... prezinta incomenientul ca i prea pre-
cis (din cauza nedefinitului unei, care indhidualizeaza notiunea fu discutie).
www.dacoromanica.ro
dupci miirturia a diferiti martori oculari, etc.' In astfel de cazuri

n u substantivul, ci adjectivul dinaintea lui face posibira, forma-
rea, genetivului ca la numerale. Exemplul urmator poate fi citat
si el aici: a costat viata a Inc a, un ostag (comunieat oficial, dat
cu prilejul rebeliunii din Ianuarie 1941). 2
Dintre celelalte cazuri ale 6ubstantivului numai vocativul
prezinta unele particularitati vrednice de notat. Se pare ca, la
masculine, forma in -e castigg teren in dauna lui -le. Poate ca
faptul este de nature mai mult stilistick clezinenta e caracteri-
zeaz5, vocativul din limba veche si din cea popularg, asa ca intre-
buintarea lui de catre scriitorii contimporani des stilului o nuantA
considerat5,, de obiiceiu, ca poetical. In sprijinul aeestei interpre-
tgri vorbeste si amanuntul ca notiunile reanimate d.evin adevarate
Mate, daces numele lor, puse la vocativ, primesc finala -e: Alei,
Vinti Crivete (vers din cantecul lui Marcos Pala, citat de P.
CARAMAN, Cronologizarea baladei populare I, 13) .3 De pada: car -
mace (VR, Apr. 1940, 10); Evrtca, directoare! (Luc 398); filosoafe
(VR, Sept.-Oct. 1939, 10); prea intelepte (ibid., Apr. 1940, 8); Ce
face, nelegiuite? (DP 222); Nimeli cu bine, veripare (ZN 301).
Fenomenul opus, adica -le in locul obisnuitului -e, ne intam-
ping mai rar. Pare general bdiatule, dar numai in conditii deter-
minate (la adresa chelnerilor si a oamenilor de serviciu), in vor-
birea munteneasca. S'a nascut, de sigur, subt influenta lui dam-
yule, eaci are, ca si acesta, valoarea unui titlu. Cf. si omule, cu
aceeasi intrebuintare.
Alt uz popular, exploatat cu scopuri stilistice de catre scrii-
tori, este adgugarea dezinentei de vocativ la toate substantivele
care merg impreung (Oeea ce se intamplg atunci cand numele pro-
priu sau al profesiunii este precedat de domnule sau de un ter-
men echivalent) : domnule ceipitane! (Ins, Ian. 1939, 2); domnule
lujule! (1907 I, 99); domnule Nicule! (TB 273); doin'le Puiule!
1 S ar fi putut articula adjectivele (prezenta numeroaselor persona-
meta, etc.), dar s'ar fi schimbat sensul (ne-am fi gandit la anumite perso-
nalitti, etc., si nu asta a vrut subiectul vorbitor alb spuie).
2 prezenta $i, mai ales, topica lui Inca explia aspectul acestui ge-
netiv (cf. via(a incel a unui ostas, care nu poate fi inlocuit prin viata ince/
a un ostas, fora si avem impresla unei constructii neromduesti, ceea ce
nu-i cazul cu via(a a Inca un ostas, chiar daca si aceasta e cam neobisnuit6).
3 Pentru sezisarea deosebirii stilistice, O. se compare forma cu -le (Alei,
Vintule Crivettule). De alftel numele proprii fac obisnuit vocativul in -e
(Mall, de cele terminate In -u).
www.dacoromanica.ro
(CL, 15 Sept. 1934, 4, 5); domnule Sergiu-le! (DO 119).1 Dintre

soriitorii mai vechi cred cg nurnaii ]a Caragiale ggsim un fapt
aseangngtor: 'arnica' din Schitele sale ii spun autorului Domnule
lanculd, formula care poate fi interpretata *i ca o contaminatie
a familiarului nene Ianeule! cu solemnul" Domnule Iancu! Sigur
este ca Domnule Iancule! are cara,cter periferic *i CA a servit
de model celor mai multi autori contimporani, care utilizeazg eon-
structia cu intentii satirice (in romanul citat al lui Cez. Petrescu,
Juju, este un arenda* evreu, prezentat foarte defavorabil).2
Deosebirea dintre un vocativ (de nume propriu) Cu dezinenta
*i altul fgrg, ambele precedate de un cuvant oarecare, spare *i
subt altg fatg. SA se compare dragd (sau iubite) Radu si dragd
(sau iubite) Radule; dragd Bogdan si dragd Bogdane, etc. For-
mele cu dezinentg, stint mai familiare; de aceea, in ipoteza a ace-.
lasi nume este *i de botez *i de familie, dgm preferintg variantei
cu -e (sail -le) in primul caz *i celeilalte in al doilea.
4. Declinare a. Numeroase substantive apartin la doug,
declingri, din cauzg cg, au doug, finale diferite. In 1, lit. a *i b
aim dat o bogatg lister de substantive care scanty la singular, *i
masculine *i feminine: amib(d), cartel(a), etc., fapt(d), lacat(d),
etc. Se intelege a forma terminate in consoang merge duper decl.
II, iar cealalta duper decl. 1.3 Dar nu astfel de cuvinte am aici
in vedere. Mg gandesc la acelea careli pgstreazg, genul subt am-
bele for aspecte. Majoritatea aunt feminine *i neologisme. Aceastg
ultimg particularitate explicg, in bung parte, lipsa for de fixitate
morfologicg. Dat fiind genul lor, mmeaza ca, o formg, se terming
in a, cealalta in e.
La neologisme ne-am a*tepta ea tendinta del asimilare sa
mea.rgg in aceea*i directie pentru toate. Realitatea lingvisticg se
prezintg, *i de data aceasta, altfel decat ne spun logica. Uncle au
finala -e in vorbirea pgturilor inculte sau mai putin culte, altele,
dimpotrivg, se terming in a. Asa, dar adaptarea for la morfologia
autohtong se face in ambele moduli posibile (daces tinem seamg,
de gen *i de faptul cg, cu exceptia celor accentuate pe ultima
Cf. si Sfintite petrinte arhimandrite! (IA 345), care seal-rang foarte
bine cu Doamne Isuse Hristoase! din limbajul bisericesc (deci arhaic) si
popular (in acesta a intrat prin mijlocirea textelor religioase).
2 Domnule lujule! poate fi inteles si ca Domnulel, lujule! (fi spui
intaiu Domnulel ca unui om respectabil, apoi lujulel ca unui egal sau, mai
ales, inferior, inferior din punct de \edere moral).
Sau a III-a, data terminatia este e.
www.dacoromanica.ro
femininele romane$ti nu pot avea decat finalele a $i e).

Aceasta dovede$te ca, fiecare neologism se asimileazA, dupa norme
proprii,E adicA subt influenta unor anumite cuvinte biAstinase,
care nu in.tervin $i in cazul altor neologisme.
lath: chteva exemple mai interesante2:
aniversarei-aniversare (de fapt, femininul adj. aniversar, in-
tr buintat substantival; -e se datoreste confuziei cu infinitival
lung substantivat al vb. aniversa); capital&capitalie (tot adjectiv
feminin devenit substantiv; varianta a doua era foarte faspan-
ditA in prima jirmAtate a sec. XIX $i ceva mai tarziu, astAzi ea
este arhaicA, $i populara, de aoeea apare, in limba scrisa, numai
cu intentii stilistice); compress-compresie (frc. compresse nu
poate da in romaneste cle,cat compres, cum s'a zis odatg, sau com-
press); esentei-esentie ( < fr. essence, cu observatia facuta la
exemplul precedent); garantie-yaranid ( < fre. garantie); ima-
gine- imaging ( < fre. image, dar modelat dupa lat. imago, -finis,
poate luat direct din latineste, cum presupune Diet. Acad.; forma
in -a" este analogies, creatA ulterior, dela plur. imagini, subt in-
fluenta lui margins, variants, popularg a lui margine); instanta-
instantie (< Ire. instance; varianta a doua circula in primele
decenii ale veacului trecut, cand cuvantul deabia intrase in limba
noastra, prin legiuirile imitate dupa cele frantuzesti); ipostazti-
ipostazie (cuvant grecesc, imprurnutat in,ca din sec. XVIII, ca
ambigen, ipostas, dar modificat mai tarziu dupA frc. hypostase,
feminin; ipostazie, absent in Diet. Acad., apare Spin 172); jerbei-
jerbie ( < frc. gerbe; varianta in -ie la StB 34 $i AL, 18 Dec.
1938, 4, 4); origine-origintt ( < Ire. origine sau lat. origo, -finis;
pentru 4, v. explicatiile date mai sus la imagine); rezidenttc-rezi-
(lenge (< Ire. residence; forma in -ie se datoreste influentei lui
prezidentie, la baza cAruia se afla prezident, atat de asemAnator
cu rezident); sorginte-sorgintti, ( < ital. sorgente); tabachera-
tabachere ( <ital. tabacchiera, prin intermediu grecesc $i polonez,
1 Conform principiului, enuntat de geografia lingvistia si confirrnat

In atatea cazuri concrete, a fiecare cute.nt are istoria lui (diferita. de a
altora).
Pun Intaiu forma care trebue preferatl, pentru motivele care se vor
arlta la fiecare In parte.
www.dacoromanica.ro
caci cuvantul exists din sec. XVIII; toate modelele stra.ine au -a,
care la not s'a prefacut in -a, de aecea am pus varianta cu a final
inaintea celui cu -e 1, desi aceasta pare mult mai raspandita) ;
taxes -taxie ( < frc. taxe); tortes-tortie ( < fre. torche, ital. torcia;
finala cuvantului italienesc se potriveste cu a rom. tortie, dar
trebue sa fi intervenit ma element, greu de identificat, care a dat
nastere, in limba noastra, variantei torta, exact ca in cazul n. top.
Franta 2, CgrUla ii corespunde ital. Franca); tumoafe-tumoarei
(varianta a doua, foarte rara; am intalnit-o o singura data, la Dr.
Bagdasar, Timpul, 21 Iulie 1940); tutore-tutor (aceeasi observatie,
ca la cuvantul precedent, pentru forma fares -e, EO I, 44, care altfel
pare mai adaptata la sistemul limbii noastre, dad. tinem seams
de institutor < Ire. instituteur $i de numeroase formatii vechi in
-tor, cu care neologismul acesta este pus impreuna; tutore s'a im-
pus prin juristi, macar ca aminteste, in defavoarea lui, de direc-
tore, inspectore, etc. ale latinistilor, devenite repede ridicule); va-
cantei-vacantie ( < Ire. vacance)3.
Interesante, din punct de vedere istoric, suet, in lista de mai
sus, cuvintele de felul lui esenta, instants, etc., a caror varianta
in -ie Este, de obiceiu, anterioara celeilalte $i se explica prin in-
fluenta latinismului, chiar la oamenii care combateau exagerarile
acestui curent. Pentru neologismele de origine romanica, serveau
ca model prototinele (reale sau presupuse) latine$ti 4, datorita nu
numai doctrinei (ca in cazul latinistilor propriu zi$i), ci $i unui
adevaiat simt sau instinct lingvistic, firesc la vorbitorii unei limbi
neolatine. Dar formele in -ie au ineeput a fi parasite imediat ce
puterea latinismului a slabit, pastrandu-se totu$i, pang astazi, in
vorbilea mai mult on mai putin populara, unde au patrons Inca
depe vremea prepoderentei for asupra celor in -a. A$a se explica
dece esentie, instantie, vacantie, etc. sung arhaic $i popular, ade-
sea chiar comic (in orice caz, ele pot fi utilizate cu intentii iro-
S'a nascut, de sigur, gtatie lui e accentuat din silaba precedenta,

care a prefacut, prin asimila ie, pe -a in -e. A ajutat, probabil, si plur. -ri,
care trebue srt fie foarte raspandit.
2 Acest nume se explica, in bunk, parte, prin frc. France (deli -ce
> -fa nu este in perfect, regul&).
De adaogat po$td-pontie $i siguranVt-siguranfie.
Cf., de pild6, essentia ai instantia.
www.dacoromanica.ro
nice sau pentru a caracteriza un personal, o situatie, etc. intr'o

opera literara). 1
Substantive le vechi cu forme de declinare dubla, prezinta un
interes mutt mai mic decal neologismele, de care se deosebesc in
toate privintele. Situatia for nu se datoreste influentei etimonului,
ci exeluziv analogiei. Aproape toate aunt masculine 2, prin urmare
fac pluranul in -i, singura dezinenta pe care o cunoaste genul tor.
Cum acest -i se intalneste si la declinarea II si la a III3, urmeaza
ca sing-ularul poate avea si finala consonantica, si un -e. Astfel
se ajunge foarte usor la crearea unei a doua variante, diferita
de cea originara prin tennina,tie, deci, morfologic vorbind, prin.
declinare (aclica prin categoria in care sunt puse de gramatici,
dupa aspectul fonetic al partii for finale). Cireulatia celor doua
forme n'are caraicter social (vreau sa spun cultural), ea la neolo-
gisme, ci se conduce, in general, dupa criterii geografice (sau dia-
leetale), iar adesea dupa criterii individuate (la scriitori, de pilda,
care, indiferent de provincie, accepts varianta soeotita" mai con-
forma cu spiritul limbii, asa cum it shut in constiinta tor).
Tata', o parte dintre cele mai frecvente 4:
berbec( e); culbec-culbece '(FM 13); curpen(e) 5; margifte-
margina; nare-narii ; pesmet( e); postatei-postate (AL, 10 Ian.
1937, 5, 4; exists si a treia forma, postatd, la Tecuciu, de pilda) ;
prapur-prapure (CL, 31 Aug. 1935, 3, 2); scimbure-solmbur (AL,
10 Febr. 1934, 9); secere- secera (1907 I, 281 si la Arghezi); stru-
Constat ulterior 0, in ruseste cuvintele corespunzdtoare celor ro-

mAnesti discutate mai sus se terrain& In -ifa: instdntsiza, rezidentsita, va-
kansiia 'la vacance', vakzitsita 'les vacances'. Este sigur ca aceste forme au
influentat si ele, mai mult, poate, cleat modelele latinesti, cum probeazd,
indirect, dar foarte convingAtor, seminarie, de pe vremuri, cdruia numai in
ruseste ii corespunde o forma similard (semindriia).
2 Daca. tinem seam& de pronuntarea munteneasa a femininelor in -ei
precedat de j, $, etc., putem lua in consideratie ai atkea substantive de
felul lui grijd, platosd, etc., care, in dialectul moldovenesc si in limba sena.,
merg dupd decl. I, iar in dialectul muntenese dupd a III-a. Este interesant
totusi cd, forma articulatd, apare, de obiceiu, cu -a, nu cu -ea: grije, dar
grija (cf. HYSt 452), mdte-matula, etc.
Pot adauga si la I-a, de care tin cateva substantive masculine termi-
nate in -el (impa, tatd, viddicd, etc.).
Trimeterile din paranteza, se refer& la varianta a doua, mai rar n-
trebuintatd. sau, eel putdn, evitatd, de obiceiu, in limba literara.
5 Subt influenta a,cestuia (si' a altor cuvinte asemilatitoare) se va fi
ndscut si germene aldturi de germen?
www.dacoromanica.ro
gur(e); Tighina-Tighinea (AAF IV, 35) 1; vierme-vierm (CL, 9

Maiu 1936, 7, 6).
Situatie specialg au, Intre altele, urm6toarele: oaspete-oaspet
si tateil-tatul. Pe oaspet 1-am intalnit de dou'a on la poetul G.
Lesnea, in rims cu proaspeit. II inregistreaz5, *i TIKTJN (impreung,
cu variants oaspet), ceea cue aratg ca circula *i aiurea (pacat ca
nu ni se area unde anume). Acest substantiv posedg Inca' o forma:
oaspe, care-i cea mai veche ( < lat. hospes) vi de aceea din ce in
ce mai putin intrebuintata (pare abQrana fata, de plur. easpeti <
hospites). Cat despre tats, cele doug variante exists numai la
forma articulate. Tatul se datore*te analogiei qubstantivelor mas-
culine terminate in consoada, care a lucrat cu atat mai usor, cu
cat ele suet extrem de numeroase, pe cand tats sta aproape sin-
g-ur2. Va fi influentat, Intr'o oarecare mAsura, *i formula itatu-
seiu (cu u, in loc de a, dupes modelul lui mom-sau, unchiu-saw,
vdru-sau, etc.). Din tatal tata. a rezultat Inca o variants: fatal,
care se aude des in limbajul bisericese (am impresia. ca numai prin
Muntenia).
Cu tats seamgnA intru catva vleld4cei: fiind masculin, a capii-
tat *i el o formA potrivita, cu genul, anume vladic, artic. addieut
(G. Galaction).
5. Artie u 1 a r ea. Numele de localitati cu forma de plu-
ral primesc, foarte des, articolul enclitic de singular: Bucure$tiul,
Galatul, la,5ul, Ploie ?tiul, etc. Dace la unele, de altfel numeroase,
subiectele vorbitoare simt. mai putin sau nu simt deloc ca." au a
face cu pluralul, i aceasta din cauza dezinentei (un simplu
aaugat la tema), dar si, mai ales, a pronuntaxii (Galat, Htq, las,
etc.), In cele derivate ou suf. -e?ti si -ani (sau -eni) situafia se
prezinta altfel. De aoeea trebue sa" gasim o explicatie valabira
pentru toate, o explicatie gramaticala sau morfologica. Sensul
unui name topic este de singular, chiar data finala lui are aspect
de plural: in mintea noastra predoming sensul, notiunea expri-
math', prin cuvinte ca ora$, sat *. a., care se asociazg oarecum
automat cu numele de localitate respectiv. Cand spunem BucureA,
Galati, NicoreA, etc., ne gandim totdeauna *i fares sa vrem ca
1 Tighinea este arhaic (apare la cronicari).
2 Din cauza terminatiei, identice cu a femininelor de decl. I, acest
substantiv primeste si articolul feminin -a (tata, excluziv in limbajul fa-
miliar $i cu sensul de `taiti.1 celui care vorbeste' sau, mai rar, celui
cu care vorbim').
www.dacoromanica.ro
este vorba de un ora$ sau un sat care se chiama a$a, ca si cum

am spun orasul Bucure ?ti, satul Nicoresti, etc. Din oauza aceasta
intampinam dificultati de acord la propozitiile avand drept su-
biect astfel de nume: sovaim intre Bucurestii sunt capitala Ro-
mdniei si Bucurestii este capitala Romciniei. Forma ne indeamnA
sa preferara prima constructie, iar intelesul, pe a doua. Ca sa
iesim din incurcatufa, recurgem la formula atat de faspandita"
astazi si care Impacg, se pare, lucrurile: Bucu,restiul este capitala
Romeiniei (= 'Orasul Bucuresti este capitala Romaniei'). Asa se
explied de oe acest din urmN, mijloc de a ne exprima castiga" teren
si apare chiar acolo unde, oric'at de dispusi am fi, teoretic, sd-1
acceptara, face totusi impresia ca, trece, eel putin pentru moment,
peste normele sistemului nostru linguistic. De pildg: imprejuri-
mile Folticeniului (AL, 25 Aug. 1935, 3, 1); Cotroceniul dormea
(AL, 5 Apr. 1936, 7, 7); Cazacii dau foc Focsanului (ibid., 3 Oct.
1937, 15, 4) t.
Dar mai intervin, in unele cazuri, $i alte elemente. Sufixele
-esti si -ani (-eni) pot evoca, o olipa mkar, diferite sensuri. Cand
este vorba de o localitate putin sau deice cunoscuti, ele ne trimet,
mai degraba, la membrii unei familii al earei nume constitue tema
sau forma de singular a toponimicului respectiv: Ionesti, Popesti,
etc. (o multime de sate aunt numite asa) insemneazg, in limbajul
curent, 'familia Ionescu', 'familia Popescu', etc.2 Articuland cu
-(u)/ (in loc de -i) numirile de acest fel, evitam orioe in.telegere
gresitg si, mai ales, avem on putem avea impresia ea," o evitam,
chiar &cal primejdia nu exists.
Articolul de singular prezinta, cateodatA, si alt avantaj, in
legaurg, tot cu claritatea exprimgrii. Sunt unele localitati celebre
prin podgoriile lor: Cotnari, Draeasani, Nicoresti, Urioani, etc.
Vinurile produce acolo poartg, se intelege, aceleasi nume ca loca-
litatea insasi, dar subt forma, lui de singular, eel putin dud este
Cf. si feintdnile cu petrol ale Ploe$tiului (ibid., 12 Maiu 1933, 1, 1).

Trebue sa precizez c5. exemple de acest fel agar adesea la scriitori de talent,
al caror simt, ba chiar talent pentru limba for materna nu poate fi pus
la indoiala. Atat de puternica este influenta asupra `formei'l
2 De altmintrelea o semnificatie foarte asemanatoare cu aceasta au, la
origine O. principal toate numele in -efti (mai putin cele in -ani, -eni
aceea de ùrrnasi ai lui cutare' (--= intemeietorul sau stapanul, adicit `judele
satului), numai ca ea s'a pierdut cu vremea.
www.dacoromanica.ro
articulat: Cotnoirul, Dragasan(i)ul, etc. sent vinuri foarte bune.1

Cez. Petrescu vorbeste undeva (cred ca. in La paradis general")
de vinul podgorith Uricani (sat in apropiere de Iasi), pe care-1
numeste Uricanul... Poate ca $i acest fapt contribue, intr'o oare-
care masura, la preferinta, atat de accentuate, a limbii actuate
pentru forme ca Bucure. tiul, Galatiul, etc.
Articularea substantivelor ofera prilej de discutie $i la sub-
stantivele strain, care au o terminatie nepotrivita, cu si.stemul
lingvistic romanesc. Avem, inainte de toate, pe cele terminate in a
accentuat, dar de genul masculin (cac" i femininele se adapteaza
fara, nicio dificultate, gratie numeroas'elor substantive in -(e)a
mostenite ori imprumutate de multa vreme). De pilda cinema,
atat de des.intrebuintat (din cauza scurtimii, fate de cinematograf,
dar $i subt influenta fm. cinema). Cum it articulami Forma ar
cere articolul feminin (cf. beizadeaua), dar merge cinemaua? Cred
ca nimeni nu opune asa. Sensul impure articolul masculin. Dar
tine zice, cu inima usoara, cinentaul? Este drept ca felul ultim de
articulare 1-am inregistrat: tehnica cinemaului (AL, 28 Oct. 1934,
10, 6), cu cinenzaul tau (AL, 18 Oct. 1936, 6, 1), dar nu-1 putem
acoepta, cel putin deocalndata. _Alta s'au oprit la pastrarea sub-
stantivului subt aspectul lui neschimbat, indiferent de functiunea-i
sintactica: cinema 0 viata agricola; cinema fi tineretul; cinema
rural trebue sa dea tucratorului agricol... (toate exemplele in VR.
Iunie 1934, 31 si 35). Dar nisi aceasta nu-i o solutie. Singurul mij-
loc de a evita alsemenea forme bizare este sa renuntam la cinema
si sa ne folosim de cinematograf, oridecateori cuvantul trebue arti-
culat (personal prefer varianta genuine in toate imprejurarile $i
cred ca, procedand asa, ma conformez spiritului limbii noastre,
care nu cunoaste astfel de prescurtari).
Intr'o situatie analoaga se gase$te papa, care circula totusi
mult mai putin decat cinema. Am notat un singur exemplu: to
esti papa al meu dragut (AL, 23 Aug. 1936, 2, 2), care arata ca
2 Cf., mai cu seams, am betut un Cotnar, un Dragdsani, etc. estroor-
dinar sau (ca recomandatie din partea restauratorului, carciumarului s. a.)
am, un Nicoresti, un Odobesti, etc. pe cinste.
2 Deoarece m am ocupat de singularizaree numelor topice ru forma
de plural, pot aminti si fenomenul opus, care se prezinta Insa ca o simply
curiozitate si se datoreste, de sigur, ignorantei sau confuziei, precum Te-
cucii (la publicistul Radu Cosmin), apoi Buhufii nostri (Man, 23 Aug. 1935,
5, 3). Altadata se observes lupta Intre cele cloud. tendinte (respectarea Orin
formale de o parte, a sensului de alta): Tot Crargelsanii (Act 13).
www.dacoromanica.ro
autorul n'a stint si, fata de cele spuse pang, aci, nioi nu putea sti
cum sg articuleze acest substantiv.1
Alta terminatie care oferg dificultAti de adaptare a cuvinte-
lor strain la sistemul limbii noastre este o. Dea.stgdata lucrurile
se prwinta mai complicat cleat la. -a, fiindea -o nu existg in. roma-
nests decat ea dezinentg, a vocativ-ului. De aceea procesul de asi-
milare intamping obstacole greu de trecut nu numai in leggturg
cu articularea substantivelor in discutie.
Trebue distins intre -o accentuat si -o neakecentdat. Greutati
de asimilare prezintg numai ultimul. Cel dintaiu eapritg, de obi-
ceiu, un u consonant dupg, el, si subt influenta unor cuvinte vechi,
terminate in -Og, 2 dar si, foarte probabil, din cauzg. cA este perce-
put de Romani ca oft (aceasta, datoritA accentalui, care-1 lungeste
putin, adicA ii dg. un fel de prelungire, interpretatg de ureche ca
un it). De pildg, dintre imprumuturile mai vechi, cadou, lavabou,
tablou, apoi argou, lingou, metrou, stilou, trusou, taxicou, vitrou.3
Ultimele nu aunt pronuntate, mai ales nu swat scrise de toatg
lumea, asa, dar nu-i greu de constatat cg ele tind sg, se generali-
zeze subt west aspect, singurul posibil in sistemul limbii noastre.
Probg, avem forma artioulatg: (1,11tul metroului (CL, 21 Sept. 1935,
7, 4), partieularitatile argoului, etc. si, in special, pluralul (arti-
culat on nu) : lingouri(le), vitrouri(le), etc.
Cand neologismul se terming. in o neaccentuat, existA mai
multe posibilitAti de adaptare la sistemul nostru lingvistie. In pri-
mal rand, redarea lui o prin u, asa cum s'a intamplat, la inceput
de tot, cand latina, popularg din Rgsgrit a devenit limbg romang,
cu dativul si ablativul substantivelor de declinarea II, care s'au
confundat cu nominativul si acuzativul (terminate in -u). De pildg
radiu (pentru radio), in vorbirea copiilor si a oamenilor inculti,
care it si articuleazg asa (radial); zeru, in mediul scolgrese, etc.
Dar cazurile par a fi putin numeroase, iar la plural sau la singu-
larul articulat ele se imputineazg si mai molt (numai zeiruri4 este
oarecum general, in gura elevilor de toate categoriile).5 Curios
1 De altfel constructia intreaga sunk, cam curios.
2 Sa. se compare situatia cuvintelor cu (fifiu, pardesiu, taxiu, etc.).
' Are la baza pluralul cuvantului frantuzesc corespunzator (vitrail-
vitraux), poate pentruca mai des se vorbWe de mai multe vitrouri decat
dd unul singur.
4 Cf. ni ;te zerouri (VR, Sept.-Oct. 1935, 47), zerori (Ins I, 2, 509).
Zeruri se poate confunda cu pluralul Jul zer. Aeeeali prime idie
exist, la radiu (pentru radio), care este, subt aceasta, forma, identic cu
www.dacoromanica.ro
este ca, -o nu se prommta u tocmai la cuvintele, mult mai nume-

roase, care nu yin in coliziune cu elementele vechi *i nu se afla,
deci, in primejdie de a se confunda cu acestea. Cauza care impie-
deca asimilarea unor astfel de neologisme in raodul cel mai potri-
vit cu. evolut1ia fonetica a limbii noastre este disparitia lui u final
in marea majoritate a cazurilor. Am vazut (partea I, cap. I, 6)
cu cats forts lucreaza. Inca i asthzi tendinta de a elimina pe -u,
chiar la neologismele cele mai recente.
Alta posibilitate de a romaniza" cuvintele in -o neaceen-
tuat ne-o indica cele spuse aici mai sus: dad, -u tirade sa dispara,
urmeaza ca aceea*i rsoa_rta trebue sa aiba *i -o, care, din cauza
naturii *i a pozitiei lui in cuvant, seamana bine cu u (se *i pro-
nunta cu o u*oara nuanta de u). Gasim *i neologisme tratate in
chipul acesta: alt pentru alto (melodie de alt, RJ 46); picol pen-
tru pic(c)olo (bietului picol increment in extaz, 1907 II, 272);
port (?) pentru porto (porturi, in limbajul po*tei oficiale); stu-
diu pentru studio (studiul maestrului, DA 79; temp (?) pentru
tempo (sa ne redea cu juste tempii, AL, 21 Nov. 1937, 13, 2);
vers (7) pentru verso (pe versul dovezii, VR, Iu lie 1940, 50; versul
6 reversul aceleiayi medalii, CL, Dec. 1935, 44).1 Dar cele mai
multe ca'ed ca nu se vor impure, pe de o parte pentruca se inde-
parteaza de modelul strain (acest fapt conteaza enorm in vorbi-
rea oaraenilor culti, care au in mintea for etimonul respectiv),
iar pe de alba, din cauza primejdiei, existents in numeroase cazuri,
de a se confunda cu diverse elemente lexicale vechi (alt eu pron.
alt, mai ales subt forma articulate; port, plur. porturi cu port,
termen geografic; studiu cu studiu, eel putin grafic, caci studiu=
studio trebue sa alba trei silabe; vers(ul) cu vers). Mai lesne apli-
cabil pare west mijlec de adaptare, atunci cand neologismele sent
prevazute cu articolul enclitic *i apoi, mai ales, la plural: Congul
belgian; tangu,l, tanguri ( < tango); reluarea Toledului (AL, 20
Febr. 1938, 18, 3); triuri (plur. lui trio), etc. Com litii deosebit de
favorabile au insa cuvintele a caror finale este identica sau macar
foarte asemanatoare cu un sufix sau o terminatie autohtone: pkol
radiu (= radium), pronuntare destul de frecventa. De aceea oamenii de
culture nu spun niciodata radiu in loc de radio, dar spun adesea radiu
pentru radium. Confuzia este aici usurata si de cuvinte ca, radio-activ, etc.,
a ciiror prima, parte sung Intocmai ca radio, de$i are la baza pe radium.
1 Un exemplu asemanator cu vers(o) este tors(o): cu torsul denudat
(AL, 8 Martie 1936, 8, 3) (cf. tors, substantiv din familia lui a toarce).
www.dacoromanica.ro
va invinge, cred, in eurand, din eauza cg, se asociazg., in mintea

celor mai multi Romani, cu viscol, etc.; scenario a devenit, foarte
probabil, din capul locului scenariu (si are sanse sa se simpli-
fice in scenar), clatorita lui -ariu, atat de asemgnator cu suf.
-ar(iu), etc.
Dupe cum vedem, lupta pe care o der limba (prin subieetele
vorbitoare) pentru asimilarea elementelor straine este grea. Asa se
explica sovAirile, ilustrate cu ajutorul exemplelor preoedente, si,
in special, faptul ca majoritatea neologisrnelor in -o neaceentuat
p5streaza ac,easta finals, ceea ce, intr'o anumita masurg, se dato-
reste influentei etimonului, cu atat mai prezent in mintea oame-
nilor culti, cu cat multe din ele sunt prea reoente on se bucurg,
de o eirculatie restransg (ca termeni tehnici), etc. E si mai comod
procedeul aeesta: cand avem a face cu singularul nearticulat, de-
abia simtim ce -i vorba de un cuvant strain. Greutatea apare la
forma articulate si la plural, unde articalul, resp. dezinenta de
plural (totdeauna -uri, c'aci neologismele in discutie sunt simtite
ca axnbigene), trebuosc adAugate la sfarsit (dupe -o? sau eliminand
aceast5, vocalgl sau prefacand-o in u?, etc.). De aeeea Romanii mai
timorati, ca sg, zic asa, evitg, pe cat posibil, intrebuintarea plu-
ralului si pe a singularului articulat. Altii, mai curajosi, adicA
mai apti de a inova in raaterie linguistics, recurg la alte subter-
fugii. Stramuta, de pilda, accentul pe -o, lucru usor, de altmintre-
lea, deoarece, indiferent de originea for realer, neologismele ne vin
din frantuzeste. In aceast5, ipotezg ele merg impreuna cu cadou,
tablou, etc. deja asimilate: halo-ul rembrandtian al zorilorlRazb
262) 1; studioul ( foarte frecvent); tangoul si, mai ales, tangouri;
taxicoul 2, etc. Sau schimba genul (din masculin, la singular, in
feminin). Un singur exemplu am gasit (si acela din limba Arde-
lenilor): cazina pentru. cazino (prins de Romanii transilvaneni ca
paroxiton, aecentuat, adica, pe silaba penultina, subt influenta
germ.' Kasino).3 Sau intrebuinteazg diverse alte mijloace, de
pilda statul-quo (algturi de statu-quoul). Mai des eurvantul ra-
mane cu acelasi aspect (in -o) si eand functioneazA ca substantiv
Nu sunt sigur ins& c accentul sty, pe o.
2 Cu observatia filcut& in nota precedents. Cf. *i cu taxicul nu-i da
mdna (RAZ II, 154).
8 Dict. Acad. dtt ca form, principal, (c&ci o pune in fruntea articolu-
lui) cazin, iar femininul, pe care -1 explica intocmai ca mine, it scrie cu S.
www.dacoromanica.ro
articulat: e vorba de a mentine statu-quo (VR, 15 Apr. 1934, 58) 1;

pe verso unei foi (CCD 25).2 La fel se va fi procedand cual(l)egro
(si al(l)egret(t)o), duo, ghet(t)o,3 motto, veto, etc., pentru care nu
dispun de citate. Dar pluralele? In scris se recurge la linioara
despgrtitoareogare se pure intre substantiv (cm -o) *i articol sau
dezinenta pluralvlud. Acest semn pour grafic ajutg, numai la sem-
nalizarea cuvantului ca neologism inc neasimilat, lucru, de
,
obiceiu, superfluu, 'c6ci oamenii care citesc it pot recunoaste *i

fgrg aceastg indicatie.
La substantivele recente terminate in alte vocale (docat a Si o),
situatia se prezintg, in general, limpede $i avantajos pentru asi-
milarea lor, datoritg faptului ca toate poartg accentul pe silaba
finales. Cum limbs, noastra posedg numeroase cuvinte in -621, -iii,
-64-, etc., neologismele respective au mers din capul locului cu ace-
stea, adicg au primit un fgrg nicio altA modificare. Iatg, cateva
exemple: aparteu (in limbajul teatrului), atuu (la jocul de cgrti,
dar *i altfel, cu sens oarecuim figurat), careu, carou (patratul ro*,
ca semn distiinotiy, la cgrtile de jos), crochiu, fisiu, meniu (sau
mantle), racwrsiu, taxiu, travestiu, etc. Este drept ca numero*i
Romani, subt influenta (mai ales con*tientg, ba chiar voitg) a mo-
delelor strgine, pronuntg *i, in special, scriu astfel de cuvinte fares
-u, dar atitudinea for nu prinde, *i putem if siguri cg aspectele
redate aici vor invinge definitiv *i cat de curand. De altrnintrelea,
cand vorba de forma articulata sau de plural, absolut toatg lumea
este de acord, in sensul ca intrebuinteazg finalele corespunzgtoare
(-ui si -uri).4
Unele &litre neologismele in -6 prezintg forme multiple, din
diverse cauze: antre sung asa, dar *i antreu, apoi, mai cu seams,
antret. (dupes modelul lui comitet, care a apgrut, probabil dela in-
' Ajuta -u sidinverso-ul
prima parte a acestei compuneri, simtit ca articol.
problemei nu interescazet (VR, Mart-Apr. 1935, 101).
2 Cf. Ins
3 Multi Romani accentuiaza acest cuvant pe silaba finals, pentruce
li-i mai comod asa (11 pun fnapreuna cu cadou, tablou, etc., cel putin la
forma articulate si la plural).
4 Cu mici divergente in ce priveste pluralul: dela atuu avem atuuri,
dar si atale (jucatorii de carti spun on spuneau pe vremuri asa); carou
face si carouri carale (cu observatia dela cuvantul precedent). Unele,
de sigur foarte putine, vor fi avand s,i un plural In -e (de pilda careu), po-
trivit tendintei ambigenelor de a prefera pe -e lui -uri (vezi discutia Mcuta
aici mai sus, la pag. 70 urm.).
www.dacoromanica.ro
ceput, cu -t, clatorita rus. komitet); taboret, care cred ca. n'are o
variants in -e, se intalneste adesea subt forma taburel (fiind sim-
tit ca diminutiv, eaci seaunul numit asa este mic).
Tot aici poate fi aanintit tanti, care se raspandeste veTtigi-
nos subt ochii nostri, luand, chiar in varbirea claselor inferioare,
locul lui tag, simtit nu numai ca demodat", ci si ca peiorativ L.
Desi pastreaza pe west neologism este asimilat, in ce priveste
deelinarea, cu substantivele in -e, deci (a) tantei, tantele (chiar
data se pronunta, ba se si scrie cu -is tantii Ca,triona, DO 138).
Sunt si neologisms cu finals consanantica, mai mull on mai
putin nepotrivita cu sistemul limbii noastre. Adaptarea for pare
totusi mai usoara decat a oelor cu sfarsit vocalic (in special cu -o
neaccentuat). Lucrul se explica: nun:anal substantivelor vechi ter-
minate in consoana, este mad mare decat al color terminate in vo-
cals, asa ca un neologism Cu finals consonantica gaseste mai lesne
un punt de sprijin in materialul lingvistic traditional.
Conditii foarte favorabile an cele terminate in -os' si -us
(imprumutate din greceste si latineste) : cosmos, etos, patos, pri-
mus,3 etc. Ele suet tratate ca orice substantiv, anasculin: li se
adauga articolul -(u)/ si dezinenta de plural -uri fara nicio difi-
eultate. Cosmos apare insa si subt aspectul oarecum romanizat:
cosm (FE 125, apai la G. Calinescu).4 Mai delic,ata este situatia
neologismelor in -um. Album, de pilda, s'a asimilat definitiv si, se
pare, de multa vreme, ajutat, cred, de accent (pe ultima silaba)
si de num:1ml mic al silabelor. Ca aceste doua elemente fonetice
intervin in procesul de adaptare a cuvintelor recente, probeaza,
maximum si minimum. Ca adjective, ele an pierdut pe -um (inal-
time maxima, vitezii, minima). Ca substantive, it pastreaza insa,
si de aici izvorase ezitarile. Daca se articuleaza, au patru silabe,
s' aecentul sta. pe prima, fapt ce constitue o exceptie foarte rant
in lianba noastfa. De aceea, multi Romani spun si soriu maximul,
minimal, si nu numai la forma articulata, ci si la cea nearticu-
In Diet. Acad. toate citatele (numeroase si variate) au numai forma
cu t final.
2 B6iatul unei foaste buatarese a mele spunea prietenei mamei sale,
care venea sa,-i vada., tanti Lenta. Tata, singur, are sensul de `mahala-
gioaica' si, mai gray, pe acela de 'proxeneth.; patroan6 a unei case de pro-
stitutie' (cf. nene, cu acelasi Inteles, despre barbati).
o Nu-i propriu zis un Imprumut, dar formal merge cu celelalte In -us.
o Compusele macrocosm *i microcosm au totdeauna numai aceasta.
infatisare.
www.dacoromanica.ro
lat.. z Dar prin aceasta s'a ajuns la un rezultat foarte asemana-

tor cu intrebuintarea variantelor in -urn pentru ambele functiuni
sintactice, pe care o gasim la n.umerosi oameni de culture (si
pe care cei cu preferinta pentru -ul se pare ea au vrut s'o evite).
Pluralul, mai ales artioulat, sporeste dificultatile: kmaximurnu-
ri(le), minimumuri(le) snot ca si imposibile (in primul loc, avem
o imposibilitate materialk. adica fonetica, tot din cauza acoen-
tului pe prima silaba si a numgrului neobisnuit de mare al sila-
belor). Fizicienii, de pilda, se folosesc de pluralele latinesti (ma-
xima, minima), iar cei care prefers, la singular, finnla -ul (ca
fiind mai romfineasca, 'poate chiar curat romfineasea) 2 spun, de
sigur, maximuri(le), minimuri(le), Mfg castig apreciabil, mai cu
seams la forma articulatk in ce priveste inconvenientul fonetic
araintit. 3
0 pozitie mijlocie intre album si maximum, etc. are ulti-
matum (cu accentul pe penultima). Ne-am astepta, deoi, ss oon-
stata-m o tendinta de asirailare in sensul conservarii lui -um. Dar
pluralul articulat prezinta difieultatea ca, poarta accentul pe silaba
a cincea (numarand dela sfarsit spre inceput). In sehimb, prin
eliminarea, lui -um (cf. cele spuse mai sus), acest euvant pare
Marie neaos (-at este finala participiului trecut al conjug. I si a
numeroase substantive cu tema verbala). Astfel operatia incer-
eata (dar neizbutita) cu maximum sl minimum da, in acest caz,
rezultat satisfacator, eel putin la fortha articulate (ultimatul) si
la plural (ultimaturi). Mai avantajos se prezinta situatia lui lino-
leum, care circula, mai pretutindeni, subt aspectul romanizart" de
linolcu (-1, -ri). Cat despre post-scriptum, deli ar putca usor de-
veni post-script (dupe modelul lui manuscript, rescript, etc.), nu
se constatk pe cat se pare, nicio incercare de a-1 asimila in acest
chip.' Probabil, din cauza naturii lui de euvant savant", apoi,
mai ales, pentruca este Inca simtit ea campus (dovada linioara
dintre cele dour elemente constitutive, care la manuscript n'a
existat nioiodata).
' Ca'ci maxim, minim ar fi adjective, nu substanti\e.

2 AceastA impresie este falsa, aci substantive nearticulate In -ul
limba noastrA nu poseda cleat Intamplgtor (si tot neologisme).
a Alt mijloc de a ocoli aceste dificulthti este *feminizarea' cuvintelor
In discutie. Astfel asim la ALi 163: termometrul e verii icat /a maxima )i
minima.
4 Cf. post-scriptumul RIR X, 367).
42233. - 7
www.dacoromanica.ro
Pomenesc, in sfarsit, cu titlu de curiozitate, pe dominion,

care, datorita finalei, se poate asimila fair, nicio greutate (si cred
ca s'a asimilat: dominionul, dominionuri sau dominioane), si to-
tosi apace cateodata subt aspectel ciudate *i contrazioatoare la
aeelasi subject vorbitor 1 (dominion, dominium, dominiu, plur.
dominii). Dominiu(m) nu va. prinde, fiirudcgt. se poate confund.a
destul de usor cu dominiu si totodata evoc5, o notiune daferita (in
condominiu, neologism cunoscut bine de Romanii culti, dominiu
insemneazg. `sta'panire;).2 Si la stadion se observa o incercare de
7,romanizare", pe care o gases si mai putin justificatit decat la
dominion, intru cat avem a face on un cuvant foarte faspandit
(grade dezvoltarii sportului), si anume tocmai subt forma in -on
-onuri Si -oane). Unii spun (*i seriu) stadiu,3 forma', ne-
potrivifa, fiimdcA se confunda cu stadiu 'etaph" (in evolutia unui
f enomen') .
6. Substantive cora p u s e. Cand elementele aleatui-
toare ale unor asemenea cuvinte sunt perfect sudate, subiectele
vorbitoare le simt ea o unitate lexicalg deSavarsita Si le trateaz5.,
din punt de vedere flexioriar, in cousecintg. De ex.: untdelem-
n(ul), -uri, Campulung(ul), Turnu-Severin(u1), etc. Chiar Teirgu-
jiu(1) (OR II, 91). La fel se petrec lucrurile cu toate substanti-
vele compuse mai mult sau mai putin vechi in limbs: fiind intre-
buintate de vreme indelungata *i de eltre un mare nunabir) de
oameni, else an ajuns sa capete un inteles unit si s, fie, deci, asi-
milate cu cele simple. Aeest tratament se apnea. *i In altfel de
combinatii morfologice, fie compuneri propriu zise, dar alCatuite
din elemente diferite intre ele, fie gruipuri de cuvinte (sintagme.
cum se mai poate spune), strans legate uncle de allele, simtite bash'
ea existand fieeare in parte. De pilda: Zece Main (s'arbatoarea
national5) se poate articula (Zece Maiul de anal acesta) sau Pre-
vedea cu dezinenta de plural (33 Zece Maiuri, AL, 5 Febr. 1939,
3, 1), iutocmai ca substantivele compuse amintite mai sus. Cf. $i
t Intr'un articol din Universul" dela 28 Febr. 1941.

2 Poate fi amintit aici foarte recentul prezidium (din formula Inaltul
Prezidium at Republicii Populare Romdne), care se preteazA usor la roma-
nizare", prin lasarea la o parte a lui -m: prezidiu (Inaltul Prezidiu al...), arti-
culat prezidiul (Prezidiul Republicii...). SA se compare, de pildA, preludiu,
destul de asernAnAtor (prin finalil. *i accent).
Subt influenta ital. stadio.
www.dacoromanica.ro
Trel Cocenii (Cim 136),1 asenfangtor cu Zece Mau prin faptul

ca membru al sintagmei este tot un numeral. 2 Chiar formatiile
recente se comports in acelasi chip: plin-aerul < frc. plein-air
(influenta plin-aeralui, in limbajul pictorilor si al eronicarilor sau
istoricilor de arty plastic5); pur -singe 'cal de rasa', (arabil, sau
englezeasca) pura," (pur-sa'ngii, Ins, Febr. 1940, 382),3 etc., apoi
sintagme alcItuite din doua substantive: comis-voiajorul (comis-
voiajorule, DA 254), plur. comis-voiajori(i); mansarda madam-
Matildei (ibid. 166, 208) 4; originea Radu-Serbanilor (ibid. 103,
332) 5; frwmsetea eterna a Alba luliei (D, 2 Dec. 1934, 1), etc.
Ultimul exemplu poate aparea (si apare, de sigur, mai des) subt
alte aspecte: stra'zile Albei fulia sau administratia Albei Iubiei.
Aceste doua constructii corespund spiritului limbii mult mai bine
decal prima. Cf., de pild5,, frumusetea Ilenei Cosa'nzeana sau, de
obiceiu,... Ilepei Cosanzenei; Seimnul" maicii Magdalinei (Ins
II, 4, 239), algturi de... maicii Magdalena,6 etc.
Cazuri mai mult on mai putin speciale reprezinta exemple
ea: ... vamai Fii, si Sfintii Duh (Arghezi, apud PC 191), mos-stra-
mosii nostri (Cim 183) s. a.. La eel dintaiu, autorul s'a condos,
formal vorbind, dupg situatia dela singular: until Sfiantul Duh cu
adjectivul articulat, trebue sgri corespund un plural cu articolul
adhiugat tot la adjeotiv. Dar de ce Duh roman cu forma-i de sin-
gular? Un plural &hi (masculin, coca notiunea ace s t gen 1t
are!) nu exists, iar duhwri trimete la alteeva. Al doilea exemplu
(scris de Arghezi mos, stramosii...) ne surpninde, poate, prin forma
de singular a substantivului initial, mai ales el se poate spume la
Numele unui cimitir (fictiv sau real, nu imports).
2 Cred c5, acest am .punt explicit tratamentul in discutie: numeralele
cardinale nu se pot articula, prin urmare articolul trebue vrand nevrand
85, se alipeasca la substantiv.
3 Din cauza sensului, subst. sdnge si-a schimbat genul.
Alaturi de madamei Matilda (ibid. 186), cu legatura mai slab& intre
membrele formulei (la fel ca In Doamnei Matilda).
o 'Descendenti dintr'un Radu- $erban': ca sb. deosebeasca pe stramosul
acestei familii de un Radu $erban oarecare sau de un Gheorghe $erban sau
de un $erban pur si simplu, autorul a facut din cele dou5, nume (la origine
si In oricare alte Imprejur5,ri, dou5, nume distincte, unul de botez, celalalt
de familie) un singur nume, deci un adevarat substantiv compus. De aici
tratamentul morfologic, atat de /ndr5.znet la prima vedere $i totusi conform
cu sistemul limbii noastre.
o Aceste exemple, ambele populare, nu trebuesc puse chiar pc acela*i
plan: lleana Cosdnzeana este, cu adevarat, un nume dublu (data vreti, corn-
pus), pe cand maica Magdalina consta dintr'un nume propriu precedat de un
'titlu'. De aceea ultimul sunk, la fel de romaneste" cu dezinenta de genetiv
la ambele lui elemente (cf. Domnule lancule, notat In 3).
www.dacoromanica.ro
fel de bine mosi-strcimosii nostri. Aceasta arata ca, in ciuda pane,

tu,atiei, mo?-stramo$i este, pentru scriitorul citat, un adevarat cu.-
vant campus.
Dupes model strain (frantuzesc), limba noastra a format
casteva substantive compuse, al caror element initial este adj. prim:
prim-ministru, prim-presedinte, prim-procuror, etc. La acestea,
dezinentele flexionare le primeSte adjectivul: primal ministru;
convocarea primilor procurori din circumscriptia Bucuresti, etc.,
De uncle urmeaza ca, n'avem a face cu compuse propriu zise, deci
cu unitati morfologice adevarate, si totodata ca greutatea seman-
flea a formulei cade pe partea lmilala, intru cat aceasta arata
particularitatea deosebitoare a intregii notiuni. Sa se compare si
abreviatia, foarte frecventa in vorbirea avocatilor, functionarilor
judecatoresti, etc.: Domnul Prim ( =-- Mamma Prim-Presedinte
sau Prim-Procuror), came dovedeste *i ea ea important este ele-
mentul nou, eel adaugat
Compusele strain in sens strict (ca nume ale unor lucruri
existeaate in alte tari) merg, de obiceiu, cu eele indigene. Dificul-
tatile vim, in general, dela aspectul fonetic al partii finale, care
nu se potriveste totdeauna cu terminatiile romanesti. De pilda:
silueta Notre-Dame-ului (CL, 17 Aug. 1935, 5, 3); avenue-a
Champs-Elyse-utufi (ibid.). Curioasa pare prima formula, din cauza
deosebirii de gen dintre Dame si articol, mai ales ca substantival
exists si in limba noastra, unde-i tot feaniinin. Daca autorul nu
s'a condus cumva excluziv dupes pronunturea frc. dame (cu m
final, deci... masculin in romaneste!), trebue sa admitem ca a vrut
sa evite evocarea sensului peiorativ al rem. damd, pe care 1-ar
trezi, cu siguranta, in mintea unui Roman, (silueta) Notre-Da-
m(e)-ei. Se intelege ca dispunem de un mijloc malt mai recoman-
dabil spre a scapa din astfel de incurcaturi, si anume, n u silueta
tui Notre Dame, cum ar spune unii dintre noes, ci silueta bisericii
(catedralei, etc.). N.D., chiar daces stilistic aceasta constructie este
cleficienta.
Ca sa nu incep un paragraf nou, ma opresc tot aici *i asu-
pra flexiunii substantivelor create din initialele cuvintelor care
Primului ministru i se spune familiar premiedul), deci cu forma
pur frantuzeascit a numeralului ordinal.
www.dacoromanica.ro
reprezinta numele unor institutii, firme, etc.': Ufa < U.F.A.

(casa germana de filme); Petete(u) <P.T.T. (=-- Poste le Telegra-
fele Telefoanele) ; Agir < A.G.I.R (= Asociatia generals a ingi-
nerilor din Romania), etc. Tratamentul aplicat acestor formatii este
acelai ca la compusele propriu zise (sau ca la substantivele simple):
filmele Ufei (mai rar si mai greoiu... Ufa-ei); fuotetionarii Peke-
teului; .Agirul $i-a 071,0 adunarea generald, etc. Pentru mai multi,
claritate, se recomanda linioara inaintea articolului.2
7. Feminine r e c en t e. 0 caracteristica a limbii ac-
tuale este nevoia, adesea satisfacuta, de a forma substantive femi-
nine dela masculinele corespunzatoare, oridecateori notiunea res-
pective se refers la o fiinta de sex femeiesc. Nuraarul unor astfel
de cuvinte pare considerabil, cum rezulta din lista de mai jos,
care n'are, se intelege, pretentia de a fi complecta. Procedeul con-
sta in simpla adaugare a terminatiei feminine (a). Oki un ama-
nunt interesant pentru aprecierea faptelor este Ca toate masculi-
nele respective se srarssc in consoana (nurnai extrem de rar in u).
Seamana, deci, din west punct de vedere, cu adjectivele. De aceea
am socotit ca trebue sa ma ocup de ele aici, si nu la Formarea
cuvintelor ". IatA-le pe cele culese de mine:
agentd (PB1 146); argard (AL, 6 Nov. 1938, 3, 5); airhiteetd
(AL, 18 Aug. 1933, 9, 1); asind (ALi 315); avocatd (Rad II, 25) 3;
bdietand (traducerea f re. gargonne, din titlul romanului, celebru pe
vremari, al lui Victor Marguerite); casierd (AL, 24 Fehr. 1935,
5, 7); oerbera (Rad I, 279); cioband (laid cioband, Ins III, 8,
173) 4; crainica (Ins, Iunie 1940, 409); eurierd, (CL, 8 Aug. 1936,
2, 2); doetord5; faraoand (VR, Maiu 1939, 64); fleeuqteatd (o fle-
cu?teard de geruiald, CL, 26 Dec. 1937, 5, 4) 6; gospodard (cu sen-
sul de cgospodina', AL, 27 Martie 1938, 5, 3); hamletd (VR, Mar-
La Formarea cuvintelor" se va insista cum trebue asupra lor.

2 Cf. si Azi-ul: Cine sent cititorii Azi-utut? (numele unei gazete sap-
amilnale).
3 Alaturi de femeie avocat si simplu avocat. Femininul se rilspandeste
totusi. .
Desi pus pe lfinga fatd, cioband rruntine substantiv (de altfel nu se
poate forma un adjectiv in -a dela un substantiv).
6 AlAturi de doctoritd, doctoreasd, (pop.) doctoroaie (ii doftoroaic).
Doctord prezintrt avantajul ca, ne trimete la `femeie doctor', pe cand cele-
Mlle (in special primele dota) pot insemna si `sotie tie doctor' (cf. impa-
rati(et i impdrdteasd).
8 Creatie personalil, de moment (prin atractie, adic5, subt influenta
femin. geruiald).
www.dacoromanica.ro
tie 1940, 49)1; individd (foarte frecvent, -eu num% mai molt
peiorativa, ca si masculinul, die altfel); mahercl (Mika-Le, care era
'hare mahera, Bad I, 431) 2; membric (general, eand e vorba de
inembrii feminini ai unei asociajii, etc.) 3; mistreats (en sunt ca
mistreata din poveste, DP 141); mo$neagil (baba Oana, mosneaga
lui Toader Gliga, 1907 I, 313); musafircl, (AL, 5 Ian. 1936, 6, 6);
pitpalacii (AL, 10 Sept. 1933, 7, 4); poets 4; robotcl, (Rad II, 24);
sfinxa (n. propriu.---porecla, ibid. I, 122); soldata, (CL, 2 Imlie
1934, 5, 1); specimenci (Bad II, 8); stram,oa.54 (cultul strc7)noOlor
$i al stramoaselor, AL, 18 Dec. 1938, 1, 5) 5; $efil, (VB, Ian. 1935,
17; CL, 14 Dec. 1935, 4, 5); tatmace (AN 96); trantorci (Rad I,
150); toned (ibid. 105); vagabonds (cu valoare substantivala,
38 Aug. 1940, 5, 4).
Alte exemple trebiese separate de precedentele, pentru di-
verse motive. Astfel animals spare in vorbirea oamenilor inculti
(1-am auzit adesea. la Iasi) 6, n u ca feminin a1 lui animal li, deci.
alaturi de acesta, ci ca o variants a lui, cu finala modificata pair'
analogia lui budihala, lnatahald, etc. Iar pddurara, (PTA 123)
are functiune adjectivala, deci masc. padurar este substantiv par.
8. Divers e. Tin numar relativ mare de substantive sunt
intrebuintate subt un aspect deosebit de eel consacrat in oe pri-
veste diferitele particularitati morfologice (gen, numar, cleclinare,
etc.). Toate aceste inovatii se dataresc, ca de obieeiu, annlogiei.
Uncle n'au sanse de raspandire, altele, dimpotriva, se bucura Inca
de pe acum de favoarea subiectelor vorbitoare, gratie faptului ea
izvorasc din necesitati dictate de spiritul limbii.
Voiu releva cateva, pentru fiecare categoric morfologia in
parte.
Creatie personals, deci momentank a iai Ionel Teodoreanu.

2 Masc. maher (< germ. Macher), termen quasi-argotic (in orice caz,
foarte familiar, aproape periferic).
3 Nicio persoand nu poate sd se inscrie ca ntembrd (AIS 52): fe-
mininul, care nu-i necesar, se datoreste influentei.(prin atractie) a lui per-
soanet (formal, feminin, dar semantic, masculin sau, mai exact, epicen).
1 Mult mai raspandit cleat greoiul femeie poet si decat recentul
poetesel (<frc. poetesse), care nu se justifia prin nimic in romaneste, uncle
-et joac6, rolul suf. frc. -esse.
5 In ciuda aparentelor, autorul vorbeste serios. Stramoaset (<stramo$)
a fost facilitat de moafd (<mof), deci acesta din urmg. nu este, semantic
vorbind, femininul lui mo;, caci nu insenmeaza 'un mos de sex femeiesc'
sau macar `sot.ia mosului'.
La adresa oamenilor, cu sens foarte peiorativ (animala $i scdrbosul
dracului, spunea o servitoare despre un barbat care o nemultumise).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SLBSTANTIVUL 103
Singulare n o u a: cereald, (Durra e o cereala, AL, 29

Aug. 1937, 7, 2); ceiit (caltul padurii, ibid., 12 Dec. 1937, 7, 243;
cialtul de matase, AV 49; cf. *i Ins III, 5, 400) 1; coclau (sci umbli
pe coclau de aista in toiu de voapte, VVD 106; Intewn coclau,
Azi, 9 Julie 1939, 9, 6); furnic (un furnic autoritar si experimen-
tat, D, 7 Julie 1933, 1, 6) 2; grana (TT 9) 3; icra (regulat la Ar-
ghezi *i, se pare, la scriitori originari din Oltenia, apoi in termi-
nologia culinara, ca fel de mancare; cf. *i pamant (bun) ca icra,
comparatie curenta la Buzau); ochelar (Rad I, 66); pelmet < pan-
zeturi (I. Pillat); ramur < ramuri (PTA 192); straiu (destul de
freevent).
Femini n e n o u bretea (alaturi de .bretelei), dela plur.
bretele ( < frc. bretelles); caramel pentru caramela, <fre. cara-
mel (Gl, 30 Iunie 1940, 2); momea pentru momeala (stiuca...
streingea din rasputeri mameaua, IB I, 22); pardosea pentru par-
doseala; sanda (VR, Oct. 1934, 14; la pag. 16 sandaua); santinea
(Hm?, a dracului santineaua, Trf 71); sarmala (cf. N. Iorga,
Barmaid, amicul poporului). Uncle, din formele in -(e)a, precum
bretea i sanda, 4sunt mai des intreburintate de,cat cele 'regulate'.
Observam ca toate fac pluralul in -ele sea -ale, asa dar la fel
tu substantivele al caror singular se terminal in -(e)a *i care,
fiMd extrem de numeroase, exercita, in mod fatal, o puternica
influents, mai ales ca finala -erd a unora din cuvintele in discutie
este foarte rara. A ajutat, de asemenea, imprejurarea ca majo-
ritatea for apar de obiceiu, daca nu excluziv, subt forma plura-
lului. De acee,a, in momentul cand s'a simtit nevoia unui singu-
lar, s'a impus acela in -(e)a, care constitue norma fats de pluralul
in -ele, -ale.
Numiri le e t n 1 c e servese, dupa cum se *tie, *i pentru
a arata limba vorbita de poporul respectiv. Uzul s'a fixat la
forma feminina: franceza, germana, italiana, rondinct, etc. Cakci
Va fi ajutat U pronuntarea (dialectalit) fara -i a lui cd/li.

Autorul articolului este T. Arghezi.
o Cf. cereald, notat mai sus.
o Unele din exemplele date nu sunt inovatii propriu zise, intru cat sr
gttisesc pe de o parte in vorbirea diverselor provincii romanWi, unde exists,
poate, de mult6. vreme, pe de alta la scriitori nu tocmai contimporani (cf.
i Diet. Acad., pentru fiecare cuvant in parte). Noutatea const& in raspetn-
direa for relativ mare din momentul de fat& i, mai cu seams,, in faptul ea
fie abat dela uzul literar. Acest din urma, element trebue avut mereu in ve-
dere, clici dela el pornesc mai totdeauna in discu %iile mele.
www.dacoromanica.ro
se subintelege subst. limb& Tot asa cand e vorba de graiurile pro-

vinciale. (in ipoteza ea exists posibilitatea de a intrebuinta
numai adjectivul devenit astfel substantiv) 1: dacoromana, megle-
nita, etc., apoi lombarda, piemonteza, siciliana, airagoneza, etc.
Aoest uz trebue respectat. Prin urmare vom evita formele mas-
culine, pe care le intrebuinteaza regulat OR (privitor insa numai
la dialecte, nu si la limbile propriu zise), apoi si altii (toscanul,
piemontezul, etc., Ins, 15 Julie 1936, 29), de sigur subt influenta
fra.nc,ezei si germanei, unde gasim insa, `m,asculinur (adica, n.entrul)
si pentru notiunea rlimb5". Cei care spun toscanut, piemontezul,
etc, ar trebui sa spuie sl italianul, romanul, etc., ca sa fie perfect
consecventi. La aceasta se poate, intr'adevar, raspunde ca substan-
tivul lasat la o parte este in unu] din cazuri 'limbs', in celalalt
`dialect', dar situatia se ,prezinta, la fel si in franoeza, germana,
etc., unde totusi o singur a forma a adjectivului substantivat
serveste pentru denumirea ambelor notiuni in disoutie. Sa. nu ui-
tam apoi ca, mai ales la noi, 'dialect' s'a ivirt in nomenclatura
stiintifica destul de tarziu, dupg ce lumea se deprinsese, de raulta
vreme, ss vorbeasca, despre diversele limbi asa cum am aratat (la
Romani, cu femininul). Masculinul da loc la confuzii, intru cat
evoca. pe un reprezentant al colectivitatii etnice respective. Si data
in scris confuziile s'ar evita prin intrebuintarea maiusculei pen-
tru numele ethic (ca in frantuzeste, de pilda), in vorbire acest
lucru nu-i posibil.
C a t e v a curiozitati: indiciu si indice sunt, din punct
de vedere semantic, dons cuvinte deosebite (si accentul difera,
caci sta, pe penultima la primal, pe antepenultima la al doilea). Se
spune, de ex., sunt indicii sigure pentru descoperirea criminaluivi
si autorul ceirtii de fats a preveizut-o cu un indice ( =lista de
nume, cuvinte, etc.). Indite este si un termen tehnic in econo-
mia indice de scumpetc, etc. Nu vom spune, deci, ca
in VR, Maiu-Iunie 1935, 29: comparand acest indiciu cu in-
diciile preturilor, ci comparand acest indice cu indicele pretu-
rillor. 2
1 C5,ci pentru subimpartirile mai mici aceasta, posibilitate lipse$te. Nu

spune nimeni moldoveana, bandfeana, etc. $i nici moldoveanul, belnafeanul,
etc. Se spune ins& moldoveneasca, munteneasca, etc. (deci tot cu femininul
adjectivului corespunator).
2 Ca toate ambigene]e in -e, $i acesta are o singuril forma pentru
amandoua numerele.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ARTICOMI.; 105
Pentru localul public unde se bea cafea (*i emiu, etc.) vom
zioe, cum zic mai toti Roma nii, cafenea, nu cafeu ( < frc. caf) si
niei... cafeneu (AL, 9 Oct. 1938, 10, 1)'.
CAP. II: ARTICOLUL.

Sunt putine fapte vrednice de inregistrat. Despre articolul
definit (sau enclitic) am vorbit in capitolul precedent. Acolo s'ar
fi cuvenit sa ma coup si de celelalte specii ale acestei a*a zise parti
de yorbire, care este, in realitate, o simply forma gramaticala (un
morfem, cum ii spun tot mai des lingvistii actuali), adica o anexa
a substantivului (*i a altar ouvinte cu valoare substantivala), in-
toomai ca dezinentele propriu zise. chiar atunci cand nu se adauga
la urma substantivului *i nioi nu se scrie impreung cu el. Daca
procedez altfel decat sustin principial ca se reooraanda, este ca
sa nu surprind *i, poate, sa derutez pe cititorii cleprinsi cu clasi-
fioarile din gramatieele curente.
Prilej de discutie ofera articolul posesiv (sau g e n e-
tiva 1): al, a, ai, ale. Foarte multi Romani, chiar dintre cei culti
(sau presupu*i astfel), intampina greutati mari la manuirea for
inelor aeestui instrument gramatieal. G-reutatile yin dela numarul
*i varietatea aspectelor lad morfologioe, dar *i, mai ales, dela fap-
tul ea aeest morfem presupune totdeauna existenta a daub: cuvinte
pe care el le leaga. Unul este, in toate imprejurarile, substantiv.
celalalt poate fi substantiv (la cazul genetiv)2 sau pronume pose-
siv s sau numeral ordinal. 4 Forrnele articolului nostru variaza
dupa genul *i numarul substantivului de care depinde genetivul,
rasp. posesivul fiti care, obi*nuit, oeupa local intaiu in sintagmli.
Accost prinaipiu, foarte simplu, nu poate fi aplicat in mod corect
din diverse cauze, care nu stint chiar totdeauna iginoranta sau
graba. Am impresia ca subiectul vorbitor se suite ispitit sa
àcorde' articolul ou cuvantul urmator, nu cu eel precedent.' I se
pare ca al, a, etc. atpartin la cuvantul urmator, ceea ce, de altfel,
1 Produs al unei contaminata intre, cafenea i cafeu.

2 De aici numele de articol genetival.
3 be aceea se mai chiama si articol posesiv.
Aceasttt de-a treia ipotea nu intereseazil, prea mult discutia noastr6.,
deoarece articolul lei schimbl forma numai dupa gen, iar confuziile care
se produc In celelalte cazuri (v. mai departe) nu-s posibile aici.
5 Vom vedea si cu alte ocazii ca o asemenea tentatie exists.
www.dacoromanica.ro
corespunde realitatii: daces vrem sa facem o pauza intre cele doua

membre ale sintagmei, nu ne putem opri deck inaintea articolului
(un prieten... at meu; aceasta carte.., a lui Sadoveanu, etc.j 0 do-
vada si mai puternica ne ofera inversiunea (al men prieten, etc.),
apoi posibilitatea de a. intrebuinta genetivul, posesivul, etc. sin-
gum sau, eel putin, separate de substantivul de care atarna (al
meu; a lui Sadoveanu; acest prieten este at meu; aceasta carte
este a lui Sadoveanu, ca raspuns la intrebarea a(l) cui este...?).
Data fiind aceasta stransa legatura dintre articol si cuvantul de
dupes el, suntem indernnati sa, le consideram solidare si in privinta
acordului, asa dar sa schimbam aspectul morfologic al articolului
alma genul si nurnarul substantivului urmator, nu dupes ale oelui
precedent'
Subiectele vorbitoare isi dau bine seama de dificultatile aces-
tea, si atunci, ca sa le evite, simplifica lucrurile: se folosesc de o
forma, unica (a, care-i tea mai stearsa, ca, aspect morfologic si de
aceea angajeaza mai putin pe eel ce -o intrebuinteaza). Asa pro-
cedeaza toti Romanii lipsiti de cultures, deci marea majoritate (ca-
randi in primal rand), apoi o buns parte din cei culti (de obiceiu
Moldovenii), evident ea acestia numai sau aproape numai in vor-
bire. Cella lti nu se pot... resenana si limita la aceasta simplificare,
ci inteleg sa se conlormeze sistemului gramatical. Putini izbutese
in Coate imprejurarile, cei mai multi amesteca, formele, incest re-
zultatul este un fel de hiperurbanism morfologic: vrand sa evite
cu once pret pe a, considerat (si cu drept cuvant) ca popular si
familiar, ajung s-1 inlocuiasca, prin al, ai sau ale chiar acolo undo
bietul a se era* la locul lui. Astfel de hiperurbanisme sunt molt
mai suparatoare deck prezenta perpetua a lui a, care, fiindca
ne-am deprins cu ea, nu ni se mai pare o gresala propriu zisa.
Aceasta, nu insemneaza ca pledez pentru a. Dimpotriva, socotese
intrebuintarea lui unde nu trebue ca un uz gresit, oricat ar fi el
de raspandit, si recomand cititorilor s'o evite cu aceeasi staruinta
cu care urmeaza sa evite hiperurbanismele.
Generalizarea lui a, ca forma unica pentru ambele genuri si
numere, are, in parte, si o cauza fonetica. Masc. sing. at pierde
usor pe inaintea unui cuvant incepator cu 1. Acest cuvant se
intampla a fi foarte des articolul antepus lui dela numele perso-
1 Vorbesc de substantiv (nu si de posesiv), filndcg dificultgtile aici in
discutde se ivesc mai cu seam, cand articolul 1eagg doug substantive.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ARTICOLUL 107
nale: al lui Ion, al lui Popescu, etc. devin u*or, chiar in. vorbirea
ingrijita, a lui... Fenomenul aees_ta trebue luat in consideratie,
evident ea intr'o mAsural mult mai redusa, *i pentru celelalte as-
pecte ale articolului posesiv (ai, ale): data substantivul imediat
urmator ineepe cu i sau le, disparitia partii finale a articolului de
a.semenea se poate produce.
Dificultatile descrise in randurile de mai sus crese, atunci
and genetivul precedat de al, a, etc. atarna de un substantive care
este determinat e1 insu*i de un substantiv propriu zis sau de un
infinitiv lung. Deastadata forma articolului posesiv o poate gre*i
chiar cel mai atent dintre subiectele vorbitoare. Caci nu suntem
torteleauna absolut siguri cu care dintre tele dousa, substantive se
leaga direct genetivul, *i atunci, daces substantivele in discutie au
genuri sau numere diferite, nesiguranta se tradeaza prin intro-
buintarea gre*ita a formelor articolului. De pilda: nepot de sores
al prietenului ineu, plur. nepoti de sores ai prietenului meu (rapor-
tul de genetiv exists intre nepot si prieten, iar de sores este un
simplu detorininativ, care poate lipsi, de*i. `sora' apartine *i ea
`prietenului'); modal de prezentare a materiel, plur. modurile de
prezentare a materiel (n u resp. ale 'materiel, pentruca m a-
t eria este prezentata intr'un mod on altul, deci raportul de ge-
netiv 2 se stabile$te intre `materie' $i `prezentare') ; cheltuielile de
transport ale Pescariilar Statului araturi de cheltuielile de tran-
sport al peqte/ui (in prima constructie notiunea exprimath, prin
genetiv are, printre alte cheltuieli, *i unele facute cu transpor-
,tul; in a doua, genetivul sufere actiunea indicates prin subst. trans-
port), etc,
Exemple, culese din scrisul romanesc actual, voiu da la Sin-
tax a.", in capitolul despre àcord', intro cat fenomenul este mai malt
sintactic. Daces, m'am ocupat aici de el, aceasta, fiindoti are, in
parte, drept cauza o lipsa de siguranta a subiectelor vorbitoare
in manuirea formelor articolului posesiv.
Din discutia precedents rezulta ca aspectul morfologic al
acestui morfem variaza dupes gen *i numar. Cand precede un
substantiv, situatia se prezinta, intr'adevar, astfel. Cu un pro-
nume posesiv dupes el, luorurile ae sehimba, in sensul ca poate
avea si forme cazuale. Aceasta se intampla, numai la genetivul
De genetiv posesiv In sens larg.
2 De genetiv obiectiv ( modul de a prezenta materia .
www.dacoromanica.ro
plural masculin $i numai daces posesivul este pronume propriu zis

(reprezentant, adica loctiitor, nu determinativ, al unui substantiv).
De pilda: suferinta alor mei este mare; succesele alor nostri au
uimit lumea, etc. Z Data fiind inrudirea functionala dintre genetiv
$i dativ, inrudire care, la substantivele ($i adjectivele) feminine,
se manifests printr'o identitate de forma a aoestor doua cazuri,
genetivul pronumelui (de fapt, al articolului) posesiv serveste
si ca dativ: sa len stria alor dumitale (HYSt 249); spune-le alor
tea ca -i doresc, 2 etc.
Unii scriitori (se pare, foarte putini) intind uzul acesta (de
a declina oarecum articolul care insoteste un posesiv) la ambele
genuri $i numere: yin fundul unei boxe in vederea alei noastre
(DA 97); usd ei se afla cam in fata alei mele (ibid. 157); iden-
tificarea alui meu 1= a glasului meu J (ibid. 194).3 Principial nu
se poate obiecta nimic impotriva procedeului. Intrebarea este
numai daces i se simte necesitatea4 $i, prin urmare, daces va prinde.
Inclin sa raspund negativ.3
CAP. III: ADJECTIVUL.
Multe din faptele constatate cu privire la morfologia sub-
stantivului (v. cap. I) sent valabile, aproximativ, $i aici. Vreau
sa spun ca unele tendinte manifestate in flexiunea substantivului
lucreaza $i asupra adjectivului. Lucrul nu trebue sa ne surprinda.
Dintre toate partile de vorbire, acestea daub,' prezinta cele mai
numeroase puncte commie, de unde iii punerea for inapreuna,
subt rubrica `nurne' (f l e x i un e nominal a, etc.) in grama-
ticile curente. Evident ca, n'are rost sa ma opresc asupra asema-
narilor dintre adjectiv $i substantiv, ci voiu inregistra numai
inovatiile (sau, data preferati. abaterile dela normele consecrate)
specific adjectivale.
1. G- e n. Nevoia de a adapta adjectivul la genul ($i nu-
marul) substantivului asa fel, incat acordul sa iasa clar la iveala,
este destul de puternica, pentru a provoca modificari in aspectul
" Tot asa cu celelalte persoane ale posesivului.
2 Mai des apare formula cu la (spune`la ai tai).
a Subst. glas este mentionat mai inainte.
Limba noastril of era alte mijloace pentru exprimarea raportului,
pentru care Gib Mihaescu (autorul citat) recurge la alei noastre, etc.
5 Alui meu face impresia, la prima Vedere, neromemesc (alui este
simtit ca a lui, si de aceea ne amintim, fares sit vrem, de a lui Maria, etc.).
www.dacoromanica.ro
CAP. III: ADJECTIVUL 109
morfologic al unor adjective care, grate situatei for deosebite

(de neologisme prey reoente sau prey rar utilizate, etc.), se sus-
trasese oarecum dela normele aplieabile elementelor obisnuite ale
limbii. De pilda:
bwrle,ascd VR, Sept. 1940, 169; CF 212); (groteased (in
basmaua, groteascd, OP I, 36; figure groteascd, ibid. 78); haihue
(Cr 125; JL, 15 Oct. 1939, 2, 2, in vers, rimand cu, silhue);
ritoase (afirmdri sonore si ritoase, Ins I, 2, 562). Prime le doua
sunt neologisme si se intrebuintea.za, aproape totdeauna, subt
forma in -escd, deli aceasta, finals seamana, pang, la identitate
(of. masc. -esc), cu sufixul vechiu din adjective ca domnesc, romei
nese, etc. Cauza este ca -esc nu-i simtit ea dezinenta derivative
(ehiar dace grotd, team lug, grotesc, exists in limba noastra). Tot
asa femininul lui livresc, suns, de obiceiu, livrescd, n u livreascd.
Indemn.ul pentru adaptarea, Inca timida, a acestor adjective la
cele in -esc bastinas vine, cu siguranta, dela (pitoresc-) pitoreascd,
introdus in literature prin Romania pitoreasea" a lui Vla.huta.1
Cat despre haihue $i ritoase, situatia for specials se datore$te fap-
tului ea, in fond, ele sunt adverbe, nu adjective. Se zioe, obisnuit,
a umbla haihui 2, a vorbi ritos, etc. Evident in.sa ca, din moment
ce funetioneaza ca adjective, forma for trebue sit se modifice,
spre a se pone de acord cu genul si nuraarul substantivului pe
care-1 determine.
In fetele bulgarce (Laz 40) avem Intrebuintarea cu valoare
adjectivala a unui substantiv, provoeata, probabil, -de $ovaiala
autorului, care avea de ales intre fetele buigare gi fetele Maga-
resti,ambele neobi$n.uite (mai ales al doilea).
2. N u ra a r. Distingem mai multe cazuri. Avem, mai
intaiu, identitate intre singularul $i pluralul aceluiasi adjectiv sau
intre pluralul feminin $i eel masoulin, etc. De pilda: (nzigdale)
amari, (TAV 194, rimeaza on coconari; v. mai departe rani); (fi-
guranfe) billaie (AL, 22 Sept. 1935, 5, 5) 3; (urechi) cleipdugi (AL,
1 Acum de curand am intalnit si forma picareascd (masc. picaresc: cf.

romanul picaresc, creatie specific spaniaii, cu un picaro ea erou principal).
2 Pe acesta Diet. Acad. 11 db, ca interj., adj. si subst. (ultima func-
tiune presupune existenta uneia adjectivale, despre care ins. nu ni se spune
nimic).
8 Diet. Acad. dg, numai forma batai (pentru femin. plural), asa cum o
simt si eu ca singura potrivita cu normele flexiunii adjectivale (lui -e sing.
Si corespunde plur., la ambele genuri).
www.dacoromanica.ro
13 Tunic) 1937, 11, 1) '; noi (femin.), aproape general2; rani (fe-
min.), foarte faspandit, indiferent de regiune si de categorie so-
cia118 etc.
Alte forme de plural neregulate: (genune) adance (Niry
146; cf. si Luc. 393: a apelor adeince); (brate) ciu'age (Luc 321);
(ochi) ferici (VR, Sept.-Oct. 1935, 5). Primele doug, primesc la
plural, ambele genuri, aeeeasi dezinenti (-i), intocmai ca toate
adjeetivele terminate in c i g. Cat despre ferice, Diet. Acad. il
da ca invariabil, Si cu &rept cuvant, pentru motivul cg in vorbi-
rea genuina acest cuvant este tratat ca adverb (ferice de..., etc.).
Adjectivul eorespunzator este fericit. Ceva asemAnator constatam
la nitel, adve,rb4, intrebuintat cateodati adjectival: nitelele pre-
parative (Cim 243).
Pluralul feminin al neologismului brusc sung, obisnuit,
brusce, dar cand si cand ne intamping, forma bruste, care poate
sa prinda cu vremea, intru cat se conformeazh, unei nosme fonetiee
vecbi (Rusts-Ruste), precum si disparitiei, eel putin din limba
comuri si din majoritatea clialectelor, a grupului se (i se) in po-
zitie final&
Adjectivele in -tor, formate dela verbe recente sau impru-
mutate de curand ca adjective dintr'o limbs romanicg, fat plu-
ralul feminin si in -toare, la fel, deci, cu derivatele vechi apar-
tinand aceleia4i categorii, dar si in -torii: mijloacele creatorii
(AL, 29 Aug. 1937, 8, 3); motive inspiratorii, etc. Se intelege
I Citat din Macedonski. Am neglijat s& notez dac&-i vorba de versuri,
cum mi se pare probabil, sau de proza.
Acceptarea acestei forme de c&tre mai toti Romanii am explicat-o,
Intr 193, n., ca un produs al coliziunii vechiului feminin noud cu numeralul
omonim, atunci cand adjectivul, din cauza sensului (= altul, diferit, etc.),
trebue s& stea tnaintea substantivului (intocmai ca numeralul). La exemplele
date acolo pot adtiuga acum unul si mai elocvent: Ce vor face aceste noi
zeci de mti de guri flamdnde? (CL, 1 Sept. 1934, 5, 3.) Dac& punem nond In
be de noi, iese noud zeci de mii (chiar cu o pauz& Intre noud Si zeci). In
sprijinul explicatiei mele vorbeste imprejurarea c, , femin. noi s'a ivit relativ
tarziu, dui:4 ce, subt influenta francezei, limba noastr& a Inceput a aseza
adjectivul si Inaintea substantivului (cand are rol calificativ, nu deter-
minativ).
a S'a n&scut subt influenta lui maxi, tari, etc., cu care seaman& bine
din punct de vedere fonetic (la masc. plur. este chiar identic cu acestea, afar&
de consoana initial'). Cred ca, dac& Arghezi scrie (migdale) amari, faptul se
datoreste si asemAngrii de sunete dintre amar (cf. mai ales plur. masc.) hi
mare, tare, etc.
' Echivalentul muntenesc al mold: oleacd. TIKT1N II consider& ad-
jectiv, dar, In doug. din cele trei citate pe care le dit, N aloarea acestui cuvant
este de adverb, nu de adjectiv.
www.dacoromanica.ro
CAP. III: ADJECTIVUL 111
ca trebue sa preferam cu atat mai molt primal aspect, cu cat al

doilea, care se datoreste, foarte probabil, annlogiei substantivelor
in -tor(iu)1(crematorii, laboratorii, etc.), nu mai &este un spri-
jin solid in acestea de pe urma, care tind Sa se generalizeze subt
forma -toare. De altmiirtrelea unui plural feminin creatorii ar
trebui sa-i corespunda un sing. fern. creatorie si un sing. masc.
creatoriu (ef. crematoriu si, odinioara, laboratoria), ceea ce nu-i
cazul.
Ar mai fi de inregistrat situatia adjectivelor compuse de
fetal lui raufiiceitor, r`ciuvoitor, etc. Prima parte a acestor compu-
neri este a d v e r b u 1 (iiu adj.) rau. Dovaa, binefeicalor, sine -
voitor, etc. (ea bine-, nu cu bane). Prin urmare, modificarile fle-
xionnre le va suporta partea finals (ca si cum ra,"74- n'ar exista):
rclufolcaloare, rliuvoitoare (femin. sing. $i plur.), raufactitori, rait-
voitori (masc. plur.). Toate formele acestea, swat respectate, afara
de ultima, care se intalneste destul de des cu reiu- transformat in
raj- (tratat, deci, ea adjectiv). Cf. Azi, 8 Sept. 1940, 2, 6, unde
apare raivoitori alaturi de raufaceitori. Situatia aceasta corespunde,
se pare, realitatii, caci nu-mi adue aminte sa fi auzit un plural
rclifeiccitori, pecand riiivoitori a devenit aproape o obisnuinta.
3. D ecl inar e. Patine lucruri merits atentie. Adj. mo-
trice apare, la feminin, subt forma motricei: (fortei) motricii (CL,
10 Aug. 1935, 1, 6) 1, 438, si cum maseulinul ar fi motric. Merge,
de fapt, cu ferice: aceeasi final, pentru ambele genuri. Tulbure
prezinta varianta masc. tulbur (rend prea turbur, Azi, 2 Iunie 1940
7, 5-6, in vers). Aminteste do subst. sambur(e), strugwr(e), etc.
Cat despre lipid, pe care-1 putem intalni adesea in scrisul perio-
dic actual, el nu este o forma noua a lui limpede, ci Ire. limpide.
De Odell trebue aeeentuat limpid, ca si acesta din arras&
Privitor la limpede, constatam tendinta, cunoseuta deja dela
substantive ca lespede, etc., de asi forma genetivul-dativul arti-
culat prm simpla adaugare a lui malurile limpedei Ozana (AL,
5 Ialie 1936, 4, 2), in hoc de malurile limpezii Ozane.
Locutiunea adjectival, cum se cade este tratata, de malts
ori, ca un adjectiv propriu zis, in ce priveste flexiunea: pe cum
se cadea madam Irma Pflefingher, (GI, 23 Tunie 1940, 2, 5). Am
' Autorul e Ardelean. Se spune motric(d) prin Ardeal? Nu-i imposibil,
data fiind originea recent. Oi franfuzeasc61) a acestui cuvant. De altfel o
Intreprindere Industrial, din Bucure*ti se chiama, (ori se chema) Motrica
(sau confine, In firma ei, aceasta form& a adjectivului nostru).
www.dacoromanica.ro
intalnit, nu numai data, si masc. cum se cadele domn N., dar

am neglijat sa notez made. Aveun aid acelasi fenomen ca in cu-
t
minte ( < cu minte), care a devenit adjectiv curat pentru toata
lumea, chiar dad, din card in cand it patem readuoe la valoarea
lui originarg, de adverb (oamenii cuminte = oamenii cu minte,
care an minte).
4. 0- radele de comparatie. Cateva adjective au un
superlativ in -isim. Modelul este, desigur, ital. -issimo,' nu numai
pentruca pe vremea lui Heliade limba noastra, suferea o influents
italiana, fie si superficiala, ci si pentru alt motiv. Italiana po-
seda, dup'd cum se stie, un numar enorm de superlative formate
cu acest flexionar. Se poate spun ca, teoretic, orioe adjectiv ita-
lienese poate face superlativul in --issimo, ceea oe nu se intampla
in alte idioms romanice. Mai este insa ceva. Italienii se arata
foarte dispusi sa reourea, in tot momentul, la superlative de acest
fel, mai ales cand e vorba de insusiri laudative. Sa se compare
carissimo (in limbajul sentimental), chiarissimo si illustrissimo
(in eel. ofioial), importantissimo, rarissinto, etc. (in eel critic),
etc. Din aceasta cauza", superlativele constitu,e o caracteristica sa
zicem obiectiva a limbii italiene, dar si una subiectivii, de apre-
ciere oarecum, in ochii strainilor. Vrmarea este ca aoestia pot
utiliza formatiile in, disoutie, fie subt" forma italieneasca, fie adap-
tandu-le la sistemul propriei for limbi, cu intentii ironice. Astfel
A. Philippide, vorbind, undeva despre un luara de importanta
deosebita, adauga, in gluma: importantisim, cum tar nice Ilasdeu,
ceea ce probeaza ca marele istoric si filolog roman intmbuinta
asemenea formatii.
Exemplele grisite de mine in scrisul actual au numai in mod
exceptional valoare ironica. De obiceiu apar in disoutii stiintifioe.
actualisim (Leta Moraaiu); rarisim ( o rarisimd carte de
grantaticei, RI XXV, 3312; rarisim e altfel, AL, 27 Martie 1938,
6, 3) 8; care face pe un politician romdnisim (VR, Ian. 1938, 111) 4;
simplisim (o remarcei simplisima, Spm 219); ultimisim (dupes
ultimisimele curente straine, VR, Julie 1940, 10) 4. Nu-i exclus
1 Poate, deli mai putin probabil, si lat. -issintus.
t Autorul este N. Iorga.
3 Cf. si frc. rarissime, dat de dictionare ca 'familiar.
' In ironie, dupes cum arata., la cel de-al doilea, si contextul, dar Si
faptul ca, s'a adtiugat -isim la un adjectiv care are, prin el insusi, sens au-
perlath.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE 113
ea numArul unor astfel de formatii sit creases, poate chiar sg fie

de pe acum mai mare decat am putut constata eu insumi. Un
sprijin le vine, cred, $i dela terminologia, muzicala (italieneascii!):
fortissimo, pianissimo, prestissimo, etc.
Un superlativ in -isim care s'a impus in limba comung,, cu
valoare de substantiv insg,, este generalisim. El exists. $i aiurea
(cf. Ire. generalissime, germ. Generalissimus), etc., 'caci a devenit
termen tehnic militar (probabil in vremea razboiului din 1914-18
sau mai ales atunci).
Tot prin filiera italiang1 s'a introdus la not optim, care se
bacurra de o circulajie neobisnuit de larga. A intaut $i in lia-nbajul
administrativ, deci oarecum oficial (conditii optime de lucru; un
numiir optim de factori, VR, Sept.-Oct. 1935, 90). Aceea.,si origine
trebue sg, fi ava,nd $i proxim, de asemenea frecvent, dar numai cu
sens temporal: proxima intrevedere, proxima $edkrei z.
Alta chestii in legatura cu comparatia adjectivelor se vor
discuta, la Sintaxa".
CAP. IV: PRONUMELE.
1. Persona 1. Genetiv-dativul feminin singular Vela
da'nsul sung, des, in vorbirea munteneascg., dein$ii (in loc de liter.
ddnsei). Avem aici un fenomen asemangor cu eel constatat la plu-
ralul substantivelor ferainines: preferinta pentru dezinenta
Dansii-dcinsei merg paralel cu cei,Fi-case (sun ceissii-cases`). cv., in
alt sans, $i atistea, pentru $i algturi de astea (v. mai departe, 4).
Forma neaccentuata (sau, cum i se mai spune, seurtg on
conjuncts) a pron. pers. 11 phurale este vg,, cand sta. imediat inain-
tea verbului (viz- dau, va; spun, etc.), $i vi, cand precede alt pro-
nume, tot neacoentuat (vi-i dau, vi se spune, etc.). Numerosi Ro-
mani (dupa cat se pare, numai Munteni, in Gems lingvistic) pun
pe vi *i awl() unde trebue vii. Fenornenul se bacura de o foarte
larga rhspandire. Nu pot preciza, d,acgi apartine $i vorbirii populare
1 Ottimo, dar modelat, ca de obiceiu in astfel de imprejurari, dup6,
latineste (optimus).
2 Cf. si (gen) proxim (in logics). Curente, din cauza relativei for ye-
chimi, au devenit maxim si minim (mai ales, dacl un excluziv, in formule
ca temperatura maxima si minima, inal(imea maxima, vitesa minima, etc.).
Se pot adauga comparativele major si minor (a aror functiune este, in
general, substantival5.), in constructii ca: N., poetul de majore calita(i;
trebue sa am posibilitati minime de /item, ca sa-mi pot cd$tiga existenta, etc.
3 Si, deci, la genetiv-dativul singular al acelorasi cup inte.
www.dacoromanica.ro
sau nuxaai celei orasenesti familiare. Fapt este ca el apare si in

limba scrisa: vi-ati taint pdrul, Domnisoard? (VR, Dec. 1937,66) 1.
$i la pers. I plur. observam ceva asemanator: ni pentru ne
(asa dar ni spune in loc de ne spune). N. Iorga stria regulat asa
(adversarii ii ironizau, reproducand formula des intrebuintata de
el: omul care ni trebue). Aici situatia se prezinta altfel in mina-
nunte. In primul rand, ni pentru ne se intrebuinteaza relativ rar
(cel putin in scris). Afars de asta, nu putem vorbi totdeauna de
o eonfuzie intre cele doug variante ale formei neaceentuate (ca la
unde vocalele se deosebesc dor una de alta). De obiceiu, in
vorbire avem a face cu un fenomen pur fanatic: ne se pronunta
ni in cele mai multe graiuri dacoromanesti. La fel trebue sa ue
explicam eventuala aparitie a lui ii pentru le (dativul neaccentuat
al pers. III plur.).
2. Pronumele identitatii. Forme le lui insumi, in-
suti, etc. prezinta dificultati de manuire, pe de o parte din (mum,
marelui for numar, pe de alta fiindca s'a pierdut sau, cel putin,
s'a slabit constiinta etianologica: Romanii nu le mai simt ca pro-
venind din ( d)cins- plus pronumele reflexive de dativ si de aceea
nu be adapteaza aspectul morfologic la acela al elementelor for
aleatuitoare. Din moment ce (d)cins- se comporta ca un adjectiv
cu doua termiiaatii pentru cele doua genuri .(1a, singular si la plu-
ral), urmeaza, ea tot asa se comports, trebue sa se comporte, si
ins- din insumi, etc. $i iarasi, deoarece partea a doua a acestor
formatii este dativul pronumelui reflexly', insemneaza, ca pretu-
tindeni trebue sa apara reflexivul, si nu personalul. In rezamat,
singurele forme carecte ale pronumelui identitAtii sunt: (eu) in-
sumi, insumi, (noi) 'insine, insene; (tu) insuti, insati, (voi)
insevd; (el) insusi, (ea) insasi, (ei) insisi, (de) insesi. Vom evita,
deci, femin. sing. insumi, insati, insasi (cu -a- pentru pe care
be intrebuintea,za Ardelenii (judecand dup5, scrisul lingvistilor
elujeni, in frunte eu S. Puscariu)s, si vom evita, de asemenea,
pe (ei) insile, (ale) insele, care sant foarte raspandite mai pretu-
tindeni (ma iau si deastadata tot dupa scris). Feminine le cu -a-
1 Autorul: Coca Farago (fiica scriitoarei Elena Farago, Olteandi). Cf.
si vi-o inchipuig (HYSt 125); vi-am zis (ibid. 347); vi-a spus (ibid. 428).
' Dovada indiscutabilg o constitue -Fi, dela pers. III.
a Cf. *i D. D. Roca, Existenfa tragica, 113, 208, 219, etc. (regulat).
La fel Bucovinenii (Al. Procopovici, Tr. Braileanu *. a.).
www.dacoromanica.ro
se explica, de sigur, ca produs al impresiei (false!) ca ins- este ar-

ticulat. Forme le masculine, ea -u- (sing.) *i (plur.), pot da,
intr'adevar, aceasta impresie, din pricing ca vocalele respective
suet sonante, asa dar intocmai ca la dtinsul, den. ii (pronuntate,
de fapt, cleinsu si, mai putin frecvent, dasnsi). Orice nedumerire
insa dispare in fata formelor feminine de plural: insene, etc. (nn
insele-ne! ). Si apoi, insu (asta a fast, intr'o vreme, forma n.earti-
culata) nu putea conserva pe ii inaintea lui mi urmator, ci trebuia
sa-1 prefach in u, altfel pronuntarea devenea imposibila. Acelasi
lueru cu. inqi ne < in$ine.1 Cat despre insile si insele, inlocui-
rea lui -si prin -le are drept cauza tot slabirea simtului lingvistic:
deoarece la pers. I si II avem -mi, -ti, _ne, -va, care functioneaza
si ca reflexive si ca personale pure, s'a putut naste ideea (in con-
*tiinta subiectelor vorbitoare, fara nicio intentie ci, evident, fara
legatura cu eventualele discutii despre originea acestor forme) ea
ele au valoare personals (n u reflexive) si la pronumele identi-
VIOL Urmarea a Post inlocuirea reflexivului (indiscutabil *i din
punact de vedere morfologic) -si prin pensonalul -le (care totusi,
ca fwactiune, este in cazul de fa% tot reflexiv).
Pers. III plurals, mai prezinta o particularitate, pe aceea ca
la genetiv-dativ -le este inloeuit prin -Zor, asa dar se decline" -le,
ca si cum, subt forma aceasta, ar sta la nominativ. Deoarece pro-
numele identitatii este intovarasit, in mod regulat, de eel personal
(eu insurni, voi insiva, etcY, trebue sa admitern, cred, ca avem
a face cu o atractie exercitata de acesta din urma: (a) for dinain-
tea lui in Ole, insele face sa se raodifice -le in -lor, ca si cum ar fi
vorba de aplicarea regulei acordului. Ne putem gaudi *i la alts
explicatie, mult mai putin plauzibil6 bash': -le este simtit ca articol
(cf. casele) *i astfel isi schimba forma la genetiv-clativ potrivit
normelar consacrate. Aceasta explicatie ar merge, in cel mai bun
caz; pentru 'insele, care, judecat numai pe deasupra, are aspectul
unui substantiv fenninin articulat pus la plural. Dar situatia mas-
I Dacg, vrem s facem putin6 istorie, situatia apare si mai linapede.

Cand s'au combinat ins- Si refl., ca sa dea nastere pronumelui
prin urmare Intr'o epocA. indepartatg, (anterioarg, primelor texte romanesti),
formele nearticulate se terminau in u (sing.) si i (plur.) sonant 1. Asa se
explicl raportul actual dintre om si omul: la Inceput s a zis omu- omulu,
apoi, disp6rand u final, om -omu/ (la onbuiu, -u- an mai era final, de aceea
a ramas).
2 Abaterile se vor vedea la Sintax5.-.
www.dacoromanica.ro
culinului diferg. AfarA de asta, pentru ca -le sA fie asimilat en

articolul, ar trebui &a fie siantit pronumele in intregime ca un
substantiv, ceea ce nu ingadue nici sensul, nici functiunea lui.
Dau acum exemplele gasite de mine (in legAtura cu discutia
dpre aspectul pens. III., la genetiv-dativ plur.): femei care-si pro-
mit for inselor (VR, Ian. 1938, 54); la inaltimea for in?ilor (ibid.,
Marye 1938, 117). Pentru. -le in loc. de -qi, nu socot neoesar SA,
aduc citate, deoarece faptul este bine cunoseut de toata lumea 1.
Ar mai fi de reanarcat Insele, care se intalneste cateodatA.
Prezenta lui S (in loc de s) ne trimete la un plural in -i, cAci numai
acest sunet preface pe s in $, deci ar trebui sa se aerie in$ile, dar
acesta este aspectul foirmei masculine (in vorbirea si scrisul acelor.
Romani care cred ca, trebue sg, prefere pe -le lui -si). Acest inysele
merge impreung cu dansii (= ddnsei), pomenit mai sus ( 1).
Ex-plicatia data aeolo se potriveste si aici.
3. P o s e s i v. In cap. 1I, ocupandu-ma de articolul al, a,
etc., am aratat ca acest morfam se declina, atunci cand precede
un pronume posesiv. Fenomenul, destul de faspandit la plural,
tinde sA imbratiseze si singularul, ceea ce nu nli se pare necesar.
Trebue sa admitem totusi ea uncle subiecte vorbitoare, mai sen-
sibile la deosebirile de caz si totodata mai putin respectuoase fatA
de normele consacrate, simt nevoia sA introduca distinctii cazuale
si la pronumele posesiv si sg-si satisfacA aeeasta nevoie cu mijloa-
cele pe care le oferA flexiunea nominala (altmintrelea nu-i posi-
bil). Caci al meu, al au, etc. au aspect de nominativ (-aeuzativ)
si, macar ca. functiunea for este foarte asemAnAtoare cu a geneti-
vului (raportul pe care-1 expriana este intocmai ca la genetival
posesiunii), ele pot fi samtite $i sintaetic ca nominative (- acuza-
five), de uncle urmeaza ca, idaca eonstructia din care fac parte
cere un substantiv la genetiv in locul posesivului, ele pot aparea
subt aspectul for genetival (imitat, cum am spus deja, dupa fle-
xiunea nominalg). Altfel spus, avem a face cu. un adevarat acord
cazual intre posesiv si substantivul precedent, 'eel dintaiu jucand
rolul unui adjectiv2 si comportandu-se la fel cu acestai si din
punct de vedere morfologic 8. Iatrt cateva exemple (altele, in toate
1 Cat despre amestecul formelor (de feminin si masculin, plural si sin-
gular) Intre ele, voiu discuta fenomenul, pe baza de texte, la Sintaxic.
9 Aceasta si este functiimea lui obi$nuita, oridecateori sta pe langa
un substantiv pe care-1 determing.
3 Chiar la masculin (cf. alui meu., citat in cap. II), lucru imposihil
www.dacoromanica.ro
sensurile, deck cede date in capitolul citat): tine stie ceirei indrciz-
szeli ale mete (DA 387); unei prietene ale mele (OC 11); in urma
lui al meu (LR, 10 Sept. 1938)1.
4. Demo n s t r a ti v. Dupg cum functioneazg. substantival
(ca pronume propriu zis) ori adjectival, acest pronume primeste
sau nu finala a: acesta acest (om), aceastaaceasta: (femeie),
etc.; aceia acei (oameni), acelea acele (femei), etc. Tot in -a
se terming si cand sta, ca adjectiv, in urma sabstantivului: omit
acesta femeia aceasta; aamenii aceiafemeile acelea, etc. Var-
birea popularg/de prin uncle tinuturi (Moldova, de pildg), conser-
vand o veche stare de lucruri, intrebuinteazg formele cu -a $i cand
demonstrativul precede substantivul: aista om, aceala baiet, etc.
(Cf., in scrierile lui M. 8adoveanu, pasajele unde suet pusi sg
vorbeascg. tgranii.)
Ceea ce intereseaza direct aid este ca chiar limba oamenilor
culti se abate incidental dela normele argtate. In primul rand nu-
merosi Ardeleni vorbesc ca tgranii din Moldova: am auzit pe o
doanmg din pgrtile Aradului, care taieste de multi ani la Iasi, de
asemenea pe un profesor din regiunea Sibiului, stabilit de vreme
indehmgatg la Bucuresti, spunand, de ex., aceasta carte, acectia
oameni, etc.' In scris n'am remaroat astfel de norme. In schimb,
am dat adesea pest& lipsa lui -a la demonstrativul pus dupa sub-
stantiv: intrebdrile aceste esentiale (AL, 11 Nov. 1934, 8, 1), etc.
sau intrebuintat singer: uncle din aceste smut (Ins II, 4, 489).
Femin. plur. al lui acest, subt aspectul lui regional (munte-
nese) astea, se prommtg foarte des dftea. Prefacerea in .$ a lui s
presupune constiinta existentei unui i in. silaba urmatoare, egei
numai s t i > s, asa dar un plural in -i, dacg ne referim la fle-
xiunea nominalg. In acest seas pledeazg pentru a- (of. crame-
pentru un adjectiv propriu zis, care, se stie, intocmai ca si substantivul, fsi

sehimbg forma numai la genet.-dativ feminin singular (cast' frumoasa(a)
unei case frumoase).
I Autorul este ziaristul si scriitorul Mircea Damian, Oltean (ca si Gib
I. Mihaescu). Ne ggsim, poate, In prezenta unui fenomen oltenesc mai mult
on mai putin rgspandit? Nu stiu. Mibgescu ar fi spus In urma a lui meu (v.
aici mai sus, pag. 108).. Damian a preferat constructia consacrata pentru
numele de persoang masculine. Aceastg deosebire ar proba Ca nu poate fi
vorba de o particularitate regionalg, oricat de restransli, ca arie geograficil,
ci de uzuri individuale.
2 Fenomenul este mult mai frecvent cleat am crezut in primul mo-
ment. Se pare ca majoritatea Ardelenilor vorbesc asa.
www.dacoromanica.ro
erdmi, traiste-traisti, etc.). 1 Faiptul trebue interpretat ca produs

al unei influente exercitate de morfologia substantivului.2 Ne-am
astepta sa, gasim pe s (si pe iv, se intelege) si la genetiv-dativ
singular. In materialul cules de mine n'am intalnit asemenea
forme, dar exista Romani care spun acestii (case).3 Iath, run
exempla scris pentru pluralul feminin muntenese: treburi d'astea
(ZN 127).4
La demonstrativul departarii abaterea mai obisnuita dela
normele gramaticale se produce in sens invers fata de eel aratat la
acest, etc.: apar des formele fara -a acolo undo ar trebui cele cu. -a.
Aceasta insemneaza, de fapt si in majoritatea cazurilor, confuzie
intre valoarea substantivala $i cea adjectivala. De asemenea se
amesteca formele aicestui pronume cu ale asa zisului articol deter-
Truinativ sau adjectival (eel, cea, etc.), de care difera mai ales prin
a-. Astfel de fapte aunt de natura sintactica. De aeeea le voiu dis-
cuta si ilustra pe baza, de exemple numeroase la Sintaxa".
Forme le muntenesti asta, ala, etc. se raspandesc vazand eu
ochii. Tinerii de pretutindeni le intrebuinteaza, cred, excluziv. Pe
elevii si studentii moldoveni cunoscut,i mie nu i-am auzit niciodata
spunand, asa, cum spun, de pilda, eu $i atati oaaneni in varsta din
Moldova, aista, aietia, ai(e)stea, etc. Prin urmare, se parasesc va-
riantele dialectale, spre a fi inlocuite n u prin cele literare, ci prin
altele, tot dialectale, care prezinta insa avantajul ca apartin pro
viuiciei unde se afla centrul cultural si politic al tarii. Avem aici
o aplicare foarte inta-esanta a ideii de prestigiu lingvistic: limba
vorbita in capitala statului se bucura in ochii provincialilor de un
prestigiu atat de mare, incat acestia adopta din ea chiar formele
neliterare. Producerea fenomenului a fost ajutata insa si do faptul
ca variantele literare par greoaie, mai exact, pedante on savante,
deci nepotrivite, in marea rnajoritate a cazurilor, pentru vorbirea
L V. mai sus, capitolul despre substantiv, pag. 67 urm.
2 Unii lingvisti ar spune morfonologie (modificgri fonetice cu valoare
morfologia).
a Asa spunea si stria InvMatul A. Philippide.
4 Se intelege cg-i vorba de un i consonant (tot consonant este si e, in
ortografia intrebuintata de mine). Dad, diftongul din silaba final& se pro-
nuntii. ea sau ia, nu pot preciza. Cred c6, ambele aspecte fonetice exist& in
realitate (poate mai exact, unul intermediar, cu o semivocald, care nu-i nici
e, nici In orice caz, nu se confund6, decat cel mult in scris, cu masc. agia,
care are trei silabe.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: PRONUMELE if9
obisnuita, care are caracter familiar.' Pe de alter parte, aspeotele
moldovenesti sunt siantite (de Moldovenii inaiai!) ca prea dialec-
tale, ceea ce izvoraste tot din constiinta unei inferioritati sociale 2.
Spre a iesi din irLicareatura, se recurge la formele (dialectale!)
rauntenesti, care, intru cat yin de airurea, prezinta si avantajul nou-
tatii, nu fac impresia, pe care o fac tole indigene, ca sunt banale
Dintre demonstrativele neamintite pang aici ofera prilej de
discutie atare $i celdlalt S. Primul pare a fi complect necunoscut
vorbirii familiare (cu atat mai vartos oelei populare). Il intrebuin-
teaza, de obiceiu, avocatii ai oratorii de toate categoriile, apoi, subt
influenta acestora, gazetarii Si, mai ales, functionarii (sa se com-
pare hartiile oficiale: adrese, rapoarte, eiroulari, etc.). Din punctul
de vedere al flexiunii, atare merge cu care. In consecinta, Roraanii
care cred cA pluralul acestui relativ trebue sa fie (maoar in scris!)
cari aplic:a ackeasi norms si lui atare: care, ca atari, nu cunosc...
(VR, Dec. 1937, 80).5 Duper cum un plural cari mi se pare lipsit
de justificare (v. mai incolo), tot aaa cred ea este de prises si
neconform cu spiritul limbii un plural atari.
Cat despre celalalt, trebuesc evitate variantele dialectale ai
familiare. Avem, mai intaiu, pe cel(ii)lant, foarte obisnuit la Mol-
doveni, de pilda. Un em cult nu-1 poate intrebuinta, nici chiar in
vorbire, cu atat mai putin in scris (cum face, de cativo, ami, un cu-
nosout filolog iesan, care crede ca trebue preferat tot oe este mol-
dovenesc). Daca am fi consecventi, ar urma CA scriem. si nant
(pentru Walt). De asemenea trebue sa ne ferim si de alts aspect
vorbite ale acestui pronume, preoum celaalt, scris adesea celalt
(grafie care nu corespunde exact nici pronuntarii oelei mai negli-
jente, caci -1- este ,dublu, adica lung), si celalalt (cu -a- in iloc de
-6-). De ,altfel prima parte a acestui pronume campus variazA
De aceea, in limba scrisa, dsta, lila, etc. apar, de preferintat la autori
de opere liter are (4i numai In dialoguri), indiferent de originea for
locala.
2 Dovada avem faptul ca, dla, etc. se Intalnesc, la Moldoveni, mult mai
rar decit dsta, etc. Variantele moldovene*ti ale demonstrativului departarii
se deosebesc prea putin de cele literare (aceala, aceea, aceia, acelea, cu
pronuntat .4)
' Cei mai multi lingvi*ti si gramatici (poate chiar toti) nu consider&
aceste pronume ca demonstrative. Amanuntul nu prezint& insa niciun in-
teres pentru chestiile care ne preocupa In acest loc.
4 V. mai departe, 5.
5 Acest exemplu arata ca chiar cine pristreaza, la pluralul relativului,
pe -e poate sa prefacer, pe acela% -e In -i la stare!
www.dacoromanica.ro
120 PARTEA II: 'MORFOLOGIA
destul de mult in ce priveste finala: celalalt (algturi de cellalt $i

celalalt), cealaltii (al. de ceialaltei, ceilalta), ceilalti (al. de ceia,-
lalti), celelalte. Trebuesc preferate formele puss in afara paran-
tezelor, care corespund sistemului lingvistic actual, cum probeaza
femininul plural, care n'are o variants secundara in -a- (adica"
celelalte). 4
5. Relati v. Si aici constatitm, intoomai ca la acestea)
si acel-(a), un amestec intro formele cu -a Si cele farg -a. Bine
inteles, numai la genetiv-dativ, ambele numere ai genuri, c5ci no-
minativul $i acuzativul nu sung, niciodatg cu -a, indiferent de func-
tiune. De pildg: sere mai mare carui apartine (Ins II 4, 180);
sipetul in a ceiruia protunzime (AL, 11 lithe 1937, 5, 1); at caruia
buclitar (ibid., 13 Oct. 1935, 3, 2); at ceiruia nume (Cim 67, 257);
at caror codex (ibid. 169). In primul citat trebue ceirwia, 2 in toate
celelalte, carui, resp. ceiror. Asa cere uzul, deli situatia nu seamgna.,
din punt de vedere sintactic, decat aproximativ cu aceea dela de-
monstrative. Acolo prezenta lui -a este obligatorie la pronumele
propriu zis (avarud, adieg, functiune substantivalg) si la adjectivul
asezat in urma substantivului pe care-1 determine. Aici cunt de
Mout mai multe distinctii. Relativul adjectival st5, totdeauna
inaintea substantivului, eel substantival Si inainte si dupes. Intre-
buintarea formelor cu -a $i a celor farii -a este determinate n u de
functiune, ci de pozitia relativului: cand acesta precede substan-
tivul, n'are -a, cand it urmeazg, are. Asa dar, se aplic.5, norms. dela
demonstrativele cu funotiune adjectivalii.
Numerosi Romani, printre ei si scriitori, cred cg, trebue sa
face eleosebire intre singularul si pluralul lui care nu numai la
genetiv-dativ, ci si la nominativ-acuzativ. Astfel citim adesea
clespre copii cari se joaca, despre ceirtile cari an apiirut zilele
acestea, etc. Evident ca -i este consonant, deci cuvantul intreg are
1 Se vede lesne c6, celatalt, ceialaltd, ceialalfi aunt sustinute de (a)ceta,

(a)ceia, etc., adics de variantele cu valoare substantival (de pronume
propriu zis) ale demonstrativului depgrtitrii.
2 Lipsa lui -a se datoreste, poate, faptului cg cuvtintul urmgtor incepe
cu a. In vorbire cei doi a se reduc usor la unul singur.
Acest amgnunt pare curios, dace, -1 raportgm la cele spuse despre
demonstrative, care nu pot functiona substantival cleat fiind independente,
al:a/11nd, adica, singure. Deosebirea se explicg. Relativul substantival pre-
supune existenta a doug, suvstantive: unul pe care-1 inlocueste (si care a
Most mentionat In propozitia precedents), altul care-1 unneazg ($i care se
aflit fats de primul In raportul de genetiv).
www.dacoromanica.ro
o singura silaba (intoemai ca la mare marl, tare tari *. a.).

Acest uz trebue combatut, pentru mai multe motive. Cel mai pu-
ternic este ca vorbirea populara de pretutindeni nu-1 cunoaste.
Sunt convins ca niciun %ran neaos nu spun cari. Aceeasi afir-
matie o putem face si privitor la limbajul familiar (chiar al ace-
lora sau al unei bane parti dintre aceia care stria cari). Situatia
din vorbirea de toate zilele corespunde si 6istemului lingvistic ro-
manesc actual. Cei mai multi, daces nu cumva toti conationalii
nostri, simt, nu se poate SA nu simta pe cari ca o forma stranie"
(adica strains). Pare ca-i lipseste ceva, ea nu-i intreaga, deci nu
destul de expresiva. Afars de asta, ne aminteste, fares sa vrem,
eel putin cateodata, de omonimul cari (pluralul lui caridi), ceea
ce contribue, inteo oarecare masura, la crearea sentimentului ca
n'avem a face cu o forma, `regulata'.
Singurul argument in favoarea lui cari ar fi limba veche.
Dar astfel de argumente n'au valoare. Cate fapte existente in se-
colele trecute au disparut cu vremea, si nimeni nu se gandeste sa
le reinvie! Limbajul uman evoluiaza doar necontenit, trades-be,
cum se zice cu un termen cam impropriu, sufera sclaimbari dela o
epoca la alta. Valabil, pentru fiecare epoca, este numai ce satis-
face spiritul limbii din epoca aceea. De altmiintrelea, chiar in sec.
XVI (ca sa nu mai pomenesc de tole urmatoare) predomina, plur.
care asupra lui cari.
Fiindea m'am ref emit la limba veche, trebue sa mai adaug
amanuntul ca. relativul (cu valoare substantivala) se si articula
atunci: carele, carea, etc. Se intelege dela sine ca astaz" i nu pu-
tern face uz de aceste forme, care s'au pastrat, prin traditie, nu-
mai in cateva rugaciuni (Tata't nostru carele e0i in ceruri;... carea
feira striceiciune pre Dumnezeu ai neiscut, etc.) 1.
6. Ned e f i n i t. Pluralul lui un, o suns sa unii, unete,
dar si niste. Morfologic vorbind, numai unii, uncle cunt pluralul
acestui pronume nedefinit, cacti niste are alta origine. Ceea ce
intereseaza aici este ca nilte ramane invariabil, oricare ar fi genul,
numarul si cazul substantivului determinat de el. Sa evitam, deci,
constructii ca urmaA nistor raufaciitori (Rex VIII, 22), care apar
destul de des in presa zilnica. Genetivul si dativul acestui cuvant
1 Tot ce-am spus despre rare ca pronume relativ se potriNe$te $i p n

tru el ca interogativ.
www.dacoromanica.ro
se formeaz5, cu prepozitii (ca la numeralele eardinale 1): a nifte,

resp. la niste. Citatul de mai sus ar trebui modificat astfel: ur-
ma$ii a n4te rclufac'citori. De preferat este totusi sa inlocuim pe
niste prin unii: urmasii unor raufeiclitori, chiar data nunnta se-
mantic5, diferg (primul dintre aceste pronume este mai `nedefinit'
cleat ce151alt). Faptul ea, .pare (land $i cand nistor arata nevOia
pe care o simt unele subiecte vorbitoare de a-1 trata $i subt ra-
portal flexionar ca pe un pronume.
Preeedat de un $i urmat de un substantiv, alt 1;.$i schimba
form la genetiv-idativ oaumai dael substantival este fenainin sin-
gular: (a) unui alt om (a) unei alte femei, etc. S. ne ferim, prin
urmare, de formule ca acestea: int iintarea unui altui oray in local
celui distrus; stabilirea unor altor adevaruri, etc., care cireur5,
prin publicatiile noastre periodiee si. a Carol. nastere se explica
fie printr'o contaminatie ...altui...) fie, mai bine, prin
atractia morfologiea exercitat5 de unui .supra lui alt imediat
urmaor.
()rice este invariabil (ca $i niste, amintit mai sus), din eauza
ea ce insusi n'are flexiune. Genetivul $i dativul lui seamang cu al
numeralelor. De pild5,: valoarea a orice actiune social. (AL, 26
Eebr. 1939, 10, 3). Cu toate acestea, constractia suns neromane$te
$i de aceea trebue evitata. Putem pune foarte bine pe oricare in
local lui orice: valoarea oricarei actiuni sociale, f5r5, ca intelesul
s5 se schimbe catasi de putin2.
A15,turi de fiece, destul de rar intrebuintat, exist5, varianta
(muntenease,5,), $i mai rarer, fitece, care nu prezinfa niciun avan-
taj fats de cealalt5,, ba klimpotriva (e mai urita"). Am intalnit-o
eu dezinen% de genetiv: indaratul fitecei camere (CL, 18 Aug.
1934, 5, 2). Cine tie bine romaneste nu spume niciodatg asa.
Tot poseda flexiune complecta, intoemai ca majoritatea pro-
numelor. N'are rost, deci, s5, recu.rgenn la forme create duper alt
model, mai ales cand ele nu i se potrivesc, de pild5. cu pospaiul a
toate stiintelor (Niry 236), uncle avem dou5, neregularitati (ca sa"
nu zie greseli): a toate (pentru tuturor) $i, mai ales, stiintelor (in
loe de stiintele). Autord s'a 15.sat, probabil, influentat (cu vointg!)
de formule vechi ca domn (sau stapanitor) a toatd Cara Moldovei
Cu care ni$te este Inrudit din punct de vedere semantic (exprimg $i

el o notiune cantitativQ.
De obiceiu Ins& oricare si orice nu sunt perfect sinonime.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: NUMERALUL 123
(poate si de a toate titttor, a toate facator, etc.), faril sit bage de

seams ca imitarea acestora nu merge in cazul de fatA, chiar dac5.
aan respecta intoomai constructia (cum n'a facut el).
Genetiv-dativul plural are doua aspecte: cu -a si fAr5, -a. In-
trebuintarea for este supusa normelor pe care le-am vazut la de-
monstrative. Ca si acolo insa, constatam amestecul aoestor forme.
Tendinta pare a merge in sensul inlaturarii celei cu -a. Caci tot-
de,auna .g5sim numai constructii de felul acestora: sa recunoa4lem
drepturile tuturor; am dat tutaror cite ceva, etc.' Mai ales cand
(a) tuturor( a) se af15, la sfarsitul sintagmei, variants farit -a apare
aproape regulat. Cf., de pilda, pace tutwror! (in limbajul biseri-
cesc).
Pronuntarea munteneasca tutulor trebue evitata, cki nu
aparline limbii literare.
In sfarsit, ar mai fi de spas ea: nedefinitul cat s'a fixat, de
mult, subt acest aspect in constructia, foarte frecvent5,, dupes cat se
pare. Urmeazk deci, s'o intrebuintam totdeauna, asa si s nu inlo-
calm pe cat prin cote, cum fac unii (cf. CL, 1 Iunie 1935, 5, 5)3.
CAP. V: NUMERALUL.
1. Card ina 1. Nevoia de a evita confuziile schimbk in
irnprejurgri determinate, infatisarea traditiona15. a catorva nume-
rate, precum paisprezece, saisprezece si saizeci, care se pronunt5,
patrusprezece, sasesprezece si sasezeci,. Acest uz a luat nasteir,
de sigur, in mediul comercial, undo thfrele reprezinta valori eco-
nomice, yi de aceea se ianpune exprimnrea for in modul cel mai
clar cu putinta. Dela, comercianti el s'a mntins si la alte categorii
sociale, indiferent de ocupatie: esentialul este ca subiectul vorbi-
tor SA, se glseascal in conditii care fac absolut neoesara evitarea
1 Trebue precizat numai ca. adjectivul tot nu poate sta si In

urma substantivului. Asa dar, -a caracterizeaza, functiunea substantival,
lipsa lui -a pe tees, adjectivala a acestui pronume.
2 Fenomenul opus nici nu-i posibil, caci ar insemna O. dam aspect
de pronume propriu zis (a s t a insemneaza, prezenta lui -a) adjectivului
(drepturile tuturora oamenilor1).
3 Punctul de plecare al modificarii va fi fost formula, foarte asema-
natoare, dupd cdt se spune, In care cdt a putut fi simtit ca reprezen-
taut al subst. plur. vorbe (sau lucruri, etc.), cf., de pilda, cdte se (mai) spun,
etc , si de aceea a fost acordat cu substantivul subinteles. Este posibill Si
alts, explicatie, anume o contaminatie a lui dupd cdt se spune cu cdte se spun.
www.dacoromanica.ro
intelegerilor gre*ite (de ex. indicarea orei la radio *. a.) '. In mice
alte imprejurari aceste forme trebuesc parasite de toga- lumea.
Rec9mandatia nu mi se pare de pri&os, pentru motivul ices, ele
apar regulat in unele graiuri ardelene*ti *i prin Bucovina, uncle
le utilizeaza chiar oamenii culti.
Pe amandoi it intalnim,, cateodata, articulat (dar numai la
feminin): nici amtindoudle, la o/a/ta (BSG LIV, 277). Subt in-
fluenta lui ambele? Sau avem a face un cu un fenomen regional!
Oricum ar fi, o astfel de forma nu poate fi recomand,ata, chiar
data -i simtira nevoia2.
2. Ordinal. Fapte vrednice de .discutat ofera intars.
Cand sta dupil substantiv, nu se acorda cu acesta in gen *i numk:
rdiadul intdiu, clasa intetiu, etc.8 Daces precede substantivul, pri-
mete articolul enclitic, care, se intelege, poseda toate variatiile
flexionare: intaiuZ rand, intdia olasa, intdii copii, antaile chase 4.
Deoarece indepline*te o functiune a,djectivala, oamenii oulti, care
se lasa influentati de paradigmele gramaticale, se arata, diispu4i
sa trateze pe intdiu ca un adjectiv adevarat in toate imprejurarile,
deci *i atunci cand substantivul sta inaintea lui. Astfel auzim 4i
citim adesea clasa intaia, ba chiar *i clasa dintelia5: de vreme ce
intdiu si dintdiu mint sinonime, pentru ce s'ar mai face deosebire
raorfologic,a intre elle? Odata porniti pe acest drum, iubitorii de
regularitate merg mai departe. Acorda numeralul in gen cu sub-
stantivul *i atunci cand acesta ocupa locul al doilea, iar aceea e
nearticulat (din pricing ea are inainte pe o): o intdie dovadd (StI
Sa se compare si doizeci pentru doudzeci, septe (algturi de vase) In

limbajul telefoanelor (ca sa nu se confunde respectiv cu noudzeci qi cu ,rase).
Bucovinenii (poate $i alti Romani) declines pe doi, caruia-i aplica,
dezinenta de genetiv-dativ (duor). Nici aceasta forma, nu poate fi primita.
C5,,, de obiceiu, nu se scrie -u, and substantivul e feminin sau are
forma, de plural, este o chestie de purg grafie. Pronuntarea ramane mereu
aceeasi.
4 Aceastg situatie curioasa, cere o explicatie. Uzul traditional nu cu-
noaste decal] postpunerea lui intain. De aceea taranii, de pildg, 11 aseaza
totdeauna dupg substantiv. De ce nu i se schimbg forma? Pentrucg-i simtit
ca adverb:, arata locul pe care-1 ()cup& un obiect in spatiu, la fel cu un
adverb de loc. Cf. pop. at doilea nevasta, at treilea easel, etc. (cu dezacord
gramatical intre numeral $i substantiv). Antepunerea s'a ivit tarziu in
limba cultg, subt influenta modelelor strgine (mai ales dupg ce am im-
prumutat sinonimul prim, care sta, obisnuit inaintea substantivului).
Cf. Cum trebue facutd o frazd si mai ales cea dintdia (Cim 241).
Formula surprinde cu atilt mai mult, cu cat adjectivele puse dupg substan-
tive nu se pot articula. (Aici -a se datoreste, desigur, influentei celorlalte
numerale ordinale: clasa a doua, a treia, etc.)
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 125
VII, 15), formula care, vede usor oricine, reprezinta, o ineercare

de `romanizare' a lui o prima dovacla ( < frc. une premiere
preuve). Ultima etapit a acestui prooes de `gramaticalizare' a nu-
meralului nostru este aparitia lui intaia si dupa substantiv: ran-
duiirea for intaie (VR, 30 Apr. 1934, 62)1.
Toate formele acestea trebuese evitabe. Ca de obieeiu, ne con -
ducem si aici dupa, uzul popular al oamenilor care nu stiu sau
deabia stiu s scrie si sa citeascil, oricat s'ar parea, de curios
color ce-si inchipue, din cauza evlaviei pentru slova scrisg, ca
limba cultg este totdearuna singurul model vrednic de urmat. Vora
rasa, deei, nesehimbat pe intaiu, oridecateori sta &TA substantiv,
indiferent de genul si num'arul acestuia2.
Am vazut ca, pus inaintea substantivului, acest numeral se
articuleaa. Femininul plural suna intaile, asa dar cu -i-, sem-
nul caracterislic obligatoriu, in flexiunea nominala, al femininulni
plural (data singularul are finala -e). eaci unui adjectiv masculin
in -iu ii corespunde femin. -e, deei ply": -i. Insist asupra acestui
detaliu, pentruca, datoritA altecrnarii lui e si i neaccentuati (v.
Fonetica", pag. 20 farm.), intalnim exeruple ea hintaiele luminifuri
ale zilei neiscande (CL, 17 Aug. 1935, 5, 1). Cred cA nu-i un fapt
de pm% grafie, ei unul de limba (sau si de limbA): teama de a
spune. a, snnet con.siderat 'popular' sau ìncult', in loc de e a dat
nastere, ca in atAtea alte imprejurari, la un hiperurbaniem.
CAP. VI: VERBUL.

1. C o n j u g a r e. Limba roma,neasca, actual se caracteri-
zeaza printr'un amestec f carte accentuat al conjugarilor: nume-
roase verbe au forme duble, chiar triple, care se lupta, intre ele,
cu tendinta, mai mult sau mai putin vizibila, ca una sA domino
si, pan6 la urrna., sA invinga. Procesul este mai ayansat pentru
uncle, mai putin avansat pentru altele, dupa imprejurari de ordin
geografic, social, etc. Situatia se prezinta, extrem de complicat,
chiar in limba scrisa,, care oglindeste destul de fidel pe cea vorbitA.
Aeeasta formula corespunde, teoreiic, mai bine sistemului nostru
linguistic decat ordnduirea for intdia. Ctici adjectivul pus dupg, substantiv
nu se articuleazti. Pacat rtumai ca, constructia este In tntregul ei nero-
maneasca. Corect se spune ordnduirea for intdiu 0, mai ales, ordnduirea
for dintdiu.
2 Recomandatia se referg., evident, Si la dintdiu, care-i, chiar mai pu-
tin adjectiv decit intdiu (din cau7a lui d- prepoz. de).
www.dacoromanica.ro
126 PARTEA IL MORFOLOGIA
M'am ocupat de aoest fenomen intr'un studiu special (BPh

II, 47 urm.), unde, bazat pe un material bogat si felurit, am in-
cercat sa-1 explic si, mai ales, sa-1 interpretez din punctul de ve-
dere al unor tendinte care lucreaza in dorneniul flexiunii verbale
romanesti de asfaz' Dupa publicarea acelui studiu am continuat
sa inregistrez exemple din tot felul de izvoare. Ele confirms, in
general, explicatiile propuse acolo si ma fac sa cred, cu. aoeeasi
tarie ca si atunci, ca nu-i exclusa posibilitatea reducerii numaru-
lui conjugarilor dela patru la trei, prin dsparitia uneia din ele
(si anume a celei de a doua)
In cele ce urmeaza voiu face un scurt rezumat al rezultate-
lor la care am ajuns in articolul amintit si voiu cita fapte, nu
prea numeroase, (Tar dintre cele mai caracteristice, pentru susti-
nerea parerilor emise. 0 imagine mai malt on mai putin cores-
parmatoare realitatii lingvistice nu voiu izbuti sa dau in. aceste
patine pagini, iar o reproducere, fie si aproximativa, a constata-
rilor, explicatiilor, etc. prezentate acolo nu este posibila. De ackea
trimet pe cititoral curios la studiul din BPh.
Modificarea cea mai serioasa a sistemului morfologic verbal
o constitue trecerea verbelor de eonjugarea II la a
III-a. Se poate spume ea aproape niciun verb cu infinitival' in
-ere nu rezista acestei tendinte. Trebue precizat ca fenomenul ea-
racterizeaza, deocamdata, numai vorbirea munteneasca (in sens
larg) 5i, gratie prestigiului acesteia, limba scrisa, care exercita o
influents asa de puternica asupra Romanilor culti de pretutin-
deni, Inca formele respective se gasesc, in proportii variabile, la
oricine (si, mai ales, la tineri). Cauza este marea asemanare din-
tre aceste doua conjugari. Cu exceptia infinitivuluis, a pers. 4 si 5
dela prezent (indicativ si conjunctiv) si a pers. 5 dela imperativ4,
toate celelalte moduli si timpuri au acelasi aspect fonetic (in ce
priveste dezinentele si accentul). Nu numai un strain, ci si un
Roman nu-si da seama, cand vorbeste sap. serie ( 'can' d, adica, nu
a Ca In limba sard& qi in dialectele italienesti de sud, cum am consta-
tat ulterior (cf. G. ROHLFS in Donum natalicium Jaberg, Zurich-Leipzig
1937, pag. 57-8). In spanio16 a incetat de a mai exista conjug. III.
Spre a usura intelegerea faptelor, citez forma lung, a acestui mod,
ci ci, deli ea a incetat de mult a mai avea valoare verbala, seaman& pb.n& la
identitate cu prototipul latinesc.
8 Bine Inteles, viitorul I si conditionalul prezent, in alcatuirea cgrora
intro, infinitivul, merg cu acesta.
Ca s& simplific lucrurile, dau persoanelor un numar de ordine in
continuare (dela singular la plural).
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 127
mediteaza asupra faptelor, asa cum fac gramaticii si lingvistii),

ca un verb merge dupes conjug. II, iar altul dupes a III-a. Exem-
plu elocvent, intre altele, este a tacea alaturi de a face. La marea
majoritate a formelor aoestor verbe singura deosebire consfa in
consoana tacfac; teicui--feicui; teiceam--feiceam; teicu-
semfacusem; tei cand--f stand. In conditii atat de favorabile, ana-
logia, marea fort6 unificatoare a flexiunii, lucreaz5, nestingherit,
in sensul desfiintarii putinelor deosebiri (excluziv de accent) care
exista intre aceste verbe. Astfel se ajunge in mod natural, am
putea zice chiar fatal, la a tace, tacem, taceti, in local lui a tlicea,
tacem, tested.
Dar de ce prooesul nierge in aceastb, directie, iar nu in direc-
tia opus 1 Conjug. II este foarte sgraca- in comparatie cu a III-a
(cam la fel staeau lucrurile si in latineste). Si conform legii ra-
portului de forte, care-si ga'seste aplicarea si in west domeniu,
invinge categoria mai putexnieg, &dica mai numeroasa. Din lode
aproximativ 20 verbe ale conjug. II, n'am gasit forme analogice
dupes conjug. III numai pentru avea, bea, durea, putea si ?edea,
care, gratie unor `neregularitati' in flexiunea lor, isi pa'streaz5,
intact sistemul mostenit. fates ,exeraple (altele cleat cele date in
BPh): incepea a cade frunza (IB I, 66; la fel compusele a sccidea
si a decadea: vorn scale impozitele, CL, 29 Febr. 1936, 3, 1; va
decade, Ins. II, 3, 577); dorinta de a pare ce nu esti (BrC 129;
cf. si CL, 11 Ian. 1936, 6, 3; 13 Iunie 1936, 8, 3; 27 Iunie 1936,
7, 6; tot asa compusele a alicirea i a dispeirea: pot apare, DA
315; vu dispare, ibid. 229); dorinta de a place (BrC 186), mi-ar
place (DA 83), etc. (si compusele a complificed *i a displeice,a:
ne compla,cem, AL, 31 Ian. 1937, 10, 3; pentru a nu displace,
Ins, 15 Aug. 1936, 133; a-i displace, DA 164); dom., Boar o tace
(AL, 9 Febr. 1936, 4, 5), nu putea tace (GSch 151), etc. Pentru
a rameirea2, a Linea 3, a umplea s. a., mi se pare de prisos sa mai
adue citate, cAci ericine be poate usor gasi, adesea in... propria
sa
In studiul meu deja amintit credeam (pag. 102) ea a ved
Vom vedea ceva mai incolo c se produc treceri si dela conjug. HI
la a II-a, dar Intr'o proportie mult mai redusft.
2 $i indnece apare cu accentul pe prima silabA: n'aveam unde mane
peste noapte (CL, 30 Main 1936, 4, 5).
3 Pentru acesta (si compusele Indr. (IA numai infinitival a fine,
ceea ce probeazit cii Insasi Academia, de obiceiu traditionalists, a renuntat
la formele dup6. conjug. II.
www.dacoromanica.ro
sau vedem nu spune Inca nimeni. Ulterior am constatat ca ma inse-

lasem (lucru pe care-1 puteam, ca sa", zic asa..., prevede!): vede-ti
de treabil (VR, Dec. 1939, 61) si a vede (ibid., Martie 1940, 112)
dovedesc, cu prisosinfa, ca, indiferent de orice alte consideratii,
procesul morfologic aici in discutie, ()data inceput, tilde sa eu-
prinda toate verbele de conjug. II.
Am afirmat mai sus ca exists si fenomenul opus: t r e.c e r i
dela conju g. III la a II- a. Raspfindirea lui este, geografic
vorbind, mai mare, caci nu caracterizeaza o singura regiune. Il
intalnim la oameni din toate provinciile Si apartinand tuturor
claselor sociale. In schimb, el imbratiseaza un nrumar mai redus
de verbe si pare mai putin inradacinat. Numai graiurile moldo-
venesti de nerd it cunosc in proportii care amintesc de ale celui-
lalt, eaci ele conjuga orice verb in -'ere dupa normele celor in
-ere. Este de faeut totusi o distinetie. Moldovenii culti sau ctu
oarecare cultura nu spun decat in chip cu total exceptional feicem,
inergem, punem, etc. Aceste forme caracterizeaza vorbirea pur
populara si pe cea familiara a paturilor orasenesti ineulte. Dim-
potriva, la Munteni ele constitue o particula.ritate si a oamenilor
(sau a multor oameni) cuilti. Trebue precizat insa ca numai patine
verbe 1 sunt supuse, in limbo vorbita si SCaiSa., de Munteni, la
aceste transformari, care ating, de preferinta, infinitivu1 5i impe-
rativul.
Dau cateva exemple dintre cele apte de a ilustra afirmatiile
mele: a bate in user i se paru... (EO I, 9); la care sci, poti-beitea
(ibid. 263); bliteti (TAV 120); bateti-ma, tiiiati-ma in bucqi (AL,
2 Maiu 1937, 22, 2); reiceti loc (CL, 21 Dec. 1935, 4, 3); faceti-o
ca sa. cadd (AL, 7 Febr. 1937, 15, 4, in vers) 2.
Conjug. III nu incalca numai domeniul celei de-a II-a.
Destul de numeroase sunt verbe le de c o n j u g. IV care pr e-
zinta for mie dupa a II I a. Aproape toate se termina in -ti,
ceea ce probeaza ca a cea s t a finala (de fapt t, care corespunde
unul t) inlesne.ste modificarea aid in discutie. Punctul de plecare
11 constitue, probabil, prezentul indicativ $i conjunctiv (pers. 1, 2,
3, 6), care au aceleasi terminatii la ambele conjugari, adiea, mai
"Cele mai obienuite sunt a bate ei a face.
2 De adgmgat infinitivele lungi substantivate cerere, general in vor-
birea bucuresteana (mai ales a functionarilor), ei temere, carora n u pare
a le corespunde forme verbale accentuate pe finalg (a cerea, a temea, ccrOm,
temem, etc.).
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 129
exact, indiferent daces infinitivul face in -(t)i sau in -(t)&. De

pilda: o teed pareii,ne-ar desparte (PhV 77, In vers), a desparte
(VR, Dec. 1939, 81); nu yoate inghite (in scrisul unui profesor
universitar); va rasare (vorbeste un academician); nu poate simte
(AL, 23 Maiu 1937, 6, 1, vers citat din Hasdeu); a sughite (Azi,
4 Iunie 1939, 1, 1) 2.
Dintre 3elelalte schimbAri de conjugare, merits a8 ne aprim
asupra lar, ca mai importante, urmAtoarele. Avem mai intaiu un
numar mare de verbe care poseda f or me fl e x i onar e d up a
c o n j u g. I si I V. In general, Muntenii prefers variantele cu -a,
Moldovenii pe cele cu eurala curati, gadila gddili, inda-
toraindatori, sughitasughiti, fdraganataraglini, etc. Spre
deosebire insit de situatia constatata rani sus, aici nu, poate fi
vorba de acceptarea unuia sau a altuia dintre tale doua aspecte,
ca fiind singu_rul conform2 cu sistemul limbii noastre actuate,
Ambele sunt la fel de 'corecte', deci la fel de indreptnite RArra-ne
ca fiecare subject vorbitor sa se decides pentru unul on pen-
tru celalalt, daces, nu cumva se va fi decis de mai inainte (lucre, de
altfel, sigur), condu candu-se dupes dialectul provinciei sale natale,
eventual dupes eriterii sa zicem estetice (o forma poate parea, in
special unui Genitor, mai frumoasa deeM cealalta).
Este +lax cA, cu timpul, se va introduce imitate in west
amestec flexionar, prin impunere,a,4 uneia din cele doug conjugari.
TJnificarea nu-i necesara insa totdeauna. De pe acum observAm ca
anumite verbe exprima nuance semantice diferite dela o variants
la alba: datori (sens moral, adica figurat) datora (sans propriu);
indesa 'a ingramgdi, a apasa, etc. (lucruri de tot felul)' indesi
à inmulti, a face sa se repete'; inflora 'a desena flari pe un object
oarecare' inflori; ingrija (of. sunt inorijat) ingriji, etc.
De cele mai multe on aceste forme duble de conjugare se
t $i alt fapt Inlesneste producerea fenomenului. La verbele conjug.

III pers. 3 a prez. indic. este identica cu infinitivul: (el) merge --, a merge,
(el) spune a spune, etc. Cele de conjug. IV au aceasta persoana egala, in ce
priveste dezinenta, cu a celor de a III-a: aside spune, simte merge, etc..
Urmarea este, ca in atatea alte cazuri, a. al IV-lea membru al proportiei,
adica infinitivul, care Wier& la cele doul conjugari, ajunge sa semen $i el
dela una la alta, deci desparte, simte, etc. (pers. 3) sunt simtite ca identice
sau trebuind s fie identice cu infinitivul.
Cf. si nu poate absoarbe (auzit adesea in vorbirea curenta).
Sau mai conform.
4 Care va veni, se Intelege, n u dela gramatici sau dela vreo institutie,
ci dela manuitorii talentati ai limbii.
42233. - 9
www.dacoromanica.ro
datore,sc unor cauze fonetice. Cand tema unui verb are, in finalk,
un sunet palatal, o bunk parte (cam jumktate) din formele simple
sunt identice la conjug. I Si IV. De pildk: indoiu, indokon, in-
doind, etc. cer tot atat de bine un infinitiv in -a ca Si unul. in -i
(de fapt, acest verb sunk nu numai a indoi, ci Si a indoia). Sau
ingriji: in graiurile rnoldovenesti, uncle i Si e preoedati de j se
pronuntk a, resp. a; forme ca ingrijam, ingrijcind S. 4. pot apar-
tinea Si la conjug. I, ckci dezinentele for nu diferk prin nimic de
ale lui lauda (laudcon, laudlind, etc.). DimpotrivA, prin Muntenia,
varianta ingrija sunk, din cauza pronuntarii palatale a lui 5, in-
grijeam, ingrijind, etc. (ea Si cam ar merge dupes conjug. IV) 1.
Astfel de potriviri au provoeat interventia analogiei, care a dos,
in numeroase cazuri, la identitatea Si a celorlalte forme, fie Intr'un
sons, fie in altul.
Printre verbele care se conjugh Si dupk, I-a Si duple a IV -a
figureaza destule neolog is m e, precum: absolvi, disolvi, pre-
feri, repeti, rezolvi, etc. Nici repartitia (pe categorii sociale sau
pe regiuni), nici cauzele fenornenului nu sunt identice ea cele ark-
,tate la, verbele vechL Preferinta pentru varianta in -i sau in -a
este determinatA, in general, de motive pur personale. Se infampla
deseori ca aoelasi subject vorbitor ss spuie a disolvi, a repeti,
etc., alkturi de a pref era, a rezolva, etc. Tendinta pare a- merge
(in majoritatea cazurilor) spre bintinta formelor cu. -a: sunt molt
mai numerosi Romanii care zic a disolva, a pref era, a repeta, a
rezolva, etc. dee& eel care intrebuinteazg, variantele cu Deseori
&Rasta tendintk gkseste un sprijin. (clack nu chiar punctul de ple-
care) in. modelul francez al verbului romanesc (de ex. preferer,
repeter). De altfel cauza diversitAtii flexionare in neologisme este,
de obiceiu, lupta dintre modelul francez Si eel latinesc. Am spus
Si altklatk ca, Romanii en imprwnutat cele mai multe cuvinte in
legkturk cu civilizatia oecidentalk din frantuzeste, dar le-au.adap-
tat la sistemul limbii for concluchndu-se duple etimonul latinese, 2
mai exact, duple nocrmele fonetice ale cuvintelor latinesti moste-
nite. Astfel se explick preferi <fro. preferer, asimilat en suferi <
. Am invocat aceste exemple nu pentru a arAta c, de fapt, lucrurile

se petrec lntocmai asa (cAci ar rezulta, contra afirmatiei mele, ca. -i este
mai degraba muntenesc, pe cand -a moldovenesc). Ele servesc numai la ilu-
strarea teoreticA a discutiei.
In ipoteza, foarte frecventA, c5. este vorba de un cuvAnt de origine
WW1.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 131
lat. (pop.) sufferire (clasic sufferre, ca praeferre), repeti <

repeter, subt influents lui peti <lat. petere (primitivul lui repe-
tere), etc.
Si aici se poate observa nevoia de a pastra ambele forme,
dar a le diferentia semantic. De ex. absolvi 'a termina studiile'
absolva 'a achita pe un inculpat, a ierta pe cineva de pacate';
disolvi 'a topi' (termen $tiintific) disolva 'a iniprastia o adu-
nare de oameni', etc.
Asemanatoare, in multe privinte, cu a acestora este situatia
verbelor, tot recent imprumutate, ale caror forme a p a r t i n
la conjug.Isi III: coincida, conceda, corija, discerner, diviza,
poseda, prececla, proceda, succeda. Am citat numai variantele in
-a, fiindca, ele sunt cu mult cele mai raspandite. Putem prevedea
ea, intr'un viitor nu prea indepartat, a coincide, a concede, etc.
vor fi o simply amintira In acest setts vorbeste si faptul ca cu
cat mergem inapoi, cu atat ele apar mai des. Cacti exitstenta lor,
se datoreste; intocmai ca la preferi, repeti, etc. pomenite mai sus,
modelului latinesc, sustinut, de data aceasta, nu numai de unele
verbe romanesti mostenite (cerne pentru discern, a pwrcede pen -
tru procede, succede), ci i, mai ales, cred, de care latinisti. For-
mele cu -a se intemeiaza pe prototipul frantuzesc, iarasi ea la
pref era, repeta, etc., dar si pe o traditie a limbii. noastre in do-
meniul flexiunii verbale, aceea _anume ca verbele imprumutate
sau formate pe term ronlanesc sent totdeauna de canjug. I sau
a IV-a, niciodata de a II-a sau a III-a, 1.
Impresia ultimrt, care ramane dupe ceroetarea materialului
prezeintat in BPh $i imbogait cu exemple culese ulterior din tot
felul de texte, este ca., in cadrul principiilor expose pang aioi, fle-
xiuned verbala romaneasca pare dispusa in momentul de fats la
once schimbare. Si.nu numai limba comuna (vorbita sau sorisa)
Iasi in not aceasta impresie. Graiurile populare de asemenea, chiar
data natura $i conditiile for de vista difera, adesea simtitor, de
ale limbii culte. Ele sunt, fireste, mai conservatoare, fiindca, sunt
supuse, din partea subiectelor vorbitoare, la o munch,' (in sans de
preluerare) mai putin adanca $i mai putin complicate din punctul
de vedere al calor pe care pot fi indreptate. Dar $i in sanul for
' Luerurile se compile& Ins& putin prin faptul c& pers. 3 si 6 dela
prezent (indicativ si conjunctiv) nu se conformeaza, de obiceiu, normelor va-
labile pentru verbele vechi apaminand conjug&rii respective. Aceasta se va
vedea In paragraful imediat uringtor.
www.dacoromanica.ro
exista o frAmantare, destul de serioasA, cu aspecte deseori ase-

man Atoare, care aratA ca sistemul morfologic al verbului roma-
nese pare a fi zdruncinat pretutindeni in chiar temeliile lui.
Dau cateva exemple, foarte caracteristice, pentru a ilustra
aceastA ultimA afirmatie: [lampile] n'or ardea (Azi, 11 Iunie 1939,
5, 2); tot ceea ce spiritu2 omenesc poate dadea mai frionos (AL,
16 Apr. 1939, 7, 4); imi va dadea (Ins III, 7, 7); a scria (in Tara
Motilor, prin Banat si Oltenia, cf. AO XVIII, 102-3) 1. De altfel
ultimul verb suns, dupA cum se stie, a scri in. vorbirea celor mai
multi Munteni, care-1 intrebuinteazA asa si in scris. E destul sa
amintesc pe Arghezi, imitat, ca de obiceiu, mai ales de tineri, si
in aceastA privinta. Chiar compusele lui scrie apar cu forme dupA
conjug. IV: descrim (DA 399; VR, Iulie 1937, 71), ar descri-o
(HYSt 36); a inscri (Ins II, 3, 907).
" 2. P r e z en. t ul. Acest timp verbal oferg, fapte intere-
sante, asupra carora trebue sa ne oprim. Avem, mai intaiu, cazul
asa ziselor v e r b e iotacizate: din cauza unui i urmAtor, con-
soanelor t, d, n, r din tem, le corespund, la pers. 1 (eventual si 6)
indicativ si la pers. 1, 3 si 6 conjunctiv, respectiv t, z, i 2. De pildA:
a vedea veiz, sa vaza; a scoate scot, set scoatei; a spune
spuiu, sa spuie; a pieri pieiu, sa pieie. Formele cu z si t carac-
terizeazA graiurile muntenesti, cele cu i se intalnesc pretutindeni.
Limba comunA, vorbita, si, ;mai ales, scrisa preferA in chip vizibil
aspectele neiotacizate: vlid, sa vadd; scot, sa scoatei; spun, sa
spund; pier, sa piara. Preferinta se manifestA mai puternic in scris
decat in vorbire si mai puternic pentru formele cu d, t, r decAt
pentru, cele cu n. Se gAsesc, fireste, nuraerosi scriitori si, cu deo-
sebire, publicist propriu zisi, originari din tinuturile de limbA,
munteneascA (cAteodatA, subt influenta acestora, chiar si de aiu-
rea), care intrebuinteazA variantele iotacizale (in special pe cele
cu z si t), nu nllfMni im dialogul eroilor, ass dar in ceea ce an.
putea numi vorbirea familiara scrisg, ci si, ceva mai putin free-
vent, in spusele for proprii. Tendinta clarg, a limbii actuale merge
spre formele neiotacizate, care pinA la urmA vor invinge, cu sigu-
In aronatIng, a scria este aspectul regulat.
Prezint lucrurile In mod aproximativ. n, r s'au muiat, devenind 4,
r', iar apoi s'au redus la f, adia au pierdut toate elementele fonice originare,
pentru a nu mai r/imb.nea din ele decat innmierea, care nu putea fi redatk
ca sunet independent, deal prin i. Numele asa zit nd tehnic al acestei
semivocale este Tot', de aceea li se spune iotacizate formelor verbale In
discutie.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 133
ranta. Si aceasta, pentnacg pe de o parte majoritatea graiurilor

populare nu le concise deCat pe ele, iar pe de alta evolutia lianbii
ne arata ca avem a face cu un proces Inceput de naulta vreme.
Caci veiz, scot, etc. an lost, din capul locului, generale: lat. video,
excutio, etc. an dat in mod regulat (potrivit normelor fonetice)
roan. vaz(u), scot(u), etc. Forme le cu d, t, etc. s'au n',',scut ulterior,
subt influenta celor la care aceste consoane se pastrase, fiindea
nu se gaseau in pozitia nece,sar5, pentru iotacizare. data, ivite,
variantele neva s'au easpandit, infaturand treptat pe cele vechi.
Inlgturarea aoestora este clefinitifg, in graiurile moldovenesti 1 $i
se va realiza, cu timpul, si in celelalte, data lucrurile se desfa',$ura
a,sa cum ne arata situatia actuall Caci formele cu d, t, n, etc.
nealterate Inc a dela inceput alcatuesc o majoritate zdrobitoare $i
de aceea t r e b u e sa invinea.
Practic vorbind, Tarmeaz5., din cele expuse, ca vom evita, eel
putin in scris (chiar cAnd suntem Munteni!), pe viiz, sa vazit,
scot, sei scoatei si toate fonmele verbele similare. Cu atat mai molt
le vor evita, $i in vorbire si in scris, Moldovenii, care n'au ma-
car scuza ca, sunt deprinsi cu ele din graiul for de acas5,. Pentru
cele de felul lui pieiu, saiu, etc., mi se pare de prisos orice reco-
mandatie, deoarece, in scris, de pildA, ele nu apar nici chiar la
Moldoveni, in vorbirea populara $i fa,miliarg, a cgrora se bucuri
de o large ra'spandire. Raman verbele cu n: spun spuiu, sei
spun% sei spuie, etc. Aici variantele in lupta, dispun de forte
oarecum egale, dovadg intrebuintarea for deopotriva de deasa,
aiproape indiferent de provincie, deli nu-i grew de observat ca
Moldovenii recurg mai des la spuie, sa spuie, etc. Formele iotaci-
zate ale acestor verbe nu sunt simtite inch destul de lkmurit ca
dialectale (eau, day," vreti, arhaice), cum e cazul cu vaz, scot,
pieiu, si de acee,a spar, concu.rand pe cele neiotacizate, atat in vor-
hire, cat $i in scris.
Alt fapt privitor Ia formele prezentuilui este urm5,torul. Pers.
1, 2, 3 si 6 (ale ambelor moduri: indicativ $i conjunctiv) primese,
In foarte multe verbe de conjug. I si IV, sufixele -ez, resp.
-esc2. Am discutat aceasta chestie in studiul din BPh, citat Ia
ineeputul capitolului de fag.. CM ea are o strinsa leg5,tur5. cu
I 1V15. refer numai la -z si 4.

2 Aceste sufixe sunt flexionare, nu derivative, servesc, Mica, n u
pentru a forma cuvinte noug., ci pentru a indica anumite aspecte ale flexiunii.
www.dacoromanica.ro
i34 PARTEA II: MORFOLOGIA
trecerea unor vecrbe dela conjug. I la a IV-a si rovers, in sensul

ca &waste', trecere se realizeaza mult mai lesne atunci cand verbul
nu primeste vreunul din sufixele raentionate, care sunt atat de
cleosebite intre ele si de aceea, impiedeca, intr'o anumita masura,
confuzia. Intr'adevar, impresia ca a ajutora, de pilda, face infi-
nitival cand in _a, 'cal:id in -i, si, .deci, posibilitatea de a-1 conjuga
fie dupe I, fie dupa IV, se pot ivi mai usor, data spunem, la pre,
etc. (si nu ajutorez sau ajutoresc). Forme le
zent, ajitor, ajettori,
fara sufix corespund tot asa de bine unui ialfinitiv ajutora, ca e
unui ajutori.
Prezenta aoestor sufixe nu-i totdeauna obligatorie. Foarte
des acelasi verb are forme sufixate intr'o regiune si forme nesu-
fixate in alto. Ba chiar in urea si aceeasi regiune prezenta sufi-
xelor alterneaza cu absenta lor. Aproximativ vorbind, variantele
Cu sufix sunt mai raspandite pain Romania veche ski tinuturile in-
veeinate dela Nord si dela Est' decat peste munti 2. Aceasta, in
eazul verbelor vechi, care se supun normelor respective, indif e-
rent, in general, de cultura color ce be utilizeaza. Trebue facuta
totusi o distinctie. Scriitorii prefers adesea, formele farg auSix,
pillar dace: obisnuit utilizeaza pe celelalte, din cauza expresivitatii
for mai maxi. Intr'adevar, lipsa sufixului face ea aceentul sa stea
pe teed, adica pe elementul care patine sensul verbului. Si cum
accentul scoate in relief silaba care-1 primeste, insemneaza ea for-
raele nesufixate exprima mai pregnant aetiunea verbului decat
cele sufixate, la care acoentul se afla pe partea finala 3.
Neologismele se conduc, $i de data aceasta, dupa alto cri-
terii 4. Influenta prototipului strain este adesea hotaritoare. Ur-
meaza, deci, ca ele vor aparea mai des faro sufix, pentruca. limba
Graiurile 'moldovenesti par a Intrece pe cele muntenesti in prefe-
rinta pentru formele sufixate. Oltenia merge deastadat6, cu Banatul si Ar-
dealul. Cf. DR VII, 470-1 si IX, 420.
2 RomAnii vechi" au remarcat de mull aceast5, situatie si o exploateazAi
cu intentii ironice la adresa Ardelenilor. Acum 10-12 ani circula mult decla-
ratia atribuitA directorului general depe atunci al CFR (BAn5,tean de ori-
gine): Cine nu lucrd nu mined.
Ele pot !Area si mai `poetice'. Cf. ddrue, destdinue, fulgue, licetre,
etc. feta de ddrue,ste, destelinue$te, fulgue0e, licdrefte, etc. De aceea poetii
uzeaza si abuzeaza, de ele. V., de pildg., PTA 84, 143, .161, 198, etc.; VV 65, 87,
99, 113; PL 15, 28, 96, etc. Trebue aratat ins& c5, deseori intervin necesitAtile
tehnice ale versului, care determinii Intrebuintarea forme! fora, sufix (mai
scull& cu o silabl cleat cealaltii).
4 E vorba de conjug. I, caci neologisme dupa. conjug. IV nu exist!;.
decal in mod cu totul exceptional (si numai ca variante secundare ale for-
melor de conjug. I).
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 135
francezrt (eventual si altele), din care le-am imprumutat, nu po-

seda forme sufixate. Trebue precizat ca tendinta de a rasa sufixul
la o parte caracterizeag numai limba actualg. Textele sec. XIX
arata, dimpotriva, o preferinta cu atat mai marcata pentru. for-
mole sufixate, cu cat emit mai vechi. Aceasta ar ineemna ca. scrir-
torii din vremea aeeea ascultau mai mult de srpiritul limbii for
materne dec,at contimporanii nostri. Astazi, prezenta sufixului -ez
face, si nu numai la neologisme, impresia unui arhaisml, ceea ce
dovedeste ca atitudinea subieetelor vorbitoare este alta, deci con -
stiinta, for lingvistica difera de aceea a generafiilor trecute. Este
sigur ca nu intervine numai modelul strain, nici numai valoarea
stilistica mai mare a variantelOr fara sufix. Pentru omul obisnuit,
care nu eunoaste etimonul verbelor in discutie si nu se lag, con-
dus de teoric estetice, formele nesufixate prezinta avantajul ca
sunt mai scurte, mai comode.
Dau o lista de exemple, ca sa inlesnesc cititorului verifica-
rea aprecierilor male. Nu tin sealing de originea verbelor (daca
sunt recente sau vechi). In ce priveste aspectul 'normal' (cu
sau fara sufix), ma orientez dupa, simtul meu lingvistic, care sper
ca nu se deosebeste prea, mult de al raajoritatii Romanilor, in
special de al acelora care dau tonul in materie de limba literara.
Exemplele reprezinta àbaterea' dela uzul socotit de mine ca apar-
tinand acesteia din urma.
ajutor (DO 119; AN 90); alciitue (VR, 31 Ian. 1934, 48);
anticip (CL, 12 Maiu 1934, 9, 1-2); bit-n.0 (AV 46); bombiine
(ibid. 87); bruftue (SS 90); cicate (ibid. 90); ciocane (CL, 23
Martie 1935, 6, 4-5, vers); sa cittpil (AL, 10 Iunie 1934, 4, 3; VR,
Sept.-Oct. 1931, 351); ciurue (AL, 6 Nov. 1938, 7, 3); cantcire
(ZN 18); clocote (CL, 4 Aug. 1934, 6, 5); concedd (I. Petrovici);
sa se conforme (VR, Julie 1938, 57); consemnii, (ibid., Main 1939,
78); sa cuvinte (ibid., Julie 1938, 5, vers)2; destclinue (ibid., Aug.
1938, 91); sa dezagrege (ibid., Aug. 1939, 148); dibue (AV 148);
disperd (G. Calineseu); sa exaspere (Rad II, 168); indignei, (N.
Carandino, publicist Canal.' ); intrigd (VR, Iulie 1938, 117); sa: in-
vente (H. Papadat-Bengescu); sci, incercue (N. Carandino); sci
indrume (idem); se ingreoaie (Ionel Teodoreanu); jumule (AL,
1 Sam a unui element popular, ceea ce-i aproape tot una. Am auzit o
femeie Virg culturg spurand nu pot sd to asigurez ea an sd viu.
' Tot In vers L. Blaga are binecuvdnt.
www.dacoromanica.ro
6 Iu lie 1930, 7, 4); licare (N. Crainric); meiceie (Mircea Damian);

navi4gli (Rad II, 299); sa naue (JL, 9 Iu lie 1939, 2, 5-6); oglindd
(I. Pi llat, in vers); sa palmue (VR, Febr. 1939, 5); sa prezide (I.
L. Caragiale); sa se prostitue (N. Iorga); schelaite (Mircea Da-
mian); sa* sceinteie (Ins, Iunie 1939, 561); secrets (VR, Main 1939,
90); se stradue (JL, 9 Iu lie 1939, 2, 5-6); tabiird (Mircea Damian);
sic tare (VR, 15 Nov. 1933, 17); sa targue (Maria Arsene, Mun-
teandi); tortura (Rad II, 47); teiconze (M. Arsene); undue (VR,
Apr. 1940, 11); sa se vaicare (ibid., Aug. 1939, 77); vantue (Ins,
Apr. 1940, 6).
avanteazii (Ins, Sept. 1940, 474);, coincideazd (I. Petrovici);
iliscuteazd (C. Negruzzi); execut6e (VR, Aug. 1939, 121); iri-
teaza, (I. L. Caragiale); indrituiazei (AL, 13 Nov. 1938, 12, 6);
sa injghebeze (ibid., 20 Febr. 1938, 14, 4); injunghez (Ins, Aug.
1939, 195, vers); sa (nu). intarziezi (Razb 60; Arghezi); inviazd
(Arghezi); maniazd (AL, 29 Main 1927, 4, 3); se perindeazd (M.
D. Ra lea; I. A. Bassarabescu); preparez (DO 122); reclameazei
(VR, Sept.-Oct. 1939, 102); recomandez (DO 117); sa scuzez (M.
Sadoveanu); sperez (DO 121); se substituiazei (AL, '23 Ian. 1938,
12, 2). De adaugat sa imprummteze (Neculce) I.
Observam ca numarul formelor on sufix este mai mic decat
al celorlalte, chiar data luam in eonsid.eratie amanuntul ca. in
aceasta lista figureaza numai verbe de conjug. I, pe cared in lista
preeedenta se gases si de conjug. IV. Se intelege ca comparatia
nu-i absolut concludenta, pentru motivul ea adunarea materialului
s'a facut la intamplare si, mai ales, fara" seopuri statistice. To-
tu,si, atat exemplele sufixate, cat si pe cele sufixate le-am cules
din aceleasi texte, aka ca numarul mai mic al unora si mai mare
al altora se apropie, intr'o larga masura, de realitate.
Cand si cand intalnim, la aeelasi verb, forme duble ou nu-
ante semantice diferite: acord (sans figurat)2 acordez (un in-
strument muzical); manifest 'arat, dau la bleak," manifestez
lac manifestatie'; potol (f octal se potoale: 'e gata sg, se stings')
potolesc (mania, etc.) 3; reflect (lumina se reflectd) reflectez
`meditez, gandesc'; stramb (fig.) strdmbez (propriu) 4.
1 In ambele liste, dar mai ales in a doua, am introdus si exemple gri.-
site la autori din sec. XIX (ba si la Neculce), pentru a sprijini afirmatia cii.
variantele sufixate (in -ezi) au caracter mai mult on mai putin arhaic.
2 $i ca termen gramatical (se acordd subiectul cu predicatul).
La Tecuciu, de pild6,.
Tot la Tecuciu. Ov. Densusianu stria ins/ set se strdmbeze pitrerile.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 137
Pers. 6 a prezentului indicativ oferg dificultgi

pentru un mare numgr de Romani. Principiul general dupg care
urmeaZa sa ne orienta'm este acesta: la. conjug. I si la verbele de
conjug. IV in Sri care nu primesc suf. -esc, pers. 6 este identid cu
3; la toate celelalte, ea este egala cu 1. De pildg: (eu) laud (el)
laudd (ei) laudd; (eu) veld (el) vede (ei) veld; (eu) merg
(el) merge (ei) Inerg; (eu) aud (el) aude (ei) aud; (eu)
cobor (el) coboard, (ei) coboard. Precum vedem, chestia se in-
catiseaz5, cat se poate de simplu, eel puffin in linii maxi. Si totusi,
nuraero*i conationali, adesea oameni de cuilturg. (sau presupusi
astfel), dau dovadg, de mare nesiguranta in manuirea acestei forme
verbale. Nu iau cleocamdatg in consideratie klentificarea, ei eu
pers. 3 in verbele conjug. II, III si IV (in -i si -ri cu -esc), care
constitue o gresala de acord si face, dad, parte din Sintaxa". 11a
opresc numai asupra cazurilor de felul lui (peisdrile) cant, (oile)
cobor, etc., pe care le intalnim de atatea on la poetii see. XIX (in
special la Gr. Alexandrescu, Bolintineanu i Aleosandri, ca sa po-
menesc pe cei mai insemnati), made se explicit, aproape totdeauna,
grin necesitati ritmice, si mult mai des la contimporaaii de-ai
no*tri (poeti on simpli... muritori 1), care, chiar dud scriu. in
versuri, nu an dreptul sa invoaioe prozodia.
Ne gasim in fata unvi fenomen de hiperurbanism morfolo-
gic. De teams unei erori de acord, consideratg, de obiceiu, *i on
drept cuvant, ca graves, del dovedeste neounoa*terea gramaticii,
numeroase subiecte vorbitoare, nesigure pe paradigmele verbale
romanesti, aplica si la conjug. I *i IV (tip cobori) principiul
identitatii pers. 6 cu 1, care-i valabil numai pentru celelalte con-
juggri, farce drsi des seama el tot sgvarsesc o gresala. Intervine,
eta dar, analogia, mai ales ca raajoritatea verbelor din limba noa-
stra apartin la conjug. II, III si IV, au, adica...," pers. 6 egala cu 1.
Dar intervine in mod gresit, si de aceea efectele ei nu suet aceep-
tate, riiman simple abateri dela normele limbii. Exemple nu swot
necesar sa dau2. Le poate g'asi orieine, dad. tine la asta. Ele sunt
de prisos ai,ci si pentru alt motiv. Evitarea hiperurbanismulul in
discutie, precum i aratarea greselilor altora, mi se par usor rea-
lizabile ca ajutorul nonmei, atat de simple, amintita mai sus.
Sensibilitatea pentru acordul dupa numar al predicatului en
1 Dar si nemuritori, vreau sa. spun... academicieni!
2 Am Mregistrat cateva in $N I, 262-3.
www.dacoromanica.ro
subiectul este asa de mare (in dauna sensibilitatii pentru rarportul

existent intre diversele forme ale prezentului), incat duce cateodata
lar hiperurbanisme si in domennul conjunctivului, wade situatia
este foarte limpede: pers. 6 nu foe deosebeste absolut nicickdatA de
pers. 3. 'OA un exempla de acest ultim fel: cari scant vetuste, ca
sd pot [elen creia opere de sinteza (CL, 28 Dec. 1935, 6, 6-7).
Dar prementul ofera $i altfel prilej de discutie. Deastadata,
este vorba de rapoirtul dintre indicativ si conjunc-
t i v. Tot pers. 6 si 3 dau de lucre gramaticilor si lingvistilor. Pre-
zentul conjunctivului are, la pers. 1, 2, 4 si 5 forme perfect egale
cu ale indieativul-un. Deoeebirea la pers. 3 si 6 oonsta in vocala
finala1, care este -it (conjug. I si a IV-a tip cobori) si -e (conjug.
II, III $i IV, dar numai la pers. 3) 2 pentru indicativ, -e, resp.
(pers. 3 $i 6) pentru conjunctiv. Cu nitre cuvinte, pers. 33 a acestor
moduri cunoaste numai doua dezinente, care nu se potrivese nicio-
data dela unul la celalalt: clad indicativul se terming, in a, con-
junctiv-al are -e, si rovers.
Aceasta in general, adica in majoritatea cazurilor. Nume-
roam verbe se abat dela norma enuntata, $i anume in doua chi-
purl: unele an forme identice la ambele moduri , allele se sfarsesc
la indicativ in vocala conjunctivului, si viceversa. Situatia se pre-
zing, asa, dar-, destul de complicat, incat, chiar daca nu da lop la
prey multe dificultati, naerita sa fie cercetata mai amanuntit.
Sa vedem infliu la ce verbe pers. 3 a modurilor in discutie,
este identic5.6. 0 prima categorie o constitue acelea care, indife-
rent de conjugare, an tema voeslica, adicA o vocala, inaintea dezi-
nentei: (sa) apropie, (sa) descuie, (sa) incheie, (sa) tale (conjug.
I) ; (sa) scrie (conjug. III); (sa) bajbae, (sa) indoaie, (sa) man-
hole, (sa) pipae, (sa) tie. (conjug. IV). Vin apoi unele verbe' de
conjug. IV, terminate, mai ales, in -ri si -lit (sa) acopere, (sa)
descopere, (sa) ofere, (sa) potoale, (sa) pravale, (sa) sufere, (seiy
zvarle, etc. In sfar$it verbe izolate, precum a umplea: (sa) urnple
5 Cu efecte asupra silabei precedente, and aceasta confine un e
accentuat, de pild6.
2 V. cele arittate mai sus.
3 Pe 6 o neglijez la formularea acestei regule, pentruca la conjtinctiv
ea este totdeauna identica cu 3, tar la indicativ prezint& variatiile pe care
le-am vAzut.
4 E vorba de pers. 3. Despre celelalte am spus ce trebuia In alinea-
tul imediat precedent.
6 Bine Inteles, conjunctivul are totdeauna pe sd Inaintealormei verbale
propriu zise.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 139
s. a. Uzul actual, vorbit si scris, nu cunoaste nicio abatere cu pri-

vire la formele aici insirate: absolut toatA lumea le intrebuinteaza
in chipul aratat, deci cu egalitate perfecta, la pers. 3, -intro indi-
cativ si conjunctiv t.
Identitate a aceleiasi persoane prezinta aoeste moduri si la
un numAr de verbe a cAror dezinenta se modificA, subt influenta
sunetului iraediat precedent, asa fel, meat -a devine -e, iar -e de-
vine -el. Prin urmare, tot cauze fonetice, ca si la cele deja mentio-
nate, cu unele deosebiri esentiale ins. Acolo fenomenul este ge-
neral, a.iei numai regional. Afarg de asta, in cazul lui apropia,
taia, scrie, etc. avean. a face ca transformAri fonetice foarte vechi2 :
din cauza lui i sau a unui sunet muiat, apartinAnd temei, -a (pro-
venit din -a latinesc) s'a schimbat in -e, grin urmare s'a confun-
dat cu -e < lat. -e. De ce la verbele de care ne cup-am actun iden-
titatea, pers. 3 indicativ si conjunctiv este regionalM FiindeA su-
netele care provoaca modificarea dezineaitelor apar cu pronunta-
rea necesarA, acestei modificAri numai intr'o parte a teritoriului
linguistic dacoroma'nesc. Am vgzut altAdata ca in graiurile mun-
tenesti c, j, etc. se pronuntA cu un timbres de i, adicA palatal.
Aceasta insemneazii of urmAtor devine -e. Iar in graiurile mol-
dovenesti, aceleasi consoane se articaleagA foarte dur, cega. ce are
'drept rezuiltat ca -e se preface in -a. De pilcla: ingroffe (iodic. si
conjunct.), in lee de ingroag, sa ingroa.ye (dela a ingroqa, con-
jug. I); la fel (st) invartoffe . a. Dea,semenea verbe ca a corija,
a dirija, etc., and nu primesc sufixul -ez, sunk corije sa corije,
dirije sa dirije, etc. La Moldoveni se produce fenomenul f o-
netic opus, dar cu acelasi efect din punt de vedere morfologic
(adicA identitatea pers. 3 la cele douk moduri, dezinenta comunA
fiind, deastAdatA, -a): (s0 ingroa,s'cl, (a) invartoaa, etc., apoi
(dupa" alte consoane) (a) coaa, (sa) miroascl, (a) cureitcl, (s)
sughita, etc.
Mind vorba 'de particularitAti dialectale, se impune sA le
evitAm si sa aplicAM, prin urmare, norma amintith," ceva mai
Sovairi apar la pers. 6 indicativ, dar numai pentru unele de conjug.
IV. Academia condamng, cu dreptate, forme ca (ei) acoperd, deseoperd,
oferd, suferd, etc., care sunt, de altfel, foarte rgspandite (eel putin in vor-
bire), recomanda,nd pe cele fares. -a: acoOr, ruler, etc. Se intelege cg nu
putem accepta nici pe (ei) acopere, descopere, etc., care circulg de asemenea
(si tot fn limba vorbitg), mai rar ins& cleat celelalte.
' La cele mostenite, care alcgtuesc majoritatea si dupg care s'au con-
dus apoi imprumuturile $i formatiile onomatopeice.
www.dacoromanica.ro
in.ainte indic., -e conjunct. la conjug. I si a IV-a tip cobori; -e

audio., -it' conjunct. la toate celelalte.
Daces in eazurile prezentate pang aici abaterea dela aceastg
norms constg in identitatea pers. 3 la indicativ si conjunctiv, in
mile care urmeaza neregularitatea are alt aspect, si anume: fiecare
din aceste doug moduri se terming (tot la pers. 3, bine inteles) in
vocala ceruta de uzul traditional pentru celglalt Cauza fenome-
nului este, de cele mai multe ori, strict morfologicg. Am oitat,
mai sus ( 1), un numar de neologisme ou forme duble de infi-
nitiv (dupes conjug. II si III): coincide, corija, discerna, diviza,
poseda, proceda, etc., argtand ca tendinta limbii actuale merge
spre eliminarea definitivg a variantei in -e. Cu toate acestea ma,
joritatea fac pers. 3 dela indicativ si aonjunctiv dupg raodelul
conjug. III (nu al conjug. I): coincide ses coincides, discerne
ses discearnei, divide ses divides, precede ses preceadd, etc. Une le
an forme sovgitoare: posedd si posede (indic.) (set') posede si
(sel) poseadd (conjunct.), succedd si succede
(sd) succede si
(sei) succeadd, etc. Cred cg mai rgspandite sunt, la primul dintre
acestea, variantele dupes conjug. I (posedd (sei) posede), iar la
al doilea, cele dupes conjug. III (succede (sd) succeadd, asa dar
ca precede si, desigur, amandoug, subt influenta lui purcede, ma-
kitenit). Altele, foarte putine, se confarmeaza pe deplin paradigmei
conjug. I: corija; ses corije, dirijd sei dirije. Dar subiectele
vorbitoare nu par sigurantg absolutes si atunci recurg la
a avea
suf. -ez, care pune capgt oricarei oscilatii1: corijeazei (sa) cori-
jeze, dirijeazd (sei) dirijeze.
Cum vom proceda in astfel de oazurii Este greu de rgspuns
pentru cine-si des seaana de complexitatea realitatii lingvistice si
nu vrea ses is o atitudine de gramatic rigid. La verbele care pot
prirni pe -ez, se recomanda intrebuintarea aspeotelor sufixate. De
asemenea vom prefera, la coincida, discerna, diviza, preceda, f or-
mele date mai sus, care, char daces nu sunt absolut generale, apar
la marea majoritate a. Romani lor oulti de astgzi. Pentru conceda,
poseda, su,cceda, se impure prud.entg. Singurul sfat acceptabil este
sa nu amestecgm variantele de un fel ca cele de alt fel: asa dar
sau. concedes (sii) concede, poseda (sd) posede, succedei
(sei) succede (dupes conjug. I) sau concede (sei) canceadei, po-
sede (set) poseadd, succede (sd) succeadd (dupes conjug. III).
Pentru motivul cg, ac,est morfem exists numai la conjug. I.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 141
Mai putin complicate si mai putin curioasa este situatia altor

neologisme, cu infinitiv dublu (dupg conjug. I si IV): absolves
(sa) absolve, disolvd (sa) disolve, preterit (s) prefere, re-
ferd, (sa) refere, repeta (sit) repete, rezolvd (sa) rezolve.
Dacia la -allele din ele lucrurile se prezinta oarecum normal, intru
cat infinitival in -a predomina (de ex. pref era, repeta), celelalte,
mai numeroase, trebuesc socotite, intr'un anumit sens, neregulate.
Caci formele duble de infinitiv circula deopotriva, amandoua, fie -
care cu alta nuanta semantica1. Ne-am astepta, deci, ca pers. 3 a
prezentului sa raearga pentru o nuanta, aclica pentru un infinitiv
(eel in -a), dupa conjug. I, pentru cealalta dupa a IV-a. Si totusi,
trecand peste insemnare, ea si peste deosebirea .dela infinitiv,
limbs, prin subiectele vorbitoare, s'a oprit, spre a evita compli-
catiile, la o forma unica.
Dar nu numai verbe recent impruanutate poseda, pentru pers.
3 a prezentului, forme care se abat mai mult saw mai putin dela
normele consacrate. Astfel de abateri apar si la v e r be v e c h
wide existenta for surprinde eu atat mai mult, cu cat nu este vorba
de un infinitiv dublu, ca la eels discutate mai sus. Uncle as bu-
aura de o raspandire generala, de ex. a sprijini: sprijind (sa)
sprijine. La fel c/ocoti: c/ocota, (sa) elocote; ropoti: ropotd
(sd) ropote; tropoti: tropotei (sa) tropote, etc. Toate an qi for-
me sufixate, care pot fi, in unele imprejurari, mai frecvente decal
celelalte. Altele se intillnesc numai dialectal (subt aspectul abe-
rant al pers. 3), in schimb, gratis insemnarii, Bunt intrebuintate
neobisnuit de des. Este cazul, celebru, al lui iegi. Graiurile molclo-
-vene.sti si limba literara it conjuga potrivit paradigmei conjug.
IV: iese, (sa) iase12. Tot asa dialectal muntenesc propriu zis (in
general vorbind). Oltenii ins) (si Banatenii, spune TIKTIN) au
iasd (sa) iese (cf., de pilda, opera lui Gib. I. Mihaeseu, prinfre
altele). Aceste ultime forme se intalrese, cand si 'and, chiar la
Romani originari din alte provincii, evident subt influenta grain-
Pentru absolva si disolva am dat intelesurile la pag. 131. Refera In-

semneaza 'a face o dare de seams' referi (refl.) 'a se raporta la ceva;
rezolva 'a ggsi solutia (unei probleme, etc.), a lucre o hartie (limbaj biro-
cratic) rezolvi 'a top!' (rar; obienuit se, intrebuinteazii disolva vi chiar
verbul simplu a solvi, pers. 3 Indic. se solvd).
2 Moldovenii zic iesd, caci prefac in pe -e dupti, s, dar nu au con-
etiinta cg. dezinenta este -d, cloyed , pe de o parte pastrarea lui id- (altfel ar
trebui s avem is -, ca la conjunctiv), pe de alta conjunct. iasd, care nu poate
corespunde decal unui indicativ in -e (ca la conjug. II-IV).
www.dacoromanica.ro
lui oltenesc, pe care au avut, probabil, ocazia sa -1 cunoasca. Ori-

cum ole n'au deice sansa sa se raspandeasca, pentruca nu. se justi-
flea prin nimic in sistemul morfologic al limbii noastre actuale.
Se pot cita si alto example, ca zganditri: zgandeirei (sd)
zgandere, dar dictionarele inregistreaza pentru astfel de verbe si
un infinitiv in -a, care, oricat de rar ar fi (sau, mai exact, ar fi
fort), schimba putin situatia si indreptateste, in parte (si numai
din punct de vedere istoric, fireste), anomalia pers. 3.
3. Mai- mult -ca- perfectul. De,si inregistrat de
foarte putine ori, faptul asupra caruia ma opresc aici merita sa
ne astraga atentia, fiindca ar putea sa se intinda (nu-i exclus, de
astfel, ca circulatia lui sa fie, in realitate, mai larga detest spun
citatele mole). Este vorba de pers. 2 a acestui timp verbal, care,
in lac de -4,, are, la G i b I. Mihaescu, Rusoaica, dezinenta
ti-ai inchipuit cumva ca -ti gdsisei omst' (pag. 63); adormisei? (70);
auzisei cumva de dansa? (151). Ceea ce pare curios este el in alte
scrieri ale acestui autor, pe care le-am pus, din beLsug, la contri-
butie in cartea de fates, n'am gaisit astfel de forme. Le-am auzit
apoi in vorbirea unui profesor iese,an, care s'a nAscut in Moldova
i a trait tot timpul acolo. Ar urma, deci, ca, avem a face cu apa-
ritii pur individuale. Chiar daces ar fi asa, ceea ce eu nu aunt dis-
pus sa admit, fenomenul trebue retinut si discutat, pentruca mo-
du. cutn se prezinta poate duce la o raspandire a lui. In orice caz,
situatia se prezinta foarte favorabil pentru o atare ipoteza.
Intr'adevar dezinenta -A la pens 2 a raai-mult-ca-perfectu-
lui, pare insolita in cadrul formelor dela singular. Ar gasi un
sprijin la perfectul simplu, dar acolo raportul pers. 2 fat. de 1 si 3
este altul. SA se compare auzisem, auzisqi, auzise cu auzii, auzi?i,
auzi. Numai pers. 2 sea,mana dela un timp la altul atat prin dezi-
nenta, cat si prin lungime, data pot spune astfel (are mai multe
sunete). Oale,lalte difera mult (-m -se zero), asa ca nu
exists paralelimul neoesar, pentri ca tole doug timpuri sa se Imo-
cieze formal in constiinta subiectelor vorbitoare si, deci, sa se in-
fluenteze, eventual s5, se sprijine reciproc. In schimb, pens. 1 si 3
ale mai-mult-ca-perfectului seamana cu ale imperfectului: dezinen-
Nu afirm cu toata. siguranta, dar cred ca, n'am ggsit, ctici altfel nu
s'ar explica de ce nu le-am remarcat (mai ales ca.' ZN *i DA le-am citit dupes,
Rusoaica). Curiozitatea create prin aceea ca, toatp exemplele din acest roman
apartan conjug. IV. De adAugat: pe el it indrligisei [eel in locul tatdlui (AL,
25 Ian. 1931, 2, 4: autorul, N. I. Herescu, e tot Oltean, Ca *i Gib Mil-aescu).
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VEDBUL 143
tele suet identice, raportate una la alta (-m zero, adicA pers. 3
diferg de 1, la ambele forme verbale, prin lipsa oriegrei dezinente,
sau, altfel spus, pers. 1 are un -m, care lipse*te In pens. 3). Ur-
marea poate fi nevoia de a Inlocui pe -$i dela per 2 a mai-mult-
ca- perfectului, care nu se incadie,azit in sistemul pers. 1 *i 3, prin
-i dela imperfect. Astfel singularul &erector doing timpuri seanigna
in intregime: -m, -i, zero. Influenta imperfectului ggseste un su-
port si in formele 1de plural, mai ales asa cum sunau ele odinioarg
si continua sg sune Inc g pang astazi in vorbirea populsrg, adica
fare -u la pers. 6 a imperfectului si fgrg -rala Intreg pluralul
mai-mult-ca-perfectului (geiseam, gclseati, geisea geisisem, gc7si-
seti, gasise: aceleasi dezinente si aeelasi raport dela o pensoang
la celelalte). Perfectul simplu diferg de mai- mult -ca- perfect *i In
plural, din cauza finalei -rei, care, in ce priveste pers. 6, a existat
din capul localui (Mr la celelalte s'a ivit cu mult Inaintea mai-
mult-ea-perfectalui). Afarg de asta, perfectul simplu se intrebuin-
teazg din ce in ce mai rar 1, asa dar Inca un motiv pentru care el
n'a putut influenta, esupra mai-mult-ca-perfectului.
In cunsul discutiei de mai sus am pomenit de lipsa lui
la pluralul aoestei forme verbale. Unii gramatici considerg gre*ite
mold. gasisem, gasiseti, gasise, deli ele se intalnasc la eel mai
bunt scriitori ai no*tri, care nu aunt totdeauna Moldoveni. Ati-
tudinea se datoreste, desigar, influentai perfectului simplu. Ace-
ste doug timpuri au multe asemanari, si atunci, din moment ce
unul posed',' la plural numai forme cu -ra, pare curios, deci 'ne-
regulat', ca celglalt sg aibg si variante farg, aceastg dezinentg.
Rationamentul este insg eronat, chiar dacg invocarea, perfectului
se justificg, in sensul ca -ra al mai-mult-ca-perfectului a venit dela
perfect. Faptul ca, la acesta din unmg. finala existents, din
capul locului, numai la pers. 6, s'a generalizat, pe child In mai
mult-ca- perfect nu, dovedeste, cu prisosinta, ca, eel putin deocam-
data, aspectele moldovenesti sent tot atat de `c,orecte' ca si cele-
Este drept c& nu In Oltenia, de unde este originar Gib Mihhescu.
Dar amtmuntul nu intereseazA prea mult diseutia noastrii, care-i numai
teoreticA, fiind menitg sit arate cum s'ar putea explica Inlocuirea lui -Si
prin -i la pers. 2 a mai-mult-ca-perfectului si cum s'ar putea r&sp&ndi
aceast& noun dezinentil, care, deocamdatA, are o existent; mai mult virtual,.
www.dacoromanica.ro
lalte, mai ales ca,' vorbirea popularg le intrebuinteazg intr'o foarte

larger m&sura. I.
4. Vii t o r u L Pers. 2 $i 5 ale auxiliarului sung, in vorbi-
rea popularg si familiarg munteneasea, respectiv oi si oti, in lot
de mold. di, ati, care sunt conforme cu paradigma viitorului (cad
disparitia lui v- dela voiu, vei, etc. duce `regulat' la ois, ai, etc.,
om, ati, prin prefacerea lui e in 4). Fenomenul se datore$te, de
sigur, analogici: pers. 1, 3, 4 $i 6, cu -o, au influentat asupra pers.
2 si 5, transformAnd pe a- in o- Modificarea poate avea, in parte,
si cauze pur fonetice: a neaccentuat se sehimbg U4431' in o.
Formele muntenesti au patrons si in limbs, scris5 cum pro-
beazA exemple ca urragtoarele: dacii l-oi mai suci mutt, ai sd ma-
nanci ciorbri (115zb 229); D-ta oi sta (Rgd II, 101); face-oi cti
(GT 71); ctind oi avea tu timp (PF 272); oi fi .tu mare $i de$tept
(RJ 32); oi fi D-ta director general, nu zic (ibid. 122); i de nu
i.e.% bate pe toti rtia..., cum e$ti bun de gwrti, (ZN 79); oi fi fost
fi to (VR, Sept.-Oct. 1939, 39); oi fi vrtind $i tu (PF 38); oti fi
fi auzit (ibid. 227); oti fi creztind ca ma laud (ibid. 55) 3.
Se pare ca pers. 2 circuit', subt acest aspect, mai des decat
pers. 5. Tot asa, judecand duper materialul cules de mine, viitorul
I intrece ca frecven% celelalte forme de viitor. Cred Ins'a ca, mai
ales in ce prive$te a doua constatare, situatia se explieg, altfel, $i
mume ca urmare a faptului ca, indiferent de inf'atisarea for pur
exterioath, formele respective se bucurg prin ele insei, de o fa's-
pandire mult mai larger.
Ce atitudine trebu. e sa luam fat'a de oi, oti? In limbajul
popular $i familiar (acesta din urnasa numai la oameni cu putinA
oulturg), fie vorbit, fie scris, ele sunt la locul lor, bine inteles
a Fiind vorba de mai-mult-ca-perfect, m1 gaindesc, fAr& eh vreau, c&
acest timp are si o form& compus&: am fost Vasit, etc., pe care o cunosc
numai graiurile moldovene$ti de nord. Cine nu-i deprins cu ea, din practica,
greu o va intrebuinta acolo unde trebue. Este cazul lui D. I. Suchianu, care
manifest& un fel de sl&biciune pentru acest mai-mult-ca-perfect, atilt de sub-
til ca valoare semantic& si functiona16. De ex.: Cdnd marele artist s'a dus la
Paramount, i s'a fost dat urmettoarea temd (VR, lulie 1934, 117). Daca vrem
numai cleat s recurgem la mai-mult,ca-Derfectul compus Intro asemenea
frazA, el merge mult mai bine in prima propozitie (al cArei verb exprim& o
actiune anterioara): Cdnd s'a fost dus la..., i s'a dat...
2 Cf. si pag. 45, 49 (oi fi to...).
' Deja la Delavrancea, de ex. tu m'oi pdrdsi. V. si HYSt 113 (Hai, ct
nu oi muri), 141 (oi fi tu tdndra), 156 (oi fi $tiind d-ta), etc.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 145
dacg avem a face en Romani in graiul cgrora ele exists. Vorbirea

culla insg, le va evita, in orice imprejurare'.
5. Perf ee tul compu s. In multe tinuturi de peste
munti pers. 6 a auxiliarului apare subt forma or: or ecirttat, or
mers, etc. Chian oamenii cu oarecare cultures spun asa. Se intelege
cg n'o puteim accepta, nici chiar la subiectele vorbitoare mite din
partea locului, cu atat mai putin la cele originare din alte regiuni.
Cgei o ggsim, e adevgrat cg inteun singur caz, si la... tgrani mol-
doveni pusi sa vorbeaseg astfel in opera literare. M. refer la
romancierul Cezar Petrescu, care, deli s'a ngscut si o bung bu-
catg de vreme a trait numai in Moldova, isi inchiipue ea' se spune
moldoveneste or ecintat, or mers, etc.
Fenomenul este interesant din mulct de vedere lira vistic, si
de aceea cred util sg, mg oprese putin asupra lui. Or n'a putut lua
nastere decat acolo uncle pers. 3 sung .o fost, o zis, etc. Acest o
vine, pu sigurantg, dela pers. 62. Cei mai multi Romani in graiul
ca'rora auxiliarul a devenit o nu disting pers. 3 de 6: el o fostei
o fost, etc. Aceastg identitate intre o persoang dela singular si
una dela plural a inceput a fi simtitg ea neregulatg, mail ales
c5, de obiceiu, pens. 3 cliTerg de 6, indiferent de forma, verbalg
in discutie. Trebuia, deci, ea intervie o deosebire. Si cum. o fgcea
impresia de singular, a rgmas el ca auxiliar al pers. 3, iar pen-
tru. pers. 6 s'a recurs in or, foarte probabil subt influenta lui or,
auxiliarul aceleiasi persoane dela viitor3. Un proces psihologie
asemgngtor se va fi petrecut si in mintea lui Cezar Petrescu,
pentru a ajunge la or Mout, or auzit, etc. all tgranilor moldoveni
din romanele sale4.
Deoarece ra'am ocupat de viitor, fie si numai din punctul de vedere
al aspectului pe care -1 are auxiliarul, cred util sg, art cb, asa zisul viitor III
n u exprima un raport temporal deosebit de al viitorului II Si de aceea
n'are rost sat Intrebuintam. Astfel: un bdrbat... se va fi fort de multd vreme
convins... (AL, 13 Iunie 1937, 14,3) spune, mai greoiu, mai pretentios si chiar
mai putin romaneste, acelasi lucru ca un betrbat se va fi convins de mullet
'creme.
CXci numai au s'a putut preface In o (printr'o asimilatie reciproca).
De altfel limba veche (si, pan5, astAzi, cea bisericeascit) Intrebuinteaa pe au
i la pers. 3: sir -au Domnul; Domnul au dat, Domnul au luat, etc.
3 Amrtnuntul cg or vent, de pild6, a rezultat di vor veni nu con -
teaz pentru subiectele vorbitoare. Este destul ca ele bm a face, In ambele
cazuri, cu un auxiliar, pentru ca trecerea dela o form& verbal, la alta s5, fie
posibilg.. SA nu uitam c5. pers. 3 a viitorului are tot o, ca si pers. 3 a per-
fectului compus.
De altmintrelea aceasta nu-i singura... licenta lingvisticrt a fecun-
dului nostru scriitor. Aceiasi %rani vorbesc cu o fi, o spune, etc. la viitor
(In loc de mold, a fi, a spune, etc.).
www.dacoromanica.ro
6. I m p e r a t i v u 1. Pers. 2 a acestui mod este, la forma

negativA, egalA cu infinitivul: nu canta, nu bea, nu spune, ntc
auzi. Vorbirea popula,rA si familiarA moldoveneasca (mai ales in
jumatatea nordicA a tinuturilor respective) utilizeaza, la cateva,
verbe, aceeasi forma pentru ambele aspecte. De pildA: nu to du
in oral; nu. fa gresala asta; nu zi vorbei mare. La fel stau lucru-
rile *i cu verbul a avea: 'n'ai grijei (in loc de nu avea grijei), care,
dace nu mg insel, se intalneste *i aiurea, nu numai la Moldoveni.
Asemenea constructii au patruns *i in limbs scrisA (este caul
D-rei Otilia Cazimir, care, altfel, se distinge printr'o grijA neobi*-
nuitA pentru partea lingvistieA a operei sale literare). Bine inte-
les, trebue sA evitam aceste forme (eel putin deocamdatA, cAci cu
vremea ele se pot generaliza, judeefind dupA raspandirea for din
ce in ce mai mare).
Cum li se explicA existental Cred ca din cauza omonimiei
cu alte forme ale acelorasi verbe: nu face si nu zice se pot con-
funda cu pers. 3 indic. prez., nu avea Cu pers. 3 a imperfeetu1ui.
$i la duce putem invoca, aceeasi cauza, dacA, tinem searag ca acest
verb se intrebuinteazA, tot atat de des, *i activ (nu duce grijii),
nu numai reflexiv. Se pune insA intrebarea: De ce marea majo-
ritate a verbelor romanesti (de fapt, aproape toate), la care situa-
tia imperativului negativ se prezinta exact la fel in ce priveste
posibilitatea confuziilor, se conformeaza uzului consacrati Un
prim raspuns,pe care -1 dau insA sovaind, este ca, cele patru verbe
mentionate mai sus spar foarte des la imperativ. Dar se poate
da si altA explicatie, care este, desigur, mai acceptabill Cu excep-
tia lui avea, celelalte trei apartin conjug. III. La aceasta conju-
gare, imperativul negativ este, mai totdeauna, identic cu eel afir-
mativ: (nu) ascunde, (nu) asterne, (nu) crede, etc. Numai putue
verbe, printre ele tocmai (*i mai ales) a duce, a face si a zice,
prezinta aspecte deosebite pentru cele dou'a forme ale imperati-
vului. Analogia marii majoritAti a lucrat, deci, asupra tor, in Ben-
sul unf icArii, *i anume prin extinderea fortmei afirmative la con-
structia negativA.
7. Diverse forme verbale izolate. Am constatat
mereu panA aici deosebiri intre limba vorbitA si cea scrisit. Tot-
deauna am sustinut asa zictmd drepturile aoesteia din trm'a, lures
natural, de altnrintrelea, eaci et', se e,onformeazg, de obiceiu (in
special subt aspectul ei literar propriu zis), intr'o mult mai larger
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 147
masura regulilor gramatioale aoceptate de toata lumea, adios siste-

mului lingvistic romanesc.
Voiu discuta acuin un fapt cu privire la care voiu lua apa-
rarea limbii vorbite contra celei sense. Este cazul, oelebru, al pers.
1 si 6 prez. indic. dela verbul a fi. Academia recomandg forma
.sunt, si cei mai multi Romani culti (a* putee, spune aproape toti)
urmeazg aceasta recomandatie. Chiar si oamenii cu putina cultures
se foloseso de sunt (nu numai in scris), pe care-1 vgd, la tot pascal,
in ziare, reviste, etc. Taranii neinfluentati, in niciun fel, de carte
spun lima sant. Tot asa spun si (mai rar) scriu un numar, foarte
mic, de intelectuali, printre ei destui filologi.
Cum s'a ajuns la aceasta deosebire, care, in ce priveste pe
partizanii lui sunt, a luat proportiile unei adevarate lupte intre
limbs, vorbita si cea scris6,11 Avem a face cu o forma impusa
de latinisti si sustinutes apoi de partizanii lor, puternici, o bung
buoata de vreme, la Academie, iar prin aceasta, si en concursul
autoritatilor scolare, devenita oarecum oficiala. Pe langg dorinta
de a avea o identitate deplina intre lat, sunt (pers. 6) *i forma
corespunzatoare din romaneste2, a intervenit si ideea, gresita
dupes parerea ma.rii majoritati a specialistilor de mai tarziu, ca
(ei) sant a rezultat din lat. sunt, pe cand, de fapt, ea are la baza
conjunctival sint, care a capatat, in latina popularg, valoare de
indicativ8. Dar acest ultim annanunt n'are deck importanta isto-
rick Intecresant pentru discutia noastra este ca pang la *coala
arcleleana toti Romanii au spus si au scris sant,. iar astazi unani-
mitatea tgranilor si numerosi alti oameni se folosesc tot numai de
aceasta, forma.
Dupes modelul lui sunt (mai intaiu pers. 6, apoi si pers. 1)
s'au transformat si santem, santeti in sumtem, sunteti. Influenta
latinista, se exercita, postum (*i mai molt inoonstient, adica instinc-
tiv), cu athta forta, beat se gasesc personalitati culturale mar-
cante care cred ca pot aduce tot felul de argumente in favoanea
aspectelor cu -u-4.
Ce atitudine sa, lugm in aceasta chestie, care nu-i Inca trail-
C6,ci sunt s'a ivit, din capul locului, In aceasta din urm6..
Pers. 1 s'a modelat, potrivit normei, dupes pers. 6.
a Ma cum s'a intiimplat gi cu mai-mult-ca-perfectul: rom. cdntaserrt.
-etc. provin din lat. cantavissem.us, etc., nu din cantaveramus, etc. Conjunc-
tivul romanesc al lui a fi este (ca gi infinitivul, de altfel) urmawl formelor
corespunzatoare ale verbului fio, fieri.
Cf., de pilda., Cony. LXVIII, 12 urm.
www.dacoromanica.ro
satal Din tot ce-am spus se vede clan ca situatia nu se poate

schimba, oricat de indreptatite aunt si din punct de vedere istoric
i din acela al uzului popular formele cu -a-. Dimpotrivit, exists
motive s'a. credem &, pe masura ce se va rgspAndi stiinta de carte,
sunt, etc. vor castiga texen. Perna atunci, amane ca fiecare sa se
decider, duper criterii mai mult on mai putin personale, pentru
variantele cu -a- salt]. pentru cele cu -u-1.
Tot verbul a fi der prilej de discutie in legaturg ou forma
lui de imperfect, atunci cand este urmata de un conjunctiv: era
sa cad, era sa cazi, etc. In astfel de constructii, functiunea lui a fi
este a unui auxiliar impersonal 2: el n'are subiect (nu numai in
sensul ca acesta lipseste, ci si pentruca, nu poate fi identificat,
intoomai ca la ninge, ploua . a.) 3, prin urmare, trebue sa famaie
neschimbat, indiferent de persoana si numAr (acestea swat expri-
mate de verbul pus la conjunctiv). Totusi limba vorbita tinde din
ce in ce mai vizibil la intrebuirtarea lui era swbt aspectele lui
personale, ca si cum ar vrea sd-1 acorde" cu verbul de duper el:
cram sa cad, erai sa cazz,* etc. Se pare ca aceasta modificare este
malt mai raspanditg, la singular dee& la plural (poate pentruca
formula i'ntreagg airoulit ea insgsi mai ales la singular). Inovatia
a paruns si in limba seri*" uncle o gh'sim la tot felul de autori.
Se recomana ra'manerea la uzul traditional, cu era neschimbat.
V. si Sintaxa", cap. V, 2.
0 situatie oarecum asemAnatoare intalnim la a trebui. Acest
verb functionea4 obisnuit, ca auxiliar de mod, intovgfet.sest%
adicA, un verb predicativ, care sta.' la conjunctiv: trebue sa merg,
trebuia sa mergi, va trebui sa meargii, etc. Cum vedem, indiferent
Pers. 6 si 1 mai prezinta o particularitate, aceea de a poseda doll&
forme: stint M (Vs. Prima se Intrebuinteaz6, cand verbul are valoare pre-
dicativl (sunt oameni multi in acest oral ?; cuget, deci sunt). A daua apare,
de obiceiu, impreunn. cu predicatul nominal ($i ei is oameni; (ructele nu-s
coapte) si la pasiv (vinovatii is pedepsiti; nu-s rdsplatit deajuns). Vorbirea
curentg, aratl o preferinta foarte marcat5, pentru forma scurtg, care se re-
comanda totusi numai cand fundioneaa ca simply. copu15, (cu un sub-
stantiv, adjectiv, etc., care sunt nume predicative). In celelalte cazuri este
bind s'o evitri,m sau, cel putin, s'o utilizgm cu rezervit.
IA unui auxiliar de mod, la fel cu pot, trebue *. a. in conditii similare
(pot set cad; trebue sd merg, etc.). Unor astfel de verbe le putem spune si
semi-auxiliare.
Formula Intreaga, este personals., gratie verbului urm&tor. Totusi
observgm usor ca. ceva din natura impersonala a auxiliarului se resfrange
pi asupra constructiei insesi, ca,ci nu-i posibiltt (sau pare nerom&neasca.)
complectarea ei cu ajutorul pronumelui (era stt cad eu sau era eu sd cad, era
sti cazi tu, etc.), afar& de cazul cand vrem sa staruim asupra persoanei.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: vERBuL 149
de timpul la care stg el insusi si de persoana on numarul la

care sta verbul urmator, a trebui este impersonal. De naulte on
lama auzim si citim con.structii ca am trebuit sa merg, trebuiai
sa to duci, trebuisem sa ascult, etc. Asa dar, ca si cum ar fi un
verb personal. Aceasta, subt influenta limbilor strain, mai ales
germana, unde missen si sollen, foarte des intrebuintate, isi
schimb5, regulat aspectul anorfologic dela o persoana la alta. Ca
avem a face cu um model venit din afara, .probeaza amAnuptul
ca Iimba sorisa e mult mai bogata in asemenea oonstructii, iar
traducerile mai bogate ducat operele originate. Tot asa constatam.
o deosebire intro Romanii neinfluenfati sau prey putin influentati
de idiome strain si ceilalti. In primal rand, aranii tofi, apoi Ma-
joritatea oamenilor inculti 'dela orase nu cunosc deck forma im-
personala (sau unipersonala) a lui a trebui. V. si mai departe, in
Sintaxa", carpit. V, 2.
Se pare ca In prezent verbul nostru nu siffere modificarea
aid in discutie. Chiar Baca va fi existand, ea trebue sa fie cu total
exoeptionala. Prea des n'o intalnim nici la alte timpuri simple
(imperfect, perfect si mai-mult-ca-perfect). In schimb, izbeste free-
yenta ei la formele verbale compuse (perfect, viitor, conditional).
Aceasta situatie mi-o explic in chipul urmator. Formele compuse
beep cu auxiliarul, care difera dela o persoana la alta intr'un grad
mai mare ducat verbele obisnuite (cf. am, ai, are, etc., voiu, veer,
va, etc., ass, ai, ar, etc., alaturi de simplele dezinente ale celorlalte
verbe). Dar cred ca anal ales pozitia initials a auxiliarului in f or-
malele de care ne ocupam aici usureaza exercitarea influentei
strain. Pentra cine nu stapaneste bine sistemul limbii noastre, a
trebuit sa" plec, va trebui sa plecam, etc., cu forma impersonala a
anxiliarulni de mod, pot parea curioase, ba chiar necorecte: din
moment ce-i vorba de pers. 1 sau 3, nu-i neoesar sau macar reco-
mandabil s'o indicam si in a trebui? In cazul prezentului intervin
si alto cauze, secuadare. Mai intaiu, acest verb nu se conjuga la
singular. Judecand clupa paradigmele lui contribui, mcintui, etc.,
ar urma sa avem (eu) trebuiu, (tu) trebui. Spune cineva asal
Nimeni 1. Si apoi prezentul apare extraordinar de des, in compa-
ratie Cu alte timpuri. Din cauza aceasta, constructiile cu a trebui
Dec& adaugam suf. -esc, putem deosebi persoanele singulare unele
de altele: (eu) trebuesc, (tu), trebue,sti, (el) trebue;te. Dar iara.5i nu erect ca.
exists, Roman care sa. zica, trebuesc sd plec, trebuegi sd p/eci, etc. (v. mai
departe).
www.dacoromanica.ro
150 PARTEA II) MORFOLOGIA
la prezent (plus conjunctivul verbului predicativ) s'au inrgageinat

adanc in constiinta lingvistica si rezistg. bine la atacurrile pe care
le dau modalele strgine.
Acest ultim fapt trebue invocat, in seas rovers, pentru inte-
legerea situatiei celorlalte forme simple ale verbului nostru. Ele
se intrebuinteaze relativ rar, ceea, ce le slaleste puterea de rezis-
tenta. $i apoi, necesitatea Wand ea se simte) de a le pone de acord
cu persoana (si numgrul) verbului urmator poate fi lesne satisf 6,-
cuta, din cauza ca morfologia nu se impotriveste la asta (trebuiau,
trebuii, trebuisem s. a.).
Acest verb ds be si la alte discufii. Functiunea lui nu se
reduce la aceea de seam - auxiliar. El are si valoare predicativii: imi
trebue(sc) bani; mi-au trebuit car-tile pe care ti le-am cerut, eta
In aceastg, calitate aspectul lui morfologic se prezinth% astfel. Apa-
rent tot numai o persoanl" are (a III-a) j, dar ou ambele ei numere,
deci cu posibilitatea de a avea douh' forme idistincte. Asa si este.
Deoarece apartine conjug. IV, acest verb poate priori sufixul -esc.
Astfel pers. 3 suna, trebue(ste), pers. 6 trebue(sc). De asemenea
diferg,, in mod permanent, la toate formele simple aceste doug,
persoane: trebuia(u), tirebuise(ra), .precum 5i la unele din oele
corapuse: va (vor) trebui, va (vor) fi trebuit.
In ce priveste prezentul, singurul time cu aspecte sufixate si
nesufixate, este de fgcut aceeasi observatie ca in 2 al aoestui
capitol, uncle a fost vorba de prezenta sau absenta sufixelor -esc
si -ez in general. Am totusi impresia cg, aici intervin criterii mai
degrabit personale (decat regionale, ca acolo) in preferinta pentru
forma cu sufix sau pentru cea farce sufix. Mara de asta, foarte
des se constatg, ca acela,si subiect vorbitor se foloseste de aman-
douh", poate subt influenta momentului psihologic, a situatiei exte-
rioare, etc. 2
Ca auxiliar de mod, a trebui spare obisnuit fgrg sufix. Este
bine sg, respectam, daces se poate, ou stridetg, acest uz, mai ales
1 Fiind predicativ, tnsemneazA cA are subiect, de obiceiu exprimat (*i

totdeauna exprimabil). DeastadatI, din cauza sensului Cam nevoie de'...
I'cutare lucru] fmi este necesar') subiectul nu poate sta cleat la pers. 3 0. 6.
Nimeni nu se gande0e, ca s6, zic aka, la eventualitatea 1ntrebuint&rii unui
subiect la alte persoane, oricat de puternic 1-ar influenta o limb& strain&
oarecare.
2 Mai des are aspect sufixat pers. 6, *i aceasta, pentruc& deosebirea
fat& de pers. 3 iese foarte l.murit la iveal& (trebuesc-trebue0e, al&turi de
trebue pentru amandoutt).
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: VERBUL 151
la pers. 6. Sa nu spunem, deci, miscarile noastre trebuesc sa fie

trecute in inconstient (Ins II, 4, 496); nu trebuesc sa devie dogme
(ibid. II, 3, 670), etc. Cat despre conjunctiv, situatia difera. For-
mele sufixate coresp-und mai bine sistemului lingvistic decat cele-
lane, pe care le sinatirrn oarecum ca neromanesti (sau mai putin
romanesti): sa nu trebue sei fur (AL, 29 Aug. 1937, 5, 1); sa trebue
sa munciti (CL,, 31 Aug. 1935, 5, 7); ca sei nu trebue sa ma plec
(ibid., 8 Febr. 1936, 4, 1-2). Pretutindeni, in asemenea cazuri, ne
vom folosi de trebuiascoi. De ce aceasta deosebire de tratament
intre prezentul indicativului $i acela al conjunctivului, de vreme ce
teoretic ambele se did' pe picior de egalitate din punctul de ve-
dere al posibilitatii de a priori sau nu sufixull Verbal nostru
este, mai ales, impersonal, cki functiunea lui de semi-auxiliar in-
trece cu mult, ca frecven.ta, pe cea predicative. Urmarea poate fi o
confuzie (sau mkar teama de confuzie) intre cele dou'd moduri.
Afard de asta, la marea majoritate a verbelor, pers. 3 $i 6 ale
conjunctivului prezent se deosebeso limurit de ale indicativului
prezent. Deprinderea cu forme diferite face sa se simti nevoia de
a diferentia modurile in discutie $i la a trebui. Aceasta nevoie o
satisfac numai varia.ntele sufixate.
Aceeasi situatie avem $i atunci cand partea a doua a forum-
lelor mentionate mai sus este un participiu treout (in loc de con-
junctiv). La indicativ putem intrebuinta ambele aspecte (cu qi
farce suifix) ale verbului nostru.1: vinovatul trebue(ste) pedepsit,
vinovatii trebue(sc) pedepsiti, pe chid la conjunctiv numai pe
cele sufixate: scl, trebuiascii pedepsit sau pedepsiti.
Pentru a, terraina discutia privitoare la flexiunea verbala,
voiu mai releva cateva fapte marunte. Pers. 1 dela a continua face
`regulat' continuu, prin urmare, sa nu ziceen, ca in DA 135, eu
continui sei-i spun. Aceaist5, forma s'a naseut subt influenta atator
verbe la care pers. 1 si 2 suns identic, de pildd: atribui, contribui,
mantui,2 etc. Numai ca analogia nu se justifica,' deoarece verbele
invocate apartin conjug. IV. Exists, inteadevar, $i la conjug. I,
destul de frecvent, ideatitate de forma intre aceste doua persoane:
apropii, descui, inchei, tai, etc., dar, pentru ca astfel de verbe sa
poata influenta asupra lui continua, ar fi necesar ca aseradn area
Pers. 6 de preferint6, c u sufix, pers. 3 de preferintri, f a r a.

2 Faptul di pers. 1 se scrie cu -u nu schimb5, situatia din punetul de
vedere al limbii vorbite, adica al pronuntitrii.
www.dacoromanica.ro
152 PARMA II: MORFOLOGIA
sa mearea mai departe. Chiar cele cu -ui (ca descui) difera de al

nostru. prin pozitia aceantului, prin -ia la infinitiv, etc.
Conjunctival lui (a se) chema este (sei se) theme, chiar cand
are loe o inversion. Asa dar theme -se, nu chiamei-se (RFR, Apr.
1941, 151: chiamel-se el Lope, Calder On sans Shakespeare).
Cateva verbe recent imprumutate apar la infinitiv cu &HA
finals decat cea corect& Toate cunt de conjug. I: intima ( < fro.
intimer), jubila ( < jubiler), opina ( < opiner). Urmeaza ca, pers.
1 ai 6 indic. prez. fac intimeaza, jubileazei, opineazet, tot a$a pers.
1 $i 6 conjunctiv (.96) intimeze, jubileze, opineze. Din chipul cum
apar in scrisul actual aoeste verbe rezult4 'impede ca, ele aunt
considerate de multi ca terminandu-se, la infinitiv, in -ia: it inti-
miaza violent (CL, 30 Iulie 1936, 2, 1); toata presa jubiliaza (Ins,
15 Julie 1936, 41), etc. La ultimele doua va fi intervenit influenta
subst. jubileu, rasp. opinie, ca $i cum verbele ar fi niste derivate
ale acestora.
In sfar$it, part. trecut al lui a da 1-am intalnit subt forma
diidut (VR, Aug.-Sept. 1937, 139, in vers). In 1 am vazut as
chiar infinitival acestui verb spare cand $i cand modificat analo-
gic (deidea). Asta insemneaza ca incepe sa i se zdruncine sistemul
flexionar. Punctul de plecare (pentru deidea, da dut) it constitue
dadu of d'cidusem, mult mai des intrebuintate d.ecat dete si detesem.
In ye prive$te participiul, putem invoca si. analogia lui statist,
care, chiar data circura putin ca pasrticipiu propriu zis, aipare free-
vent cu valoare adjectivala (om steitut, monccure steitutd, etc.).1
CAP. VII: ADVERBUL.
Sunt putine fapte, toate de amgmmt.
Adesea are numeroase aspecte, atat fonetice, cat $i morfolo-
glee. Limba literary s'a oprit la forma cu -a, potrivit unei norme
pe care o aplica of in cazul numera1elor ordinale (al doilea, al zece-
lea, etc.), apoi la n. pers. de felul lui Costea, Neculcea, Voinea,
eta. Lipsa lui -a, destul de frecventa, mai ales in vorbire, provine
din graiurile moldovene$ti. Curios este ca intalnim si forma ales
(VR, Oct. 1938, 30), care pare neromaneasca, chiar data ne tri-
mete la adj. des, tema adverbalui in discutie. Ea trebue in orice
caz evitata, mai ales ca nu are mgcar avantajul de fi mai fru-
De altfel, in total conjugarea lui a da seamgma bine cu a lui a sta
(steltv, statusem, stdnd, etc. dddu, deldusem, ddnd, etc.).
www.dacoromanica.ro
CAR. VII: ADVERBUL 153
moasa" decal celelalte, ci dimpotrivI Tot atat de variat se prezinta

si sinonimul deseori, al carui aspect consacrat acesta este (cf.
multe ori, patine ori, etc.). Din cauza contaminatiei cu adese(a),
el mina, si adeseori, adeseaori, forme care, din pun,et de vedere
morfologie, aunt absurde1 si urmeazA sa, fie inlgturate din uz.
Atcit, pronume nedefinit, functioneaza, si ca adverb. In aeeastri,
din u.rm'a calitate el spare si cum 1-ar redat aici si cu a final.
Exista, o usoarii, nuanta, deosebitoare intre cell doua aspecte, si
anume: primul, filth -a, ne intimpina cand atat precede un adjec-
tiv sau un adverb, spre a forma impreima un fel de superlativ,
de pilda atilt de bun, atat de frumos, atilt de aproape, etc. Ce15.-
lalt ramane sa-1 utilizam oridecateori cuvantul este oarecum inde-
pendent: am assteptat atata; nici atata nu poate, etc. Vom tevita,
deed, constructii ca acestea: un om cu atata de cuprinzeitoare inte-
lectualitate (Ins I, 1, 446); cu atata de mare atractie (ibid. II, 3,
1115), etc., care foe impresia ca-s inculte, chiar triviale. Ivirea for
se datoreste contaminatiei dintre (cu) atata atractie i (cu) atat
de mare atractie.
Adverbele de time provenite din substantive ca noapte, zi,
prima'varei, iarna, etc. an totdeauna forma articulate a acestora:
noaptea, ziva, primilvara, etc. Unii publicdsti, subt influenta germ.
in der Nacht, im Friihling, etc., recurg la loeutiunea prepozitio-
nala corespunzatoare (in noapte, in toamna, etc.), ceea ce nu-i deloo
romaneste.
Participiul trecut al lui datori are, subt forma femiming (da-
toritd), valoarea 1131111 adverb, echivalent al fro. grace (a), germ.
dank, pe care am impresia ca, le 'traduce". S'a impus genul fe-
minim, din cauza sinonimrului gratie ( < fro. grace), dar si subt
influenta altui sinonim, multumitd3, mai putin frecvent. Nu vom
spun, deci, si nici nu vom eerie ca in CL, 23 Maiu 1936, 6, 6-7:
da,torit nu qtiu carei bavhete.
Un numar de adverbe sunt intrebuintate, in mod abuziv tai,
C5,ci adese(a) = dese ori, deci ori unul ori altul, nu Ins, amandouit
&MM. subt InfIti*area unei formatii hibride.
a In sensul ca, a fost treat spre a reda In roraAne*te aceste cuvinte
stritine. Avem un a*a numit talc lingvistic.
Acesta reprezint6 traducerea perfectg, a germ. Dank *i ca atare
trebue sa fie de origins ardeleneasca sau bucovinean6- Poate de aceea si
circulA mai putin decat celelalte. Pare mai vechiu cleat datoritd, care, In
aceosta ipoteza, ar fi produsul unei `transpunerf semantice: a datori oi a
mu/turn/ sunt numai Inrudite ca Inteles, nu sinOnime,
www.dacoromanica.ro
deci, necorect, ca adjective. Aceasta, din cauza ca apartin la,

aceeasi familie de cuvinte sau prezinta puncte de atingere seman-
tica, cu unele adjective propriu zise. Asa dar, in ambele cazuri,
confuzie. Astfel arar(e), format dela adj. rar exact in aeelasi chip
ca adese(a), de care m'ani ocupat mai sus., apace Luc 114 in con-
structia passi arari. Este evident ca autorul s'a gandit la pafi rani,
dar, fie din neatentie, fie, mai probabil, din dorinta de a. inova.
(cu scopuri estetice), a inlocuit adj. rar Drin adv. arar(e), caruia
i-a dat nu numai functimie,.ci si flexiune adjectivalIt Ma opresc
la a doua explicatie, fiindea, in aceeasi operA dau peste alte con-
structii asemanAtoare: sanii agale cu boi (pag. 314) si ambre
afunde (394). Si mai indrgmet (ca ch.' nu ziic altfel) aid se pare
autorul care scrie (AL, 28 Martie 1937, 14, 2-3): nici chiar pretu-
tindenele2 Harry Baur.
Dach,in asemenea cazuri avem. a face cu aparitii izolate, Mfg
sa.nse de a se raspa'ndi, alte adverbe, cu functiune si flexiune ad-
jectivale, tind sa se generalizeze oarecum. Este, in primul rand,
indelung. Diet. Acad. a destule citate, mai ales din limba veche,
in care acest euvant are valoare de adjectiv. Dar mai numeroase
aunt atestarile pentru valoarea adverbiala. Tinand seams apoi de
formatia lui (in special de prezenta prefixului in-, care-i identic
cu prepozitia temporala in), ma ered indreptitit sa admit ca acest
cuvant a fort intaiu adverb si numai clupa acee,a, a. ajuns si adjec-
tiv. Oricum ar fi, valoarea lui adjectivala din momentul de fats
nu este continuarea vechii ctAri de lueruri, ci produsul unei atitu-
dini inovatoare foarte recente, caracteristica, mai ales, pentru lim
bajul poetic (cf. arare, agale, etc. deja mentionate).
Cu indelung merg alte doua adverbe, formate cu acelasi pre.
fix si asupra naturii adverbiale a 'carora nu ine,ape nicio indoialit.
Sunt indestuliindeajuns (sinonirae, de altfel). Cel clintaiu se in-
trebuinteaza ca adjectiv, din pricing e5, se confunda cu destul.
Confuzia se datoreste, evident, sinonimiei desAvarsite si inrudirii
atat de vizibile in ce priveste originea, dar si faptului ca limba
1 Intr'o ordonanta a lui Constantin Ipsilanti, domnitorul Munteniei
,1802.-6), gAsesc o foarte interesant5, paraleht pentru acest uz: din pricina
adeselor tdieri (v. AL, 25 Ian. 1938, 5, 4), unde adv. adese este pus in locul
adj. des.
2 Dela acest adverb exists, un adjectiv, creatie recenttt, care merge
destul de .bine, mai ales In stilul poetic: pretutindenesc (Nichifor Crainic).
De addogat pretutindenar (sdrutu-(i dreapta, voevoade $i ctitor pretutinde-
nar, scrie Victor Eftimiu, AL, 21 Mai 19391, 1, 4-5).
www.dacoromanica.ro
CAP. VII: ADVERBUL 155
noastra poseda multe cuvinte (aproape totdeauna verbe), care an

forme duble, cu si fa,ra Yin-, perfect identice ca sells'. Cat despre
indeajuns, el reprezinta o simpla varianta a adverbului deajuns,
asa dar n'are ma car scum, data, ma pot exprima astfel, sa fie
format dela un adjectiv. Funotioneaza totusi adjectival, si Inca
des, prin analogia sinonimului indestul, adverb, devenit si adjec-
tiv, sau, poate, mai probabil, subt influenia lui destul, tot sino-
nim ou el, dar adjectiv si (prin extensiune, ca in atatea alte ca-
zuri) adverb 2.
' V. mai departs Formarea cuvintelor", cap. II.

' Despre adverbele In -qte, tot mai numeroase astazi, va fi vorba la
Vormarea cuvintelor".
www.dacoromanica.ro
PARTEA FORMAREA CUVINTELOR.
Una din caracteristicile cele mai izbitoare ale limbii actuale
este tendinta, teoretic nelimitata, de a forma cuvinte noun., ori-
decAteori se simte nevoia. $i nevoia se simte necontenit, gratie
activitatii intense care se desfasura in toate domeniile vietii si are
drept rezultat crearea, unui nuraar din ce in ce mai mare de no-
tiuni. Aceste notiuni trebuesc numite. Gum ele ne yin, in majo-
ritatea cazurilor, de aiurea, numele for se imprumuta din limba
poporului prin intermediul caruia am luat cunostinta de notiunile
respective. Foarte adesea lush' reaurgem la creatii proprii sau la
adaptari, mai mult on mai putin originals, pe baza materialului
lingvistic autohton.
0 separatie intre imprumuturile lexicale propriu zise si for -
matiile romanesti in care infra, partial, elemente straine nu-i po-
sibira totdeauna,. De aceea crearea de cuvinte noua cu ajutorul
sufixelor, prefixelor si al eompunerii poate fi discutata tot asa de
bine la Lexie", pentru motivul ca si aicd si acolo avem a face
cu acelasi proces lingvistic, care este imbogatirea limbii. Numai
procedeul, adica mijloacele, difera, de altfel mai mult aparent. Oki
imprumutul dintr'un idiom strain, eventual dintr'un graiu popular
indigen sau dintr'o epoca, anterioara a limbii, nu este o operatie
pur mecanica. El presupune o interventie a sufletului subiectelor
vorbitoare tot atat de activa ca si in cazul crearii de cuvinte noun.
Un element lexical venit de aiurea este supus unei transformari,
nu numai exterioare (in cazul imprumuturilor straine, care tre-
buesc adaptate, fonetic si morfologie, la sisteraul limbii noasbre),
ci si intericare, in legatura cu sensul, care mai totdeauna sufere
o modificare, de obipeiu usoara, datorita treoerii cuva'ntului res-
pectiv dela un popor la altul, dintr'un grain popular sau dintr'o
epoca' veche in limba comma, mai scurt, datorita deosebirii de men-
talitate, de psihologie.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 157
Oricum ar fi, formarea cuvintelor $i impruanutul lexical (in

sens larg) merg, strans legate, impreuna. Atat cauza (nevoia de a
exprima numarul enorm $i mereu in crestere al notiunilor puse la
dispozitie de civilizatia moderns), cat $i efectul (irabogatirea lexi-
cului, cu urmarea-i imediata, care este inanultirea nuantelor seman-
tice si diversitatea lor) sunt aceleasi in ambele cazuri.
G-rupez raaterialul dupa mijloacele utilizate la crearea de
cuvinte noug: s u f ix e; pr e f ix e; c otap un er e. Ca totdeauna
in cursul lucrarii de fats, voiu releva si deastadata mai ales fap-
tele interesante, deci caracteristice pentru limbs romaneasca de
astazi. Discutia o voiu reduce la strictul necesar.
CAP. I: SUFIXE.
Pun la un loc, in ordine alfabetica, sufixele derivative re-
centel $i pe tale vechi. De asemenea renunt la impartirea for dupa
natura morfologica a cuvintelor pe care be formeaza. Aceasta, nu
numai pentruca unele apar $i la substantive si la adjective, etc.,
ci. $i pentruca scopul meu este sa arat multimea $i varietatea deri-
vatelor roraanc%sti actuale, iar implicit, posibilitatile, in principiu
nelimitate, de care dispuine limba spre a -si imbogati mijloacele de
expresie in west domeniu, indiferent de categoriile morfologice
ale gramaticilor curente2. De altfel toate clasificarile gramaticale,
chiar tale mai $tiintific,e cu putinta, sunt, intr'o anumita mas-ura,
artificiale $i prezinta, pentru neinitiati, adica pentru mai toata
lumea, marele dezavantaj ca falsifica imagines pe care trebue s'o
avem despre limbajul ormenesc, produs psihic eminamente unitar
$i in vesnica activitate.
-add': bufonadeis (Ci 185: cat tinuse bufonada), donquijo-
-tiadei (Leca Morariu), potemkiniadd (1907 II, 461: se dovedise
streducit meter intro ale potemkiwiadelor, cu ocazia, expozigilor
jubiliare). Cred ca tuturora le-a servit ca model mascaradd, al
carui sens peiorativ este atat de vizibil4. Exists $i formatii... se-
rioase, data pot spume asa: balcaniadei Intrecere sportiva la care
participa reprezentanti ai tarilor balcanice', olimpiada (anterior pri-
s Cf. BPh VI, 1 urm., unde se pot gasi multe lucruri care lipsesc aici
(v. si VR, Maiu 1940, 134-5).
2 Tot asa voiu proceda si In capitolele urmrttoare.
' Sinonim cu Inuit mai raspanditul bufonerie.
Si din cauza unui fel de etimologie populara cu mascara (si familia
acestuia)?
www.dacoromanica.ro
158 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
mului, caruia i-a servit ca model), apoi, ca o creatie tree...Mc:are,

ceferiadei 'a saptezecea aniversarii, a C. F. R.' (65,gbatoritit in
1939).
-agifi. Impotriva asteptarilor, acest sufix, care, pun originea
lui turceosea, pare a ne trimete la o lame oarecum indepArtatit,
este neobisnuit de viguros. Ceea ce surprinde este pe de o parte
marea multime a clerivatelor, mai precis, aptitudinea, limbii noastre
de a forma, la orioe prilej, cuvinte nonfa cu ajutorul lui, iar pe de
altil parte, predilectia, pentru creatii dela teme recente. Dana toate
exemplele inregistrate de mine, indiferent de aspectul sufixului
(-agiu sau -giu) si de natura primitivului: actagiu liitor de aicte,
functionar de birou' (Ins II, 3, 491), bafta(n)giu òm cu baft5, (cu
noroc)', biliargiu `juc5.1or de biliard', binagiu quarAtor la bins'
(HM 14), bombagiu 'atentator en bombe; lansator de stiri sensa-
tionale ( = bombe)', bulegiu 'patron al unui bufet"' (R5,zb 241),
calambwrgim àmator de calambururi', carambolagiu `jucAtor (de
biliard) la carambor (numai Cu bilele, far5. popice")', camiona,
giu, caramangiu 'hot de buzunare' (APN 316; Foe 52) 1,cazarmagiu
`militaros, ca.zon' (n'are nimic din ,,caza,rmagiul" vremurilor de pace,
FM 69; in discursuri de cazairmagiu, PPG 128), cherhanagiu (Ina
III, 8, 193), combinagiu (eel dintaiu combinagis politic ii va capta,
CL, 25 Apr. 1936, 3, 4), corvagiu `(soldat) care lucreaz5., la corvezi'
(FM 282), cotiugaragiu 'eonducatorul sau proprietarul unui co-
tiugar' (JL, 30 Apr. 1939, 2, 3) 2, cusurgiu ( Rometnul este cusurgiu
in pldceri..., AL, 21 Apr. 1935, 9, 4; C. se tie cusurgiu la belutureir
Ci 25), damblagiu, (fam.) 'om cu damblale" (cu srabiciuni)' ( darn-
blagiii, adica baietii de viatii, Act 7; cf. si AL, 5 Ian. 1936, 6, 2),
declamagiu 'care declama", care vorbeste cu patos si mutt' $, du,
ghengiu 'pravalias' (Luc 311), frontagiu 'ofiter de front' 4, grata-
ragiu 'buc5,1ar special pentru fripturi la gratar' (Foe 17; AL, 11
Iuuie 1933, 8, 1; Ins II, 4, 792), halagiu 'negustor din hal5,' (IT5e
II, 70), limonagiu 'negustor (sau fabricant) de liraonad5.' (Al, 28'
Maiu 1933, 5, 1), mulargiu `p5zitor (sau proprietar) de catari"
(AL, 8 Apr. 1934, 3, 7), yistolagiu 'care trage cu pistole, pontagiu
Termen argotic.
2 Se zice gi cotiugarist. Cotiugar 'arutg, mare cu cai pentru trans-
portat lemne, mobilk etc'. (la Iasi si aiurea prin Moldova de nord).
Auzit dela un medic militar. Format dupa. reclamagiu, cu care sea-
m1nA., piXnA aproape de confuzie, si subt raportul fonetic.
In gura unui ofiter statmajorist" (cu nuanta usor dispretuitoare).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 159
`care ponteaz5. (la un joc de noroc)' (Peii $i tciranul era de-al

nostru, pontagiu sei dea ghies fraierilor, IB I, 25), po$tagiu 'diri-
ginte de posts' (I-o spusese, to pomene$ti, cet.'zcItura de po$tagiu,
CL, 22 Dec. 1934, 10, 2) A, rahagiu `vAnzgtor de rahat' (Thur 97;
IB I, 64), cu varianta rahatgiu, rogabiu `halal in port, care trans-
ports rogrfurile cu roaba' (D, 9 Nov. 1934) 2, samaragiu `(soldat)
conducgtor de samare' (FM 72), sifonagiu labricant de sif on'
(Iasi) 3, $alagiu àvocat care st:4 mai mult pe salsa," (in sala pasilor
pierduti, etc.), spre a-si recruta clienti' (Iasi), $alvaragiu `Bulgar
(care poartg, salvari)' (Ins, 15 Oct. 1936, 284), tabietgiu qubitor de
tabieturi' (AL, 29 Aug. 1937, 9, 2), taclaght 'care spune taclale'
(AL, 18 Apr. 1926) 4, tarabagiu `precupet ea tarab.5. in plata' (AL,
28 Febr. 1937, 9, 1), teatragiu 'cm care face teatru", nesincer,
cabotin' (ccind a,ceiasi teatragii vor fi pu$i fag in fat4 cu gurai
spurcata a a,cetuictql tun, AL, 25 Maiu 1935, 1, 5), trufandagiu
àmator de trufandale' (AL, 29 Maiu 1938, 13, 3), trupagiu òfiter
de trupa' 5 (5i despre uu fost plutonier major", Laz 262), tucalauiu
< tucal `coada de noapte' (1907 II, 134), untdelemngiu `vanzator
(sau fabrica.nt) de untdelemn' (AL, 8 Maiu 1932, 7, 1), vorbagiu
`vorbsarec (sens peiorativ), etc. 6 Combinarea acestui sufix oriental
eu neologismele se explica, foarte probabil, stilistic: contrastul
dintre atmosfera trezita de el si aceea adusa de temele occidentale
ajuta, mult la interusificarea nuantei ironice, de dispret, pe care o
an majoritatea derivatelor in -(a)giu. Sa se compare, de pada,
biliargiu, cazarmagiu, declamagiu (fa% de declamatory, duelgiu
frontagiu, reclamagiu, scandalagiu s. a.
-al. Extrem de rgspiindit, subt aceasta, forma sau cu diverse
vocale de leggtufa intre cl si temg; productiv, in sens strict. Exem-
ple: abisal (L. Blaga), arhitectural, atonal (termen muzical), au-
tumnal, avocationl, cadastral s(inginer cadastral), cornposesoral,
compozitional (RFR, Apr. 1941, 168), conceptional, contraventio-
nal, decanal (decizie decanalei), dimensional, directional, dirijoral,
educational, focal (VR, Maiu 1940, 119), institutional (CR-M 177),
(inter)statal, izvodal (L. Blaga), jurisdictional, maniacal (G. Ca-
b Ironic si dispre%uitor. Se spune asa si despre factorii postali?
Intr'un reportaj din Braila.
Si sifonar (tot la Iasi).
4 Intr'un articol de Gh. Gh. Nadejde.
Cu acest Inteles 1-am auzit dela un ofiter de stat major (v. cele spuse
fn nota privitoare la frontagiu).
Alte exemple, In BPh VII-VIII, 239-40.
www.dacoromanica.ro
linescu), me$teptgal (inrudire me?teptgald, AL, 20 Febr. 1938, 20,

2), mormantal, muzeta, nodal (centrul nodal al oricarei preocupari,
Ins I, 2, 507), observational (M. Beniuc), patronal, peretal (harts"
peretald %arta murals'), procesional, psihoidal (M. Beniuc), raio-
nal 'de raiou', scaunal (organizatie scdunald, I. Lupa$) 1,, sezonal,
sororal 'de sores' (tandem sororal, VR, Apr. 1933, N) tendentio-
nal, tinutal 'de tinut' (coraitet fcolar tinutal), unional, vocational
(BPed 156), etc. Variants: -ial In derivate ca. axial 3, censorial, cimi-
terial (CIst 291), demential (G. Calinescu), dirigential (sinonirn
ou dirijoral, notat mai sus), factorial (termen de psihologie apli-
cata), jurisprudential, nuntial, periferial, pontifial (CIA 307),
prefectorial, rasial, tangential (Spm 152), etc.; -vat in cercua2 (cases
cercuald, prin Ardeal), conceptual (c4ligwri conceptuale, Ins I, 2,
523), instinctual, manual, sexual, textual, etc. Oamenii inculti con-
fund5, pe -al cu -ar, de ex. brutar pentru brutal 1, penal p. penar
`cutia de tinut condetiele, etc.' 5 (G1, 26 Main 1940, 24, 3-5), tribunar
p. tribunal, etc. Confuzia are loc si in sens inners: liberarr pentru
liberal e.
-an: acest sufix vechiu, eu valoare, intre altele, augmentativt
$i peiorativ5., spare mai ales la subst. bogd,tan, de origine arde-
leneasca, pe care-1 intrebuintwa $i scriitori din celelalte provincii,
tocmai din cauza mantel lui semantice, de natures afectiva,,absenta,
la sinonimul liteTar bogdta$. Pentra acest motiv 11 inregistrez
aici.
-ant: filozofant (VR, Apr. 1939, 71), paradant (ibid. 69). Un
fel de participii prezente (cu valoare adjectivala), dupes model
francez, dela filozofa, reap. parada, ambele imprumutate din frau-
tuzeste. V. Eftimiu are, in nu qtiu ce povestire a, sa, un persona]
Morfinomanta, al carui nume re trimete, evident, la morfino-
man(a). SA se compare forme &able, dela aceeasi tem5., precura
'1 Cf. scaun de judecatd.
2 In ironie, despre dou5, surori inseparabile.
' Foarte rgspandit, In ultimii ani, and s'a vorbit mereu .de axes."
(alianta germano-italo-japoneza).
Ar putea fi ei o etimologie popularit: cine spune aea t i Inchipue c.
brutal este subst. brutar. Fenomenul apare, cb,teodat6., ei In limba cultri.
and dela aceeaei tem& exists, derivate cu ambele sufixe: familial-familiar,
literal-literar, original-originar, principial-principiar, temperamental-tem-
peramentar (pentru acesta, v. RFR, Ian. 1941, 169), temporal-temporar (si-
tuayie temporald, CL, 1 Febr. 1936, 3, 7), etc. ei cu sensuri diferite.
5 Penal (cu -all) spun ei Rueii acesfui obiect.
Poate ei din cauza lui r precedent se preface -1 In r. Cf. el -er con-
fundat cu -el: parize/ pentru parizer 'specie tie carnac (RFR, Apr. 1940, 116),
apoi fenomenul opus: mezeiuri > mezeruri (In vorbirea periferia).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 161
comedian si comediant, curtezan si curtezant (v. BPh VI, 6). Va-

rianta in -ant, la acestea din urma, este populara, mai exact, pe-
rif
-ar. Avem un sufix -ar mostenit sau imprumutat din limbi
ba1caniee, extrem de frecvent (v. Suf 79 urrn.) si care continua a
fi product-iv, emn probeaza, de pilda, forraatiile dela numerale:
sutar `moneta, sau.bancnota, de 100 lei', miar `bancnota de 1000 lei',
apoi, in limbajul jucatorilor de carti, ?esar (G1, 9 Iunie 1940, 3, 3),
-eptar, optar si novar 1, al caror punet de plecare trebue cautat
in decar < neogrec. Seltecpc, 2, i nesfarsitele derivate din vorbirea
currents (de obiceiu nomina agentis), pe care cred interesant sa le
insir aici, toemai ca un argument in sprijinul afirmatiei mole:
aburar `dispozitiv pentru coleetat si eliminat abuxii' (Iasi), alunar
`vanzator de alune' 3, apar òm care vinde sau cara ap5! (CS 161),
ardmar (negustori din Sringar, areimari din Benares, AL., 15 Sept.
1935, 5, 1), bodegar 'patron de bodega' (AL, 16 Dec. 1928, 2, 2;
v. si ibid., 25 Oct. 1936, 4, 1; CL, 18 Apr. 1936, 5, 1), br4car 'con-
ducator de brisca' (RB-R 45), ceimefar `purtator de camasa colo-
rata' (D, 27 Ian. 1936) 4, ciocanar querator pavagiu (cu ciocanul)'
(auzit In Iasi); guerator metalurgist (cu ciocanul)' (CL, 27 Iunie
1936, 6, 2) 5, corner `vA-nzator de cornuri' (PF 155), cotiugarar
`proprietar (sau conduclitor) de cotiugar', cutitar `delincvent care
opereaza, cu cutitar (tine pleitete tuturor cutitarilor, borfa,ilor -i
hotilor de buzunare..., CL, 12 Sept. 1936, 2, 6; cf. si AL, 21 Martie
1937, 9, 2; Thur 100), dricar àntreprenor de dricuri', dramar 'ea-
lator, excursionist' (VR, 30 Apr. 1934, 26; Ins, Oct 1940, 41),
faetonar 'vanzator die lapte la domiciliu' < faeton (Bucuresti),
fructar `vanzator de fructe' (VR, Iunie-Aug. 1936, 98), turgonar
`(soldat) care luereaza in furgoane' (ibid., Apr.-Maiu 1934, .15),
ghetar `negustor de ghete' ($mecheru' de Costicii, ghetaru", Foe.
131), greinar `negustor de grfi,ne' (CL, 27 Ian. 1934, 8, 5 si 24 Febr.
1934, 11, 4) 6, gropar èioclu' (AbS 67), heiinar `negustor de haine
1 Acestea trei auzite de mine.
2 Cf., din alt domeniu, cincar 'cal de cinci ani" (Diet. Acad.).
$i femin. alunefreasa (Petr 57).
4 Cu semnificatie politick (pe vremuri).
o Cf. ciocana$ `luerator (Cu ciocanul) in salinele dela Telega (VR, Mar-
tie 1938, 37).
o Mai Insemneaa si `depozit de grail; (pImant) producator de grail,
dar, cu acest sens, nu-i, propriu vorbind, un derivat dela grdne (plur. lei
grdu), ci frc. greasier (modelat subt influenta lat. granarium. sau, poate,
numai a rom. grdne).
42233. - 11
www.dacoromanica.ro
gata' (AL, 24 Oct. 1937, 9, 1), legionar 'partizan al legiunii" (par-

tidy' politic bine .cunosout)', lopdtar qucrator cu lopata in porturi'
(AL, 6 Nov. 1938, 7, 3); 'eel rare adung, baniii, cu Lopata," la
cazino' (Ci 254), luftar `vilegiaturist' (Putna-Bucovina) < germ.
Luft àer', maca,ronar 'Italian' (=-- `mancator de macaroane') (VR,
31 Dec. 1933, 23), mageirar (adicg un om care cAra apa din afara
de oras cu ajutorul until magar", CME 125; cf. si Luc 361),
mai-rfar `tree, de marf a', matar `cu.ratitor de mate' ( '1) (se dadeau
acolo parlagiilor si meitarilor, Cr 62), mezelar `fabricant (sau ne-
gustor) de mezeluri', monetar 'eel care bate (sau vinde) monete' 2),
mozaicar querator de anozaic' (Iasi) 3, nclsipar 'eel care scoate si
cars nisipul' (Aroneanu-Iasi), neidragar `pantalonar' (Ardeal) 4,
orzar `negustor de orz', ospdtar `hangin' (FJ 160; CrA 86; CCr
172); `chelner' (ALi 114), otgonar (VR, Nov. 1939, 60), parchetar
quctrAtor de parchete' (VR, Ian. 1940, 31), parfumar `fabricant de
parfumuri' (AL, 22 Martie 1931, 4, 4), pa?aportar 'strain (cu pa-
saport); traficant de pasapoarte' (ziarele), pastrelvar `pescuitor de
pgstravi' (VR, Nov.-Dec. 1930, 6; AL, 19 Sept. 1937, 3, 2), penar
`cutie pentru. creioane, condeie, etc.' (AL, 27 Dec. 1931, 6, 3) 5,
pensionar 'eel care sta in pensiune' (Ins, Iunie 1940, 449) 6, pietar
`negustor pe postar 'factor postal' (Petr 288; VR, Ian. 1940,
55), prilvaliar `proprietar (sau arendas) al unei pfavalii' (AL, 1
Aug. 1937, 18, 3) 7, prundar 'eel care scoate si transporta, prund'
(RFR, Sept. 1939, 710), puicar VanzAtor ambulant de pui' (Bucu-
rest), reimar quorAtor de rame' (TK 223), scrdnciobar òmul care
invarteste scranciobul, is bani dela client1, etc.' (AL, 15 Apr. 1934,
5, 7), sfesnicar `candelabra' (cele care inchinau subt sfesnicarele
ma'nets. tirii, AL, 27 Nov. 1938, 8, 6), sforar `trAggtor de sfori' (tat-
harii de sforaris, TB 273), sifonar 'fabricant (si negustor) de
sifon' (Iasi), slujnicar 'servitor' (Luc 30, 190); `barbat care face
Legionar 'soldat roman' este Imprumutat (din frantuzeste sau la-
tineste).
' In terminologia numismatilor.
' Se spune si mozaist.
4 Cf. si izmenar, surtucar, formate tot dela nume de haine, cu acelasi
stop de a caracteriza, adesea ironic, pe oameni clup5, im.brgcarninte.
5 Sinonim cu plumbierd. Cf. si penal, notat mai sus.
Ar putea fi si frc. pensionnaire, care ne-a dat sigur pe pensionar
'functionar la pensie'.
7 Mai raspeindit este sinonimul pretvalias.
9 Aluzie speciahl, duptt cat se pare, la avocati.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 1b3
dragoste cu slujnicele' (Eur 324; Cr 15; Liog 327) 1, sorcovar 'care

udnbla cu sorcova' (Ivesti-Tecuciu), strimtar òral,san, om imbra-
cat ctfi haine nemtesti, stramte' (I) (nu ma scotea din cioflingar,
strimtar, AL, 13 Nov. 1938, 2, 1), stupor (zumzetul potolit de stu-
par at halei, AL, 28 Fehr. 1937, 10, 1), $lepar `conducatoru1 unui
slep' (Eur 296; VR. Ian.-Febr. 1933, 21), $pertar 'eel care is
,,Pert", om venal' (nu $pqrtarul acreditat si atitrat, VR, Ian. 1939,
5), $uetar 'care stie s'a jongleze cu cuvintele, care face pe grozavul'
(I) (avdnd darul de a istorisi cu patos $i verva, iii exagera imam-
virile de suetar, ca sa-qi epateze prietenul, 1907 II, 266) 2, furubar
qucralor la velnica' (Ins III, 7, 428)3, tavalucar quefator cu tavg.-
incur (Braila), tejghetar (tejghetar ordinar, care e'n stare sa to
despoaie de haine qi de suflet, Azi, 10 Martie 1940, 8, 1-2) 4, tezau-
rar (pane ce tezaurarul eminentei tale se va infidiva ca sa pla-
teased patru sate treizeci de galbeni, AS 101) 9, tapilnar querator
cu Sapina (in p'adure)' (Vales, Bistritei-Neamtu) 6, tiglar queraltor
care acopere caele cu tigla', tucalar (fig.) 'ordonanti
(Opinia, Iasi, 2 Apr. 1935) 7, tuicar (fabricant (si negustor) de
Oka? (AL, 24 Oct. 1937, 9, 1), ulitar (se pomeni huiduit de ulitarii
Parisului, AL, 8 Martie 1936, 3, 6) 8, umbrelar `fabricant de urn-
brele' (AL, 9 Aug. 1936, 8, 7), unditar `pescar cu undita.' (VR, Dec.
1939, 4; Ins III, 6, 3), vagonetar 'eel care transport:a carbuni, etc.
cu vagonetul' (este vagonetar intr'o mina de earbuni, Azi, 11 Iunie
1939, 5, 1), zbiltar 'eel care prinde cu zbiltul' (Vin zbiltarii..., AL,
17 Nov. 1935, 3, 6) 9, Subt acelasi aspect (-ar), s'a introdus, data
cu aatea neologisme, frc. -afire 10, care circala mult in timpul din
` Deja la N. F ilim o n, Nenorocirile unui slujnicar.
2 Sens figurat, cg,ci cel propriu apartine terminologiei jocurilor de
cart-,, care posed, si primitivul ,Fueta. 'A face o sueta de ecarte Insemneaza
'a da un bane de ecarte, a face pe bancherul" la acest joc' (ceilalti pen-
teazg), iar $uetar este bancherul Insusi.
r Mult mai cunoscut este sensul figurat al acestui substantiv.
5 Insemnarea proprie este `vanzator care stir, la tejghea' easier).
5 Va fi servit ca model frc. tresorier?
Tapina e un fel de cange, cu care se prind si se rostogolesc butucti
(cuvant de origine italiang).
' Cf. tucalagiu, notat mai sus. Amandoug an sens foarte peiorativ.
Prin Moldova de nord circulg derivatul ulitarnic 'eel cgruia-i place
sa umble prin vecini, pe strgzi, etc: Sinonim cu wernic.
9 Autorul se refer& la vremea sand tinerii erau luati cu arcanul la
arrnatg.
10 Formg savant, a lat. -arius ( > rom. -ar). Cea mostenitg este ier
(v. mai departe).
www.dacoromanica.ro
urm5,, la substantive si adjective. Iata exemple 1: actionar, alfa-

betair `lista alfabetica' (UCr 13)2, argintar ìubitor de arginti'
(argintairi de tarabei, stria undeva o foarte ortodox5, doamna) $,
capitolar, carbunar `negustor de cArbuni' (cf. fro. charbonnier),
clientelar (RIR X, 433), colectionar, colinar, comwaitar, demisio-
nar, divizionar 'general de divizie' ( < frc. divisionnaire), docu-
mentar (in limbajul cinematografului, ca adjectiv pe langg, film
sau ca substantiv), familiar 'farnilist' (Foe 127)'; `prietenul, omul
de ca.sil al cuiva' ( < frc. familier), gestionar, herbar, insecitar,
instrumentar, insular, monetar (sistem monetar), multitudinar
(RFR, Apr. 1940, 138), nationalitar (Ins II, 3, 636; creat daps
modelul lui totalitar?), pamfletar, peregrinar, permisionar `soldat
in permisie' (Toti era* permisionari, care )inceircan, sa streibat'd
clitre casele Tor, Trf 140) si %I-en pentru militarii in permisie'
(< frc, permissionnaire), statutar, totalitar, universitar 'de uni-
versitate'; `membru al echipei universitare de foot-ball' (AL, 2
Fehr. 1936, 8, 6), vestiar Warderoba (in localurile publice)` ( fre.
vestiaire) 5, etc. Are si varianta -uar: funduar (carte funduarei,
termen juridic ardelenesc, im legg,turg cu proprietatea de pgmant),
mortuar, portuar g. a.
-ard: comunard (revolutia comunarda), dinamitard (VR,
Iunie 1940, 136), filozofard (sei lase altora mania filozofardei, Azi,
8 Sept. 1940, 7, 3), sorbonard 'doctor dela Sorbona'. M'am oprit
asupra aoestui sufix numai pentru derivatul all treile,a, care, foarte
probabil, nu exists nici in frantuzeste, de unde ne-au venit cuvin-
tele in -ard. Toate au sens peiorativ, ca si in limba for de origine.
-at, foarte raspanclit. La exemplele date in BPh VI, 10-11
adaug: artizanat Gartizan `mestesugar' (din frc. artisan), autorat
`calitatea, de autor', censorat `functiunea de censor (la o banca sau
Ar putea figura si in lista precedentg astfel de cuvinte. Este greu
de hotgrit, cu precizie $i totdeauna, daca o formatie in -ar este imprumutatg,
decalcatg, dupg un model strain (cateodata trebue sa luitm in consideratie $i
ital. -ario) sau derivat pur romanesc.
2 Termen arhivistic, menit sa inlocuiaseg pe repertoar, care sung
prea Strain?
Dubla insemnare a acestui cuvant (cea obis/111M este `lucrgtor sau
fabricant de obiecte de argint') aminteste de cu(itar 'fabricant sau negustor
de cuttte' $i 'delincvent care opereaza, cu cutitul' (ultimul sens, in vorbirea
mai mult on mai putin argotica).
Intrebuintare specialg (de aceea autorul it subliniazg).
2 Nu despre toate cuvintele din aceasta lists se poate afirma, cu de-
piina sigurantg, ca au, direct sau indirect, pe -ar<frc. aire, -ier. V. mai
sus, nota 1.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 165
intreprindere industrials, etc.)', evoluat (subst.) patronat `cali-

tatea de patron; totalitatea patronilor, institutia patronala', pugi-
lat qupta; box', etc., ea sa nu mai pomenese de atatea altele, care
suet la indemana oricui, precum decant, directorat, inspectorat,
postulat, rectorat, etc. Cf. si ajutoriat (ajutoriat de primdrie, OP,
I, 157), primariat, cu vocals de legatura intre sufixul propriu
zis si tema 2, ca la ministeriat, notariat, etc.
-atic: apare la cateva cuvinte, nu atat dupa modelul forma-
tiilor vechi in. -atic mostenit, cat, mai ales, subt influents strains,
si anume italiana. Alaturi de noptatic (A. Cotrus), existent deja
la Odobeseu 3, gasim catedratic (G. Calinescu) < ital. cattedratico
(adj.) 'de cat,edra, profesoral', initiatic (idem), oratic 'oral' (RFR,
Iulie 1941, 175). Ultimul, creatie a criticului Serban Cioculescu,
nu poate fi inteles decat gratie contextului, caci, in ciuda identi-
tatii prinielor sunete, nimeni nu se gandeste ca ar avea WOO le-
gatura cu oral ($i lat, os, oris) 4.
-ator (cu forma. `romanizata' -titor)5. Se intalneste neobis-
nuit de des, din cauza ca prezinta avantajul de a inlocui o pro-
pozitie intreaga, al. carei predicat este verbul din terra derivatelor
cu acest suffix. Intr'adevax, creator insemneaza 'eel care creiaza',
faceitor 'eel car face', etc. $i cum nevoia de a èconomisi' vorba,
adica de a recurge la mijloace de expresie mai simple, se simte cu
atat mai mare putere, cu cat traim intr'o epoca de dinamism"
(ca sa utilizez Si eu un termer intrebuintat de aproape toata lu-
mea), este natural sa se iveasch la tot pasul formatii de acest fel.
Din pacate, in ciuda marelui numar de cuvinte in -(a)tor, femin.
-(6,)toare, m.ostenite sau nascute pe toren romanesc, pe care le po-
sea, vorbirea populara, derivatele mai malt on mai putin recente
nu totdeauna par a corespunde sistemului ling-vistic ronaa.'nesc, in
orice caz, nu satisfac pe deplin simtul nostru pentru limba ma-
terna. Aoeasta se va vedea la majoritatea exernplelor ce urmeaza,
pe care le-am ales, de altmintrelea, in scopul de a arata mai cu
1 In presa zilnica (n'am notat uncle si nici sensul nu 1-am sezisat prea
bine).
2 Mg pun din punctul de 1,edere al constiintei subiectelor vorbitoare.
'1 Care-1 va fi treat insusi, pornind dela primavetratic, tomnatic, etc.
Cf. si ogaratic 'ea ogarul' (FJ 112), ostrovatic (VR, Ian. 1940, 45 ,
subtiatic (ZN 233; Ci 217), zburdatic (VR, Sept-Oct. 1939, 4).
5 Variant, a lui -tor. Cateodatg avem a face cu modele straine, nu In
ce priveste sufixul, deci partea morfologicA, ci sensul. Derivatele dela teme
recente pastreaz&, de obiceiu, pe -a (neprefIcut in d, cum cer normele fo-
netice romanesti).
www.dacoromanica.ro
seams inconvenientele abuzului eu astfel de formatii. De pild5.1:

abstractator (D. Barbel lian = I. Barbu); atacatorii Lau inconju-
rat (AL, 28 Febr. 1937, 9, 1); contrazicatoarea mea (ins I, 2, 546);
descoperiri desconsidereitoare (VR, Iu lie 1937, 134); disciplinator
(Dr. Gr. Popa); exprimatorul insusirilor de razboiu (AL, 31 Ian.
1937, 4, 1-3); fierbiltor (Dr. Gr. Popa); fintrup.eitor; sustineitoarea
universului si mentinaloarea wnei structuri ordonate (InS I,, 2,
583); aga,seirile 'neisceitoare ale acelei atmosfere (AL, 8 Dec. 1935,
8, 5); punctator (de fame); reisculeitor al Romanilor (Ins II, 3,
285); solidarizator (Dr. Gr. Papa); versurile trebuesc sa fie star-
nitoare de imagini (Ins II, 3, 1076); veizeitor, etc.
S. se compare cu acestea urmAtoarele, care, indiferent de
vrasta si de mediul uncle au luat nastere, corespund, in general,
normelar de formare a cuvintelor: cocator qucrator brutar care
come panes' (Azi, 25 Iunie 1939, 4, 4); descojitoare 'unealta 1de
descojit floarea soarelui'; facator (subt directia unui feiceitor de
voturi, AL, 20 Maiu 1934, 1, 1) 2; freimeinta,tor qucrator care fra-
manta aluatul pentru pane la brutarie' (Azi, loc. cit.); impeiman-
tenitor (Maiorescu e impeimeintenitorul la nai al acelei false este-
tici, JL, 12 Martie 1939, 2, 2) 3; jelbeiritor `reolamant' (venire-I jel-
biiritori sa-i tears ocrotire, AL, 20 Nov. 1938, 3, 2); riicitor ìnsta-
latie specials pentru pastrat, la rece, lucruri de mancare, ba'uturi,
etc.' (Dram 355) 4; speileitor gav-nar' (00 24) 5; 'toe public pentru
spalat rufe' (speiliitorul comun unde femeile din Cavarna yin, fi
spala, CL, 31 Aug. 1935, 7, 7); stingeitor àparat de sties focul';
suflator 'instrument muzical de suflat' (coardele si suflatorii, AT,
26 Dec. 1937, 21, 4); qucrator care sung" (in fabricile de stic10';
ìnstrument pentru pompat aer, ca sa se intreting focul'; ungeitor
quergtor care unge masinile' (AL, 13 Ian. 1929, 4, 2), etc.
-aret. Iata un sufix care elstigg, term subt ochii nostri. Se
formeazs cu el numeroase adjective, mai toate avand sens peio-
rativ eau, eel putin, ironic. Aceasta dovedeste ca posedg, virtual,
bine inteles, calitati stilistice, care pat deveni realitate materialg,
1 Ca sa, nu deschid o rubric& noun, pun la un loc cu derivatele in -ator
pi cateva In -itor.
2 Autorul este T. Arghezi.
Citat din G. Calinescu.
" Un sinonim, din limbajul gospodinelor, este ghetar.
Crea%ie menita., probabil, sa inlocuiasea pe lavuar, prea strain de
spiritul limbii noastre. Cf. *i spalettor 'carps pentru spalat vasele'. 0 ade-
varata pletora semantics, la acest cuvant.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 167
data stint utilizate, la locul *i momentul potrivit, de care creatorii

formatiilor respective. Valoarea afectiva nu vine, probabil, mrrnai
dela sufix, dovada atatea derivate cu -eiret lipsite de orice nuanta
peiorativA, dar nici numai dela tema, care, combinati cu alt su-
fix, are tin seas neutral, adica, obiectiv. Ea izvoraste, ca de obi-
ceiu in asemenea cazuri, din combinarea ambelor elemente, fare
sa putem preciza, fie *i numai aproximativ, cum se face ca suma
for confine un adaos pe care nu-1 gasim la niciunul luat aparte.
S'a pornit, cu siguranta, dela cateva formatii, putin numeroase
de altfel, care, gratie mai ales temei, aveau o nuanta peiorativa
destul de accentuate, cum ar fi certeiret gi vorbdretl.
Iata-le pe cele mai frecvente: alergei,ret (alergeireatei $i ne-
peisaloare la intemperii, Foc 323), btiga'ret (Cei mai beigeireti"
emu vestitii frati Micu, Vac I, 65), descurceiret (la Cez. Petrescu;
cred care traducerea" frc. debrouillard), ierteiret (...ctind e femeia
mai a naibii, atunci e bilrbatta mai iertaret, C. Manolache), iu-
beret (oaspetii ci$tia venerabili fi efi de familie, iubeireti $i de-
pravati nuntai in orele libere, Foc 385), invartdret (sinonim -cu
descurceiret), juciiret ( juceiretii iscodesc fetele gi fetele cer con-
swmatie, AL, 17 Oct. 1926, 3, 1), petreceiret, plimbeiret (E voiajor
omercial sau dasceil de ?coals primarei sau numai plimbeiret, Foc
245; misionari peste granitd, plimbeireti" oficiali, Ins II, 4, 60),
plangeiret, razeiret (cu ochii reizilreti $i matrii vicle,and, AL,
5 Febr. 1939, 10, 1), scribeiret `scriitor' ($i scribeiretul acesta tine
mai este?, OP II, 93), strangeiret (contra acelui tineret, care
soarbe din ateitea izvoare, ve$nic strlingeiret, vesnic nesettios,
Azi, 30 Iunie 1940), veii(e)teiret (EO II, 195; COr, 273, 294; AL,
1 Aug. 1937, 7, 4), zambeiret (Era foairte gras, foarte chel, foarte
zlimbeiret, AN 339; 11 pofti zelTnbeireatei, Ci 9). Pentru sezisarea
nuantei pejorative, de care pomeneam mai sus, sa se compare
beigeiret ou sinonimul va'ricios, plangeiret Cu pleingeltor, razaret cn
relzei,tor, streingeiret cu strdngator, ednibiiret cu zambitor. Vezi i DR
VII, 469-70.
Ultimul poseda varianta vorbaref, care la Tecuciu, unde exists
alIturi de vorbaret, n'are nimic din sensul peiorativ al acestuia, dimpotrita.
exprimit, mai degrabl, o atitudine favorabilL CEInd se spune despre cineca
ca -i `vorbarec, toatl lumea Intelege ca are a face cu un om. bine dispus si
binevoitor, gluthet, sau sagalnic, a c5.rui vorbtt mult6, its produce plficere. Am
putea trage de aici concluzia a nuanta ironic a lui -dre( se datoreoe,
IMF oarecare msura, deosebirii fonetice fates de .-aret (61 In loc de a si ac-
centul pe silaba ultimit).
www.dacoromanica.ro
-cirie. Ca valoare stilistica, seamana cu -11ret (poate ca sunt

si inrudite, ambele avand un element alcatuitor comun, pe -ar -?).
N'am gasit prea multe derivate cu acest suf ix, dar ele sunt foarte
interesante: cifreirie (nu am pricepu t nimic din cifreiriile ace/eal
Azi, 25 Aug. 1940, 1, 2), contopistdrie (Luc 309), ,gretiirie (N.
Iorga), gagicarie (ne-am prajit de gagicarie in seara asta, AL, 20
Iunie 1937, 11, 1) 1, hcirtardrie (in limbajul functionarilor, plicti-
siti de multimea `hartiilor', adica a adreselor, ordinelor, rapoarte-
lor, etc.) 2, mosnegeirie `mo*neag' (Niry 93), foarte des, politicdrie
(CL, 12, Oct. 1935, 2, 3; Rad II, 79), romanticarie (CIst 394). Cred
ea tot aici trebue puse mai degrabA ciocoierie (01st 845), ghidu-
Arie (ghiduseiriile unor clovni, CL, 31 Aug, 1935, 5, 6), serdrie
(Dacd, ministerul... ar suprima toatd seldria care-1 aeglomereazii,,
T. Arghezi, D, 2 Sept. 1933, 1, 7). Ghiduelrie ar putea fi inter-
pretat *i ca un derivat dela ghidusar 3. Nuanta lui peiorativa iese
clay In iveala, data -1 punem alaturi de sinonimul ghidusie. Cf. *i
cateva derivate cu sens pur colectiv: ariimarie òbiecte de arama'
(CL, 15 Iunie 1935, 6, 1), ceirneirie `macelarie' (AL., 27 Nov. 1938,
4, 1), orezarie 'cultura de orez', peidacherie (Baud 9), etc. 4.
-bil. Ce-am spus despre -ator, in legatura cu avantajul 'sour-
tarii' vorbei, este valabil, intr'o masura chins mai mare, *i pentru
-bil, care nu prezinta inconvenientul, relevat aoolo, de a da na-
*tare la formatii nu tocmai potrivite cu spiritul limbii noastre.
Deosebirea se explica, probabil, prin originea diferita a acestor
sufixe: -(d)tor este mo*tenit, iar -bil imprumutat de curand. Un
uz indelungat, in ce prive*te pe primal, a deprins subiectele vor-
bitoare cu un fel de traditie, care nu perraite, fara rise, crearea
de cuvinte noun in orice conditii. Pentru -bil nu exists nicio re-
strictie. El se poate alipi la teme verbale vechi tot atat de lesne
ca si la cele noun, iar formatiile respective sunt foarte aecesibile,
in sensul ca se adapteaza deopotriva de bine *i la limbajul
tifie $i La eel familiar. Numeroase derivate in -bil sunt aparitii
trecatoare, de moment: se ivesc oridecateori To simtim nevoia,
pentruca apoi sa le uitam *i, eventual, sa le cream din nou, data.
Dela argot. gagica 'ama,nt/i,, iubit5?.

Format, poate, subt influen4.a frc. paperasserie.
3 DE Inregistreaza (pentru Bucovina) variants ghidufer.
De aclAugat covordrie (TB 289), domndrie (Niry 113), haindrie (BO
I, 297), muscdrie, plopdrie (AL, 20 Nov. 1938, 7,1), simple colective, *i aces-
tea fara valoare stilistica.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 169
iraprejurarile cer. Aceasta lipsa de stabilitate caracterizeaza, in

special, derivatele din vorbirea curenta, care exprima deseori o
nuanta, de usoara ironie. Deoarece avem a face cu un sufix recent,
se intelege ca modelul strain joaca un rol important in manipu-
larea lui. Ma gandesc, mai cu seams, la faptul, foarte interesant
din punct de vedere teoretic, ca unele formatii dela tune vechi
nu reprezinta altceva deck redarea fidela a sinonimelor frantu-
zesti, adica traduceri literate (sau calcuri lingvistice) dupa aces-
tea. Am dat in BPh VI, 28 destule exemple menite Asa ilustreze
consideratiile generale, facute aici si acolo. Voiu adauga altele,
alese in acelasi scop.
agitabil (V. Parvan), circulabil (termen edilitar: partea cir-
cutabild a streizii)1, conceptibil (Cyst 400), cunostibil (P. P. Negu.-
lescu), gasibil (niciodatei geisibil, CL, 11 Ian. 1936, 6, 7) 2, indefi-
nibil, (in)descifrabil, indubitabil (AL, 15 Martie 1935, 8, 3-4),
inenarahil (G. Calinescu), intersanjabil (L. Blaga), inflacarabil
(VR, Nov. 1939, 55), inghitibil (AL, 20 Dec. 1936, 8, 3-4, ironic),
intamplabil (lucruri inteimplabile, AL, 15 Nov. 1936, 8, 3), md-
mtrabil (interactiune sezisabild si meisurabilet, Ins I, 1, 648) 3,.
nedespifirtibil (nedespeirtibil de talent, CL, 7 Martie 1936, 3, 1-2) 4,
negreiibil (in domeniul n,egreitbilului, VR, Dec. 1937, 105) 5, ne-
nteirturisibil (AL, 22 Sept. 1935, 9, 1),nentistuibil (VR, Ian. 1940,
184), rieschimbabil (idealuri neschimbabile RE 130) 6, nesuspeo-
tabil (G. Calinescu), neurmaribil (N. Iorga), pipaibil, precizabax
recunoscibil (Revista Bucovinei), tezolvabil (DA 111), sectionabil
(G. Calinescu), spiritualizabil (V. Parvan), stingibil (Ins, Sept,
1939, 459), studiabil (G. Calinescu), vizibil, etc.
0 buns parte din aceste cuvinte provin dela publicistul D.
I. Suchianru, care, de obiceiu, se arata foarte dispus sa creeze mij-
loace de expresie noua si sa utilizeze, intr'un mod personal, pe
cele vechi. Pentru vorbirea familiars, mai ales a tinerilor, stint
caracteristice, intre altele, geisibil si vizibil: Ceind esti gdsibil(ei)?
) *Traduce" pe carosabit? Caci, dad'', nu mg, inSel, e vorba numai de

partea destinata vehiculelor.
2 Dupa, frc. trouvable ($i negelsibil < introuvable).
s Cf. frc. mesurable (*i germ. messbar).
4 Cf. frc. insgparable<rom. in-, neseparabil (poate ca, in intentia
autorului, aedespartibil trebue sa inlocuiasca pe neseparabil, case i prea
strain").
5 *Traduce" pe frc. ineffable (>rom. inefabil. V. nota precedenta.
oDupa frc. immuable?
www.dacoromanica.ro
`cand te pot ggsi (aeas07'; EA vizibil(a) asteizi? `te pot vedea

astazi7'. La ultimul intervine *i un joc de cuvinte, adicit de sen-
suri, eAci vizibil insernneaza, obi*nuit, 'care poate fii vazut (cu
ochiul liber, cu telescopul, etc.)', a*a dar o notiune
Acest joc mare*te nuanta glumeara, care exists *i la geisibil i re-
zulth, din simpla intrebuintare a cuvantului in conditiile date. Re-
latiry vorbind, -bi?l se Icombina, de preferinca, em tome care au
inteles negativ. Toate exemplele farg, in- sau ne-, date mai sus,
pot primi unul din aoeste prefixe, pe cand cele ou in- sau ne- nu
Bunt totdeauna posibile far-a elej.
-elnic. Gratie caracterului arhaic Si popular pe care-1 an cu-
vintele formate cu acest sufix, constathm o adevarato, slAbfclune
pentnu ele la mil scriitori moldoveni de factura s'anignatorist5.,
printre ei Cezar Petrescu. Este clar ca se urmgrese scopuri stilis-
tice *i, pe deasupra, crearea unei anumite atmosfere, a unei stari
de spirit. Am notat intaanplator cateva exemple (numai dupg ce
am reanarcat faptul, care se repeta): banuelnic, peirelnic (Niry
207), prepuelnic, risipelnic (1907 I, 26), zarelnic (Niry 165). Unele
sunt, foarte probabil, creatii pur pensonale. De adaugat vdpaelnic
viipae (PTA 160, in vers).
-enie. Situatia pare a sem5na destul de bine ou cea constatata
la sufixul precedent.' Alaturi de areito$enie (Rus 100), bastinc4e-
nie (Leca Morariu), deirzosenie (Ins III, 7, 187) 2, $chiopenie (E0-
I, 175), teiioienie (1907 I, 88), tcinto$enie (JL, 16 Iu lie 1939), urie-.
senie (frecvent in manuscrisele lui Eminescu *i apoi la biograful
sau G. Calineseu), trebue inregistrat foarte ciudatul cumsecadenie
(RL, 29 Ian. f933, 4, 1; VR, Iunie-Sept. 1933, 456; TB 19), care
trebue ba fi luat na*tere eel mai de vreme acum 10-12 ani *i are
la baza n u loeutiunea adjectivala cum se cade, ci adjectivur
cumsecade(le) (v. Morfologia", cap. III, 3) S.
-esc. E vorba de vechiul sufix, din cuvinte ea bucurestenesc,
romdnesc, turcesc, etc. Putin productiv, ba, cum vom vedea mai
4 Cf. ai VR, Nov. 1939, 89 urm. A$a se prezintd. situatia $i in limba
francezg, precum $i in latine$te, de unde a venit acest sufix. Cf. Eva Thorne
HAMMAR, Le developpement de sens du suffixe latin -bilis en francais, Lund-
Copenhague 1942, pag. 13 $i 89 urm.
2 Derivat, dupe, cum se vede, dela sinonimul mai putin expresiv ddr-
zosie, pe care nu-1 pot atesta, dar sunt sigur ca 1-am intalnit.
' Constat ulterior un fapt similar in ruse$te. N. I o r g a, Le voya-
geur .francais" al abatelui Joseph Delaporte, Bucure$ti 1940, pag. 12 citeazA.
adj. komilfotndi (femin. -naia), care-i frc. comme if Taut, transformat in
adjectiv.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 171
incolo, pe cale sa fie inlaturat dela numeroase formatii on negli-

jat, atunci cand primitivul este sinonim cu derivatul in -esc.
Iata cateva formatii oarecum reconte: arhanghelesc (Revista Bur
covinei I, 250), biblioteceiresc (Perpessicius) t, copoiesc (Rus 77),
donjuanesc, jandarmeresc (VVD 89), mistretesc (AL, 2 Aug. 1931,
1, 3), mesertie?esc (FF XV, 39), michelangiolesc (CIst 409) < ital.
michelangiolesco, mo?ieresc (VR, Julie 1934, 21) 2 pezevenghesc (de
purer esentd pezevenghiasca, CL, 5 Oct. 1935, 6, 7), pretutindenesc
(Nichifor Crainic, Leca Morariu *. a.), pu$tesc <pu$tiu (G1, 4
Aug. 1940, 4, 1), reinde'qesc (CL, 19 Maiu 1934, 11, 1), seitenesc
(AL, 27 Main 1934, 3, 2), slugeirPsc (Rad II, 14), steipanesc (AL,
'9 Oct. 1932. 3, 1: traduce" pe suveran, caci autorul, T. Arghezi,
scrie staPaneasca lui indiferent6), serpesc (VVD 316), uriecesc
(Eminescu), veiteissesc (Thur 59), vechilesc (PB1 18), zeiesc (dintr'o
esentd zeia,scei, AL, 31 Maiu 1936, 6, 7; VV 10; PTA 191) E. Dar
nu atat aceste exemple 4 m'au determinat sa ma opresc asupra lui
oici, uncle vreau sa arat imbogatirea limbii actuale cu ajutoral
sufixelor, cat mai ales tendinta, foarte accentuate la oamenii culti,
de a pref era sinonimele fara -esc, cand aoestea exists. Acum cAti-
va ani s'a starnit, la Iasi, o aprinsa discutie in legatura cu titlul
revistei Insemnari ie*er,e". Un traditionalist sustinea ca trebue
spus Insemnari iesene,*ti", pentru motivul ca al doilea cuvant,
fiind adjectiv, nu poate raimanea subt forma. lui substantivala"
(cf. Ardelean-ardelenesc, Muntean-muntenesc, etc.). Principial,
avea dreptate, de fapt, se insela., adica, se ridica impotriva uzu-
lui. Caci mai toate defivatele cu -eon dela name topice, aratand,
deci, originea locales (*i, adesea, pe cea etnica, intru cat tara*i
poporul care o locue*te poarta numiri inrudite),, functioneazii tii
ca substantive Si ca adjective. Aceeta*i situatie constatam la nu-
Traduce", crecli pe frc. livresque; de aceea ne putem Hindi a la

'sufixul omonim frantuzesc (cf. nota 4).
2 Foarte frecvent asth,zi, cu un inteles politic caracter'qt , I press
noastr5, democratica.
Menit sa. Inlocuiasa neologismul divin. I-a sere it Ca nod d nth(
zeesc.
In alte cazuri nu exists. sigurant.a deplina ca aNem a face cu -es
autohton. Astfel antonpannesc (G. Calinescu < Al to t P i , b 'd esc
(drama buridaneascet, R'FR, Oct. 1941, 156 ar putea fi tot alat de b u f r-
mate cu frc. -esque, care, am artitat aiurea, pastrea S pe e n daft neat la
femininul adjectivelor Imprumutate de Romani. Do Na 1 alem n e
nastratineascet (CCr 109). Cf. si clowncsc (HYSt 57 .
www.dacoromanica.ro
172 PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOYI
mele etnice propriu zise: Francez, German, Italian, Roman,

Rus, etc.
Trebue fa,cutA totusi o distinctie, care mi se pare esentiaTh..
Din ca,uza vechimii, formatiile in -esc merg foarte bine ca deter-
minative pe langa substantive care exprima notiuni curente, acce-
sibile oricui, lipsite de un caracter stiintific sau savant prea pro-
nuntat. De pilaf: scris romanesc, carte rornaneascei, obiceiuri ro-
nainesti, etc. (tot asa ardelenesc, moldovenesc, muntenesc, etc.) I,.
Nu putem spune scris roman (muntean, etc.), carte romance (arde-
leana, etc.). Sinonimele far5, suffix, deci temele corespunzatoare,
se impun oarecum, ca'nd intr5, in joc o notiune tehniea,' prin ur-
mare mai mult on mai putin recenta: Academia Romance, Atlasul
linguistic roman, Institutul roman de stiinte sociale, Societatea
romans de lingvisticii, etc.
Dar west criteriu este insuficient. Dovad5., industrie roma-
neascii, stiinta romanea,scci, produse tehnice romanesti, etc. Nul-i
ieoomandabil sg, spunem industrie romance, etc., chiar daca se
spune destul de des asa. De altmintrelea, si la unele din exemplele
preeedente roman poate fi inlocuit prin romanesc: Atlasul lingui-
stic romanesc, Institutul romanesc de stiinte sociale. Aceasta pro-
beazg cg, circulatia derivatelar in -esc este mult mai extinsg decat
a primitivelor corespunzatoare.
Avem numeroase formule ctuble, cu sens intru catva diferit
pentru fiecare din ele: limba romemeasca `graiul matern al Ro-
ma'nilor' si limbo romans, numele obiectului de invatamant. Un
exemplu ca acesta confirms punctul de vedere enuntat mai sus,
in leggtura ou caracterul savant al notiunilor in discutie. Dar nu-i
singurul element care trebue haat in consideratie. Astfel intre gu-
vern roman si guvern romanesc, de pilda, exists o deosebire clara,
care n'are nimic a face cu notiunea propriu zisa (obiectiva, inte-
lectuala), exprimati, de substantiv: guvern roman insemneazA `gu-
vernul Romaniei, guvernul care conduce aceasta tars', guvern ro-
manesc arafa, ceva in plus, caci se referg, si la sentimentele, atitu-
dinea, etc. color ce alcatuesc guvernul. Un `guvern roman' poate
fi campus si din simpli cetateni ai statului nostru, indiferent de
nationalitate, un `guvern romanesc' presupune oameni de origine
roruaneasch' si care simt, se poarta, etc. romaneste. Cf. de asemenea
Sa se compare si p a t r i a ronuind alaturi de I a r a romdneascd.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 173
scoald romaneasdi si coal romans (ultimul ca titulaturg, a celor

douh, institutii create de Cara noastrit la Paris si Roma, care sunt
numite insa, si scoli romanesc, subt influenta primei formule, a-
proape general faspanclitA) 1.
Urmeaza,, deci, ca formatiile in -esc implica existents unui
element spiritual, care lipseste la sinonimele lor. De aceea se poate
spune si industrie romaneasca, tren romanesc, etc.: prin oamenii
care le produe, adica, prin s u f le t u 1 lor, obiectele materiale Ca-
pgta. un caracter oarecium uman, de aceeasi esenta. Cu al celor ce
participa la producerea lor.
In cazul nurairilor etnice, cuvintele f errs acest sufix aunt an-
terioare celorlalte (cel putin teoretic, prin notiunea exprimatA).
De asemenea este anterioara functiunea substantival& Din aceasta
cauzA ele sunt simtite mai ales ca substantive, iar cand au valoare
adjectivalA, cer pe Tanga ele un substantiv care numeste fiinte
(poporul roman, teiranul roman, etc.) ; numele de lucruri primesc
astfel de determinative, nurnai daca, notiunile in discutie pot fi
asimilate oarecum ctu fiintele care le dau nastere.
Am invocat mai sus caracterul 'savant' al formulelor subst.
adjectiv far. -esc. Aceasta implies, o influentA straina, recentA.
Intr'a,devar, `limber francea, `limba, germana', etc. s'au introdus
subt influenta frc. langue francaise, langue allemande, etc. Au
putut interveni, in uncle imprejurari, si modele nemtesti, italic-
nesti, etc. In toate aceste idiome adjectivele si substantivele cores-
punzAtoare an aceeasi forma; prin urmare, cand Roraanii an orga-
nizat, ss zicem, invatamantul secundar si apoi pe cel superior, ei
au tradus numele straine ale obiectelor de studii, tinandu-se strict,
ca in atktea alte cazuri, de liters, formulelor respective si trecand
peste sistemul lingvistic romanesc. Procedeul a fost si continua a
fi aplicat din ce in ce mai stAruitor, intru cat glsea si gaseste
sprijin nu numai in limbile straine din care se traduce on se imita,-
ci si in constructiile romanesc deja existente si al caror numAr
crestea si create mereu. De aceea, la inceputul discutiei despre -eye,
Cateodat& nuanta semantic& deosebitoare are valoare stilistic in
sons ironic: cf. (sistem) american of (sistem) americdnesc. Acest colorit
peiorativ apare (sau poate apArea, dupa impremrari) mai ac entuat la
varianta -icesc: actoricesc, belfericesc (aici $i din cauza temei, b fifer, t rmen
de dispret pentru 'profesor'), detscellicesc, retoricesc, scriitoricesc, etc. Con-
tribue la aceasta $i caracterul 'arhaic' al sufixului? S. se compare dublet le
belferesc, deiscettesc, scriitoresc, la care nuanta peioratila lipse$te sau, eel
nutin, e foarte atenuata.
www.dacoromanica.ro
am afirmat ca acest sufix pierde teren in limba oamenilor culti,

care prefers, conformandu-se de cele mai multe on vrand nevrand
uzului consacrat, variantele nesufixate ale adjectivelor de felal
celor citate in cursul discutiei. Asa s'a ajuns la literaturd romance,
istoria limbii romelne, industrie romans, guvern roman, etc., care
au o circulatie mult mai larga, decat... Tomaneasca',... romanesc,
ba chiar *i la campia romans 1, tree roman (in presa zilnica%), o
said romand la un muzeu de sstiinti (Ins I, 1, 411) *. a.
-este. Este sufixul adverbial corespunzator adjectivalului
-esc. Gratie faptului ca inlocuesc constructii relativ lungi *i, deci,
greoaie 2, adverbele in -este se raspandese cu mare u*urinta, subt
ochii nostri. Ele prerzinta, de multe ori, avantajul unei expresivi-
tati neobi*nuite, care provine atat dela `scurtimea' for (in compa-
ratie cu sinonimele perifrastice), cat *i dela asociatia involuntary
cu adjectivul in -esc avand aceea*i terra. Astf el N. injury bi/rjei-
reste ne trimete *i la N. injury ca un birjar, dar *i, mai ales, la
injurliturci birjdreascd Aceasta asociatie de idei da adverbului
acelasi caracter, as zice organic, pe care-1 are adjectivul corespun-
zator in -esc. Caci injurdturd birjareased spune mai mult decat
injwreiturei (ca) de birjar: din pricina functiunii pe care o are acest
sufix, cand se alipe*te la un nume de fiinta, adjectivele formate
cu ajutorul lui arata nu numai àsemanarea' (oarecum exterioara),
ci Si ìnrudirea' ea notiunea exprimata de substantiv, adic5, `des-
cendenta' (ca in cazul oamenilor, de pilda).
Tata cateva adverbe mai interesante: actpriceste, aristocrati-
ceste (Serb. Cioculescu), beicaneste (YR, Ian. 1939, 62), berbeceste
(Cr 130), brutdreste (AL, 11 Oct. 1931, 4, 1), constitutionaliceste,
mosiereste (AL, 6 Nov. 1932, 1, 1), puriceste (AL, 28 Apr. 1935,
1, 1), rdteste (AL, 1 Aug. 1937, 17, 3), reportericeste, socialiceste
(CL, 12 Oct. 1935, 3, 1), scriitorice'te, surugeste (CF 13), serpeste
(Petr 279), tampeste (Foc 439), targoveteste (G. Calinescu), vand-
toreste (FJ 247). De adaugat pretutindeneste (StB 29), creatie
'poetics' personals, subt influenta probabila a lui pretutindenesc,
notat mai sus (pag. 171).
-et. Inregistrez acest sufix, de origine latina, numai pentru
un derivat, foarte caracteristic, din vremea activitatii politice a
ultimului deceniu. Se *tie el' mai Coate partidele organizase pe
' Titlul unei lucrIri a geografului G. Valsan.
2 'In mod...', 'In felul...', 'ca (un)...', etc.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 175
meanbrii for tineri in asa zise `tinereturi' (tineretul liberal, tinere-

tul national-tdrdnesc, etc.). Dupes modelul acestui calectiv si in
contrast (ironic) cu el s'a treat baranet, care a circulat un tirup
in presa periodica. De ex.: Akita numai ca tineretul acesta aduce
foarte mutt, in maniere psi ndravuri, cu un anumit beitra'net, care
n'a prea fost crutat in paginile acestei gazete (Azi, 30 Iunie 1940,
1, 3) 1. Ironia atinge si notiunea `tineret', de care se abuza (nu
numai in domeniul strict politic). De adaugat penet < panel (I.
Pi llat), menit, de sigur, sa inliiture neologismul penaj2.
-eta. Pe langa exemplele date in BPh VI, 18-19, am mai inre-
gistrat dramoletd (G. CAlinescu), snobinetd (VR, Oct. 1937, 8) si
trotinetd, toate imprumutate. Primul are un corespondent in germ.
Dramo lett, cu acelasi sens, in parte, peiorativ, al doilea si al treilea
Bunt respectiv fro. snobinette $i trottinette. Nuanta dispretuitoare
pe erase o exprima snobinetd vine si dela sufixul diminutival, dar
si dela primitivul snob S. Pretutindeni -eta este simtit ca sufix
numai prin asociatie cu fateta, piatetd $. a., mai ales ea la temele
existente in limba noastrg (drama $i snob) aceasta" final se ali-
peste cu ajutorul unui element de legaturg, el insusi sufix. Pentru
-ol-, of. bratolea < brat (RB-R 72) si gabrioletd.
40/ft. Extrem de freovent. AdAugat la name personale, face
concurent5. lui -esc, cu care este foarte asenfangtor din punct de
vedere semantic. Ssa, se compare caragialian (in formule &A pro-
cedeu, stil,, etc. caragialian) si carctgialesc (persona) caragialesc,
situatie caragialeascd, etc.) In marea majoritate a cazurilor nu
suint posibile detest derivate cu -ian, indiferent de nno.nta pe care
vrern s'o exprimgm. Aceasta; pentruc5, avem a face cu notiuni sa-
va.nte, deci imprumutate sau imitate dupes modele strain, ale caror
name se impaca mai putin bine cu un sufix vechiu. Dau ciiteva
exemple (toate apartin limbajului t,ehnic al istoriei si criticii lite-
rare): anghelian ( < D. Anghel) (G. Calinescu), arghezian, ban--
bian ( < I. Barbu), blagian, calinescian, hascleian, hugolian (G'.
Calinescu) ( < V. Hugo), istratian, macedonskian, odobesciant, var-
L-am intalnit, mai inainte, la T. Arghezi. (In orice caz, tineretul ca

$i bdtrdnetut..., AL, 19 Febr. 1933, 3,2: cf si ibid., 28 Apr. 1933, 1, 2.)
2 De altfel exist& un derivat in -4 (penis), care exprimg notiunea de
olectiv mai limpede. mi se pare, decat penet.
3 Regretatul N. Iorga spunea snoboaicd, iarasi cu intentii satirice, pe
care acest derivat le exprimg, inteun anumit sens, mai puternic decit snobi-
netd (acesta poate 'Area prea... delicat) Si, bine inteles, decal femininul
obisnuit snoba.
www.dacoromanica.ro
iamiani (G. Calinescu), vesperian ( < Iu lian Vesper), etc. Se poate

afirma ca, teoretic cel putin, dela orice nume personal, care are o
semnificatie culturara, etc., este posibil un adjectiv in -ian. Cf. si
necu,lceian (RIR X, 371). Acest sufix se alipe*te, in limbile care
ni 1-au furnisat, si la numiri geografice, spre a afata. acela*i raport
de asemiinare sau de àpartinere'. Asa se explicei rom. cucutenian
< Cucuteni' (RIR X, 421), himalaian (G. Calinescu), etc. Cate-
odara apace subt forma -eean (adica. -elan): europeean (G. I. Bra-
tianu), care-i frc. europeeni si nu se justifica prin ninuc, din
moment ce avem derivatul, acceptat de toata luanea, european 2.
O va.rianta, a lui -ian este -ician, pentru care limba noastra, *i
nu numai cea propriu zis actuard, of era multe exemple, in special
nume de profesiuni (electrician, fonetician, maternatician, etc.) 5,
toate imprumutate. Interesante cunt dogmatician (L. Blaga) *i
tribunician4 (elocintd tribuniciand, Perpessicius), eaci par a fi
foarte recente (primul face impresia unei formatii romanesti) 5.
-ic (neaccentuat): adamic (OMD 74), ciclic, climatic, conti-
nutistic `privitor la continutul unei opere literare' (G. Calinescu),
cosmotic (caracterul cosmotic at incanstientului, RFR, Aug. 1942,
427), cristomatic, curcubeic (o uniformd curcubeicd, CL, 8 Aug.
1936, 8, 3), dezertic (regzutze dezerticd), eldoradic (VR, Ian. 1940,
152), faptic (tel n d sentimentald sau fapticd, CL, 3 Oct. 1936.
7, 3), fritofregolic (OP I, 256, cf. Leopold Fregali, transformist
italian, mort in 1936), ioaneic (L. Blaga) < (Sf.) Joan (evanghe-
listul), olimpianic (contaminatie a lui olimpian cu olimpic, toate
trei sinonime), partidic (bifurcatii partidice, RFR, Sept. 1942,
596), patratic, pictoric (0- Calinescu), prezentic (T. Vianu), re-
portagisrc, stheletic (Vac I, 55; Foe 267), schiistic < schiist (AL,
25 Febr. 1934, 8, 1), scripturistic< (Sf.) Scripturd (of. mai vechiul
4 Sat *I statiune preist deg. In jud. Ia*i.
Aid suftxu1 este -ean (ca In Bucovinean, Moldovean, etc.), de ori-
gine s1aNe. Asemdnarea este nu numai fonetica (v. BPh VI, 21).
Cf. *i tehn Can ca compusul potitehnician). In acest exemplu, ca Gi
In cele n text. -lc- apartine tcmei, dar este simtit ca element alcatuitor al
sufixului. De adaugat istorician, care tinde sg, Inlocuiasca pe istoric, shit-
tit ca adjectiv (cum *i este de fapt).
Din frc. tribunitien 'de tribuniE
" In frantuze*te avem doginutiste, care trebue se, fi existb.nd *i la noi.
Cf. numiri duble, pentru aceea*i notiune, care au putut servi ca model: tone-
tist-fenetician, logicist-logician, norntalist 'elev al unei *coli normale de In-
vAtatorr -normalian 'elev al Scorn Normale Superioare' (nu numai dela
Paris). De adaugat colhozian <colhoz (< rus. kolh6z), allturi de colhoznic,
care prinde tot mai mult teren, subt influenta etimonului (rus. kolhoznik).
www.dacoromanica.ro
CAP. I; SIJFIXE 177
scriptic: exam,en scriptic, etc.), uraganic (in presa zilnicg), etc.

Climatic Uncle sa inlgture pe climateric, deli cred ca ambele ark
putei sa ramaie, fiecare cu sensul lui (climatic `privitor la climes',
climateric in formula consacratg: statiune climaterica')j. Faptic
trebue sa fi lust nastere ca `traducere' a genii. tatseich/ich, jude-
ch.'nd dupes imprejurarea cg apare cu deosebire la Ardeleni (filo-
lagii clujeni, in frunte cu S. Puscariu, it intrebuinteazg regulat).
Cele mai multe din exemplele date sunt creatii romlinesti, uncle nu
numai nimerite, ci si frumoase" (de pilda curcubeic) 2. De ad'augat
foarte recentul partinic 'de partid' (arta este partinicci in cel mai
inalt grad: intr'un articol tradus din ruseste), fares temp romii-
neascA (cf. rus. partiinai 'de partid') 3. Femininul apare la nu-
meroase substantive, in special la nume de discipline. Notez ca
mai interesante pe recentele arhivistica, medaldstica, miniaturi-
stied, etc.4 Unii istorici literari (D. Caracostea, Al. Marcu) au
inceput, acum de eurand, sa spung romanticd, in loc de romantism,
evident subt influienta germ. Romantik. Inovatia n'o cred ferieitg,
pentruc, romantics s'a fixat, de mult, ca, feminiu al adj. roman-
tic. Afarg de asta, romantism exprima lamurit notiunea res-
pectivg, gratie suf. -ism, care evacg ideea de `scoalg, curent, ati-
tudine spiritualg'. Toate limbile ramaniee it au, algturi si in opo-
zitie cu clasicism, impresionism, naturalism, realism, ete..3
-ie. Apare la un mare numgr de formatii, in bung parte re-
cente si mai mult on mai putin reunite: actorie (ZN 201), amiir-
nicie (VVD 331), amicic=amicitie (VR, Julie 1940, 52), argiitie
(AL, 2 Maiu 1937, 20, 1), autohtonie (AL, 5 Maiu 1934, 7, 3), bar-
beige (in formula barbatie de stat < barbat de stat, ironic, TIC
26), caleidoscopie (D. Caracostea), cainosie (Laz 47; CL, 6 Oct.
1934, 7, 3), ciungie < clung (AL, 13 Oct. 1935, 8, 4), consangenie
(AL, 18 Febr. 1934, 3, 1), cnincenie (VVD 290), cuconie `monda-
nitate; calitatea de a fi cucoang' (N. Carandino), custodie `paza,
supraveghere, grijA' (Bucovina), demonic (RFR, Aug. 1942, 313),
diavolie (AL, 22 Sept. 1935, 1, 1; APN 143), drumetie (AL, Tai
Dec. 1929, 3, 3), etnie lotalitatea calitatilor etnie-e' (RFR, Aug.
1942, 323), habotnicie (IB I, 54), hingherie (AL, 6 Nov. 1938, 6,
. Ca in frantuze$te, de unde le-am luat pe amilndouri.
2 SA se compare sinonimur partidic, notat ceva mai sus.
3 Pictoric are ca model ital. pittorico.
4 Cf. $i problematicd, tematicd, etc., foarte 'en vogue' in momentul de
fata, Sensul for nu-i prea depaxtat de al numelor de discipline.
8 Cei mai multi dintre termenii ace$tia exist, $i in nemte$te.
www.dacoromanica.ro
5), hriiptiretie (CL, 12 Sept. 1936, 5, 1), ingeri (OMD 103), lichelie
(AL, 13 Ian. 1929, 3, 1), lunatecie (CIst 266), membrie `calitatea
de meanbru' (Lelia Mora.riu), microscopic (AL, 3 Nov. 1935, 1, 1),
middiosie (VR, Ian. 1936, 48), neipreiznicie (Rus 5), neistrunicie
(AL, 15 Martie 1931, 6, 1), neita'ngie (Rus 112), nebunatecie (COp
V, 194), neputincio?ie (AL, 19 Maiu 1935, 1, 2), peidureirie locuinta
pAdurarului' (VR, Iunie 1934, 63), peigeinie (AL, 26 Maiu 1929, 3,
4), parelnicie (1907 II, 179), somnie (CS, 114; Trf 126), suratie
< surata (VR, 15 Febr. 1934, 7), siretie (Eminescu), trepeidu$ie
(CL, 9 Iunie 1934, 9, 1), trilunie `trimestru' (VR, Sept. 1938, 50) 1,
uitucie (AL, 20 Maiu 1934, 3, 7), uriecie (Foc 157), veitafie (in lim-
bajul porturilor), ventrilocie (AL, 27 Oct. 1935, 3, 7; Ins, Febr.
1939, 208), zsdc4ie (VVD 287), zevzecie (OP I, 219), zugriivie
(VR, Iunie-Sept. 1933, 465) 2. Cf. si ardelenie, oreifenie 3, tantoie
(G. Calinescu).
-ier. L-am studiat am5nuntit in BPh VI, 35-41, uncle am in-
sistat, intre altele, si asupra confuziei pe care o fac multi Romani,
printre ei unii culti, chiar foarte culti, Cu -er. Am arata.t &n ce
conditii are loc confuzia: sunt cauze fonetice4 si cauze morfolo-
gice (in sensul ca functiunea ambelor sufixe pare, de multe ori,
aseanAniitoare). La exemplele, citate acolo, de felul lui pion(i)er,
pluton(ier), etc., g cAror forma., corects& este in -ier,6 5i al lui
min(i)er, care, ea adjectiv trebue sa sune minier, iar ca substantiv
miner, adaug pe botonerei (0-1, 23 Iunie 1940, 3, 6): autorul imita
vorbirea periferica, ceea ce probeazA eg, fenomenul e rgspandit 5i
usor sezisabil 6. (Cu botonerei merge mitralera, de asemenea ras-
pandit, mai ales in vorbirea soldatilor.) Tot acolo am pomenit si
. La Inceputul sec. XIX.

2 Cu sensul de `pictur5.! (arta de a pieta, In Curierul romanese" din
Ianuarie 1830).
Creat dupe. modelul lui fdrdnie, care apare In Vieata lui CreangV
de G. Cglinescu: se Vie ca povestitorul moldovean fticea mare caz de
lui.
4 Cf. V aici mai sus (Fonetica", cap. II, 3).
6 Pentru fenomenul opus, cf. boxier In loc de boxer, lenfierd In loc de
lenjerd (auzite de mine la IaV).
5 Botonerd (pentru butonierd) aminteVe ($1 cu -o-<-u-) foarte bine de
plotoner (p. plutonier). In articolul citat m'am ocupat V de faptul cb frc.
-eur este redat In rornaneVe nu numai prin -er (boxer, miner, gofer), ci Si
prin -or (coafor). Pentru acest ultim reflex, cf. chilometror 'aparat de ma-
surat distantele' (AL, 29 Iulie 1934, 3, 7) < frc. kilometreur, frezor (terrnen
din industria metalurgica), furnisor, montor, recensor 'eel care lucreaa in
recensamtme, reglor, etc.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFTXE 179
de asemanarea acestui sufix eu- (i)er(iu), variants a vechiului

-ar(iu), din cuvinte ca cofer(is) alaturi de praftier(iu), asenagnare
care pe de o parte inlesneste confuzia dintre neologismele -ier $i
-er, pe de alta poate duce la un amestec intre acestea *i (i)er(iu)
mostenit (sau imprumutat ou multe veacuri in urma)'. Acest ultim
fapt prezint5, un interes deosebit, ch-ei ilustreazg afirmatia unor
invatati inzestrati cu simt puternic $i patrunzator pentru proble-
mele lingvistice, ca H. Schuchardt, ca limbajul uma,n este, intro
anumit5, ma's!nra",, produsul unor amestecuri foarte felurite $i com-
plicate, care, datorita activitatii neincetate a subiectelor vorbi-
toare, sunt supuse la transforMari asa de profunde, meat adesea
nu mai pot fi recunoscute. De asemene,a intervine, in astfel de
procese, ideea; de interferenta lingvisticA emisa de A. Mei llet:
cand asupra unei limbi se exercitA o influents strains, putin lucre
famine nemodificat din elementele imprumutate, cea, mai mare
parte se preface, csapaland aspecte sau functiuni deosebite de eele,
originare. Iata cateva cuvinte recente in -ier, despre care nu putem
afirma cu siguranta ca sunt formate eu ajutorul neologismului
-ier sau al vechiului suf ix omonim -(i)er: artificier (al limbii $i
stilului, Perpessicius), biografier (Lem Moraru), epistolier (CL4
241), letopisiter (ibid. 543). Pentru prima ipoteza ar pleda fre.
artificier `fabricant de artificii' 2, epistolier àutor de scrisori' 3,
.pentru a clam, functiunea sufixului, care ne trimete parea mai
degrabg, la vechiul -(i)er, deli exemplele frantuzesti citate chiar
arum nu difera nisi semantic de Cele romne*ti corespunzatoare
*i, mai ales, de derivate ca albier, Metier, peiliirier, etc.
Limbo, noa,str5, actualg posed5, foarte numeroase derivate en
acest sufix (multe imprumutate, altele formatii proprii). La cele
inregistrate BPh VI, 35 urm. adaug: articlier `jurnalistul care
eerie articaul de fond' (Pop VII), betonierd (CIst 851; CL., 1S
Dec. 1936, 4), bombardier(d), bonier `registru de bonuri' Okapi
1 Cf., de pada, si condeier 'scriitor' (frecvent in scrisul ..need'), ga-
noier 'eel care ridicd gunoaiele' (AL, 11 Aug. 1935, 4, 3: CL, 7 :Startle 1936,
4, 2), apoi strdjer, etc.
a Numai din punct de vedere morfologic, caci semantic acest cuvantt
este foarte departe de rom. artificier lucrator (artist), trickster, elaborator-.
De aitfel artificier exists. In romanestesi cu Intelesul frc, artificier, un mottr
fn plus ca sa se renunte la creatia lui Perpessicius, care se intetneiasA pe
sinonimul lat. artifex sau ital. artef ice.
Autopsier, dat de mine BPh .VT, 37 numai cu sens oarecum figural,
are, cum era de asteptat, si pe cel propriu ('em care face o autoPsie sou
participa, activ la ea'), ca termen tehnic medical.
www.dacoromanica.ro
modelul lui chitantier), brichetier querator de brichete (din car -

bune)', brigadier 'general de brigada'; 'tin grad in administratia
silvica'; `sef sau anembru al unei brigade de munch voluntara','
bufetier `patronul unui bufet' (termen oficial), sinonim, asa dar,
en bufegiu (v. mai sus, pag. 156), bwrtierei 'lin fel de corset pentru
burta', camioner conducator (sau proprietar) de caution' (of. ca-
mionagiu, notat la pag. 156), cantonier (cf. fro. cantonnier, ital.
cantoniere), caravaniera (cf. fre. caravanier 'conducatorul anima-
lelor de povara ale unei caravan'), echipier 'participant la o
echipa de lucru, de sport, etc.', fi-ier 'catalog, colectie de file 2, fron-
talier `privitor la frontiere' (intr'un comunicat oficial) < fro.,
frontalier, lif tier 'cm. de serviciu la lift [ --= ascensor]' < frc. 111-
tier, manevrier < frc. manoeuvrier, manufacturier(ei) (VR, Maiu
1939, 54), mitralier(a) < frc. mitrailleur, -euse, mortierei, < fre.
mortier (AN 167)', perlier (industrie perliera ìndustrie de perle)'
< fre. perlier, petrolier (care nu trebue con.fundat ca petrolifer;
vein spun., decd, societate petrolierei, vas petrolieir, etc., dar teren
petrolifer), polipier (VR, Febr. 1940, 70), pudrierei, restantier 'can-
did.at rams in urma cu examenele', rutier `privitor la druanuri' <
frc. routier, rutinier < frc. routinier, scutier (N. este soutierul unui
lirism), sezonier (lucreitori sezonieri) <frc. saisonnier, etc.
-in. Este putin raspandit, dar cu atat mai interesant. Apare
la eateva adjective intrebuintate de L. Blaga (care le-a ereat dupa
niodele italienesti7): marcuin (stil marcuin) < Marcu (evanghe-
listul), sorin (raiu sorin) < scare. Cf. $i ebenin, (marmura ebenina,
CIst 389) <ital. ebenino, apoi subst. talpina, `talp5, sintetia.
-ism. Extrem de prodactiv, gratie sensului i atmosferei spi-
rituale de dupa prirnul razboiu mondial. Cad ajuta la formarea
de substantive care exprima atitudini (politice, stiintifice, literare,
etc.). Si .vremea postbelica a fost prin excelenta epoca luarii de
atitudine, epoca spiritului de partid si a, fanatismului deg toate
speciile. Merge mans in many cu -ist, care denumeste pe repre-
zentantul unei atitudini, adieu al unui curent, al unui partid, etc.
Teoretic, oricarui derivat in -ism ii corespunde unul in -ist dela
aceeasi tema, si invers. Am'andoua aceste sufixe sunt, mai de-
Cu acest ultim sens are 9i forma de feminin (brigudierd).

2 Cf. et. frc. fichier idem.
8 Termen militar, pe care specialistii 11 Intrebuinteaza. subt forma
mortier (masculin!).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 181
parte, inrudite on -izal, care serveste la formarea verbelor expri-

mand actiunea menita sg, determine pe cineva a lua o atitudine,
sa-l. faces a fi ce spune terra. De pildg,: eminescianism eminescia-
nisteminescianiza 2, sadovenism--sadovenistsadoveniza, etc. Te-
mele sunt, adesea, nume de oameni (creatorii curentelor, etc.), apoi
nume de notion abstracte (numele atitudinilor, etc.), titluri de re-
viste, zia,re s. a. Posibilitatile limbii actuale de a crea astfel de cu-
vinte nu cunosc limite. De aceea se recurge in tot momentul la su-
fixele acestea, care prezina, intre altele, avantajul de a caracteriza
un moment psihologic, un individ sau o actiune in modul eel mai
pregnant cu putinta. Formatiile respective sunt ca etichetele puce
pe recipientele care contin diverse preparate intr'o farmacie sau
intr'un laborator, on Co sa numerele de ordine ale detinutilor, bol-
navilor, etc.: fixeaz5, pozitia, atitudinilor, persoanelor, etc. si, prin
aceasta, le diferentiaz5, intre ele. Alte consideratii de naturii, teo-
retica poate ggsi cititorul in BPh VI, 22-3 (pentru, -ism) si 43-6
(pentru -ist). Aici voiu da numai un numitr cat mai mare de
exemple, pentru ilustrarea ldiscutiei 1teoretice: activism, amato-
rism àtitudine, etc. de amator', barbism (G. Calinescu) < ( I ). Barbu
cunoscutul nostru poet, baranzibism < Baron Zib, briandism
< Briand, fostul ministru de externe al Frantei si partizan al
Ligii Natiunilor (alaturi de briandismul in politica CL, 25 Apr.
1936, 6, 7), complectudinism (01st 867), copoism < copoiu (fig.)
pOlitist' (CL, 28 Sept. 1935, 4, 4), cosmicism, dinamism, epigo-
nism (Ins, Aug. 1939, 296), fantezism, feneantism (Al. 0. Teo-
doreanu), fixism (Ins, Maiu 1940, 393), geometrism (Spm 160),
haotism, iewicerism (cu ienicerismal $i cu balcanismul lor, AL,
26 Iunie 1932, 5, 3), jebelenism (G. CalineScu) < (Eugen) Jebe-
leanu, poet si publicist, jemanfi$ism (CIst 867), mare$alism, (hit-
lerism german $i mare$alism roman; FF XVII, 84), mecenatism,
modernism (si cu sens concret": Ei, vezi, astea nu-mi plat mie,
modernismele astea, RJ 142), paseism <fn. passeisme `prerlilec-
tie pentru trecut', pasivism, pianism ( economie planificata),
primordialism (ins II, 3, 40), pudism (7) (Ins, Maiu 1940, 378), ra-
bindranathtagorism (01st 542) < Rabindranath Tagore, robotism,
rudimentarism (Ins, Aug. 1939, 297), satelism (ALi 376), savan-
1 Verbele vor fi discutate Intiun capitol special (v. mai Incolo).
2 Chiar dac5, al doilea cuvant nu va fi existand (notiunea respective
este redat5. ohi*nuit prin eminescian), exemplul este totusi potrivit (mult
mai potrivit deck cele cu caracter politic) pentru Intelegerea lucrurilor.
www.dacoromanica.ro
tism (I. Simionescu), stereotipism (G. alinescu), stangism 'po-

litica' de stanga' (sent departe de a fi &Inuit de extremism-stan-
gism, Man, 25 Oct. 1935, 1, 2)1, stientism (RFR, Maiu 1942, 476),
teocritism < Teocrit, poet idilic gree (G. Calinescu), trciirrism 'cu-
rent filozofic bazat pe trgire", 2 verslibrism 'acceptare a versului
liber' (VR, Febr. 1940, 129), etc.3
-ist: amatorist (RFR, Martie 1941, 654), aquafortist (VR,
Dec. 1939, 89), arfonist(a) (CCr 56), arhaist 'amator de lucruri si
tianpuri vechi' (ale arhaistilor si pseudoromantistilor, AL, 12
Ian. 1936, 6, 1), armonist 'cantgret din arnionica' (AL, 5 Ian.
1930, 7, 1), atist 'ofiter de 'adminisizatie' (= de ata, cum se spune
in limbajul militar), autobuzist 'conducgtor de autobus' (CL, 12
Ian. 1935, 10, 3), avan(t)gardist (G. Cglinescu), baladist, banchist
`creator sau povestitor de bancuri" ( =-- brasoave, gogosi)', beto-
nist (AL, 3 Sept. 1933, 1, 5), bodegist = bodegar (VR, Febr.
1935, 24), bombagist 'atentator on bombe' (CL, 22 Dec. 1934, 12,
2), camhtist(a) `student(A) sau elev(a) care sta. intr'un camin'
(OC 119), celist = violoncelist (AL, 28 Iunie 1934, 3, 2), ciocano-
secerist (Leca Morariu) 4, conceptualist, coti(u)garist `conducgtor
de ootiugar', cuatrocentist (VR, Ian. 1939, 199) < ital. quattrocentista
`scriitor sau artist italian din sec. XV', cursist(d) 'care urmeazg
diverse cursuri speciale; amator de curse de cai' (AL, 1 Apr. 1934,
8, 3), diplomatist 'specialist in diplomatica' (dupes modelul mai
vechiului arhivist), eroist (thrutare eroista), exagerist (Ins II,
3, 573), falangist `membru al falangei spaniole', fiscalist lunatic-
Dar fiscal' (Act 46), fritofregolist (v. mai sus fritofregolic), gar-
dist `menabru al garzii de fier', gandirist 'inembru sau aderent al
grupului dela revista Ga'ndirea', grantist 'hot prin grant' (termen
argotic), gurist (pi guralist) 'cantgret din gull in localurile publice'
(Eur 173; AL, 10 Iunie 1934, 4, 3; Foe 9), heliadist 'partizan al lui
Ileliade-R4duleseu' (ca teoretician al curentului italienist), hemi-
1 Si cu nuantg peiorativg, in limbajul oamenilor de stanga, despre
atitudinile exagerate si, deci, ne la locul for din punctul de vedere al ade-
vgratei democratii.
Acest termen circula insistent In ultimii ani (cf., de ex., RFR, Iunie
1941, 130). Reprezintg, pe cat se pare, `romanizarea' lui existentialism 'filo-
zofia existentei' (a lui Heidegger, Sartre s. a.).
Unelel formatii similare au o vechime relativ mare (din a doua ju-
mgtate a sec. XIX): burttiverzism (Macedonski), termen neaos si foarte ex-
presiv, sinonim al lui filistinism, apoi miticism `glume ieftine' (a la Miticei%
eroul lui Caragiale), opincetrism, etc.
Dela `ciocan' si `secere', emblema regimului sovietic.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 183
plegist (merit sa", inlocuiasa, pe damblagiu, care-i echivoc, v. mai

sus, pag. 156), inflationist, interimperialist, linotipist, manipulist
(CL, 7 Martie 1936 4, 3), milionist (pop.) = milionar (AL, 4 Main
1930, 2, 5), mitraist=mitralior (Ins II, 3, 609), mozaist 'artist in
mozaic' (AL, 12 Febr. 1939, 7, 2), naist 'cant:a/let din naiu' (AL, 5
Dec. 1937, 6, 1), natist 'partizan gal natonal-socialismului' ( < frc.
naziste), negationist (BPed 182), nobilist 'detinator al premiului
Nobel', notist `15atar care canta. dupg, note' (AL, 12 Aug. 1934, 3,
7), ochelarist (iron.) 'care poarta, ochelari' (Foe 321; Vac II, 97),
organist `cantaret din orga.', parasutist (ourent, dela razboiu in-
coace), planorist 'pilot de planoare' (= avioane farg motor) ',
parolist `cared tine parola' ( = cuvantul), foarte frecvent in lim-
bajul familiar al unor anumite paluri orasenesti, peizagist (deb-
pre arhitecti, pictori, etc.), pietrist `juca.tor de rummy cu pietre
(ca la domino)', plagist 'cane face plaja.' (AL, 14 Aug. 1932, 6,3 ,
polonist (CLi IV, 160)2, POranCiSt < Porunca (Vremii), gazeta
de trista naemorie (CL, 11 Julie 1936, 8, 3), postimpresionist, pro-
videntialist (G. Calinescu), pugilist quptator; boxeur', pumnurst
àdept al sistemului lingvistic preconizat de Aron Pumnul' 3,
revizionist, romantist (9i pseudoromantist, v. aici mai sus, s. v.
arhaistP, scientist (G. Calinescu), sclavagist 'partizan al sclava-
jului' (in Statele-Unite ale Americii de Nord), seder t "ct
`militar dela partea sedentarg, (BrC 79), sezonist = velars-
twist, statist `figurant (la teatru)' < ital. statista. statmajo-
fist òfiter de stat major', stilist 'partizan al stilului calendaristac
vechiu', stangist òm politic de .stanga', (ofiter) kind] ist < tan;
teatralist (AL, 26 Iunie 1936, 9, 6), teracotist qucrator de sobe d
teracota' (Iasi), teribilist (G. Calineseu), textilist, tinerist 'parti-
zan sau membru al miscfirii tineretului', tractorict 'coradta-
calor (sau mecanic) de tractoare', transmisionist, Ire -..-Rst
àcrobat de trapez' (CL, 28 Sept. 1935, 6, 1), triceuti't (Vg, Ian.
1939, 199) < ital. trecentista `scriitor sau artist italian din '
XIV', trustist èrganizator de trusturi; membru al unto trust'
vnigambist 'eu ma singur picior' (CL, 17 Aug. 1935, 5, 3, r rat
Cf. si planorism.
' La fel cu italienist, Latinist, slavist, etc.
3 Asa serfs, de ex., Leca Morariu. Altii prefera variants pantionst, zsre
se depArteath oarecum de numele fostului profesor cern&utess al 1ui tbrii
nescu (Pumnul).
4 Cu nuantil peiorativl, care lipse5te la sinonimul romantic
www.dacoromanica.ro
`partizan al grupului dela revista Viata Romineascci, viitorist

(G. Calinescu) 1, ziarist `vanzator de ziare' 2, zootehnist. Une le din
exemplele date aici arata o largire a functiunii suf. -ist, de pilda
afist, banchist teribilist, etc., care au o nuanta ironica bine pre-
cizati (si din cauza temelor, se intelege). Mai clar se observes ex-
tensiunea intrebuintarii lui la coti(u)garist, 'proprietor (sau condu-
cator) de coti(u)gar' ( caruta mare, trasa de cai), garagist 'pro-
prietar al unui garaj de automobile', grosist 'negustor care vinde
cu toptanul' ( en gros, de uncle angrosist) 3, apoi la mozaist, te-
racotist, textilist, dintre cede deja notate, etc.4 Numeroase suet
formatiile in -ist dela substantive nascute din initialele cuvinte-
lor care denumesc o institutie, o asociatie, o firma: eeferitst <
CFR, probabil cea mai veche si de aceea model pentru celelalte,
aseirecist < AS RC 'Asociatia studentilor romani crestini', fene-
dist < FND (= Frontal national democrat), petetist < PTT
`(Directia generals a) Poste lor, Telegrafelor si Telefoanelor', te-
sefist (VR, lie 1939, 114) < fro. tesefiste (dela T SF 'telegra-
phie sans fil'), teterist < TT R Tamar ou termen redus (la ar-
mata.)' 5, upist < UP (= Uniunea patriotilor), utemist < UTIII
( = Uniunea tineretului muncitoresc), etc.5
-itate. Tata iarasi un sufix care se easpandeste vertiginos,
eel putin la unii dintre reprezentantii scrisului nostru actual. Se
formeaza cu el substantive abstracte dela adjective. Larga lui
circulafie sfa, in legatura cu tendinta sjre abstractizare a limbii
culte, tendinta care se manifests in diverse domenii de activitate,
dar mai ales la formarea' ouvintelor (c. sufixele -at, -ism -iune,
etc.), apoi in sintaxa (de pilda inlocuirea constructiilor prepozi-
tionale prin, dativ) si in lexic (numarul tot mai mare al termeni-
lor abstracti). Modelul strain pentru derivatele in -itate este ita-
1 Creat dupes, modelul ital. futurista? Cf. futurism, curent poetic,
al cArui initiator este Marinetti.
' Alt cuvant decat ziarist gaze tar (ma, gandesc la formatie $i la ele-
mentul semantic).
Grosist pare menit sg. Inlocniasa, pe angrosist, ceea ce rezultI, indi-
rect, $i din faptul c5, se spune negustor de gros pentru mai vechiul negustor
en pros. Cf. $i preturile de gros (VR, Nov. 1938,, 89.) E mai romAneascrl for-
mula cu de? Doar ca ortografieI
4 De adgmgat, Intre altele, carierist 'om care vrea s faces,, cu orice
pre%, caries.' (cf. $i carierism), decretist 'student inscris pe baza decretului-
lege 275 din 15 Apr. 1945', Naturist < filaturti, raalaxist `lucriltor la intre-
prinderile Malaxa', monopolist, sinonim aproximativ cu (mare) capitalist
(fi corespunde abstractul monopolism), etc.
6 Despre astfel de creatii v. mai departe, cap. V, 4.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 185
liana, nu numai paitruca*, dintre limbile care au influentat sau

influenteaza pe a noasted, ea prezinta o bogie neobisnuiti de ou-
vinte in -itet (marea, majoritate, imprumuturi latinesti sau fur-
matii savante), of $i pentru alt motiv. Cele mai multe exemple ro-
man.esti in -itate le am gasit la G. Calinescu, in productia scrisa"
a c'aruia se constatg usor o atmosferg, italienizanta foarte cara,c-
teristica. Intocmai ca in cazul altor sufixe, numeroase creatii sunt
provocate de necesitati momentane, deci trecAtoare, aka, dar n'au
perspective de durati, nici chiar in fa,"uritorii lor. Altele insg, vor
rgiman' ea, dovada atatea cuvinte similare ceva mai vechi care s'au
impus, fiindca satisfac o nevoie reala Si permanenta. Dau pe toate
cele notate de mine la lectura lstoriei literaturii romtine de G.
C 5,1 in e s c u (si care nu reprezintg decat o parte din productie) :
absoluitate, albinozitate, angelitate, arhaitate, autohtonitate, rivi-
litate', corporalitate, costelivitate 2, dia,fanitate, directivitate, dis-
cutabilitate, elementaritate, fenomenalitate, impenetrabilitate, irn-
presionabilitate, inaccesibilitate, incomensurabilitate, inefabilitate,
inofensivitate, instructivitate, inteligibilitates, macabritate, malig-
nitate, musculozitate, nobilitate, ocazionalitate, organicitate, pa-
sionalitate, patriarhalitate, penibilitate, pert ectibilitate, rotundi-
tate, rudimentaritate, similitate, sinistritate, sublimitate, suprana-
turalitate, teatralitate, tendentiozitate, tenuitate, tipicitate, teribi-
litate4, transcendentalitate, 2iberitate, umilitate, verbalitate. Cf. $i
pereneitate `vesnicie' (la Bucovineni), superfluitate (ALi 322),
creativitate, esentialitate, lucruralitate ( toate la D. Caracoste4),
insatietate (0v. Papadima), capabilitate (VR, Ian. 1940, 192), uni-
dimensionalitate (Eug. Sperantia), extraordinaritate (JL, 19 Mar-
tie 1939, 3, 1), juvenilitate (RFR, Oct. 1943, 186), prin,cipalitate
(foarte des astazi in articole politioe si de oritiCa, literar5.: studiul
D-lui N. n'are principialitate sau este lipsit de principiali-
tate), etc.
Frecvent la diversi terraeni stiintifici, mai ales medicali.
Ac,estia din urrna aunt, in majoritate, nume de boli: apendicitti,
colita, conjunctivitei, nefrita, otitd, etc. De aici a pornit formarea,
1 Sens mai mult concret (de obiceiu la plural: `maniere civile, politi-
coase').
Dela costeliv, adjectiv de origine slava, deci fart nicio legaturil di-
rect& cu vreun cuveint italienesc (sau romanic, In general).
3 Si ininteligibilitate.
a Ca M la civilitate, predorain& sensul concret, subt forma plur. teri-
bilitelti 'manifestAri de om teribil, lucruri teribile'.
www.dacoromanica.ro
in limbajul familiar, a numeroase cuvinte glum*, cu. sens apa-

rent inrudit, ca,ci indica tot un fel de sari maladive (ale spiritu-
lui, nu ale corpului): bucureytitel `fel de a fi, apucaturi, etc. spe-
cific bucurestene' (AL, 13 Febr. 1938, 12, 4), chiulangitd %oak
chiulanglilor' (in argot-ul scolarilor, probabil si in al functiona-
rilor, militarilor, etc.), profesoritd àtitudinea fostilor asistenti si
onferentiari, ajunsi profesori, fats de caanarazii ramasi in urma',
asa dar un fel de `fudulie profesorala' (auzit dela un medic, can-
didat virtual la o catedra universitara)1.
-ild. Apare, in special, la nume de fiinte (oameni si animale),
spre a arata partea femeiasca". Aceasta functiune este, bine in-
teles, veche si se gaseste la numeroase derivate in -ifet. Ceea. ce
vreau sa remarc aici. sta.' in legatura cu unele oreatii necunoscute
sau putin cunoscute mai inainte, care par a dovedi ca acest suffix
isi recapata productivitatea de odinioara. De pilda: aurdritd,
femin. lui aurar `cautator de aur' (AL, 18 Febr. 1934, 6, 3), bor-
feritii (CCr 141), diaconitd (ibid. 90), frizeritd, fugeiritei (trupul
elegant 2,icioarele delicate a/ratan pe fugdrita neintrecutei AL,
!Fi
12 Ian. 1936, 5, 4), idolita (VR, Sept.-Oct. 1939, 5), ingineritd

(MN, Julie 1940), impeireititd `sotia imp,ratului' 2, ospdtdritd (FJ
159), papagalitd: (OMD 50), padureiritd (AL, 11 Aug. 1935, 4, 2),
pdinienifei (TAV 234), picolitii < pical(o) (are trei chelneri ysi o
picolitei, Gl, 23 Iunie 1940, 2, 5) 8, pretorita `nevasta pretorului'
(VR, Sept.-Dec. 1932, 126), sacagitd (Ins, Mastic 1940, 421), tam-
pldritd (ibid., Ian. 1940, 25), tovariksita (AL, 5 Febr. 1933, 3, 1),
ucenita (ibid., 20 Nov. 1932, 3, 4; VR, Sept.-Dec. 1932, 126), vault-
tarifa* (AL, 30 Sept. 1934, 5, 1), zercirita, (ibid., 4 Aug. 1935, 7, 1).
De asemenea se adauga la nume de familie, pentru a desemna pe
purtatoarele for feminine. Aceasta functiune pare veche si care-
cum populara: Podul Cdragitei (citat in CCr 19), Pei,scdnita `so-
da lui Cantacuzino-Pascanu' (Iasul, 10 Dec. 1938), Ciobdnita
`nevasta lui Ciobanu' (o chiama Maria Ciobanu, ,dar i se spun,
de catre *efil ierarhici ai institutiei uncle lucreaza, Ciobeinita) 4.
1 Despre frc. -ite v. Le franvais moderne VI (1938), 304 (uncle se ci-

teazit, Intre altele, e/ectorite si parlementarite).
2 M. Sadoveanu separg, pe impdratitd, cu sensul dat aici, de impdrei-
toosd* conducatoare a unei Imparatif (eventual 'mama Impgratuluil.
3 Prin restaurantele bucurestene am auzit si picolicd, ceea ce ar
dovedi c6. -i/d este simtit, In cazul de fatg, mai mult (sau, poate, numai)
ca suf ix diminutival. Picolitd s'a format dup& modelul lui cltelneritd.
4 Auzit la Iasi.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 187
Totusi procedeul se aplica Si astazi, chiar in limba culla. Cf. cazul

artistei dramatics bucuretene Maria Mohor, al carei nume apare
des in cronicile dramatice subt forma. Mohorital. Poate fi amintit
aici Si mironisita, devenit in scrisul multor publicisti contimporani
mironisia, ca si cum ar fi part. trecut al 111111i verb mironisi, care
de altfel exists (si cred ca -i treat dela substantivul in discutie,
dupd ce acesta, si-a schianbat finala)2.
-iune. Prezin.t,', in cuvintele formate cu ajutorul lui, diferite
aspecte, dupd finala teanei. Cum, in general, avem a face en teme
verbale, i anume on participii trecute, urmeazd ca, dupd conju.-
garea ca rein apartine verbul, exists mai multe variante: -(at)iune,
7(et)iune, -(s)iune, -(t)iune, -(it)iune, -(ut)iune. Datorita acestei
situat.ii, ne asteptam ca numdrul derivatelor cu -iune &A fie neo,
bisnuit de mare. Am citat sufixul subt forma lui culla- sau, dacd
vreti, occidentals. Aldturi de -iune exists -ie, rdsp'andit, mai en
seams, in vorbirea curentd. (familiars ri populard). De pildd: ad-
ministratiune i administratie, comisiune ui comisie, constitutiune
i constitutie, expozitiune i expozitie, etc. Aspectul dublu se ex-
plied prin originea dubld a sufixului, si anume a lui -ati(un)e:
varianta culta ne-a venit din frantuzeste (adesea si din latineste,
italieneste, etc.), cea familiara, din ruseste (unde a intrat tot din
idiomele occidentale). Dupd modelul cuvintelor in -afi(un)e, s'a
intins deprinderea de a avea forme duble la toate celelalte. Ten-
dinta limbii actuale este a, intrebuinteze tot mai putin pe -lune,
care pare pedant (toomai din pricing ca-i preferat in limbajul sa
zicem academic, adicd savant, solemn, pretentios, etc.) si chiar
greoiu (mai ales in cazul derivatelor prey lungi). Dar mai este
ceva. Pe zi ce merge, cuvintele formate cu acest sufix se rispan-
des in oerouri tot mai largi. Aceasta insemneaza ca numdrul va-
riantelor ou -ie creste necontenit. Urmeazd, deci, ca ele predomina
$i influenteaza asupra celorlalte in sensul impu inarii, sau mficar
al compromiterii lor, deed ma pot exprima astfel.
Se intelege ca, de multe ori, -iune rezista $i va rezista, pro-
babil, mereu. Toata lumea spune actiune, defectiune, deriziune,
Cf. ei -ind, cu aceeaei functiune, in exemple ca Papadopolina (din

schita Rabic() a lui Caragiale) < Papadopol, Rosettina *femeie din familia
Rosette. De adhugat hdplind (femininul lui haplea), existent In vorbirea
familiar&
a /kite derivate in -if& leifd `leoaicA.' ('richindeal), mazili(d `sotie sau
fiich de mazie (SR II, 293), etc.
www.dacoromanica.ro
dimensiune, expansiune, factiune, fuziune, motiune, etc., si numai

asa. Cauza trebue cantata, in natura notiunilor pe care le exprimg
aceste cuvinte: nefiind accesibile 'oricui, ele r5nan apanajul unui
numa'r restrans de oameni, care le pgstreazg subt aspectul for
originar. Dar in momentul card vor intra in vorbirea pAturilor
mai largi, rezistenta, for va slabi si, poate, va ineeta cu total, ma-
car in unele cazuri. Deocamdatal limba caufg, sa utilizeze ambele
variante, dandu-le nuance semantice deosebite. Mai exact spas, in
trecerea for dela oannenii culti la cei cu mai putina cultures, ace-
ste cuvinte isi moclificg intr'o anumitg angsura sensull si apoi
revin, cu infatisarea for cea noua (fonetica si semanticA), in limba
cults, uncle constitue dubletele formelor originare. De pilda: co-
misiune (de examen, de studii, etc.) comisie (politienease);
misiune (diplomatic., stiintifick etc., asa dar spirituals) misic
ìndemnizatia bgneasca acordati ofiterilor, functionarilor, etc. tri-
mesi sui lucreze in alter localitate'; portiume (de teren, etc.) por-
tie (de mancare, la internate, restaurants, cazarme, etc.); ra-
tiune (ca facultate a spiritului uman, apoi einonim cu `motiv', etc.)
rage `sums fixates pentru hrana unui elev, soldat, bolnav, etc.'.
Alt fapt interesant este urmgtorul. Din cauza modului cum
stint formate, cuvinte de felul color amintite au un inteles foarte
asemAnAtor, daca nu chiar identic, cu al infinitivelor lungi (sub-
stantivate!) dela verbele care le servesc drept team. Oki, de cele
mai multe ori, limba noastr5, a imprumutat si substantivul in
-lune si verbul corespunzator: administratiune--adminish-a, audi-
tiuneaudia, consideratiune--considerg, informatiuneinforma,
perceptiunepercepe, etc. Deosebirea sema.nticA este mai mult
de nuanta: la infinitiv predomina ideea de actiune, la substanti-
vul propriu zis ideea de notiune oarecum abstracta (rezultatul ea-
tiunii, forts, sau institutia care sgvarseste actiunea, etc.). De ex.:
administrarea unei mosii si admin/istratia unei mosii; afirmarea
lui N. ca orator si afirmatia lui N. cade; imformarea publicului
qi informatia istoricului N.; ocuparea Olteniei (de ceitre Austriaci)
si ocupatia (austriaca) in Oltenia, etc. Din aceasta cauza,, foarte
2 $i adia ei-1 largest, dup5, cum a constatat de mult lingvistul francez

A. Mkillet, care a enuntat o adevarata lege, afirmAnd ca cuvintele Impru-
mutate de o categorie socialg, numeroas& din vorbirea unei categorii
restranse Isi largesc tntelesul, yi invers, Imprumuturile lexicale facute de
o clash, socials; putin numeroasa din vorbirea uneia mai numeroase 4i-I
strfunteazit.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 189
des se intrebuinteaza infinitivul si .derivatul in -iune unul pentru

altul. CateodatA merge, de obiceiu insa nu. De aceea trebue sa le
separam foarte strict, in prineipiu totdeauna, eaci vom gresi mult
mai rar procedand asa. Iata cateva exemple care aratA clar ea,
in ciuda aparentelor, cele doua cuvinte, atat de inrudite, difera
hotarit unul de altul subt raportul semantic: explicare (mijtoace
de explicare a unui fenomen) explicatie (explicatiile savantului
N.); manifestare (natura are multiple moduri de manifestare)
manifestatie (am participat ieri la manifestatie); reprezentare
(termer filozofic) reprezentatie (teatrala, einematografidt
etc.) s. a. Nu vom zice, deed, primiti asigurarea considerarii mete
sau (mai scurt, cu deosebita, considerare), nisi voiu face o obser-
vare, etc., cum eitim adesea in scrisul multor Romani culti de
astazi. Tot asa ne vom feri de formule ca anunta colaborafia
la o revista, 4 face o comunicatie la Academie, proclamatio Re-
publicii, opera de vulgarizatie, etc.
Constatam aici un proces care aminteste pe eel relevat mai
sus, in. legatura cu lupta. dintre -iune i -ie. Pe masura ce Bolan-
nea respective se raspancleste in cercuri tot mai largi, tendinta
este sa invinga infinitivul, afara, bine inteles, de cazurile, foarte
numeroase, de altfel, in care uzul s'a fixat in sensul diferentierii
semantiee a infMitivnlui de substantival in iune'.
Nimeni nu mai spune astazi introcluctie (ca pe vremea Ina
Kogalniceanu), ci, introducere, de asemenea n'ar trebni sa anal
spuie nirneni comemoratie (ca profesorul si academiciannl N.. 135-
nescu) 2, ci nuirnai comemorare (caci e vorba de o aetinne, MU de
rezultatul ei), etc. Oaineni ou simtul lingvistic dezvoltat obserrvii
usor deosebirea si o exploateaza in scopuri umoristice (cif_ fir&
ruanci fruntea libera pentru cugetatiune s, Gl, 30 Iunie 1940 1)..
1 De pilda deductie, inductie, etc., ramase cu valoarea for de termeatel
stiintifici, alaturi de deducere `scadere' (cf. din sum. chtlinahlia atleifirmtirm
acontul), inducere (in eroare), etc. Altadata, dimpotrica, infiuitivu11 este sum
ar trebui s& fie expresie `cultl% adia tehnia, pentruca derivate!' in 4re "a
fntrebuintat, anterior, cu un seas s& zicem banal: percepere (in psiboilleigieVt=ii
perceptie (de impozite). (Cand eram In liceu, un coleg a reactional, tattA fir
omonimia aceasta, adaugand, In manualulde Psihologie, dupa to ,Fter-
ceptia", cuvintele circ. I. Ia 5i"!) De aceea nu inteleg preferinta 11111101r Mama
romani actuali pentru `cunWint6', care posed& atatea aceeptii tavRUe, inn
locul lui 'cunoastere', tend se ocupg, de teoria cunoasterii.
2 Subt influenta fostului s&u profesor, regretatul N. Iorga, came pre-
fers derivatele In -i(un)e(colaboratie, comunicatie [la Academie), prmiruaymfriimk
3 Efectul comic e cu atat mai mare, cu cat pe de o parte cowl/we ava
sunat niciodata In a(iune, citci ni s'a transmis direct din intittetSt, salt
www.dacoromanica.ro
190 PkriTEA FORMAREA CUVINTELOR
-hie. La fel cu -(a)giu, celglalt sufix de origine turceascO,, si

acesta manifests tendinta de a forma cuvinte noug, in special
dela teme recente. Are aproximativ valoarea semantics a lui -ie:
substantivele derivate cu ajutorul lui suet on abstracte, si in acest
caz arata existenta calitatii exprimate de primitiv (sau a uneia
in kgOtursa cu aceasta), on colective. De pada: autortdc (IPA 33),
a( d)vocatldc, berbantleic, farsorldc (in vorbirea unui medic, care
pronunta prima parte a cuvantului cu o), gangsterleic (in presa
cotidiang), geambaslac (AL, 16 Iunie 1935, 5, 7), haimanaleic
(Petr 129), muier/eic `muieri multe' (AL, 28 Nov. 1937, 8, 4), paia-
tarleic (CL, 27 Iunie 1936, 4, 4), parala'c `bani multi' (AL, 24 Febr.
1929, 2, 2), pedantleic (CS 116), pezevenclew (CL, 2 Iunie 1934,
6, 2) si pezeventldc (VR, Martie-Apr. 1935, 57), puslamaleic
(CL, 27 Iunie 1936), savantldc, secalurleic (VR, Iu lie 1937, 126),
senatorlelc.
-mente. Nu sent prea numeroase adverbele derivate cu acest
sufix. La exemplele date in BPhVI, 55-6 am de adOugat putine:
colegialmente (ne-am luat libertatea sa le facem not colegialmente,
Gl, 14 Julie 1940, 2, 1), literalmente (foarte frecvent, de sigur
eel mai faspandit dintre toate), preciza. mente (in presa zilnich"),
sinceramente (AL, 28 Oct. 1934, 8, 3). Daces m'am oprit totusi asu-
pra lui, este ca sa-1 caracterizez din pullet de vedere stilistic.
Cred ca, intr'o vreme -mente era mai intrebuintat decht astOzi.
Oricum, in momeatul de fates face impresia unui arhaism (rela-
tiv, bine inteles), intocmai, de pildO, ca -iUne (in comparatie cu -ie),
Din aceasta cauz5, se preteazO la efecte (usor) satirice. DatoritO
aceleiasi particularitOti apace, cred, mult mai des in limbajul bi-
rocratic si juridic (of. responsabil civilmente si penalmente) d.ecit
in vorbirea, curentA. Si acest amsanunt poate contribui la nuanta
ironic pe care, chiar farce intentie specials, o contin de multe on
adverbele in - mente.
-os. Il intalnim la teme vechi si la neologisa:ne. Originea, lui
este dublO: pe de o parte mostenit, pe de alta venit din frantu-
zeste (eventual si din italieneste), data% cu derivatele respective'.
Aceasta nu inseraneazO eh* la cuvintele al caror primitiv exists de
mult in limba noastra avem a face' totdeauna cu vechiul -os, iar
forma verbului a cugeta, iar pe de alta autorul citat I-a prevAzut cu aspectuf
'savant' al sufixului.
1 Predoming, cu mult, derivatele dela teme populare $i familiare, care
aunt neobi$nuit de numeroase (v. lista).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUFIXE 191
La celelalte, cu varianta lui imprumutatA. Un criteriu ar fi aspec-

tul fonetic: -os in prima ipotezii, -uos ( < frc. -ueux) in a doua.
Dar, dupa cum am argtat la Fonetica-,'", limba a.ctuala manifestO
en atat mai puternic preferinta pentru -os, cu cat neologismele se
raspandese mai molt in pOturile sociale largi. Mu lte derivate in
-os dela teme populare gasim la Cezar Petrescu j. lath' un numOr
cat mai mare de exemple2: auros paru,1( involburat in bucle au-
roase, CS 67), baietos (CIst 879), belalios (Ras II, 463)3, bolfos
(un catel flocos si bolfos, 1907 I, 417) calicos (CS 129), come-
dios (VR, Marble 1940, 42), fometos `fl'amand' (ZN 18), fruntos
(mutrei, fruntoasa si en, nasul in vant, 1907 II, 87), fumegos (LTM
90), Otos (Thur 58), hazos (Rus 307), labos (1907 II, 471), lacra-
mos (CL, 20 Julie 1935, 4, 5; AL, 28 Febr. 1937, 10, 1), lingacios
(Log 299), lipos `murdar' (FM 39), lopatos (dinfi lopatosi, AL,
23 Aug. 1936, 2, 1), meiscebros (expresiJi mascaroase, AL, 5 Sept.
1937, 15, 4), militaros, mangaios (AL, 16 Julie 1935, 8, 7), mutros
4supOrat' (VR, Dec. 1938, 33; Log 77), navarlios = nabadaios
(VVD 133), neizbcitios (Luc 403; VR, Iunie-Sept. 1933, 265), ne-
ghinos (VR, 30 Nov. 1933, 38; 1907 I, 48), noptos ( privire nop-
foasa, Luc 267), osdnzos (FM 172; AN 147; Foe 124), peicuros
(APN 52), pagubos (1907 I, 23; Foc 221; AL, 4 Maiu, 1930, 2, 7),
painjinos (AL, 29 Julie 1934, 1, 1), pastos (OP II, 166), paclos
(CL, 14 Dec. 1935, 4, 4), pepenos (AL, 1 Aug. 1938, 6, 4), pofticos
(SVP 18), pricinos (CCr 135), priporos (TAR. I, 184), rddeicinos
(Nastr 6), ramos (ZN 163), rapanos=rapos (Rus 54), risipos
(AL, 30 Ian. 1937, 7, 2), siicos (hainei sacoasa, AN 356), seceiros
(VR, 30 Nov. 1933, 38), silos (AL, 1 Ian. 1933, 7, 1), sdngios (AL,
21 Iulie 1935, 2, 3), slaninos (1907 I, 295), somnos (rapunerea solo-
masa a ascultatorilor, CS 66), soros (geamuri soroase, Log. 93),
spaimos (Au fost toata noaptea de-o spaimoasa, simplicitate, CS
448), spirtos (fig.) 'al dracului' (AL, 4 Sept. 1932, 5, 2), staroc
(VVD 239), tabietos = tabietliu (Val 69), taratos (AL, 29 Mar-
tie 1931, 1, 1), trunchios (Nastr 20), uleios (CL, 22 Iunie 1935,
6, 7 $i 4 Ian. 1936, 4, 3), undios (VR, Maiu 1939, 128) 5, nsturos
3 Unele din ele sunt, cu siguranta,... productie proprie.

. Cateva au varianta -ios.
3 Sinonim cu belaliu 'difficile, laborieux; difficultueux', dela care s'a
Si derivat.
4 Dela bo(a)lfd ùmflatur5:.
o Obinuit se spune (adicii, spun poetii") unduios (<undd
www.dacoromanica.ro
(Rad I, 44), vleijgeinos (AL, 20 Oct. 1935, 3, 6), vuetos (cele mai
vuetoase aril, 1907 II, 32), zeipezos (candoare zeipezoasei, COp IV,
150), zgrumtos (zidu,1 urit si zgrumtos, CS 133) = zgrumzuros
(perete zgrumzuros, ibid. 129), zimbrios 'care face zambre, pofti-
Ci06' (HM 94). Formatii cu tame recente sunt, intre altele: angulos
(CIst 536) < frc. anguleux, aspect(u)os (despre cladiri impo-
zante, frumoase, etc.), delict(u)os < fre. delictueux, dificultos <
frc. difficultueux, inizeros < frc. misereux, obsecvios (G. Cali-
nescu) < frc. obsequieux, scarlatinos `bolnav de scarlatina' (dup5.
lepros < lepra, etc.? talentos (D. Caracostea) < frc. (fam.) ta-
lentueux. De adaugat subst. focos, termen fizical ($1 railitar, mai
ales), ,care nu-i un derivat dela foc, ci reprezinfa lat. focus (of.
germ. Fokus `focar'), modificat subt influenta adj. focos (poate si
din cauza unei confuzii fonetioe, ca la ficos, pronuntare semiculta,
pentru ficus 'o plants de ornament, deli situatia 11U-i perfect
identica, in ce priveste accentul).
CAP. II: PREFIXE.
. La fel ca in capitolul precedent, diseut impreuna formatiile
cu prefixe vechi $i pe cele cu prefixe nou'a. De asemenea nu separ
cuvintele compuse cu aoeste morfeme dupa, categoria morfologic5,
la care apartin. In schimb, se impure o distinctie in ce priveste
natura intima a prefixelor. Caci, ataturi de prefixe propriu zise,
care se caracterizeazg prin faptul ca on nu exists ca cuvinte in-
dependente nici la noi, nici in liraba de origine (la imprumuturi),
ori, card exists, ele sunt, de obiceiu, prepozitii 2, avem pseud o-
p r e f i x e 3, elemente formative provenite din alte cuvinte decat
prepozitiile sau adverbele. 0 delimitare precis'a intre unelp si al-
tele nu-i posibila decat in mod cu totul aproximativ. Tot asa nu
putem deosebi cornpusele formate cu pseudo-prefixe de c,ompune-
rile pure, caci lipsesc criterii sigure dupg care sg, ne conducem.
Tfas'aturile caracteristice ale pseudo-prefixelor mi se par a fi mai
ales urmatoarele doug: pe de o parte, ele apar la un nuMar relativ
mare de cuvinte, Si prin aceasta formatiile respective difer5, de
compunerile adevarate, care sent oarecum unite; pe de alts parte,
ele (sau unele din ele) pot sta $i inaintea, dar si in urrna elemen-
Cf. totui frc. scarlatineux `schariachartig'.
Mult mai rar adverbe.
8 B. MIGLIORINI le nume*te prefixoide (v. Archivio glottologico
italiano XXVII, 14 urm. qi Lingua contemporanea, Firenze 1938, 80).
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 193
tului cu care se combing spre a da rastere onus cuvant nou. De

pildg: filogeirman $i germanofil, fonogram $i gramof on, logomahis
si etuolog ( filolog), etc. Aceasta, fiindcg, in fond, ele sunt cuvinte
propriu zise, cu inteles material, nu ca prefixele (si prcpozitiile,
cOnjunctiile), care aunt simple unelte gramaticale, intro. cat nu
pot apgrea singure in vorbire, si an un sens pur 'formal (o func-
tiune, in acceptia strictg a termenului). De aceea pseudo- prefi-
xele, sand ocupg locul al doilea, isi schimbg aspectul, deci si ca-
tegoria morfologicg, daces nu-i posibil altfel: dynamo- algturi de
-dinamic, etno- al. de -etnic, psiho al. de -psihic, termo- al. de
-termic, etc.
Mai mult decat aceasta discutie teoreticg, intereseaza Ins
altceva, si anume marea multime a cuvintelor noug
formate cu ajutorul prefixelor si al pseudo-prefixelor. Ultimele
sunt mult mai numeroase decat primele. Faptul se explica. usor.
Pseudo prefixele servesc, de regulg, la crearea term(milor tehnici
al cgror nuragr, gra-tie inventiilor si descoperirilor de tot felul,
depgseste orice inchipuire. Se intelege cg, din aceeasi cauzg, ele
aunt excluziv de origin strains, chiar atunci cand inventatorul
sau descoperitorul este Roman. La prefixe, undo avem elements
si vechi si noug, predoming ace,stea din urmg, pentru motivul care
face, dupes cum am vgzut, ca si la formatiile sufixale (cf. capitolul
precedent) tot imprumuturile sunt in majoritate: civilizatia mo-
derng, oreiaza, enorm nu numai in domoniul activitatii practice, ci
si in lumea spiritului, ceea ce impune aparitia, atator termeni mai
mult on mai putin abstracti, printre ei foarte multi formati eu
prefixe. Izbeste, din capul locului, marele numar de cuvinte care
aratg, o atitudine (in sons larg). Am constatat ceva asemangtor si
la sufixe (cazul lui -ist, de pildg). Situatia se datoreste adancilor
prefaceri sufletesti, cu repercusiuni in toate ramurile vietii spi-
rituale, care-si an izvorul in primal rgzboiu mondial si s'au. amen-
tuat mereu on cat ne apropiem de zilele noastre. De aceea prefi-
xele anti-, contra- $i cele inrudite cu ele ne intamping' la tot pasul.
Iar dintre cele vechi, nese dovedeste, pentru acelasi motiv 1, ex-
trem de productiv (vine in c,on,curentg cu sinonimul neologism.
in-). La fel de rgspandite aunt prefixele care exprimg o idee su-
perlativg, un maximum calitativ sau cantitativ: hiper-, super-,
1 Este doar negativ (arat'a, deci, tot 'pozitie% subiectivk fate de noliu-
nea respective).
42233. - 13
www.dacoromanica.ro
supra-, ultra-'. Aici trebue invocatg o cauzg veche ca si omenirea,

flax care intervine, se pare, mai des si mai viguros astgzi: afectul,
adieg impresionabilitatea umang, care intrg lesne in functiune,
oridecateori un fapt, un object, etc. iese sau pare a iesi din co-
mun. Emotivitatea omului modern, mare prin ea insgsi, este ali-
mentata, cu. multi abilitate, de spiritul comercial care ne stapa-
nests tiranic: producAtorii Si negustorii de toate speciile utilizeazg
reclama subt once forma*, dar mai ales subt forma cuvantului.
In acest soap, ei recurg la hiperbole si superlative. Procedeul este
de origin nord-araericang, asa &A, chiar daces prefixele respec-
tive an aspect romanic, ele evoeg adesea, in ce priveste sensul, o
mental i tate anglo-saxong.
La cauzele indicate pang aici ,se adaugg: una de ordin pur
lingvistic. Formatile prefixale (intocmai ca si cele sufixale) pre-
zintg avantajul cg scurteazg" vorba: exprimg, printr'un singur
cuvant ceea ce ar trebui exprimat printr'o perifrazg. In chipul
acesta economisim timpul, atat de pretios astgzi, eel putin pentru
o bung. parte dintre not (revenim, deci, vrand nevrand la atmos-
fera moralg a vietii contimporane, de care am pomenit mai sus),
gi totodath, castigg'm in expresivitate. Un exemplu elocvent ni-1
oferg prefixul re- (neologism), care se bucurg de o rgspandire
neobisnuitg.
Grupez materialul dupes A. prefixe si B. p s e u do -p r e-
f i x e, jar in interiorul fie,cgrei grupe dupes alfabet2.
A.
a(n)- (en sens privativ): afon(ie), amoral(itate), amorf, ani-
conic (religia, data era aniconica, RIR X, 434), anorganic(itateJ,
ateist, aton(ie), etc.
ante-: antebrat, antedata, antediluvian, antemeridian, ante-
penultim, antetren `partea dinainte a trenului, care serveste la
transportul servantilor, munitiilor, etc.', antevorbitor (dupes germ.
Yorredner), etc.
anti-: antiaerian, antiaristocratic, antialcoolic, antiburghez,
I Cf. si pseudo-prefixele arhi-, omni -, poli-, pluri-, etc.

Ca i in capitolul precedent, relevez numai faptele mai mult on mai
putin caracteristice pentru limba actual& Prin urmare, voiu 16sa la o parte
numeroase prefixe, care nu contribue In mod esential la alcatuirea aspec-
tului ei esential.
www.dacoromanica.ro
anticapitalist, anticar (tun anticar), anticiclon, anticlerical, anti-

constitutional, anticorp, antidinastic, antifascist, antigaz, antiimpe-
rialist, antiliberal, antimason, antinatural (VR, Martie 1939, 25),
antineologismomanie (Leca Morariu), antinevralgic, antiom, anti-
parlaim,entar, antireligios, antisocial(ist), antistrof a, antitanc (tun,
mina, antitanc, Ins, hmie 1940, 551), antiteza, antitoxins, mai-
uman, etc. Din cauza Tnarii asemgrari fonetice, care poate merge
pans la identitate (datorita pronuntarii ca i a Jul e neaccentuat),
acest sufix se confundg adesea cu ante-. In unele cazuri, con-
fuzia s'a impus asa ziicand, caci exists si in frantuzeste, de untie
ne-au vent cuvintele: anticamera, antedata (acesta apare in con-
curenta cu antedata). Ea trebue evitata, totdeauna, dar mai ales
atunci cind sensul diferA dela un prefix la celalalt, de ex. an-
tecrestin si ainticrestin (vom zice, deci, epoca antecreftinii, nu an-
ticre$tina, AL, 1 Ian. 1935, 10, 6).
circum-: circumcide (-cis, -ciziune), circumferenta, circwm-
locutiune, circumnavigatiune (VR, Iunie 1939, 18), circumpolar,
circumscrie (-scriptie), circumstanta (-tial), circumvoluti(un)e,
etc. Apare si subt forma circon- (influents francezii.): circonfe-
renta, circonstantei, etc. Trebue preferat aspectul latinesc" (cir-
cum-), caci corespunde mai bine spiritului limbii noastre.
con- (variante: corn-, co-) este nu numai frecvent, ci si
productiv, c5ci serveste la formare de cuvinte noua pe teren.ro-
Manesc: coasociat, coerede, coexista, cointeresa, colabora, colate-
ral, colocatar 2, combate, comemora, comisiune, compas, competi-
ti(un)e, complacea, compromite, concetatean, condescendent, con-
federatie, configuratie, conformatie, confrate 3, conjudetean, con-
lucra 4, conmahalagiu (AL, 5 Sept. 1937, 5, 4), co(n)meseans, con-
orasean (DA 9), consatean, consfinti 6, constingean 7, coreligionar,
corespunde, corupe 8, etc.
1 De adgugat, Intre altele, antimonopolist, sinonim aproximativ cu

anticapitalist.
2 N u conlocatar (DA 155).
3 Decalcat dupl.. frc. confrere. Cf. confrerie, destul de des, In concu-
rent& cu confrellie i confraternitate, care nu sunt perfect sinonime (mai
ales al doilea) cu el.
o Menit sa Inlature pe colabora.
o Dupg frc. connive (Imprumutat si In romaneste)?
u Creat dupg modelul lui consacra ( <frc. consacrer), pe care urma
sg-1 Inlocuiascg.
7 Traducere" a frc. consanguin.
9 Ultimele trei cuvinte trebuesc pronuntate si scrise asa, nu con r...
www.dacoromanica.ro
contra-: contraargument(a) (Ins III, 7, 368), contraatac(a),

contrabands, contrabas, contrademonstratie, contraface, contra-
manifestatie, contraofensiva (si verbul corespunzgtor in-a), con-
trapunct, contrasens (contrasensul vietii celei adevarate, AL, 11
Oct. 1936, 8, 4), contratimp, contravene, contrazice. Apropiat ea
inteles de anti-, (tar nu identic cu acesta,. S5, se compare antirevo-
lutionar 9i contrarevolutionar: primal', care nu se prea intrebuin-
teaza, insernne.aza 'a fi teoretic impotriva revolutiei (ca atare)',
cellilalt 'a fi si principial Si de fapt contra ei, contra unei revolutii
anumite, reale, a o combate cu armele'. De accea unul si acelasi
primitiv nu poate servi la formarea de cuvinte compuse cu ambele
prefixe: antibol$evic, anticomunist, antienglez, etc. algturi de con -
trademonstratie, contramanifestatie, contraofensiva, etc.
de-, foarte des, in neologisme si in formatii recente, cu sen-
suri mai malt on mai putin deosebite, printre care predomiu5, cel
negativ: decolora, deconsilia, defavorabil (Si defavoriza), degra-
de, dejucai,deloial (aceasta operatie este deloialei, CL, 6 Lillie
1935, 6, 5)2, demerit, demonetiza, deplasa, depoetiza, deservi, etc.
In alte cazuri exprimA nuance diferite: decerne, decurge5, delega,
delibera, demers4, etc., ,poi dedubla, demasurat, depci,s46,detrvn-
chia6 (Ins, Sept. 1940, 586), etc., delasa (extrem de frecvent, im-
preuna on infinitivul substantivat deleisare $i participiul trecut
adjectivat delasat)7, etc. Cateodata, vine in conciventa cu di-: de-
forma $i diforma, deopotrivA de indreptaite amandoua, dacg ti-
nem seamg, de limba franceza, din care le-ara luat (deformer, dif-
former). Adjectivul corespunzator suns insa numai diform. Deoa-
rece intele,sul obisnuit al acestui prefix. se confundg cu al lui des-
(mo$tenit), intalnim numeroase ouvinte nou'a cu aspecte duble:
de(s)personaliza. de(s)politicianiza, de(z)mobiliza, chiar de(z)mu-
tizator (invatator de(z)mutizator 'care invatg pe muti s vorbea-
scit)', etc. Forma cu de- apare, de obiceiu, in vorbirea cults, cea-
laltA caracterizeaza vorbirea., popular& Tendinta este sa", se prefere
des-, care, fiind vechiu, are o mai mare forts expresivii. (de altfel
Modelat dupii frc. dejouer.
Mai des se spune si se aerie delocuial.
. ,Traducere" a frc. decouter.
4 Decalcat dupg. frc. ddmarcite.
Redd, pe frc. &passer.
o Prezenta lui de- este de prisos (si se datoreste contaminatiei cu vreun
cuvant, Inrudit ca sens si care-i compus cu de-): trunchia singur Insemneaza
ceea ce a vrut autorul sii spuie.
7 Din frc. delaisser.
www.dacoromanica.ro
functiunea negatives se simte, In el, foarte bine, pe cand la de-

trebue intuit. "'. Cf. despersonalizat (D-na Papadat - Bengescu
in AL, 18 lithe 1937, 5, 1). CAM notiunea, apartine in intreginae
la atmosfera noastrg bh,stinasa, varianta cu de- pare imposibila:
descaragializa (niciodata decaragializa). V. alineatul imediat ur-
Maar. De- este si mostenit in. romaneste, ca prefix *i ca prepo-
zitie. In aceasta din urnia calitate el tinde sb. se aglutineze cu
cuvantul urmator (si sa", devie astf el prefix propriu zis) in cateva
locutiuni adverbiale: de-adevdrat (viata deadevarata, CS 48) 1,
care, obisnuit, caracterizea,z5, limbajul copiilor (cei patru cai d'a-
deveirati", Razb 131) 2 si sinonimul de-aievea (o imparii(ie deaie-
yea, Luc 95). S. se compare si de-a fuga (Cim 36, 267), de-a'n
picioare (ibid. 170), de-a azvarlita (ibid. 333), uncle procesul mor-
fologic e mai putin avansat si se prezintg oarecum diferit.
des-. Gratie expresivitatii de care am amintit mai sus, acest
prefix se bucurg de o rgspandire foarte larga. Se formeaza en el
verbe care aratii o actiune opusg celei aratate de verbul simple
(sau compus au in-): face-desface, lega-dezlega, prinde-des-
prinde, inchide-deschide, inveita-dezva,ta, etc. Asa. se expliei pe de
o parte aparitia arribelor verbe impreura (legate prin si), cantl
vrern sa atribuim unei persoane puteri neobisnuite (N. face is
desface toate; vrajitorii leagei si dezleog'Ci ploile), pe de alta crea-
bile trecgtoare, pe care le utiliz'arn un moment, pentru a le uita
dupes aceea si a recurge din nou la ele, ca la ni*te cuvinte atunci
formate, oridecateori avem nevoie (A adormit7 Lases ca-i dezadorm
eu; S'a imbatat? Am sa-1 dezbtit, n'avea grija1.8 In ambele impre-
juthri este vorba de formule stilistice, adicA afective sau expre-
sive, care alcatuesc o caracteristicI a limbajului familiar *i popu-
lar. lath', un numAr de exeniple, culese la intamplare: dejgh br
(stiu ca beita de arama" vine viata sd-mi dejghebe, Ins, II, 2, 538 ,
desciiunare (Luc 352) 4, descentra (OMD 108), deschinge (FJ 361 ,
descoji (AMD 51), de,scumpani (descumpeinete , tumai parghiele
Pretutindeni In scrierile lui Cezar Petrescu dam peste deade drat

pentru adevarat.
2 Si eu cunosc formula aceasta tot numai din vorbirea com15.reasol.
Adullii o Intrebuinteaa excluziv In glum5..
s Cf. BPh VII-VIII, 134 urm. si Iorgu I o r d a n, SW/slim broad
roradne, Bucuresti 1944, p. 211-212.
a Traduce pe detrona, cu scopul de a i se substitui.
www.dacoromanica.ro
sufletesti, TK 135; descumpanit, TB 399; descumpanire, CL, 14

Dec. 1935, 3, 3 si AL, 21 Ian. 1934, 3, 2) 1, descrunta, ( va descrunta
o frunte impietrita'inteo durere, OP II, 179), desfira (nimeni nu
desfira vorbele, VR, Martie 1933, 176), desfoia (OMD 38), desin-
sela (Ins, Iunie 1940, 415) 2, deslana (se deslanau pietrele, OMD
40), desnaclai (AL, 28 Apr, 1935, 1, 2), despeiduchia (CL, 13 Iimie
1936, 4, 2) 3, despeitura (VVD 189), despodobi (AL, 24 Nov. 1935,
8, 4), despreifui (Petr. 264), despriponi (VVD 320), destruna (des-
trunat de oboseald, ibid. 231), desamplea (umplu si desumplu, DA
141), dezancora (VR, Iunie 1940, 136), dezanexa, dezaprecia (CL,
4 Apr. 1936, 2, 6), dezaxa (foarte des), dezblehuia (un automobil
dezblehuiet in lapovita, Ins, Apr. 1939, 153), dezdruma, dezmarita
(ambele Cr 133), dezmiristi (termen tehnic agricol), deznegri
(ALi 317), dezocupa (le [scatmele ocupate] dezocupii, OC 37),
dezvinui (AL, 24 Apr. 1938, 10, 4), dezvaglui (Petr 286).
ex-: excomunica, expune, extemporal, extermina, extreida,
etc. Interesant este faptul cg, acest prefix se intrebuinteaza foarte
des in combinatie cu substantive, mai ales name de functiuni,
demnitAti etc.: exconsilier, exministru, exprefect, exprofesor, ex-
secretar, etc. Sensul este acela de 'fest', iar valoarea totdeauna
ironicA. Superioritatea expresiv5. fats de `fost' vine dela ideea de.
èliminare', ìniaturare', la care ne trimete (din cauzg, ca, lat. ex,
prepozitia, insenmeaza 'din', adicrt àfarg.'). Aici si este izvorul
nuantei ironice asa de ptronuntate. Sudura lui cm substantivul
este slab& De aceea it simtim oarecum ca un cuvant aparte si-T
intrebuintAm chiar singur: D-1 N. este ex; am intcilnit astazi urc
ex, etc. Datorita acestei situatii, el se poate combina cu mice sub-
stantiv (sau adjectiv avand valoare substantival5). De pikla: a
ex-cutie de bomboane (EO I, 188); ex-savantul N., etc. Bine in-
teles ca astfel de formatii au caracter momentan. si aunt, deci,
treciitoare, dar valoarea for expresivg este cu atat mai mare, ciici
fare mereu impresia ca sunt noug.
extra-. Dela sensul etimologic din cuvinte ca extrabiyetary
extraconjugal, extradotal, extralegal, extraparlamentar, extrasco-
lar, extrateritorial, etc., acest prefix a ajuns la acela de `deosebit,
Reprezinta, de sigur, romilnizarea" lui dezechilibra.
Menit sg. Inlocuiasa pe decepfiona ($i deziluziona)?
8 Traducere a neologismului deparazita. Cf. totu*i germ. entlausen (Si
Entlausung), care a putut servi ca model pentru verbul romanesc, aci cores-
punde exact acestuia.
www.dacoromanica.ro
neobisnuit, superior', care, in vorbirea, familiara, apare mult mai

deg ducat celalalt: extrafain (si extrafin), extrasic, etc. A ajutat,
de sigur, extraordinar, atat de ra.spandit ca. adjectiv (cu acceptie
superlative) si ca adverb (pe langa adjective si adverbe). La fel
cu, ex-, extra- se intrebuinte,aza si izolat, avand intelesul de 'supe-
rior, unit': o fripturci extra, un yin extra, etc. (in limbajul restau-
ratorilor, eomerciaaitilor, etc., din spirit de reeking, dar si la lumea
obisnuita). Cateodata extra- este sinonim cu supra -: spectacole ex-
tranaturale (PC 194).
hiper-. Nu prea frecvent, dar expresiv, de aceea preferat in
anumite conditii. Seamana cu extra-, cad exprima si el un grad
maxim: hipercritic, hiperentuziast, hiperneologiza, hiperseeptic4,
hipersensibil, etc. Cu valoare obiectiva apare mai ales in termino-
logia medical a: hiperaciditate, hipertensiune, hipertiroidian, hi-
pertro (si vb. hipertrofia), etc. Cf. mai departe super-.
in- (variante: im-, i-). Are diverse functiuni. In imigra, im-
presie (i imprima), impune, etc., averm a face cu sensul oarecum
etimologic, originar (al prepoz. in). 0 nuanta a acestui sens gasim
la intimida, intona, etc. Pentru limba actuala intereseaza insa
valoar ea 'n e g at iv a' a acestui prefix, tend se combing, de
obiceiu, cu adjective: imemorial, imobil, imoral, impur, inaecepta-
bil, incomod, inform, etc. Aceasta valoare este viu simtita de su-
biectele vorbitoare. De aceea ea nu numai predomina, dar este ca
sa zinc asa productive: cu aceasta functiune, in- serveste is crea-
rea de cuvinte noua. Numarul for nu este prea mare, din cauza
coneurentei lui ne-, prefix vechiu, perfect sinonim (v. mai in-
colo). Putem fi siguri insa ca destule compuse cu ne- (si anume
aeelea care exprima notiuni 'mite') isi datorese existenta, macar
in parte, sprijinului dat de in-. Vreau sa spun ea ele sent, de fapt,
adaptari romanesti ale unor cuvinte stra.ine (frantuzesti, in pri-
mal rand) formate, in limba de origine, Cif in-. Fenomenul cal mai
interesant este nasterea de verbe noua dela adjective cu in-, al
caror primitiv are, in familia lui, verbal corespunzator. Astfel,
fiindca alaturi de mobil exists mobiliza, n'a fost greu sa se creme
dela imobil un verb imobiliza 2. Dupe un model ca aeesta s'a a.juns
la imaterializa (rochiile for luminoase se imaterializeaza, AL, 20
' Punctul de plecare pare a fi (afar& de sensul originar) subst. hiper-
bold, simtit, In mod obinuit, cu sinonim cu èxagerare'.
2 Cf. ei itegaliza 'a scoate din lege, a declara ilegal un act, o rntisurg,
etc'.<ilegal (dup5. legaliza <legal).
www.dacoromanica.ro
Dec. 1936, 6, 2-4); inegaliza (salariile s'au inegalizat, Ins, Febr.

1940, 405); inutiliza (un pumn inutilizeazei un program savant,
CL, 20 Apr. 1935, .9, 5); irationaliza (incercarea de a realizes voit
irationalizarea gandirii, VR, Martie 1940, 156); irealiza (arta
irealizeaza obiectul, D, 6 Main 19371,) etc. Printre alte'euvinte cu
in- merits a fi pomenite inexperientei (HYSt 266) si ireusita (o
ireusitei monstruoasei a naturii, PC 99), acesta neobisnuit de des
(subt forma redata aici sat]. cu nein locul lui i-). 2
inter-. Afartt de cuvinte curente in limbajul obisnuit, ca in-
terveni, interzice, etc., si do termeni stiintifici de felul lui interce.
lular, intercostal, intersectie (cu verbul, f carte recent, intersecta),
etc., s'au treat si se creiazg, in momentul de fates numeroase altele,
apartinand limbajului politic si administrativ, spre a arata legg-
tmile dintre oameni, popoare, taxi si continente. Ele aunt carac-
teristice pentru atmosf era vietii aetuale, care se distinge, intre al-
tele, printr'o adaneire i intensificare a raporturilor umane, prin
largirea cadrului de activitate, prin suprimarea, eel putin spiri-
tual5., a barierelor de tot felul. Dupes modelul lui international, au
luat, probabil, riastere interamerican, intercolonial, intercontinen-
tal, intereuropean, interpariamentar, interstatal, etc., apoi, pentru
relatiile din interiorul aceleiasi tarsi, intercomunal, interjude-
tean, inderscolar, interurban. S se compare si interaliat, interco-
municatie, interdependenta, inteiTelatie, etc. De aith se va fi ajuns
la interastral, interplanetar, intersolar (data nu cumva astrono-
mii, molt mai... liberi in manifestruile for detest oamenii politici,
vor fi imaginat inaintea acestora termenii meniti sa exprime so-
lidaritatea... interuniversal6)3. Cateodatit inter- este redat prin
intre- (care reprezinta, obisnuit, pe fro. entre-): intrelinie (in lim-
bajul tipografilor, etc.) < frc. interligne (cf. totusi interlinear <
frc. interlineaire). Deoarece am pomenit de intre- (of. intredes-
chide, intreprinde, intretinea, intrevedea, etc., toate decaleate dupfi,
verbele frantuzesti corespuragtoare, compose cu entre-), pot arta
1 Intr'un articol de Dan Petrasincu,

2 0 formatie curioasa., care s'a impus totusi, este adv. incontinuu: in
loc sA nege pe continuu, are exact acelasi Inteles ca acesta. Situatia se dato-
reste, cred, amestecului adj. necontenit, sinonim cu continuu, dar compus cu
ne-, deci asimilat cu incontinuu. A ajutat si asemanarea fonetica dintre (ne-)
contenit ci (in)continuu, care face pe Romani sa. simta aceste cuvinte ca
Inrudite si In ce priveste originea.
3 De adaugat interperiodic 'privitor la leg.turile dintre publicatiile
periodice' (Gratuldrile aces tea interperiodice sunt cornice, Ins, Iulie 1939, 191).
www.dacoromanica.ro
ca acest prefix reds uneori pe germ. unter:. {de obiceiu in cuvinte

introduse prin Ardeleni1): intrela'zs <unterlassen, intrevorbire
< Unterredung 2.
in-. Ceea ce intereseazg, inainte de toate, la acest prefix este
marele nurdar de cuvinte (in special verbe, ca,ci existenta lui con-
stitue o caracteristia. a formatiilor verbale), care prezinti aspecte
duble: cu. in- $i fares in-. De pilda: (im)blani, (im)botneivi, (in)-
fritgezi, (in)marita, (in)nundira, (im)pwca, (in)salbeiteci, (in)tot-
deauna, etc. Dintre cele doug dialecte principale, muntenese si
moldovenese, se poate spune ca, in general, primal prefer-a va-
rianta prefixat5,, al. doilea pe cealalta. Limba serisa merge mai
des, chiar malt mai des, en graiurile moldovenesti. Cred ca Mun-
tenii iusisi an deseori constiinta ca fonnele cu in- suet dialectale.
De aceea se recomand.6 evitarea lor, aceasta ca principiu condu-
egtor. Evident ea nu totde,auna trebue sg. ne feriae de ele. In multe
cazuri sunt dialectale (sau populare, eventual veehi) variantele
neprefixate: lesni, (n)dspri, Orteigi, prejmui, pucca, roura, tu-
neca, etc. fars de aista, numeroase verbe au acceptii mai malt on
mai putin. diferite, dupes cum sent sau nu prevazute cu in-, asa
cg, ambele forme eisese indreptaire: boldiimboldi, cerca in-
cerca,. cercui incercui, dragostiincirligosti, griji ingriji,
putiimputi, semnainsenina, etc., bine inteles, respectand fie-
direia sensul din limba cognimbi. Norme precise si acceptabile pen-
tru toatg, lumea nu se pot da. Ramane ca fiecare dintre not sii sa
conduces nu nuanai dupes simtul sau lingvistic, care-1 insea15, ade-
sea, &ad se bazeazA, in general, pe vorbirea deprinsa in copilArie,
ci i dupes modelul scriitorilor marl, apoi, mai ales, dupes o cerce-
tare pre,alabil'a a fiedirui caz dificil. Asupra, unor exemple ca im-
bucura, inmeirita, impietrui, innumgra si altele asemlinritoare nu
stA, cred, .nirneni la in.doiala., ca n'au oe &Ada, eel putin in limba
scrissa., daces nu si in eea vorbita a unui om cult $i mai clar se
prezinta situatia la neologisme de .felul lui colons, concen,h-a, con-
z Rar (i din ce In ce mai rar) Intrebuintate..
Iatn. si eateva creatii noun.: Intramesteca (bunuri Intramestecate),
care ar putea avea ca model atilt pe frc. entrenteler, at si pe germ_ unter-
mengen sau untermischens intretdlni (toate aceste grupuri, care se Intrelol-
nese aci, DA 141), etc. Niciuna nu se dovedeste prea faricitL CL Si intrebirui
(Luc 24), intresfd0a (CS 206), intreucide (Ins II, 4. 178). Pentru ultimele doug.,
sn, se compare Ire. entredechirer Ii entretuer (refl.).
www.dacoromanica.ro
versa, parfuma1, poza, pudra, etc., al cgror aspect prefixat circula

obisnuit in popor (si nu numai prin. Muntenia, adica acolo unde
verbele vechi au mai des decat aiurea pe in-). Iata cateva exem-
ple, gasite la scriitori si care mie mi se par contrare spiritului
limbii oomune, asa cum it simt eu: impeteca (Gr. Alexandresou),
ingalonat (I. I. Mironescu), ingulerat (VR, Ian 1938, 44), insdlbd-
teci (FM 176), linticeiloi (T. Arghezi), invoalata. (G-. Sion), etc.
I. L. Caragiale are intepos 2. Caci, subt influenta verbelor, si alt-
fel de cuvinte primesc acest prefix, fara a fi numai decat nece-
sar: indeaievea (DO 55), in-de-acord (AL, 30 Ian,. 1938, 18, 3),
indeajuns, indelaolaltd (DO 62, 263), indestul, inspre, intotdeau-
na, etc. Sal se compare si 'in afard (de), unde, cateodata, s'ar pu-
tea percepe o usoara deosebire semantica, fate de varianta fain
in (a servit ca model, de sigma., si frc. en dehors [de]), apoi inde-
lung ( < delung, vechiu, indelungat). La m-ulte neologisme in-
se impune, deoarece in limba de origine verbul corespunzgor are
un prefix sinonim cu a1 nostru: imbrigada, imburghezi, impuer.
pura, inlumina (termen din limbajul artelor plastice), etc., dupa
fro. embrigader, embourgeoiser, empourprer, enlwminer. Dar
chiar aici aspectul neprefixat pare, cateodata, preferabil (bwr-
ghezi al. de imburghezi). Iata, in sfarsit, un nurdar ode verbe din-
tre vele mai recente, cel putin ca aparitie in limba scrisg: impa-
lida (cf. ital. impallidare, forma', veche a lui impallidire, dar si
sinonimul romanesc inglilbeni), impopula reimpopula) 8, incar-
cera (of. fro. incarcerer, ital. incarcerare, rom. lintemnita), ince-
lula (sinonim cu precedentul si, dupa cat se pare, inexistent aiu-
rea), incolona (cf. ital. incolonnare, termen militar), indegeta 'a
arata cu degetul', indemonia (Miroea Eliade; cf. ital. indemoniare,
frc. endiabler), lindovleciza (VR, Ian. 1939, 148), indoctrina (of.
frc. endoctriner), induminica,(t) (G. Minescu; cf. fro. endiman-
cher), indumnezei (Nichifor Crainic), inomeni (idem, despre Hri-
stos devenit om), insimti (subiectul dicteazd egala insimtire" a
wmiindoror regnurilor ontologice, VR, Aug.-Sept 1940, 79; cf.
germ. einfalen, care a servit, cu sigurantA, ca model), insingura
(Arghezi; exista si in limba veche), insolzi (cu coada incolzitd;
" Cf. Strigoi Imparfuma(i (VR, Nov. 1938, 63), In vers.

' SA se compare pop. (din Oltenia Si Banat) infioros (AO XVII, 274
si XVIII, 98) modelat dupg, infiora.
Obisnuit (si recomandabil!) popula (repopula).
www.dacoromanica.ro
G. Calinescu, Sun 52), insurdina,1 invagona (Rebreanu), invecui

à deveni neanuritor, a teal. veacuri' (Arghezi). Din cauza tendin-
tei de a recurge, In anumite conditii, la formele cu. in-, se ajunge
cateodata la uzuri gresite sau echivoce: imprimavara (AL, 1 Maiu
1938, 14, 3) pentru desprimavara, inramwri (poteca se inramwre,-
ate, ibid., 5 Apr. 1936, 4, 3). Alte luoruri despre formatiile roma-
nesti cu in- (de pilda valoarea stilistica, duper imprejurari, cand
a uneia, cand a celeilalte variante, etc.), precum si, in special,
exemple numeroase, on explic,atiile de rigoare, v. BPh III, 57
urn.
ne-. Ce-am spas despre in- (v. pag. 199) se potriveste si pen-
tru sinonimul lui vechiu, cu deosebirea, interesanta si vrednica
de notat, ca valoarea semantics (de `negare') a aoestuia se simte
cu. mai mare vigoare. De aici, expresivitatea lui superioara si, ca
o consecinta, raspgndirea lui mai larger. Ma opresc, in special,
asupra creatiilor noua. Potrivit legii proportiei, care functioneazE
si in domeniul limbajului, romance actuala formeaza cuvinte cu
-ne- dela cele Inrudite semantic en. ele si carora To lipseste prefixul,
fiindca, sensul lot 01114 negativ. Punctul de plecare pentru verbe,
de ex., it constitue participiul trecut adjectivat. Astfel opusul lui
fericit este nefericit, al lui multumit, nemultumit, etc. Deoarece
àdjectivele' cara ne- au, in familia lor, verbele co-respunzatoare,
ele continua a fi percepute ca participii trecute ale acestora, chiar
artwaci cand functiunea for este pur adjectivala. In consecinta,
compusele negative, deocamdata numai adjective, pot fi interpre-
tate, in anumite conditii, ca forme participiale. Mats, ajunge,
pentru ca verbul, Inca neexistent, dar simtit ca terra a adjeeti-
vului-participiu, sa is nastere. Tata' un numar de asemenea crea-
-tii: neolinti (noaptea a neclintit aceste batoze ale glind7 11,
Voronca), nedumeri (Ce se uita asta asa? se nedumeri prefedin-
--tele, AL, 5 Ian. 1936, 7, 4; e foarte rau sa nedumereq' pe spec-
tator, ibid., 15 Aug. 1937, 14, 3; ma nedumereste, DA 229; alte
exemple v. AL, 1 Nov. 1936, 3, 5; Vac I, 100 si II, 74; TB 69).
neferici (G. Calinesca), neintrerupe (0 tacere neintreruptil deceit
de miscarea..., Cim 212), neintrupa (PC 115), nelamuri (elite n'au
inceput a. se nelamuri, PhV 58), nemultumi (nemul(um'ndu-se
numai sc7 observe, AL, 29 Apr. 1934, 7, 2), neorganiza (PC 1151,
neorandui (neoriinduindu-si putin parul, AL, 15 Nov. 1936, 4, 6-7),
Mai des se spune si se scrie surdina.
www.dacoromanica.ro
204 PARTEA FORMAREA CUVINTELOR
nepretui (RFR, Iu lie 1941, 119). De adAugat nemwri 'a face ne-
muritor' (Ins, Febr. 1940; lfC1, passim) .1, pentrui care punctul
de pleeare a fost nemuritor (alAturi de muritor < muri). Dar nu
numai verbe s'au naseut si se nasc prin apliearea lui ne- la cu-
vinte deja existente in limbo. Cel putin tot atAt de numeroasa
sunt substantivele, a cAror aparitie n'are nevoie de sistemul pro-
portiei invocat mai sus. Se neagg pur si simplu notiunea respec-
tive cu ajutorul lui ne- (intocmai ca la adjective si la participii
treoute adjeetivate). Iata un nurnAr de exeanple: neauz (tdceini-
tul scobora pant la neauz, Petr 176), nebiografist (RFR, Martie
1941, 654) 2, necandidaturd (altii veld in necandidatura D-lui
Azi, 24 Martie 1940, 3, 2) 3, negrijd, neinteres (neinteresul pentru
constructia structurald, Ins, Apr 1940, 156)4, nelivrare (interesul
ce -i poartei Anglia n,eiivrarii acestui minereu), nejudecatei (stdpcl-
nii puteau sa scurteze viata cu nejudecata, AV 109), neloc (la ne-
locul ei, Cim 132)5, nemiia (VVD 56), nemilcare, nepoftei (nepof-
ta, de miincaire, AL, 30 Ian. 138, 3, 3), nerdspuns (se simtea ras-
pleitit pentru toate nereispunswrile, RJ 285), nesinchiseald (cu
obisynuita ei nesinchiseald, Log. 23), nespatiozitate (CL, 13 Iulie
1935, 8, 2), nesuferire (pad la o nesuferire a atmosferei teireinesti,
Ins, Iunie 1940, 463) 6, netraiu (Am nevasta i copii si Tea? vrea,
sd-mi bag netraiu fin casd, VR, Sept.-Dec. 1932, 124), nevaloare
(inleitura nevalorile, ibid. II, 3, 71)', nevedere (dupd atata timp
de nevedere, Petr 53), nevreme (oamenii se duc la nevreme a,casii,
AV 137) 8. Si locutiuni adverbiale sunt 'negate' in acelasi mod:
neinreguld (studentii neinreguld, CL, 26 Oct. 1935, 6, 6) 3, nein-
stare (Act 5), nelalarg (se simte nelalargul ei).
Pref erinta aoeasta asa de maroatA pentru astfel de creatii
se explicA prin avantajul `scurtimili', de care am pomenit si cu
1 Destinat sit Inlocuiasa neologismul imortaliza (uitandu-se crt a se
nemuri Insemneaz& 'a fi nears , rudit cu cineva').
2 Are valoare adjectival&
Intr'un articol tradus din nemteste. De aceea trebue st, presupunem
cg, substantivul romitnesc red& germ. Nichtkandidatur.
Cf. dezinteres, sinonim aproximativ, destul de frecvent,
5 Autorul trebue s& fi pornit dela netalocul ei, care-i intrebuintat de
toatit lumea. Intelesul nu este ins& exact acelasi la ambele.
Infinitivul substantivat presupune existenta, cel putin virtual& a
verbului.
Cf. non-valoare, mai frecvent, dar 5i cu a1t5. acceptie, adic& an&
nuant,. semantic&
'' Vorbirea popular& si familiar& prefer& pe nelavreme.
9 Cu functtune adjectival&
www.dacoromanica.ro
alts prilejuri. Darla. la verbe avantajul pare, superficial vorbind,

neinsemnat, aci formula nu + verbul nu-i mai lungs decal ne-
+ verb (dar aceasta este expresiv* si atata ajunge pentru a fi
preferata), la substantive eituatia se prezinta 15murit in favoa-
rea formatiilor cu ne-, care tine locul lui `lipsa", àbsent.', etc. +
de'. Faptul ca, chiar locutiuni adverbiale se pot compune cu west
prefix se datoreste mobilitatii lui, aptitudinii de a se detasa cu
mare nsurinta de temg, ceea ce aratA c este simtit, in anumite
conditii, ca un cuvant oarecum independent (cf. mai sus ex-, ex-
tra-, apoti non-, care urmeaza). Searagna, deci, cu negatia nu, fa%
de care are superioritatea ea se si aglutineaza cu euvantul de
dupa el. Asa se explidi de ce, in ciuda calitaii lui de prefix no-
minal, ne- poate nega tot felul de cuvinte, ba si locutiuni adver-
biale, dupa cum aim vazut. Vorbirea populara si familiar* adesea
si limba scria. (and nevoia cere), utilizeazg la tot pasul acest
procedeu, care posecla o mare fort. expresivit Cki ne-, in ase-
menea cazuri, se accentuiaza: subiectul vorbitor insistit cu tot di-
nadinsul tocmai a,su,pra sensului negativ al formulei. De pild'a:
Beat, ne-beat, to -am vazut la hotel cu filfizonu,l; Care cangrenal
Care, ne -care, cangrena; Cum asta, domnule? Cum, ne-cum, as-
culta, etc. Chiar primitivele unor formatii cu ne- fixate de mult
subt aeeasta forma', se pot desface de prefix si recompune, dar
cu alts semnificatie, aceasta, din cauza punerii for fattt. in fatg
cu. compusele (si a accentuArii pe ne-): Am avut voie sa. ies.
Voie, ne-voie, to voiu pedepsi; A facut tot ce i-ati cerut. Tot'ne-
tot, sunt nemultumit de ddnsul, etc. Cf. BPh VII-VIII, 127 urm.
*i Stilistica citati, p. 212 urm. Pentru aparitia impreunii a cu-
vantului simplu si a celui format cu ne-, v. mai sus, subt des-.
non-, Afars de cateva formule, foarte .putine, care circulli
mai mult in terminologia filozofica, precum non-eu, non -send 21
non-valoare, limba actualg posed, destule altele si se arata dis-
pus* subt influenta francezei, ssa, creeze mereu astfel de cuvinte.
care nu sunt adevArate compuse. Majoritatea apartin limbajului
politic international si sunt un produs al tensiunii fazboinice:
1 lath, cateva exemple la care se vede usor valoarea (deci intenlia)

stilistia a unor asemenea compuse: o seamd de bipezi sP disting . si poate
chiar vor sd se distinget prin nedecorafii, nedoctorate honoris causa, ne-
inalte-ntembrii, etc. (FF XVII, 92). Cf. si... sd zicem nentembru al Acade-
miei Romdne fata de... membrul... (ibid. 91).
2 Devenit repede un bun comun al limbii culte de toate zilele.
www.dacoromanica.ro
non-beligerant, non-beligerantci, non-interventie, non-interventio-

nist, etc. Cf. *i non-conformist, non - existents. Sensul lui non- di-
fera de al lui ne-, Intru cat e mai cuprinzator: `neexistenta? ex-
prima notiunea opusa èxistentei', 'non-existenta' insemneaza tot
ce nu este èxistents' (sa dar Si `nee,xistenta', dar *i alteeva). Mo-
bilitate,a, lui non este Si mai mare dec.& a lui ne-, in primal rand,
pentruca nu-i simtit ca prefix propriu zis. Afars de asta, subiec-
tele vorbitoare an con*tiinta ea intrebuinteaza, un element lingvis-
tic strain, neasimilat Inca.
post-. Apare destul de rar, dar prezinta interes deosebit prin
combinatiile curioase carom le &A na,,tere. Se zice astfel postbelic
i3i chiar postmacel (generatia postmeicelului, CL, 21 Dec. 1935,
3, 1), fotrraatii hibride ambele (in special a doua), .dupes modelul
frc. apres-guerre. Prima a Prins, cealalta ramane o simpla curio-
zitate. Alte compuse cu post- sunt termeni tehnici, deci mai malt
on mai putin ran intrebuintati: postimpresionist, postpalatal,
postpone (si postpus), posttonic (in lingvistica), postdiluvian sl
postglaciar (in geologie), etc. Cf. si postdata, destul de rAspandit
(alaturi Si in opozitie cu antedata), apoi postfatei (opus lui pre-
fatei si menit, probabil, sa se substitue lui epilog).
pre-. Se intalne*te foarte des, dar en functiuni diferite, din
cauza,' ca *i originea lui este multipla. Las la o parte euvinte, fie
*i recente, ca preconceput, predestine, preeminent, preexista, pre-
palatal, prepozitiv, etc., pentru a ma opri asupra altora, mai inte-
resante in ce prive*te formatia. Avem, inainte de toate, unele al
caror pre- insemneaza `transformare' (cf. vechiul preface): pre-
innoi (o preinnoire a budismului, AL, 10 Maiu 1936, 10, 4; o teh-
nicei, da,c6 nu noun, eel putin preinnoitei, ibid., 27 Dec. 1936, 127
6), treat, probabil, dupe modelul lui preschimbal, cu care sea-
mana ca inteles, Si prerotunji (TT 122). Pot fi puse *al:Atari de
acestea, Caci se apropie semantic de ele, preluciu (preluciul lacu-
lui, 1907 I, 334), prenumeira (nu putea sa fie prenumeirat printre
cei care au trecut prin nebuniile tineretilor, ibid. 237; cf. si
CS 22). Un be aparte ocupg prelua 'a lua asupraii, pe seafma sa
(o Intreprindere)', ridiculizat intr'o vreme de N. Iorga, dar ac-
ceptat astAzi de mai toata lumea: de,caleat, cred, du.pa, germ.
iibernehmen si introdus prin ziari*tii evrei. In c,ele mai multe
Acesta Insu*i pare a fi un talc relativ recent dupe, lat. permutare

(spune TIKTIN).
www.dacoromanica.ro
formatii, pre- insemneavA inainte' (lat. prae-, germ. vor-): prea-

viatic (cursuri preaviatice), pre:merge (si premergator), menit sA
inlocuiasea.pe precede ($i predecesor)i, premilitar, preseard-( <
germ. Voraben), prescolar, pre ?ti (format dela prestiint,d, care
ar putea fi modelat dupg. Ire. prescience eau germ. Vorurissen2:
prestia ca are sei-1 poarte..., Luc 227; le prestiam pe toate, AL, 6
Lithe 1937, 15, 1; Acura se Zimpezea, turburea prestiing, Nirv.
280), pretimpuriu< germ. vorzeitig (0 frunzii, galbend, pretim-
puriu moartd, DO 328), preiiud < germ. Vortag. 0 buns parte
dintre ele aunt inutile si nu concords cu spiritul limbii noastre,
de ex. presti, preseard, preziud3. Uzeaza si abuzeaza de ele, cn o
predilectie ciudata, Omar Petreseu (v. citatele).
prea-. Apare in cateva compuse interesante din punetul de
vedere al. formarii cuvintelor: preapleca (si se preapleacd in fats
cdpeteniilor, Ins, 15 Ian. 1936, 49), dela preaplecat (din formula
epistolarg. al Domniei-Voastre preaplecat Si preasupus servitor),
care a fost simtat ca participiu treeut al verbului Inca neexistent;
preaplin (extrem de freovent, mai ales in legg.tura cn anumite eu.-
vinte: preaplinul inimii; sufletului, ete.)4; preasldvi, care, deli
neimnistrat de dictionare5, a inlocuit, aproape definitiv, pe ve-
chin]: prosldvi (de sigur, subt influenta sinonimulni preantari, dar
si din cauza ca prea-, intrebuintat atat de des si ca adverb, exprimii
clar nuanta de exagerare a laudei).
reis-. Prezinta interes mai cu seams prin valoarea lui stills'
tick adica expresiva. Caci, adaugat la 11n cuvant, intensifick no-
fiunea pans la maximum. De area it easim mai ales in vorbiree
populara si familiar& iar subt influenta acesteia, chiar ffi limbs
literara, cand conditille psihologice 11 reclama. Numeroase format-
tii aunt momentane, produse ale unei anumite situatii, cane &spar
data en ea, spre a mgaparea, ca si cum n'ar fi existat nikilodafik,"
intr'o imprejurare similar& Exact ca la des-, en care seezara sji
prin faptul ca, de obiceiu, compusul este precedat de cordn'thrll
Cf. si inaintentergator, mai neaos" cleat prentergetor Poltimenasr

are Ina. un sinonim, care este simtit ca neologism netrebuiun' gateraorsar..
Mai probabil dupit acesta, citci frc. prescience are nomad sews ate.
Ultimele au dat nastere si lui preceas (CS 447, Luc WSW; OP 11 MI)),
Pare a fi decalcat dupit germ. CberftIlle. Are si sow 'tx, Itailtxdi(m
instalatorii de aplt numesc cu el continutul rezervorului We du ,
etc.). Cu tntelesul spiritual apare deja la Delavraneea.
6 Cu exceptia lui SCRIBAN, care trimete, pentru preasIfitoesr,, II 5J 4
vest, unde gAsim Ins& varianta presldvesc.
www.dacoromanica.ro
simplu, de care se leagA prin $i: copt $i reiscopt; te cred qi (te)

reisered; (ritenete qi injureituri) cruci $i rclserw,ei; i-ann plait $i
rethpleitit, etc. Cf. planuri, reisplanwri qi actiuni (DA 365)1; ca sa-
tul pare un pahar reisplin De toatei bucuria rasului divin (PTA,
177); De atuncea se uita, $i se rasuita in oglindei (Luc 16); Un reiz-
gaud s'a mai petrecut in mintea ei (DA 382). CateadatA, astfel de
formatii pot avea valoare glumeata, de ex. reisataltdieri (in lim-
bajul curent) 2; incis cu paloptl reisstreimo$ului of Stroie$ti (VR,
Aug. 1939, 35).
re-. lath incA un prefix care se bucura de o favoare exce-
sivA. Din cauza aceasta se ajunge la creatii inutile, echivoce sau
chiar imposibile. PrezintA avantajul atitor alte prefixe, acela X
e-vitA perifraza (cu ìarAsi.', 'din nou', etc. + verbal sau alt ouvant),
deci scurteazA vqrba $i mareste forta de expresie. De pildA: re-
adace, rede$tepta, reevoca, relua, retrai, revalahiza, etc. Dar nu.
merge orice compunere, eel putin deocaradatt". Astfel reauzi, re-
asculta, reie?i, reporni, reprivi, etc. nu satisfac simtul nostru
lingvistic 8. Alt AdatA trebue sA renuntain la asemenea formatii din
cauza echivocului: recrea crea din nou' se confunda. eu recrea
(refl.) 'a se reface, a se odihni', chiar dacA unii publicisti scriu pe
primal dintre aceste verbe re-crea. Tot asa republica 'a publica
incA odata' poate evoca, macar pentru ochiu, subst. republica. Ne-
voia de a intari sensul cu ajutorul unui simplu morfem, ca in cazul
de fats, este mare, mai ales in momente psihologice determinate.
De aceea suntem mereu dispusi s-i dam aschltare. Urmarea fatales
sunt tautologiile, adicA exprimarea de doua on a nuantei seman-
tice respective. Asa se explica formule ca N. reia din nou chestia;
s'a recasatorit pentru a patra oath' (AL, 4 Sept. 1938, 8, 2), etc.,
care trebuesc condamnate. Foarte des cauza principals a ivirii
compuselor cu re- trebue cautata in ignoranta sau, eel putin, in
graba subiectelor vorbitoare. Modelele strain, gresit intelese,
Planuri "$i rtisplanuri aminteste foarte bine de o formula asemana-
toare, dar mai expresiva, in care intra prefixul de origine greceasca fano,-
riota para-: exa,nene fi, paraexamene, legi $i paralegi, ordine $i paraordine,
rapoarte $i pararapoarte, regulamente ci pararegulamente, statistici $i pa-
rastatistici, taxe $i parataxe, viztte ci paravizite, etc. Spre deosebire de rels-,
para- se intrebuinteaza excluziv in combinalii de acest fel. Cf., pentru aman-
doua, BPh VII-VIII, 114 urm., 119 urm., $i Stilistica, p. 205, 207 urm.
2 Se Intrebuinteaza si fares nicio 'manta ironica (cf. ill, 25 Dec. 1931,
19, 1; Foc 180).
' 3 Probabil, fiindca tem.ele sunt vechi, iar prefixul nou (chiar foarte
nou).
www.dacoromanica.ro
andel nu se cunoaste bine limba din care traducem sau imitam,

sunt redate aidoma in romaneste, nig, a Linea seams de raportul
semantic dintre ele si cuvintele corespunzatoare dela noi. De ex.:
regdsi (ei [actorii revolutiei] se regeisesc intotdeauna intro iden-
tied situatiune, VR, Dec. 1937, 78)1; reinnoi (reinnoirea discutiei,
Ins. II, 3, 104) 2; resim,ti, (nepotrivirea de conceptie se resimte,
VR, Febr. 1938, 37; Caragiala a resimtit natura, RFR, Maiu 1941,
315; alte citate sunt de prisos, caeti verbal ne intarapina la tot
pasul in scri6sul rarnAnesc actual) 3; resedea (resezcind la targ,
VR, Ian. 1938, 116) 4; reuni (aniversarea, lui ii reune?te cu Lenin,
AL, 9 Febr. 1936, 1, 2) 5. Pentru `grabs' (sau `neatentie') pledeaza
example ca rechema (rechiamd icoana mamei, RFR, Iunie 1941,
623) 6; reiesi (reiese in evidentd, Eug. Sperantia) 7; recunoaste (C.
recunoaste pe name toti gospodarii, 1907, I, 240). Ultimele doua
sunt produsuil unor contaminatii: iese in evidentd, reiese, rasp.
cunoaee pe nume recunoaste toti (gospodarii). Incultara pro-
priu zisa (poate, mai exact, semicaltura) intervine in special la corn-
pusele cu re- dela, Beane curente. Din cauza ea west prefix constitue
o pacticularitge a limbii culte, s'a naseut ideea (sau, daces vreti,
impresia) ca, prezenta lui da vorbirii un aer distins. De aici o
adevarata ananie, in press zilnica si la oamenii semidocti, de a
utiliza formele cu rein locul celor simple dela verbe ca aminti,
intoarce s. a., indiferent data actiunea se repeta on se produce
pentru intaia oars. Majoritatea contimporanilor nostri cu preten-
lii... culturale spun regulat: tti reamintesc de cartea pe care ti-am
impruviutat-o; este bine ca omul sd-,,ci reaminteascd de satul natal;
D-1 N. s'a reintors din strdinalate, uncle petrecut vacanta;
plec astdzi la Bucuresti, dar ma reintorc peste cloud zile, etc. Tata
si ...probe scrise: corpul lui Gr. F. va fi readus in tarn (ziarele,
cu prilejul morjii lui G-rigore Filipescu); to poate ca ai uitat, asa
ca e mai bine sa -ti reamintesc eu (AL, 22 Dec. 1935, 5, 2); A re-
5 Cf. frc. retrouver (refl.).

2 Duro& frc. renouveler 'a Innoi' (un nouveler simplu nu exist.).
5 Traduce pe frc. ressentir (primitivul sentir are alte sensuri).
Redg, cred, pe frc. resider, care a fost, de altfel, Imprumutat In limba
5
noastrg, subt forma rezida.
5 Cf. frc. reunir, cu sensul de 'a Impgca' (exact ca In textul romitnesc).
5 Acest verb s'a fixat, de mult, ca termen tehnic, In limbajul diplo-
matic (D-1 N., ministrul Romdniei la Paris, a lost rechemat).
Cf. si ci Insemneazd a reie$i inzttuat $i proaspdt (AL, 11 Nov. 1934,
8, 2).
www.dacoromanica.ro
porni in ora$ (VR, Febr. 1938, 37)1. Am *i alto example, pe care

urmeaza sa le judece cititorul (*i care, se intelege, nu sunt tot-
deauna condamnabile): reactualiza (Versurile finale reactualizeazd
drama esentiald argheziand, PC 144); rearbora (s6-$1 rearboreze
pe buze zdmbetul, Vac. I, 33); reafeza (se re,a,.$eazd, greoiu, in
scaun, TB 32); reauzi (am reauzit zglobia suitd, VR, Dec. 1936,
87; reauzea glasul, HYSt 81); reboteza, (i$i reboteazd, Noul Pa-
lat, ED 65); reclidea (produetia... recade in sicriul ei putred, CIst
524); recadtori (s'a recdsdtorit pentru a patra card, AL, 4 Sept
1938, 8, 2); reconsidera (reconsiderare a chestiei); rede$tepta (tea -
ma se redesteaptd in Holstein, EL 205); reexistenta (am inceput
sa cred intr'o reexistentd, AL, 11 Aug. 1935, 1, 4); refabrica (sd
se refabrice, ibid., 3 Nov. 1935, 8, 3); reimpdca (reimpdcat cu scum-
pul Impdrat, EL 205); reinchina (RIR X, 219); neinsandto$i (pe
Marta o va putea reinsiindtoqi, HYSt 209); reinstdpilni (ideea se-
reinstapcineste in el, obsesiv, Petr 125); rejuca (N. trebue rejucat
la Teatrul National); reobi$nui (nu se putea reobi$nui cu viata la
otel, Rad II, 280); reprivire (FF XV 125) 2; republica (articol re-
publicat, RFR, Martie 1941, 645); retrdi (dar se retrdie$te, Die
125). De adaugat, farce citate: reagrariza, recoloniza, reechi2ibra,
reeduca, reevoca, ref ormula, refundamenta, reruraliza, revalahizar
reval-oriza, revitaliza3.
Sa se compare *i bogata lista din Universul", 11 Iunie 1943,
p. 1, subt titlul ,.Limba noastra".
strii-. Se preteaza, intr'o masura mai redusa, insa decat des-
sau reis-, la alcatuirea de formule 'intensive', precum vechiu pi strd-
vechiu, mocii $i streimo$ii noctri, etc. (v. BPh VII -VIII, 123-4 *i
Stilistica, p. 210). Interesante sunt creatiile noua, nu prea mime-
roase de altfel. Une le &cilia in limbajul filologilor influentati de
limba germana. Deoarece strdvechiu este echivalenAul germ.
uralt, iar in nemte*te ur- apace *i la adjectivle substanti-
vate, care denuraesc diverse idiome, cu intelesul do `primi-
tiv', de pilda Urgermanisch, Urrwmdnisch, etc., s'a ajuns la
formatii ca streiroman(d), streislav(d), etc.. urite *i inaccep-
1 Porni exprim5. o notiune care-1 Impiedeca de a se combina cu re-
in conditii ca cele descrise acolo.
Traduceree germ. Raab lick, ceea ce insem.nean, c8 sensul lui
re- nu-i perfect identic cu cel obisnuit.
0 creatie curioasa subt toate raporturile, este regrada, Cu Intelesul
lui 'retrograde' (sau foarte apropiat de al acestuia):... o scoboard, o re-
gradd [sic!] $i... o nimicele (VR, Sept. 1938, 121).
www.dacoromanica.ro
CIO. II: PREFIXE 211
labile. Allele, produse ale scriitorilor, corespund mai bine, ade-

sea foarte bine, spiritului limbii noastre. Avesta -i ca.zul, de
plida, cu streimo$ie, creat de T. Arghezi (descoperim drumul
traditiilor indepiirtate qi ne putem stabilize in veacul veacurilor
un criteriu o streinto$ie, AL, 3 Febr. 1929, 1, 1; of. TK 118),
streivechime (Agarbiceanu, AL, 19 Apr. 1931, 1, 4; G. Calineseu,
ibid., 17 Apr. 1932, 7, 4), shreiVezime (in toatei albastra -i streivezime,
Cr 36). De fapt, aiceste substantive sunt derivate sufixale dela ad-
jectivele corespunzatoare. Mai putin izbutit mi se pare subst.
.streduciu 1, care a prins totusi (straluciul cristalelor, APN 179;
straluciul mi'rat al ochilor, ZN 230; straluciul subtire cat un fir al
unui leinti$or de aur, DA 261). In CS 13 are valoare adjectivala
(vremi straluce), ca si luciu insusi. Foarte faspandit este strafund.
probabil pentruc5, exprima o notiune `poeticA', desi eru. it gasesc si
mai putin conform cu sistemul limbii noastre: din strafundal su-
fletului (Eur 191) 2. Este redarea frc. trefonds. lea si celelalte
formatdi pe care le-am mai impegistrat: streifin (intr'o dimineata
curie, inveiluitei in streifine barizuri de fir, AL, 27 Dec. 1931,
5, 2: Gala Galaction); strafulgera (ochii lui strclfulgerau de mane,
fraza oarecum curenta intr'un anumit stil literary; stralimpede
(Din aspra si stralimpedea valtoare-a vietii, BCC 62; of. $i JL, 22
Oct. 1939, 2, 7); streilumina(re); streipune (existenta acestui nume
se streipune cu cloud, trei veacuri mai inainte, RGR II, 214); stre-
Viia (ciireiri de bucium lung to stretaie, VV 65). La strefpune
(poate si la stralimpede) prefixul pare a avea valoarea lui trans-
(cf. transpune, resp. transparent).
sub-. Frecvent, la substantive, adjective si verbe. Se pot
forma foarte usor compuse cu acest prefix, ehiar dela teme vechi.
cared notiunile in .diseutie se preteaza. De pild5.3: subadministra-
tor, subalimenta (si sinonimul `neaos' subhrani, apoi subnutri),
subalpin, subaltern, subbibliotecar, subcarpatic, subdata (RFR,
Martie 1941, 627), subdirector; subdivide (si subdiviza), subestima
fsi sinonimul subpretui), subevalua, subfiliala, subinspector, sub-
Dupg, analogia impusA de existenta perechii tuci-luciu alitturi de

strdluci (care cerea", prin urmare, un strdluciu, pentru complectarea pro,-
portiei).
Alte citate nu dau, fiindcA nu le socot necesare. 11L Sadoveanu it
IntreluinteazA. ca adjectiv (iese din Inlastinite strelfunde), subt iniluenta lui
afund, dar mai ales fiinda, bgnuesc, 11 simte drept echivalent -romin1/4.Nse-
al lui pro fund.
3 Pun impreunA Imprumuturile ei eventualele creatii romAnesti.
www.dacoromanica.ro
intendent, subintelege, submarin (si sinonimul, din ce in ce mai

rar Intrebuinf.at, submersibil), submultiplu, subordona(t), subpre-
fect, subproductie, subscrie, subsemna, substrat, suburban, etc. 1.
super-. Desi concurat de supra-, care s'a adaptat foarte lesne
la sistemul limbii noastre, din cauza aspectului fonetic (cf. (de)a-
supra, asupri, etc.), si, mai ales in domeniul strict stliintific squ
telmic, de hiper-, acest prefix, asa de strain subt toate raportuxile,
a izbutit sa se introduca la noi prin cateva cuvinte. Toate suet de
origine anglo-americans, si fac parte din limbajul teatrului (in
sens larg) si al sportului, mai scurt, al spectacolelor, domeniu in
care Americanii de cord exoelea.za. Ele ne-au ve,nit, cred, prin in-
termediul limbii franceze, ca atatea alte neologisme. Iata-le: syptr-
arbitru, 2 (Inca Bela 1882, ne spun FF XV, 128), superfilm, super-
revistil (teatrala!), supernaturalism s, superviza, superviziona,
supervizualiza. Dupa modelul acestora au luat natere altele, care
exprimg, in mod obisnuit, o nuanta, ironica. Ironia vine dela com-
binarea nnui prefix existent in termeni destinati sa uimeasca"
luirnea, adica sa Loa o reclama exagerat de zgomotoasa, cu cuvinte
care denumesc notiuni sea-loose, chiar grave 4. De pilda: supercivi-
lizat (acea simpatie ironica, pe care o au domnisoarele supercivai-
zate, DA 93); superdelict (un spirit filozofic superdelicat, AV
145); superf in (sizionim perfect al lui superdelicat); superservicii;
superstiintd (Doctoral Carrel issi a perfect seamd de toate greu-
tatile de faurire a unei asemenea superstiinti", VR, Maiu 1939,
138) 5.
supra -: supraabundent (hi -td), supraalimenta 6, suprctarbi.
I Vorbirea popular& $i periferic& introduce acest sufix, prin hiperur-
banism, In locul lui sus- la verbul sustinea (Eh, 1-a subtinut boierul. Altfel...
e-he 1, AL, 23 Apr. 1933, 6, 1; 11 subtine prefectul, r altfel crezi 'mneata cep
facea purici aici?, CL, 27 Ian. 1934, 8, 4).
Concurat de supraarbitru, care se va impune cu vremea.
3 Format dup& suprarealism (gi surrealism.), cum probeaza Inrudirea
notiunilor respective. (S'a recurs la super- In loc de supra-, fiindca supra-
naturalism ar fi Post echivoc.)
' Cand intentia satiric& lipse$te, super- este Inlocuit prin supra- (v.
mai Incolo).
Fenomenul nu-i specific romanesc, cum banue$te u$or oricine. Pentru
limba italiant cf. B. MIGLIORINI, Archivum romanicum XXI, 211 urm., $i
Saggi sulla lingua del novecento, Firenze 1941, p. 55 urm. iar pentru frau-
ceza, cf. T. MARION, Revue de philologie francaise XLI, p. 70 urm., subt titlul
foarte... elocvent, Une mode nouvelle en linguistique: le superlangage,.
o Cred ea sinonimele romanestr suprahrdni $i supranutri nu exists,
pe cand opusele for subhr?tni $i subnutri circula (In special primul) mai
mult decat modelul strain (subalimenta). Situatia se explica prin faptul ca,
la noi, subalimentatia este, din nefericire, un fenomen cu malt mai free-
vent dead supraalimentatia.
www.dacoromanica.ro
tru, supracompensa (au inceput sei joace un rol cova'r-itor, supra-

compensand... deficientele initiativei particulare, VR, Aug. 1938,
108), supracompus (timpuri verbale supracompuse), supradubla
(productia for s'a supradublat, Man, 28 Julie 1935, 3, 5), supra-
estima (si sinonimul suprapretui), supraeut (of. non-eul), supra-
evalua, supraexcita, suprafavorabil, suprafiresc (dupa sinonimul,
Inuit mai raspandit, supranatural, PC 122), supraindividual, supra-
intendent (functiune superioara in administratia bisericii evan-
ghelice), supraincazit, supralicita(tie), supranational (stat supra-
national), supranationalism (un sentiment de supranationalism,
AL, 16 Febr. 1936, 5, 1), supranume, supranumerar, s-upraoferta
(si verbal supraoferta), supraom, supraproductie, suprapune, su-
prarealism, suprarealist, suprasatura, sup-ad/rat (termen lingvis-
tic, care se opune lui substrat ), suprastructurd i, suprataxii, supra-
tehnic(iza), supraveni (impotriva schimbdrilor supravenite in
viata, AL, 2 Apr. 1939, 9, 2) 2, supravietui. Cum vedem, compusele
eu supra- sunt foarte numeroase Unele s'au format in limba noa-
strit, Mfg, a avea un model strain, oeea oe insemneaza ca prefixul
este productiv in sans strict. Aproape totdeauna el redfape frc. sur-
(v. mai jos), cateodata pe super-, care-i extrem de rar in limba
franceza. Larga rasPandire a lui supra- se datoreste si nevoii su-
biectelor vorbitoare de a exprima un grad maxim al notiunii res-
pective, dar si faptului, pomenit mai sus, ca west prefix este elm-
tit oarecum ca un element lingvistic bastinas (din cauza marii ase-
manki fonetice si seanantice cu asupra si deasupra).
sur-. Apare foarte rar, pentru motivele arritate indirect chiar
acum: fiind complect strain de spirit0 limbii noastre, nu poate
fi imprumutat ca atare deca in conditii cu totul speciale. Afar
de surclasa, surmena(j), swrplus,.surprinde, surprizii, surveni, care
dateaza relativ de multa vreme, an intrat in ultimii ani inch douil
compuse cu acest prefix: surrealism si, surrealist, ca numiri pentru
cunoscutul curent literar si pentru reprezentantii lui (cf. VR, Aug.
1938, 90). Dar majoritatea contimparanilor nostri spun suprarea-
lism (9i -ist), iar cu timpul, sunt convins, aceste forme vor inra-
Opusul acestuia nu-i substructurel, cum ar rarea logic, ci infrastruc-

turd, cgruia ar trebui si i corespund5, un ultrastructurd (cf. raze infraroii,
algturi si In opozitie cu raze ultraviolete).
a Autorul a Inteles, de sigur, sit romftnizeze" pe surveni (v. mai de-
parte), dar n'a izbutit, efici acesta s'a Incetfttenit definitiv *i nu mai poate fY
modificat.
www.dacoromanica.ro
tura definitiv pe cele cu sur-. Este interesant si curios totodata

c5., in ata'tea, cazuri frc. sur- a fort redat, din. capul loculuii, prin
supra-, sau luptii, in conditii neprielnice, cu acesta din urma,, care-I
va Invinge, pe &and la cele eateva cuvinte insirate mai 6118 el se
mentine si se va mentinea mereu. De ce nu-i posibil ss spunem
supraplus,1 supraprinde, suprapriza, etc./ S64 fie mu-nai chestie
de obisnuintal Dar se pare ca,' inea dela incepul Romanii n'au
putut" ss inlocuiascg, pe sur- prin supra-. Greu de raspuns, pen-
tru mine chiar imposibil.
trans-. Destul de frecvent. Afara, de compuse ca transbordal,,
transcrie, transf era, transforma, transporta, transpune, e. a., cu
care ne-am deprins de mult, s'au ivit, in ultima vreme, numeroase
altetle. Printre ele figureaza termeni geografici (in sons larg):
transalpin, transatlantic, transccurpatic, Transcaucazia, trans/tit-
manta; Transiordania, transoceanic, transsiberiart, etc., termeni
filosofici: transcendent (cu derivatele transcendental, transcen-
denta) 2, transfiguratie transsubttantiere (RFR, Julie 1941, 143) 3,
sau stiintifici: transfuzie, transmuta(tie), transplanta(tie) 4 $. a.
Nevoia de a avea 'flume' pentru notiuni necunoscute mai inainte
se manifests aici intfun mod foarte interesant. Astfel dela sub-
stantivele transfiguratie si transfuzie s'au derivat verbele trans-
figwra si transfuza, care ar putea fi si imprumuturi frantuzesti
elirecte, deli aceasta ipoteza mi se pare mai putin acceptabila, din
eauz5, ca existenta substarntivelor in limba noastrg, precede pe a
verbelor corespunzAtoare. Venit direct din frantuzeste este, cu
sigurantg, transfer (termen financiar): ideea insasi s'a ivit in
Apus, si de acolo am luat-o noi. 0 creatie verbalg, rom'aneasca este,
probabil, transparea (ce transpare din propria-i nebuloasei, AL,
16 Apr. 1939, 7, 3-4), format dela transparent, care a foist simtit
ca un fel de participiu prezent al verbului Inca neexistent.
ultra-. Apare la termeni stiintifici: ultrafrazd (de obiceiu plu-
ralul), ultrasonor, ultrasunet, ultraviolet, ultravirus, si politici:
ultrademagog (cf. Clevetici Ultrademagogul al lui Alecsandri),
ultrademocrat, ultraliberal, ultraprogresist (asa se proclama Cata-
" Confundat cu transporta de atre oamenii inculti (care cer, la Iasi

eel putin, bilete de tramvaiu cu transportare").
2 Acestia nu sunt, de sigur, prea recenti.
3 Trebue sg, se fi ziand si transsubstantia, c6ei transsubstarbfiere este
un infinitiv substantivat.
4 V. observatia fAcutA subt 2.
www.dacoromanica.ro
vencu),, etc. Acestia din urma sent totdeauna ironici, prin ei

indiferent de intentiile celui care-i intrebuinteaza. Ironia provine
dela exagerarea, confirm% in prefix (cf. $i formula non plus ultra,
care este si ea utilizata in scopuri satirice). Dar nu numai in do-
meniul politic dam peste aceasta, valoare a lui ultra-. Cred ea pre-
tutindeni, cu exceptia, stiintelor pozitive. Nu-1 gasim insa decal
extrem de rar in alte ramuri de activitate, de pildi ultrasuprarea-
list (G.-Calinescu).
B.
Numarul pseudoprefixelor (sau prefixoidelor) este Cu mult
mai mare decat al prefixelor. i se infelege de ce. Am aratat in
intrpdueerea prezentului capitol ea pseudoprefixele servese Cu
deosebire la formarea cuvintelor necesare pentru, denumirea inven-
tiilor ai descoperirilor realizate in domeniul tehnic $i $tiintific.
Gratie progresului 'extraorilinar al civilizatiei, acestea aunt cat se
poate de mune Si de variate. Urrneaz.' ea terminologia for se pre-
zinti la fel: pentru fiecare instrument, preparat, etc. no; un nume
special. Dar nu numai atat. Pe masura ce trees vremea, cantitatea
produselor fabricate create necontenit, ai, odata Cu ele, se inmul-
tesc cuvintele menite sa le denumeaseL Aeeasta insemneaza ca
principial nu exists o limita pentru astfel de ereatii lingvislice.
Dad. in total numarul pseudoprefixelor este enorm si are
tendinta sa devie tot mai mare, aoela al cuvintelor formate eu fiecare
din ele este, in general, neinsemnat. Inventiile, etc. inrudite prin
natura for i cerand, deci, numiri care si aiba un element comun
aunt putine.,De obioeiu ele aunt once: se impure (si se perfectio-
neaza cu timpul, adesea pang, la nerecunoastere, pastrandu-si to-
tusi vechiul nume) numai acelea care satisfac o necesilate sau o
placere reara, simtita de un numar mai mare on mai the de oa-
meni; eelelalte diaper, as uita, cad in desuetadine, ele insesi si de-
numirile lor. Cand situatia se prezinta altfel, avem a face cu sup-
ple aparente inselatoare. Daca pseudoprefixal aero-, de pilda, Pe
intampina la mai multe compose (aeroplast, aeronavii, aerodrome,
aeronaviga,tie, aeroport, aeronautics, etc.), aceasta nn insemneaaa
ca fiecaruia din ele ii corespunde o inventie san o descoperiro
noua. data ce s'a treat aoest mijloe de transport care este aero-
planul, trebuia, pentru organizarea ai ntilizarea, lui practice, sit se
iveasea o soma de lucruri in legatura cu el, o eerie de notinni in-
www.dacoromanica.ro
rudite, secundare, ale scaror name urmau in chip necesar s con-

tina anal (pe eel de baza) din elementele alcatuitoare ale terme-
nului acceptat pentru inventia propriu zisa. Tot aka, cu radio-:
radiodifuziune, apoi radiodifuza, radiofonic (1i -nie), radiojurnal,
radiopiesei, radioteatru, radiotelegramei, etc.
Exists, e adevarat, destule pseudoprefixe care se comports
ca prefixele insesi, adica se pot combina en cuvinte *i numeroase
tai deosebite uncle de altele (in sensul a nu au un izvor obieetiv
comun): arhi-, bi-, multi-, neo-, omni-, pluri-, polio -, semi-, etc.
Ele ar trebui considerate ca pure prefixe, caci aria le trateaza lim-
ba, ii dace totusi sunt puse printre pseudoprefixe, aceasta, din cau-
za originii lor: sunt cuvinte `materiale', adica propriu zise (expri-
ma notiuni), nu formal sau simple morfeme, ca prepozitiile, din
care au i:zit prefixele, i lingvistica traditionala s'a. deprins sa
le socoteasch' numai pe acestea drept prefixe propriu zise z. Din
punct de vedere functional insa ambele categorii sunt perfect
identice, caci joaca acelasi rol in vorbire. Nici pseudoprefixele de
felul lui aero-, radio-, etc. n'ar trebui puse intr'o grupg aparte.
Functiunea for nu se deosebeste prin nimic de a celorlalte, deci
nici de a prefixelor. Difera numai conditiile de fapt in care isi
indeplineso misiunea for lingvisticit.
Dar mai este ceva. Rana aid am vorbit menu numai de in-
ventii, descoperiri, etc., adica de obiecte tehnice, in sens strict, ca
$i cum pseudoprefixele ar aparea excluziv la cuvinte destinate
sa satisfaca nevoile civilizatiei pur materiale. Este drept ca o bung.
parte apartin acestui domeniu de activitate. 0 multime altele ser-
vesc insa la imbogatirea terminologiei din lumea abstracts, a spi-
ritului. Sunt, in primul rand, cede mentionate mai sus (arhi-, bi-,
etc.), despre care am afirrnat ca seaman, pang la identitate cu pre-
fixele, apoi destule dintre cele `tehnice', precum auto- (autocriticii,
autodidact, autonom, autosugestie, etc. alaturi de autoblindat, auto-
camion, automobil, automotor, etc.), fon. ( fonologie, cu familia
lui, al. de fonograf ), grafo- (grafoloq, -gie, etc. al. de grafofon,
grafometru), mono- (monofobie, monolog, monomanie, monosilab,
monoteist, etc. al de monoculture, monoplan, monotehnic, etc.) s. a.
Aceasta situatie prezinta interes si din alt punct de vedere.
0 dovadg in plus cti, conceptia istorictt falWicA realitatea lingvistic5.,

introducAnd distinct.ii care nu exists. pentru aceasta, a4a, cum o reprezint5.,
la un moment dat, subiectele vorbitoare.
www.dacoromanica.ro
Spre deosebire de prefixe, pseudoprefixele manifests adesea o vi-

zibila sovgire in ce priveste valoarea for semantics. Desi, la ori-
gine, cuvinte propriu zise (ori, poate, tocmai din aceasta cauza?),
ele n-a-si pgstreazg, totdeauna intelesul for exact: dupes cum se
combing. cu termeni de un fel sau altal, constalam nuance diferite,
adesea curioase, care nu sunt identioe cu notiunea exprimatit de
ele, atunci and apar ca cuvinte de sine statatoare. Mai precis
spu,s, sensul for sufere modificki din cauza ambiantei lingvistice
in care apar. De pildg, auto- insemneaza `(prin) el insusi' (conform
etimonului grecese akoc) nuanai in compose referitoare la oni, la
lumea. spiritului (autocriticii, autodidact, etc.). In celelalte, intele-
sul originar este foarte aproximativ, fiindca, nu-i direct1,: auto-
blindat nu ne trimete la un instrument care 'se blindeaza singur',
ci la unul care, fiiind blindat de oameni, se miser,. dupes aceleasi
principii tehnice ca automobilul (tot asa autocar, etc.); autostrada
nu-i o `stradg, care se face on functioneaza ea insgsi', ci serveste
pentru circulatia automobilelor, etc. Asa dar punctul de plecare
al acestor expresii it constitue automobil, al arid pseudoprefix isi
pOstreazO, intr'adevOr, sensul originar, eel putin aparent (marina
respective se mica singurg, MA, interventia unei forte din afarg).
Acest sens se transmite la toate cuvintele care derumesc notiuni
inrudite, fares sh' corespundO etimologiei: subiectele vorbitoare an
in minte notiunea fundamentals, care le ajuat sg, interpreteze just
denuanirile date celorlalte 2. La fel fotocopie nu insemneazg, `copie
luminoasa', ci 'co* obtinuti cu ajutorul fotografiei, prin mijloace
fotografioe', si nici fotosculptwrei n'are intelesul literal de `scul-
pture luminoasg!, ci pe acela de `procedeu fotografic pentru a re-
produce sculpturile 3.
Din disoutia de pang. aici, precum si din ceea ce s'a spus la
inceputul acestui capitol, rezultg, in general, cg, pseudoprefixele
1 Raportul semantic dintre pseudoprefix si tem& diferA, nu e acela pe
care-1 area, adica, ar trebui s6.-1 arate, din punct de vedere strict logic,
juxtapunerea lor.
2 Vezi Le francais moderne IV, 181 si MIGLIORINI, op. cit., p. lt) urm.
$i prefixele prezintil, functiuni multiple, de ex. in- neaga notiunea
exprimatA de terra, (imposibil, indecent, etc.), aratA, locul unde ea se MLA, se
exercita,. etc. (imigra, incrusta, inscrip(ie, etc.). Dar aceasta, din cauza. ca
prefixul Insusi a avut dela inceput mai multe sensuri. Consideratii de fapt,
In legaturA cu continutul oarecum material al notiunilor, nu intervin aici.
Prin urmare, sA, ne ferim de a pune pe acelasi plan situatia descrisa mai
sus, pentru pseudoprefixe, cu aceea a prefixelor. La acestea predomina ele-
mentul strict lingvistic, la acelea rolul de frunte fl are factorul `lucru", adica
`materia%
www.dacoromanica.ro
nu. sunt productive. Limba noastra nu poate forma ea insasi com-

puse cu ajutorul lor, ci le imprumuta de aiurea. De altfel chiar
inventiile si descoperirile, adica obiectele respective, vin la noi
din alts parte si aduc, asa zicand, cu ele denumirile date de au.-
torii lor. Dar si in ipoteza ch. am avea a face cu o inventie roma-
neasca lucrurile s'ar petrece la fel, in sensul ca inventatorul ar
recurge la un name de facturg internationals, alcatuit in confor-
mitate cu traditia, consacrata in acest domeniu. Caoi nicairi nu se
observer, mai bine deck aici stransele relatii dintre popoare, tari
si continente, care inlesnesc transmiterea rapids a tuturor produ-
selor, impreuna cu numele lor, dela un loc la a1tul. Nu numal
pseudoprefixele, ci si temele cu care se combing ele sunt in marea
majoritate a cazurilor, daca nu totdeauna, de origine greco-latina,
apartin, deci, celor doua maxi limbi de civilizatie europeana, moarte
de multi vreme. De aici caracterul oarecum artificial pe care-1
au, din punctul de vedere al idionaelor moderne, formatiile in dis-
cutie. Neproductivitatea pseudoprefixelor nu-i excluziv rominea-
sea% 0 constatam si in limbile occidentale, in sensul ca, pentru
crearea unui avant menit sa denumeasca o inventie noun, se face
apel direct tot la greaca si latina, chiar atunci cand pseudoprefixul
sau tema, eventual amandoua, exists deja in alte compuse, ante-
rioare. Prin aceasta pseudoprefixele se deosebesc esential de pre-
fixele propriu zise, care sunt adesea si ele de origine antics, im-
prumutate relativ recent (de pe la Renastere income) din gre-
ceste si, mai ales, din latineste, dar s'au adaptat la sistemul lira-
bilor imprumutatoare, devenind productive si comportandu-se in-
tocmai ca elementele vechi 1.
Trebuesc exceptate totusi pseudoprefixele de felul lui arhi-,
auto-, etc. (v. aioi mai sus, pag. 216), despre care am afirmat ca,
seaming foarte bine cu perefixele in ce priveste functiunea, tocmai
din pricing ca sunt tratate de limbg (atat aiurea, cat si la noi)
la fel cu aceasta. Productivitatea lor (sau macar a celor mai
multe) nu-i prin nimic inferioara aceleia a prefixelorl propriu
zise, duper cum se va vedea chiarr acum.
Tat o lister aproximativa a celor mai obisnuite pseudopre-
fixe din limba noastra actuala: aero-, arhi-, auto-, bi-, bio-, ci-
re(ma)-, crono-, cvadru-, cvazi-, dactilo-, demi-, demo-, dinamo-,
electro-, eu-, filo-, fizio-, fono-, foto-, grafo-, gramo-, hidro-, ma-
Cf., pentru italiantt, interesantele el subtilele observatii pe care le
face MIGLI0RINI, op. cit., p. 7 urm.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 219'
cro-, mega(lo)-, micro-, mono-, moto-, multi-, neo-, omni-, paleo-,

plwri-, plus-, pluto-, poli-, porto-, pseudo-, psiho-, radio-, semi-,
steno-, stereo-, tele-, termo-, tri-, vice-, xeno-, zoo-.
aero-: aerodinamicei, aerodrom, aerofag(ie), aerofob(ie), acre-
graf(ie), aerogram(, aerologie, aerometrie, aeromodel, aeronau-
tic((), aeronaval, aeronavei, aeroplan, aeroport, aeroscop, aerosta-
tic((), aeroterapie, etc. Tin termen interesant si putin cunoscut, din
domeniul artelor p1astice, este aeropicturd `pictures de plein-air'
(VR, Oct. 1938, 92) 2. In cateva compuse acest pseudopref ix are
finales aerifer, aeriform, etc.
arhi-. Apare si in cuvinte relativ vechi, anterioare sec. XIX,
precum arhidiacon, arhiepiscop, arhiereu, etc., unde-i de origin
greceaseg (direct sau prin intermediu slay). De obiceiu ins( ne-a
vent din frantuzeste: arhiduce (cu toata families, destul de
numeroasg), arhimilionar, arhitect (cu derivatele), arhitravd, arhi-
voltd, etc. Intereseaza mai ales amgnuntul cg-i productiv. Limba-
jul familiar it intrebuinteazg foarte des, ca un fel cTe partieurg su-
perlativg, la adjective si in substantive care exprimg s:
arhicunoscut, arhiinceircat, arhiplin, arhidobitoc, arhipunga$, etc.
Are aspecte variate: arh- (arhanghel), arhe- (arhetip), arheo-
(arheologie), etc. Apare si in c,ombinatii ciudate, de ex. arhio-
mori (opera sa va, fi disecatd, compartimentatei, explicatd fi
arhiomoritd prin aceste operatii, VR, Dec. 1939, 37), datoritit
tocmai expresivitgtii lui si posibilitatii de a se detasa on mare u-
surinta de tem&
auto-. Foarte rgspindit. Afarg de formatii cunosoute, ca auto-
biografie, autobus, autocefal, autocritica, autodidact, autograf, etc.,
apoi (mai recente) autoblindat, autocamion, autocar, automotor, s. a.,
exists numeroase allele, dintre care mentionez pe autoanaliza,
autocombustiune, autoelogiu, auttoexamen, autoplastie, autotipie,.
etc. Fapt vrednic de remareat este ca productivitatea acestui pseu-
doprefix se intinde si La verbe, ceea ce mi se pare o noutate, mai
ales ramaneascg: autoanaliza, autocritica, autodfepdsi (infinitivul
lung substantivat, AL, 26 Ian. 1936, 5, 5), autoelogia, autoexa-
mina, autogasi (intre vitiu $i virtute stet punctul autogeisirii, CL,
17 Nov. 1934, 4, 5), autohoteiri (credinta in posibilitate i auto-
a In cele ce urmeazA mg, voiu opri numai la pseudoprefixele frecvente-
sau, eventual, productive.
2 Plein-airism, cum spun cei mai multi.
Sinonim aproximativ cu extra- piper -, super-, supra-, ultra-.
www.dacoromanica.ro
hoteirirea omului, VR, Aug. 1934, 61), autoimita (incearcei sei se

autoimite, ibid., Ian. 1938, 50), automodela, automutila (FM 74),
autonega( re), autopedepsi, autosensibiliza, autospin)tualiza, au-
tosugestiona,, etc. Se poate spune ca orice verb transitiv este apt
sa se combine cu auto-, atunci tend actiunea lui este imaginala
ca rasfrangandu-se asupra celui care o savarseste. Inlocuirea lui
ìnsusi' sau `singur' prin auto- este preferata de subiectele vor-
bitoare, din cauza scurtimii 9i expresivitatii verbului compus,
care mai prezinta si avantajul ca tontine o usoara nuanta
ironic j.
bi-. Apare in numeroase formatii curente: bicarbonat, bi-
ceps, biconcav, biconvex, bifurca, bigam (ui e), bilabial, bilateral,
bimestru, bioxid, bipolar(itate), etc., dar si in unele mai putin
intrebuintate: biatomic, bibazic, bicameral, bicord, biflor, etc. Ar
parea productiv, judecand dupe bianual, bilunar, bisapteima'nal
(T. Vianu), etc., dar cred ca aceste cuvinte sunt, in realitate, cal-
curi dupa frc. bisannuel, bimensuel ( < rom. biniensual), hiheb-
domadaire (cf. seiptamanal -"=: fro. hebdomadaire). De ad'augat si
verbul bipolariza 2,
demo-. Desi rar, ma apresc asupra lui, pe de o parte pen-
truca it gasim la cateva cuvinte neinregistrate in dictionare, pre-
cum demofilie, demofobie, demologie, iar pe de alta, si mai ales,
din cauza intrebuintarii lui extrem de dese in ultimii ani, de tend
cu lupta contra dejnocratiei. yornith dela ideea reactionarilor
de pretutinadeni ca 'democratic' insemneaza `demagogie', 'pinto-
cratie' s. a., s'a ajuns la o modificare serioasa a intelesului acestui
pseudoprefix, precum si la combinarea lui cu diverse formatii,
mai mult on mai putin inru.dite din punt de vedere semantic
(afectiv sau subiectiv), de pilda demoplutocratie (*i plutodemo-
cratie), demomasonerie, care circulau in presa zilnica din timpul
ultimului razboiu. 8
electro-. Date fiind progresele realizate si realizabile in do-
meniul electricitd ii, west pseudoprefix este si va fi foarte viu.
lath* un numar de exemple: electrochimie (9i -mic), electrocultiva,
i Cf. de pada.: tai autodau la cap cu un certificat (VR, Aug.-Sept. 1937,
106), creatie voita, In care auto- are Bens 'reciproc'.
2 Situatia creata in Germania de ultimul razoiu a imboatit limbs
noastra (prin intermediul francezei) cu un termen nou: bizonie 'sistemul
de conducere In comun a zonelor engleza yi americans, din Germania
(adj. bizonal).
Aceste creatii sunt de origine italiana.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREFIXE 91j
electrocuta -cutiune), electrodinamicla ), electrogalvanic, elec-

tromagnet(ism), electrometalurgic, electrometru (pi -trie), elec-
tromotor, olectromotrice, electrotehnie(ei), elactroterapie, etc.
etno-. Sunt foarte putine cuvinte formate cu el, de pildd" et-
nogenezcl, etnografie, etnologie, etnopsihologie. Dacd, m'am oprit to-
tusi asupra lui, este din cauza unei creatii recente, care cred ca
exists numai lanoi: etnocratie (cu adj. etnocratic, in formula
stat etnocratic). Autorul ei, un cunoscut demagog nationalist, a
inteles s'o substitue lui democratie, combatut cu inversnnare in
vremea fascismului. De altf el ne putem astepta sa se iveascd si
alte formatii cu etno-, gratie atentiei mari cari se da asta.zi no-
tiunii 'paper'.
eu-. Apare rar, de ex. eufonic (i eufonie), euritmic (si Cu-
ritmie), apoi in &rad cuvinte (poate in mai mai multe), aparti-
rand terminologiei medicate recente si care lipsesc in dictionare;
eugenie, cutanasie (primul are si derivate: eugenetic, eugenetica).
filo-. Neobisnuit de frecvent. Dela orice name etnic se poate
forma un campus Cu acest pseudoprefix, mai ales astazi, cand
situatia internationald, ou atmosfera morald pe care a creat-o
sileste oarecum pe oameni, ohiar pe oei obiectivi, sa ia, atitudine
pentru uncle popoare (si, evident, contra inannicilor acestora).
Subt raportul lingvistio intereseaza faptul ca. filo- poate sta (pier-
zand pe o) i dupd ouvantul cu care se oombinii.: filoenglez, al. de
angio14, faofrancez- francofil, filogerman- germanofil, filo - ro-
man -roma'nofil, filature- tureofil, etc.' Observam ca la unele din
aiceste formatii terra prezintd aspecte dif mite, dupd cum este pre-
(*data sau urmatd de pseudoprefix. In prima ipoteza, are inf
tisarea, ei obisnuita, adica in.treaga: englez, francez (tot asa japo-
nez, portughez, suede; eto.), in cealaltd, apare suf. -ez, ba, cate-
odata, subt o forma neexistenta, ca ouvant independent, in limba
noastrA (cazul lui ctnglofil, apoi al lui italofil, japonofil 13. a.).
S'ar putea gandi cineva la funotiuni dif erite, si anume: pus in
urma lui fil(o)-, numele etnic are sons substantival-adjectival, pe
cand inaimtea lui, stns pur substantival. Pentru aoeasta interpre-
tare ar pleda ne(a)mtofil, caruia nu-i corespunde un filoneamt.
Dar este o simply iluzie. Lipsa lui filoneamt se datoreste irapre-
jur'arii ca, Neamt, fiind un cuvant vechiu si simtit ca popular, nu
i -fit apare si la termeni oaatifiei, clorofil(a), hertiofil(ie), hidrofit, etc.
www.dacoromanica.ro
se poate combina cu fil- decat intr'un singur fel, in aceea anume

care pLstre,azA intregii formatii earracterul adjectival. Cad, indi-
ferent de pozitio, reciproca a elementelor aloaluitoare; compusele
in discutie an valoare de adjectiv, ne trimet la àtitudinea' cuiva,
deci la un fel de calitate. Intervine insa $i un factor pur exterior,
as zioe mecanic : conditille in care pseudoprefixul se alipeste la
tema variaza, fiind in functiune de aspectul fonetic al acesteia.
De aceea spunem, de ex., numai filoportughez, filospaniol, etc.,.
nu $i portughezofil, spaniolofil, etc. Chiar italianofil merge greu
(am prefera, de sigur, dace am fi siliti 8a recurgem la o formate
in -fil, pe italofil, ca in cazul lui anglofil : parch as fi vorba de
dragoste pentru Italia, nu pentru poporul italian 1).
foto-. Are o situate intru catva asem'an. atoare ou a lui elec-
tro- (v. mai sus), $i pentru acela$i motiv (rolul mare pe care-1
joac.5, astai fotografia in diverse ramuri de activitate tiintifica.
$i practice). De ex.: fotochimie, fotocopie, fotocromie, fotoelectric,
fotofobie, fotogenic 2, fotograima, fotogravurli, fototitografie,
fotologie, fotometrie, fotoscopie, fotosculpturei, fotosfera, fo-
totelefonie, fototelegrafie, fototerapie, fototipie.
micro -. Excluziv in termeni stiintifici: microbiologie (cf. $i
inframicrobiologie), microbiolog(ist), microcefakie), micrococ,
microcosm(ic), microfilm, microfotografie, micrograf(ie), micro-
gram, micromanie3, micrometru 0,i -tric, -trie), microscop(ie),
etc. Cf. $i micro (pentru microfon, ca in frantuzeste): care convin
mai molt microulwi (AL, 25 Dec. 1938, 12, 4), apoi microvietate
(creat, cu intentie, dupii microorganism?): din pricina unei micro -
vietati stupide fi isterice (Ins, Apr. 1938, 19) 4.
mono) -. Foarte frecvent. De ex.: monarh (cu. toatg, familia,
destul de bogatii), manobazic, monoclinic, monocle (cu derivatul
monoclat, curent in vorbirea zilnica, cf. $i AL, 7 Dec. 1934, 8, 3),.
monocord, monocotiledon(at), monocrom(ie), monoculturcl, mo-
nofazic, monofobie, monogam(ie), monogenezei, manograf(ie), mo-
nogram(c1), monohidrat(at), monolog( a ), monomahie, monoman(ie),
' Tot a*a, in locul lui spaniolofit, incomod, am zice ispanofil. Ar fi de

adaugat aliatofil, fil. de filoaliat (In vremea ultimului ritzboiu).
2 Curent in vorbirea familiar& ei avand adesea (poate totdeauna?) o
uwara nuant& ironick la adresa oamenilor frumo*i sau presupu*i astfel
(mai ales a femeilor). Poate de cand cu concursurile de frumusete pentru
casele de cinematograf americane?
' Se opune lui megalomanie.
1 Autorul este G. Topirceanu.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: PREPIXE 223
monometalism (si -list), monoplan, monoradiculat, monorim(a),

monosilab(ic)1, monosperm, monostrofd, monoteism ($i -teist), mo-
notelism, mono tip, monoton(ie), monotreme, monovalent, etc.
moto-. Rar, avand totusi tendinta. de a se easpandi (in leg&
tureen progresele tehnioei motorizate): motobatozei, motocar, moto-
cialetei (ii -ciclism), motoculturd, motomecanic ($i verbul -mesa-
laza), motonava ($i -nautic), motosirend.
multi-: multicolor, multiform, multilateral, multinational.
omni-. Cu except-i& lui omnivor, oelelalte cuvinte, foarte pa-
tine, de altanintrelea, formate on aceasta particula au sens ironic:
omnipotent, omniprezent. (5) -prezentei), omnieient (t3i -Santa).
Echivaleatele for curente cunt atotputernic (pentru primul), atot-
$tiutor sau atoate$tiutor (pentru. ultimul). Presa zilnia a crest
(ma i exact spas, creia.za.... din and in 66.1):Ld) un compus necanoscut
aiurea: omnilateral (prin conta.minarea lui multilateral ea nna din
formatille men-tondo aici) 2.
poli-. Neobigamit de des. De ex.: poliandrie, polibazic, poll -
clinicckpolicrom(ie), polifonic (*I -nie), poligam(ie), poligeneed,
poligenism (si -nist), poliginie, poliglot, poligon(al), poligraffie),
poliform(ism), polipetal, polipod, polisepal, polisilakic), polisia-
tetic Oimbi polisintetice), polisilogism, polisportir, politanic(a)
(cil -ician), politeism (si -teist), politonal, poliurie, polivaleat (4i
-td), polivergent ($i -td), etc.
proto-. Alaturi de termeni apartinind limbajului administra-

tiv (in seas larg) *i care ne-au vent din gree,este (direct sau prin
intermediu slav), preoum protipendada, protodiacon, protoierea
protonotar, protopop, protopsalt, etc., exist5, foarte multi eta,
cal caracter stiintific, imprumutati, ca de obiceiu, din frantazeste:
protargol, protobromurei,, protocarbonat, protocarburii (qi carat),
protoclorurd. ( ?i - carat), protoioduffil, protoistorie (5i -rich proto-
plasma, protosulfwrei, prototip, protozoar, etc.
. pseudo-. Cuvinte oarecum fixate in limbs, eompnse cu. a-
ceasta particula, aunt extrem de putine. In whim% exists posaii-
litatea de a-1 combine, in -principiu, as once substantIv sau ad-
.jectiv, care, grate notiunii exprimate, poate fi determinat de si-
nOniimul fats. De pilau pseudo democrat, pseudoingiser, pseudo-
invalid, pseudoistoric, pseudomedic, pseNdoofifer, pseudopatriot
a $i verbul, de tot recent monositaba.
I Cf. si plurilateral (Ins I, 1, 675).
www.dacoromanica.ro
pseudoprefix, pseudoprofesor, pseudosavant, pseudotimid, pseu-

dovirtuos, pseudoziarist, etc.
radio-: radioactiv(itate), radioasculta(re), radioauditie, radio-
comentator, radioconducator, radiodifuziune (si -fuza, -fuzor), ra-
dioemisiune, radiof on (i -ic, -ie), radiofona (piesa radiofonata),
radiogoniometrie, radiografia (si -fie, -fie), radiograms, radiojur-
nal, radiolog( ie), radiometru, radio piesa , radiopro gram, radiosco pie
(0. -rdc), radioteatru (si -tral), radiotelegramg (si -grafia, -grafic,
-grafie), radiaterapie, radiotransmisiune, radiovaliza, etc.
semi-. E mai frecvent decat rezulta din cuvintele inregis-
trate de dictionarre : semicerc, semicircular, semicivilizat (si
-atie), semiconsonantil (i -consoana), semiluna, semisfera, semi-
son, semiton, semivacala, etc. Cad, pe Maga acestea, exists altele,
dintre care se bucura de o circulatie mai larga semicult, semidoct,
semiinturteric, semio f icial, semisavant, semiwrban (si -niza). Pri-
mele doua si ultimele doua au isens peiorativ (din cauza notiuni-
lor respective, care, pentru a fi luate... in serios, trebue sa fie...
intregi, nu jumatati) k
tele-: telefon (cu familia-i destul de numeroasa), telefot 2, te-
lef otografie Oi -fia), telegraf (cu derivatele), telegrams, telemetru
(si -tric, -trie), telepatie (0. -tic), telescop(ic), etc. In timpul din
urnaa au apiirat telecomanda (cu vb. -a), telecomunkatie, tele-
scriptor, telescriptiune i televiziune.
termo- (in cuvinte strict stlintifice): termocauter, termocki-
mie (si -mic), termodinamic(a), termoelectric(itate), termogen(ie),
termograf, terrnologie, termometru (O. -ic, -ie), termoscop(ie), ter-
mosif on, termostat, termoterapie.
tri-: triandru, triangulatiune, triatomic, tribazic, tricapel,
tricefal, triciclu, tricliniu, tricolor, tricorn, triedru, trienal, trif-
tong, fright, trigon( ometrie), trilateral, trilobat, trilogie, trimes-
tru (si -trial), trimorf, trinom, tripartid, triped, trirema, trisec-
tiune, trktnghiu, trivalent, trizonie (despre zonele americana, en-
' DE 1135 noteazli, un semicarturar (cu derivatul - rdresc), sinonim cu

semisavant i pe care nu 1 -am. intalnit niciodatk In schimb, nu cunoaste
pe semicult (cu subst. semicultura) si pe semidoct, care aunt foarte zits-
pandite (si exprima. mult mai clar nuanta defavorabilA, gratie faptului ca
ambele elemente alatuitoare sunt neologisme, iar notiunea insasi e recent5.).
2 Insemnea.zii "aparat prin care se pot transmite diferite semnale, cu
ajutorul unor lampi electrice, rosii si albs' (DE).
www.dacoromanica.ro
CAP. III: COMPUSE PROPRIU ZISE 225
glezii, si francez5, din Germania, care s'au unit din punct de vedere
economic), etc.
zoo: zoofit, zoograf(ie), zoolatru (i -brie), zoolit, zoolog(ie),
zoomorfie (i -fie, -fism), zoospor, zootehnic (ei vb. -ciza, apoi
subst. -nie), zooterapie, etc.
CAP. III: COMPUSE PROPRIU ZISE.

0 separatie transa.nta intre compusele propriu zise ei forma-
tiile discutate in caipitolul imediat precedent subt B este greu de
fricut. Toate pseudoprefixele sunt, in fond ei la origine, cuvinte
in sensul cel mai strict: substantive. adjective, etc. (aea dar nu
simple Morfeme sau forme gramaticale, cum aunt marea majori-
tate a prefixelor, care provin din prepozitii). Din west punct de
vedere nu este nicio deosebire intre compusele cu pseudoprefixe ei
compusele propriu zise, cum le voiu considera in prezentul capitol,
ei adicA formatii alcgtuite din dourt, eventual tree elemente, care e-
xisti, cu insemnarea ei fundiunea for bine determinate, ei in afara
compusului respectiv, deci ca cuvinte de sine staratoare. Este
drept ca, pseudoprefixele au aceasta calitate in limbile greac5, ei
latira, de uncle au lost imprumutate, nu ei in idiomele actuale,
care le folosesc in diversele for compuneri. Numai intiimplator se
gaseete cats unul care 6a tralascg ei in acestea din urmg, de a.
aer(o)- sau mult(i)-. De aceea compusele cu pseudoprefixe trebuesc
oarecum i n v a t a t e, ca niete cuvinte strgine, ei adesea chiar
own. eni de culture le pot intelege greeit sau aproximativ, ceea ce
nu se petrece en compusele propriu zise. Aceastit deosebire, neim-
portanta in principiu, este totuei suficientA, pentru a justifich. se-
pararea celor douli categorii de compuse. Gad interpretarea faip-
telor lingvistice tine seama (se im pune a rt t i n A seama) de su-
biectul vorbitor, de modul cum simte" acesta limba ea materna-
Ar mai fi de amintit, tot subt raportul formal, eh la 00Mpll-
sele propriu zise elementele alcAtuitoare se leag,A, cateodata, prin
prepozitii (of. fdradelege, untdelemn, . a.). Acest procedeu nu
se intalneste la formatiik cu pseudoprefixe, de sigur din cauza ca-
racterului for anacronic ei artificial, care nu ing5due imbinarea a
doua cuvinte apartinand unor limbi moarte cu ajutorul unui in-
42233. - 15
www.dacoromanica.ro
strument gramatical lust dintr'o limba, vie.1 Dar deosebirea este

absolut neinsemnata, chair de fapt, pentru motivul ca. interventia
unei prepozitii constitue o exceptie, regula fiind tot sudarea pura
Qi simpla a componentilor, farce a se recurge la un element spe-
cial de legaturA.
In ce priveste sensul, ambele specii de compuse seamana
perfect una ou alter. Numai formal avenn un cuvant campus, ache&
mai multe cuvinte. Semantic, avem until singur, CAA notiunea res-
pective este units, intocmai ca in cazul elementelor lingvistice
simple. Subiectul vorbitor nu an,alizeaza, nu seziseaa intelesul
fiecAruia dintre componenti, ci numai suma (sau, mai exact, pro-
dusul) lor, care reprezinta o unitate desavarsita.
In cuprinsul compuselor propriu zise se poate face distinctia
intre carupuse adevarate si juxtapuneri'. Asa procedeaza, de
pilda, B. MIGLIORINI. Atti del III Congresso internazionale dei lin-
guisti, Firenze 1935, pag. 216, care da ca exemple (din italieneste)
pentri prima subdiviziune pe tagliaferro, pettirosso, iar pentru
a doua pe cassaforte (si Ire. mon,seigneur). Chestia este si mai de-
lioata decat separarea compuselor cu pseu4oprefixe de oelelalte,
pe de o parte pentruca intervine, in apreciere, un element subiectiv,
fatal variabil dela am la om si dela caz la caz, iar pe de alta, din
cauza ea conceptia insasi (obiectiva, adica stiintifica) despre no-
tiunea `compus lingvistic' difera (v. CH. BALLY, Linguistigue ge-
nerale et linguistigue frangaise, Paris 1932, pag. 101 urm.). De
aceea ered ca-i preferabil sa renunt aici la o grupare a compuselor
romanesti dupe west criteriu, cu singura exceptie a putinelor com-
binatii de felul lui femeie-vamp, roman-fluviu, etc., care, indi-
ferent ce nume le dam, trebuesc des 'par' tite de celelalte.
Limba noastra nu este prea bogata in cuvinte compuse.
(Constatarea se potriveste, in linii maxi, pentru toate idiomele ro-
manice.) Observar'm totusi a activitate destul de vie si in acest
domeniu. Subiectele vorbitoare (ma gandesc la Romanii culti)
slant nevoia compunerii mai des si mai puternic astazi decat odi-
nioara, din cauza complexitatii vietli spirituale,si materiale. La
.aceasta se adauga influentele straine, in sensul ca notiunile expri-
mate prin cuvinte compuse in alte limbi ni se pare firesc sA le
rediim la fel, and faoem tradueeri sau adopfam termenii tehnici
1 Afar& de asta, In greceste si in latineste mijlocul obisnuit, &mg nu
excluziv, de compunere era alipirea celor douit elemente lingvistice (raportul

ilintre ele se exprima prin dezinente).
www.dacoromanica.ro
necesarri disciplinelor $tiintifice. Urmarea este ca romana actuala

poseda un numar relativ mare de compuse si totodata se arata
dispusil sit le inmultieasca. Cad avantajul pe care 1-am relevat in
capitolele despre sufixe Si prefixe, aoela al `scurtianif, deci *i al
expresivit4i, exista *i aici. Ca de obioeiu, inovatiile vin dela
sc,riitori. Unele sunt mai reunite, altele mai putin sau delete reu-
site. Multe aunt produce momentane, adica trecatoare, menite sa
satisfaca o necesitate stilistica de o singura clips. Le voiu lure-
gistra pe toate, fiindca intentia mea este, ca si panit aici, s dau
o imagine cat mai fidela a limbii noastre actuate. Gruparea o fac
dupes nature morfologica a elementelar aicaluitoare.
1. Subst. subst.: bloc(k)-notes1; fero-aliaj; iudeo-capita-
list, iudeo-comunist, iudeo-mason( erie) 2, etc.; floricultor si legumi-
cultor (dupe rnodelul mai vechilor pomicultor, viticultor, etc.), aril-
turi de f/oricuiturii si legumicultura; Nordamerican (tot asa. Sud-
american, cf. AL, 9 Apr. 1939, 9, 3) 3; omucidere i omucigas (aces-
ta are si valoare adjectivalA, OP II, 196) dup5, modelul frc. homi-
cide; pruncucidere si pruncucigas(a), sulit influents fro. infanti-
cide (termeni juridici, ca Si cuvintele imediat prec,edente); streji-
noapte (In jururnostru se foiau ui forfoteau jivinele strejinopti
ale ore. ului Cr 61) 4. Mai dese sunt formatiile in care al doilea
termen este fobie sau manie (toate cu sans peiorativ): anglofobie,
francofobie, etc., germanomanie, turcomanie, etc. Teoretic, dela
once nume etnic se pot area astfel de compuse. Marea for majo-
ritate au caracter trecator, asa dar valoare pur stilisticL $i nu-
mele de persoang, se preteoza, ceva mai putin usor, la combinatii
de aceastA natures: eminescofobie, eminescomanie5. Si mai efe-
Intrebuintat tot mai rar, fiind Inlocuit prin simplul notes (pronuntut
cum se scrie). Aceasta probeaza cit compusul este simtit ca greoiu si necon-
form cu spiritul limbii noastre.
2 Prin aparitia lui Impreunit cu numeroase substantive (presa noastra
reactionary, si sovina, imitand pe cea strainti., In special italianit, vorbea yi
de iudeo-democratie, iudeo-plutocratie, chiar iudeo-plutodemocratie, etc.),
iudeo- tindea oarecum s5, devie un pseudoprefix.
Cu alt Inteles dealt American de nord, resp. de sud. Se articuleazti
ca substantivele simple: Nordamericanul, etc.
4 Curioasa saceastl formatie, alatuita din dour), substantive, dar cu
valoare si flexiune adjectivale. Cf. strajame$ter, ardelenism, duptt care se
va fi luat Mateiu Caragiale, and a venit cu inovatia sa. Ca model a servit,
cu sigurantA, germ. Wachtmeister. Sit se compare si ung. Ormester.
Nu intereseazg, dacit aceste cuvinte exist sau nu. Ele sunt posibile.
Numele marelui poet a servit si la crearea altui compus, acesta real: emi-
nescolog (Leta Morariu), cu derivatul eminescologie, care pare cy a prins in
parte.
www.dacoromanica.ro
228 PARTEA III: FORMA.REA CUVINTELOR
mere, fiinde nu li se simte nevoia, sent gigantomanie (L. Blaga),

apoi neologismofagie, neologismomanie (8i antineologismomanie),
purismomanie (toate au de autor pe Leea Morariu) a.
Cateodata cele doug substantive care se combing sent legate
printr'o prepozitie. Avem, mai intaiu, pe capodopera, imprumu-
tat din italiene0e, care-i perceput ea un avant compus (grade
faptului cg limbs noastrg posed toate elementele lui alegtuitoare)
si de aoeea analizat in cap-de-opera (multi Romani spun $i scriu
asa). subt acest aspect tot compus rgmane, numai oa articolul
se adaugg la primul substantiv (capul de opera). Con*tiinta com-
punerii este mai slabg, ggsind sprijin excluziv in unitatea no-
tiunii, nu fji in elemental formal. Cu. acest cuvant seamAna foarte
bine mans de lucru (clupg fre. main-d'oeuvre, cf. chef-d'oeuvie),
care sung si manoperd, deli se poate confunda cu manopera .<
ital. manopera, frc. manoeuvre. Aceeasi situatie are fata-in-case
(contemplarea mute a acestei fete -in -case, VR, Dec. 1937, 66):
unitate semantics desgvarsita, exprimata prin trei cusvinte. Dacg
ar mai fi indoialg asupra naturii lui de campus, amgnuntul cg in
exemplul dat prepozitia se pgstreazg, aclica nu-i inlocuitg prin din
(cf. lucruri in cash, algturi de aceste lucruri din cash), ar face
dovada definitivg. De altf el autorul insusi it simte asa, caei it
scrie fats -in -case. Pe cafe de a deveni compus propriu zis este zori
de zi(ua ): intr'un zori de zi (Thar 88); Ceva clar si simplu, ca
un zori' de zi la Cara (1-IYSt 241) 2.
2. A d j eetiv -I- subs t. Combinatia aceasta pare mai
frecventg d.ecat precedenta, lucru firesc, daeg ne gandim ca, sin-
taxa limbii noastre eunoaste malt mai des formula substantiv de-
terminat de adjectiv clecat substantiv determinat de substantiv
(fare ca al clailea substantiv sg stea la genetiv ori sg fie legat de
primul printr'o prepozitie). Curioasg este numai topica: adjec-
tival stg inaintea sub,stantivului, nu., ca de obioeiu, in urma lui.
Aceasta aratg cg avem a face cu imitatia unor modele strgine, cum
vom vedea, fgrg nicio dificultate, din exemplele care urmeazg.
Un compus, foarte recent, de sigur, este undametru 'aparat pentru

-intisurat undele la radio' ( <frc. ondemetre, ondometre). Tot aici apartin
formatii ca dactilografie (*i dactilograf), care se pot combina cu steno-
(dela stenografie), spre a da nastere lui stenodactilograf(ie). Cf. si stenodac-
tilo-secretar(d).
I Cf. un, singular, Inaintea plur. zori (din cauzit cit zori nu-i perceput
izolat, ci Impreuna cu ce urnaeazd).
www.dacoromanica.ro
De altmintrelea, $i compusele mentionate in 1 tot subt imbold

din afarrt au luat nastere. Cad, am spus deja, sistemul limbii
romane este, in general, refractar la compunerea propriu zisa.
lath' exemple: alto-relief ( < frc. haut-relief ), ba,s(s)o-relief
( <fro. bas relief, ital. basso-relievo), clarviziune (foarte rilspandit)
< frc. clairvoyance (are si aspectul, mai romanesc", clarve-
dere") 1; liber-arbitru, liber-cugetator (<fre. libre-penseur; cf. $i
fiber-pansor, cum s'a zis o bucatri de vreme), liber-profesionist, li-
ber-schimb, cu derivatul liber-schimbist 2 ( < fro. libre-echange,
fibre-echangiste); prim-amorez, prim-comisar-regal, prim-ministru,
prim-pre$edinte, prim-procuror 3, prim-plan (prime-planuri, fizio-
nomii fotografiate..., AL, 13 Febr. 1938, 17, 1: dintr'o cronioa eine-
matografica"), prim-rol (sa i se incredinteze prime-roluri, ibid., 15
Aug. 1937, 14, 4), etc.; scurt-circuit, plus. scurt-circuite ( < fre.
court- circuit) . a. Diferite de acestea, prin faptul cal adjectivul
se acordA cu substantivul, care primeste, el singur, dezinentele
flexionare, sunt: bunastare (bunastarea generatiilor viitoare, VR,
Sept.-Oct. -1935, 87), treat dupg, modelul lui buna,'-cuviintd, buna-
vointa, etc. (pentru acestea, cf. Ire. bienseance, bienveillance, dar
si bunc"ivestire, etc., decalcat dupg, un sinonim slay) ; bunavoie
- (nu -$i pierdea bunelvoia, CSt VII, 142), of. bun&vointil (ca for-
-matie) Si bunii dispozitie (ca inteles) 4; dubld-vulpe (cucoanei cu
dublcl-vWpe, AL, 17 Ian. 1937, 8, 3). 0 situatie specialg au porto-
1 Faptul cif adjectivul nu se acorda cu substantivul ar proba ca, func-

liunea lui este adverbiala. Ipoteza aceasta implica alta, aceca cif substan-
tivul este simtit, macar partial, ca tema verbala. Aceasta se potriveste, din
punct de vedere strict formal, numai pentru clarvedere. Sti, nu uitam ins&
cit avem a face cu un talc dupa, limba franceza, unde clatr- (desi fara, -e)
nu poate fi interpretat ca adverb, cad ar trebui sat sune clairement.
2 Desi puce la un loc, aceste formatii n'au toate o situatie identica.
La primul si la ultimul sudura elementelor alcatuitoare e mai laxit, dovadi
forma articulate (liberul arbitru, liberul schimb, alaturi de fiber-cugetatorul,
iiber-profesionistul).
Si aid trebuesc facute distinctii. Prim-amorez *i prim pretor Bunt
tratate ca adevarate compuse (fotografiile... prim-amorezilor de cinemato-
graf, MN 114; congresul prim-pretorilor), celelalte merg cu liber-arbitru de
mai sus (primul ministru, primul presedinte), dar au tendinta sat se asi-
lmileze cu prim-amorez, caci se spune, tot mai des, si prim-ministrul Idrii,
prim-presedintele curtii, etc. Deosebirea se explicit: prim.-amorez nu este un
primus inter pares", un amorez care sat stea in fruntea altor amorezi, ci
tin personaj unit (tot asa prim-pretor), pe cand primul-ministru, etc., au o
pozitie privilegiata, superioarii, Wit de eeilalti ministri, presedinti, etc. Pe
la 1860 se zicea si ministru prim (VR, Oct. 1938, 55, n. 3).
4 Diet. Acad., s. v. bun (IV), noteazit un mare numar de compuse ru
bun subst. Aproape toate sunt, Intr'un anumit sens, discutabile.
www.dacoromanica.ro
franc, post-restant, etc., care, dei, ca topics, use conformeaza nor--

melor limbii noastre, an aer strain, in ciuda relativai for vechimi'.
Cu acestea merge recentul spatio-temporal (RFR, Aug. 1942, 437)..
Creatie foarte izbutita, dar care a ramas farce ecou, din
cauza caracterului ei personal trecator, este batrinosaur (Viito-
1,5i
rul incepea agresiv maju.scul cu mine $i cu generatia mea; cei-

lalti erau trecutul, batrinosaurii, Ins, Maiu 1939, 300).2
3. Prepoz., adv., etc. subst.: dupa-preinzet (A doua
zi de Craciun era. lini$tita... fi du,pei-pranza intinsa ca o pustietate
OMD 189), cf. dupes-amiaza (iar ca sens, dupes-masa, care este de
asemenea tratat ca un compus, of. dupes-mesele sunt Tiber); taxa-
de-grija" (libertatea fi farce -de-grija, Drom 367), fara-de-nadejde
(cumplita fard-de-neidejde a lui Manlache, VVD 308),- feirci-de-
rost (mi-am dat din 'nou seama de farce-de-rostul meu, OC 164),.
cf. feira-de-lege,3 feira-timp (ft3i care n'are niciun inteles in farei-
timpul existentei noastre, PhV 31) 4; mai-batran (mai-blitranut
tine la functiunile lui, VR, Tunie 1938, 19) 5, mai-marime (mai-
marimile se gandesc la orice, CL, 21 Martie 1936, 5, 1) 6; tot -ia-
canal (cornpozitia totului-la-tonal, TK 143); treicolor (Ins, Iulie
1938, 141) 7.
4. Ad j. a d j. Extrem de raspatdit este tipul anglo-
bur, franco-german, romano-bulgar, ruso-turc, etc., critico-ieste-
tic, istorico-literar, etc. In principiu, nu exists adjective care 6a
nu se poata combina in acest chip, en conditia, bine inteles, -ea
notiunile exprimate de de sa fie inrudite sau sa aiba legaturg lo-
gics, 8. Alaturi de astfel de cofmpuse, relativ vechi, cel puffin ca
' C. majoritatea compuselor limbii a ctuale sunt produsul unor calcuri
rezult& si din lipsa 'de productivitate a tipului consacrat (si conform cu
sistemul lingvistic): coate-goale, mate-fripte *. a.
2 Autorul este Ionel Teodoreanu.
s Acesta Insusi apare si Ur& de: nu mai, merge cu fare( legi (TB 170).
Ignorare voita a formulei consacrate?
0 adevArata trouvalle" (datoritS, poetului Al. Philippide). Schema
a fost Imprumutatl dela fdrd -de -lege, cu fericita Mare la o parte a prepo-
zitiei, iar notiunea i -a fost sugerata, cu sigurantg, de germ. Zeitlosigkeit, pe
care-I traduce expresia romaneasa.
Functiunea lui bdtrdn si, In consecinta, a Intregii formatii este sub-
stantival/I.. Ca model a servit mai-mare(le).
De fapt, un derivat In -ime dela mai-mare, pomenit mai sus.
' Un fel de romtinizare" a lui tricolor (pe care o gitsim si In scri-
sul veacului trecut, and am Imprumutat acest cuvant din frantuzeste).
8 Cf. si catfesaro-crttiesc (ardelenism), care, printio gresala de tra-
ducere", suna si regsco- craiesc (VR, Nov. 1937, 54), dupg germ. kaiserlich-
kOniglich. Prima lui parte este Ins, subst. c(h)esar.
www.dacoromanica.ro
prooedeu, s'au ivit in ultimul timp altele, imitate si ele dupe mo-
dela strain, dar deosebite in ce priveste moduil de sudare a ele-
mentelor alcatuitoare: acru-duke (of. frc. aigre-daux, germ. saner-
siiss), ro$-albastru (pe cimpul ros-albastrilor, AL, 26 Ian. 1936,
8, 7; intr'o cronica sportive), roz-alb. (Un mdcie$ isi desfacuse
abocii rozalbi, DO 236). Foarte raspandit, caci a pries, si mai
vechiu decat aoestea este clarobscur (termen tehnic in limbajul
artelor plastice). Tot aici apartine, mai degraba, clarvdzeitor
(< fro. clairvoyant), chiar dace al doilea adjectiv este un derivat
verbal (cf. mai sus clerviziune si clarvedere). Cat despre noutes-
tamentar (conceptia noutestam,entard, PC 226), poate fi discutie
cu privire la modal de formare: este un campus din nou tes-
tamentar sau un derivat in -ar dela nou-testament (=. Novi
Testament)? Prima ipoteza mi se pare mai verosimila. De adaugat
creatiile foarte recente: burghezo-mosieresc (dupe modelul mai
vechiului burghezo-capitalist?), capitalisto-mosieresc, marxisto -le-
ni'nist (complectata adesea cu adaosul -stalinist).1
5. V e r b + s u. b s t. Acest tip este vechiu si de aceea
rrtspandit, mai ales in vorbirea populara si familiars (cf. papa-
/a/4e, pierde-vard, strilmbei-lemne, tame -briu, zgarie-branzei, eto.).
Asa se explica de ce s'au putut imprumuta 5i impune, chiar in
limbajul oficial, formatii ca port -arms, posed -arena, s. a. (permi-
sek de port arms si de posed -arms se elibereazel de Chesturei...),
zgarie-nori 2, la care trebuesc alaturate tot atal de frecventele, dar
Inca necomplect asimilatele 3 passe-partout, porte-bonheur, porte-
parole 4, presse -pa pier, etc. Desi akatuite din cuvinte neaose, tot
recente par a fi tcirde-vdtraiu `palitist' (Thor 137), vantura -vor-
be dupe vanturei-lume si vanturei-tars), vorbei-lungd (A-
cest vorbei-lungs, cum it poreclise bunica, VR, 15 Febr. 1934, 28).
1 Primele doubt exemple au dat imboldul pentru creatii similare, In-

rudite cu ele si din punct de vedere semantic: banchero-molieresc, boiero-
mofieresc, jeudato-ntofierese. I7,e adaugat monarho- fascist (despre guver-
nul Sophulis din Grecia si partizanii lui). Aproape toate au, de fapt, un
substantiv combinat cu un adjectiv, dar valoarea lor, cel putin cea initiala,
este mai degraba adjectivala.
2 Cf. zgdrie-norii europeni (VR, Oct. 1937, 42-3), acoperiptrile zgdrie-
norilor, etc.
2 Din cauza aspectului morfologic al uneia sau al ambelor parti com-
ponente, Cf. port-drapel, care pare complect romanesc.
' Redat din ce in mai des prin purtdtor de cuvdnt, care este pe tale
sa Inlature modelul strain.
www.dacoromanica.ro
In once caz, ele au valoare mai mult on mai putin personalk

deci treciltoare.
6. Alt e compus e. Cazuri ink bung parte izolate, din
punctul de vedere al modului de compunere, aunt urmatoarele:
deuniisearei 'bate seal% precedecata' (deuneisearei m'am oprit la
o tarabd de ceirti vechi, IB I, 110; of. si D, 16 Ian. 1936, pag. 5,
intr'un articol de Fulmen) 1; du-te-vino 'imbulzearg, miscare de
oameni'), curent in vorbirea zilnica (era un du-te-vino, de nu-ti
puteai Linea reisuflarea; la not acascl e un du-te-vino, care nu se
mai terminii)< frc. va-et-vient; incei-viu (In cciteva zile vor fi
corectati ,Si fined -viii, intr'o singurei noapte, Cim 317); ne-mai-
ra,'bdare (un inceput de plictisealei, de ne-mai-radare, VR, Ian..
1936, 8), ne-mai-venire (m'am deprins cu ne-mai-venirile Gildeir
ibid. 12) 2; valvartejis (A. Macedonski). Personals, si trecatoare
este forma(ia massimo-laurianesc4 (Perpessicius). La fel -trebue
consideratA analize lud binecuvcinta, aclica desfacerea lui is
elementele -i constitutive: pi linsumi bine va cuvant (TAV 57),
care reprezintg totusi o izbutitg inovatie stilistica, prin parf-u.-
mul ei arhaic si bisericesc. Ea dovedeste totodata ce, in ciuda
vechimii si frecventei acestui compts, el este si poate fi sin tit ca
alcatuit din dou5, ouvinte (fiecare cu sensul si valoarea lui en-
rente). Ma se explicit, in parte, ivirea lui binemerita, atat de
uzitat intr'un anumit limbaj (cf. ire. bien moriter, ou bien ea
simplu determinativ).
72 Juxtapuner i. Sunt putin numeroase (de obiceiu
u b t. + %subs t.) si imitate, toate, dupe formula strain, desi
procedeul nu-i absolut necunoscut limbii noastre. Iata cateva:
case -model (si alte substantive in locul lui cash), copil-minune;
corp-delict (artie. corpul delict, plug. corpuri delicte) 5, femeie-
vamp', foarte rAspandit, datoritit cinsmatografului, fetita-reginci
1 L-am auzit si In vorbirea familiar& (Dorohoiu, Tecuciu).
2 Dupg, modelul lui ne-mai-pomenit, ne-mai-putdnd, etc., adica al unor
compuse verbale: infinitivele fungi, deli substantivate, exprima, Inc. partial
ideea de 'actiune'. Ne-mai-venire ar putea face cariera, gratde Imprejurarii
cis sensul verbal este Inca viu, ceea ce se Impaca bine cu ne-mai -1- participiu.
Creatie fericita, dar fara urmari pur lingvistice, din cauza caracte-
rului ei individual.
4 E vorba de Dictionarul lui Massimu si Laurianu, lucrat din Insar-
cinarea Academiei Romane.
" In frantuzWe se spune corps de dew (traducere exacta," a lat
corpus delicti).
De obiceiu se lasa. la o parte primul element, ceea ce face ca al doilea_
sit devie feminin (o vampa).
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 233
(ale fetitei-reginci, AL, 18 Dec. 1938, 2, 6), locomotive -tip ($i alte
substantive similare), mafinii-sport, regino,mamci (la fel alte ti-
-tluri feminine de anonarh: ducesei-manna, impiircitectsci-mama, etc.),
print-consort, roman-flaviu 1 (R. a revenit la verswri, dupd, roma-
-nal salt fluviu, AL, 25 Julie 1937, 16, 4). Un compus popular, care
nu cred totusi c. s'a nliseut pe teren romitnesc, f.r. nicio influents
din emit, este me$ter-liiceitus. Il pomenese aici, pentruert a ineeput
a fi tratat ca un oompus propriu zis: alitturi de me$terul-lciccitu$,
se intilneste si forma cu articolul pus la starsit (mester-ldeatuqul
strigcl, VR, Aug.-Sept. 1937, 76) 2.
Tot ca o juxtapunere trebue eonsiderata, cred, formula
subs t. + a d j., chiar daca din punt de vedere pur gramatical ea
se comports ca o sintagmg obisnuitg (adjectival se acordil eu sub-
stantivul): nature-moartei, ca termen pictural (natura moarta, na-
turile sale moarte), proves-verbal (procesul-verbal, procese -ver-
bale), etc. Sensul este unul aingur, si prin aceasta se deosebesc
astfel de grupuri sintactice de eele eurente.
CAP. IV: VERBE.

Am crezut nimerit sg, consacru un capitol special verbelor,
si acesta pentru anai multe motive. In privinta modului cum se
formeaza, ele apartin oarecum la toate capitolele precedente. Caci
Jodie mijloacele stddiate pang. aici, si adica sufixe, prefixe, pseudo-
prefixe, compunere propriu zisg, gssesc aplicatie in domeniul
format-lei verbale. AfarA. de asta, numgrul verbelor este enorm,
intreeln d pe al tuturor celorlalte cuvinte la un lot. Cel putin asa
rezult5, din materialul recoltat de mine din scrisul rom'anesc actual.
Pentru exemplele din capitolele I-III am recurs cand si &Ind la
-dictionare. Pentru verbe, west lama n'a fost neoesar. Dimpotrivrt,
a trebuit sa, las nementionate aici foarte multe verbe, ca s. nu
ineare si sa ingreuiez disoutia. De altfel am tratat problema inteun
studiu special', uncle cititorul curios poate afla tot ee-1 intere-
seazs in legiitura cu ea.
Despre romanele In serie, ca Les hommes de bonne volonte al lui
J. Romains, Les Thibault al lui R. Martin du Gard s. a.
3 Asa se prezintii." el Insusi. Dat Bind ci. astfel de meseriasi erau, la
inceput, mai "ales, poate excluziv, strains, putem socoti aceastit formula ca un
Imprumut sau cel putin ca un talc. Cf. si Iiicatuf-fierar, plur. ldcatu;- fierari
(cu dezinenta de plural numai la al doilea substantiv).
2 Vezi BPh IX, 20 urm.
www.dacoromanica.ro
Mai important decat munarul mare a1 verbelor este usurinta

extraordinarh cu care se farmeaza ele. Temele sunt substantivale
si adjectivale. Ei bine, in general vorbind, Bela once substantiv
sau adjectiv, a ding notiune se preteaza, logic La transformarea
ei in actiurne, pare posibilh crearea unui verb. Fenomenul este ca-
racteristic mai cu seamA pentru limba culth. Si se intelege de ce.
In primul rand, nevoile lingvistice ale omului de cultura sunt in-
finite. El utilizeazh, chiar in viata abisnuith, cu atat mai mult in
campul lui propriu de activitate, o mare multime de notiuni, deci
si o mare multime de cuvinte. Asa se explicit' boghtia coplepi-
toare a vocabula.rului sau in comparatie cu stela al omului in-
cult. Si tot de aceea, acest vocabular se imboghtepte necontenit.
fie prin imprumuturi, fie prin formarea de cuvinte nouh. Oki cu-
nostintele .teoretice si practice creak cantitativ in propartii abso..
lut nebrtnuite. Discutia din eapitolele precedente mi se pare con-
cludenta in aceasth privinth.
Verbele romanesti naua, aunt, de obiceiu, factitiv e: araki
ca autorul `lucrarii' realizeaza, àbiectul' sau Linsusirea' exprimate'
de tema, care, am spus deja, este un substantiv eau un adjectiv.
Termenul `factitiv' trebue luat in seas larg: nu numai `facem' ce-
cantine tema, ei si 'imithm' (in cazul notiunilor abstracte), 'dam',
atribuim', `prevedem cu', etc Prin urmare, este vorba de o ac-
tivitate oarecum practica, mai exact spus t e h n i c rt, chiar dach ea
se produce adesea numai in mintea noastra, farh efecte concrete,
materiale. Mama majoritate a formatiilor verbale din momentui
de fath apartin astfel terrninologiei stiintifice de toate specaile:
stiinth propriu zish, medicinh, filozofie, istorie, filologie, artA, cri-
tics, apoi aplicatiile pe teren ale diverselor discipline teoretice,
in fine meseriile, sporturile s. a. Pretutindeni in aceste domenii
se inoveazh, se invente,azh si se descoper lucruri necunoseute mai
inainte, care an nevoie de un nume. In general, ereatOrii qucru-
rilor' aunt si creatorii 'numelor'. Printre acestea verbele ocupa un
loc de frunte : inventatorul si deseoperitorul aunt, inainte de.
toate, oameni àctivi', in rdasurh sA cunoasch pi sh, inteleagh
nile' for insisi, precum si pe ale altora, deci sit simta necesitatea
verbului', a cuvantului moult sA exprime o actiune.
Intocmai ca la, atatea formatii cu sufixe, prefixe, etc.,' con-
statam si aioi eh Pain crearea unui cuvant non se evith o peri-
fraza. In be sit spwaem, de pilda, 'N. face receptia unei luerari',
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 235
preferam expresia mai mart:a 'N. rec,eptianeaza o luorare'. Tot

asa òutare autor oaragializeaza situatiile' in loc de òutare autor
imita pe Caxagiale in prezentarea situatiilor', etc. Aplioarea Lisa de
frecventa a procedeului de a forma verbe noua i*i &este moti-
varea mai cu seama in acest mare avantaj pe care-1 prezinta ele.
Sa nu uitam ca tehnicienii de Coate felurile, ca oameni practioi
ce sunt, cauta sa, economiseasca timpul subt orice forma, deci *i
subt forma reduoerii la minimum a mijloacelor de exprimare.
Afars de asta, satisfactia pe care o are inventatorill unui instru-
ment, ad unui produs medical, chimic, etc. o are, 'intr'o anumita
masura, si creatoruil unui cuvant, al unei con.structii aintactice,
etc. Astfel cele doua activitati inovatoare, a `lucrurilar` si a 'nu-
melor' lor, merg mana in mana si sunt, dupa cum am mai spur,
deseori reprezentate printr'un singur individ: ambele izvoraso din
aceeasi necesitate de a `crea', indiferent in ce domeniu si cu ce
rezultate pozitive.
Se intelege ca, foarte multe verbe romanogti noua sunt im-
prumuturi: Situatia schitata in rindurile de mai sus exists, pretu-
tindeni, si mai ales in Apus, de unde ne-a venit si continua sti ne
vie, in buns parte, Dem ce numim civilizatie moderns. data cu
notiunile, obiectele, etc. imaginate acolo aducem si denumirile lor.
Dar o bung, parte din formatiile verbale Tecente sunt produse pe
terenul limbii noastre. Activitatea intelectuala asa de bogata pe
care o clesfasura a,stazi Romanii ii pune cu atat mai usor in situa-
-Oa de a inova in acest domeniu, cu cat au in model foarte ac-
cesibil: este limba franceza, mama noastra furnisoare de neolo-
gisme Inca dela Inoeput. VOM vedea ca, subt iniluenta ei, verbele
noua, formate win simpla alipire in tema a dezinentei infinitivale,
apartin conjugarii intaiu, nu celei de a patra, cum ar fi cerut
traditia noastra
Ca totde,auna In aisemenea eazuri, dorinta de a inova de-
paseste limitele necesitatii. Intervin, negresit, *i ignoranta (ma
gandesc la publicistii de mans a doua), exhibitionismul, moda *i
alti factori exteriori; care fac sa creasca peste masura numarul
formatiile verbale i, mai ales, dau nastere la inovatii nu numai
ciudate, ci si imposibile. Dar astfel de excuse snort inevitabile si
cu vremea dispar oarecum dela sine. Ele prezinta insa un interes
deosebit pentru linguist, caci ajura, la intelegerea si aprofundarea
creatiei lingvistice, oonsiderata ca activitate teoretica, -Fara nicio
legatura cu scopurile practice ale vorbirii.
www.dacoromanica.ro
Iata un num:4r de verbe despre care se poate sustinea, cu

destula 6igurantA, ca', aunt produce romfinesti recente (dela cuvinte-
apartinand aceleiasi familii ei existand mai de mult in limbs
noastrit).
aniversa < aniversare, variants a `corectului' aniversaril
capacita < capacitate (N. a fost capacitat pentru invatilmant,
in urma examenului depus), configura < configuratie (mate-
rial pentru configurarea ganditorului practic, RFR, Martie 1941,
666)1, corela, < corelatie (Aceo.std atitudine este corelatd cu a
animatie de basm, VR, Sept.-Oct. 1939, 176), digita 'a biljbai ea
degetele' < digitatie; erona < eronat (eronam subtilitatea, JLr
2 Iulie 1939, 1, 7), imacula < imaculatie i imaculat, indezira
< indezirabil (N. este indezirat de cercurile oficiale), interfera
(si reflexiv) < interferentd2 (credinta in puterile miiraculoase...
a interferat Cu. aceea mai sus descrisd, GO 71), intersecta <
intersectiunes, investiga <investigatie i investigator, laurea
< laureat, legisla, < legislatie i legislaturd, etc., menstrua <
menstruatie (fete menstruate, VR, Febr.- Martie 1936, 72), posibi-
lita < posibilitate, regisa < regisor, vertebra < vertebrat (sin-
gurul articol care vertebreazei revista, Ins III, 8, 709), vulnera <
vulnerabil. De adttugat catifela < catifea (catifeleazd lin si duke-
cuvcintul sau, Mac I, 120), cu terra veche, bugeta, 'a trece in bill-
get' (subt forma partioipiului: catedra bugetatd).
Tendinta de a inova duce adesea la crearea de dublete per-
fect sinonime, aka dar de prises. De ex.: contagid-contagiona,
directiva-direction, impulsa-impulsiona, obiecta- obiectiona, opri-
ma-opresa, recepta-receptiona, risca-rizica, suspecta-suspicione,
etc. Cum, eel putin pentru moment, circulli ambele verbe formate
dela aceeasi terra, se observa un inceput de diferentiere semantics
intre unul si ceralalt: activa-action, explica-explicita, perfecta-
perf ectiona 5, regula-regla, etc.
Alta urraare, mai putin... inofensiva, este uirmatoarea. Limba
noastra poseda deja verbal in discutie, cu sensul lui bine stabilit
si cunoscut de toatil lumea. La un moment dat el apace cu un
1 Cf. figuratie al. de figura.
' Cf. existentti al. de exists, rezistengt al. de rezista, etc.
3 Cf. defectiune-defecta, perfecOurte-perfecta . a.
' Existii. i suspicia, cu sens absolut identic.
Cf., dela aceee4i temti, perfectiviza (termen lingvistic: 'a face perfec-
tiv un verb imperfectly.).
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 237
inteles diferit, subt influenta unor factori care variazil dela caz la
caz. De pildS: aniversa 'a serba o aniversarir insenmeazit $i 'a
data, a avea o vechime oarecare' (Mioarea simbolistd, franceza
este $i mai greu de aniversat cu preciziune, VR, Sept.-Oat. 1939,
111), din cauza unui fel de etimologie papularli" (in legStura Cu
subst. an), cartela 'a supune alimentele, etc. la regimul cartelelor',
derivat dela cartela, alKturi de cartela (refl.) 'a face un cartel,
o asociatie, cu scopul de a lucra in vederea unor interese comune
(de obiceiu comerciale)' 1, conjuga (termen gramatical) are $i sen-
sul de 'a intovarasi cu, a alcatura la' (epuizarea fortelor..., conju-
gatii cu existenta unor factori, VR, Aug. 1938, 107), funda 'a in-
temeia' insemneaza. $i 'a sta la bazit, la temelie' (principiile care
fundeazei $tiintele naturii) 2, indigence. 'a naturaliza (in sens juri-
dic)' a crupStat, in limbajul comercial, acceptis. de 'a face formele
legale pentra ca o marfa &dash' de peke granite sa poata circula
in taxa' (de ex. a indigence un automobil american), mandata 'a
ordonanta, a decide plata unei srume' are 1 intelesul de 'a da
mandat, imputernicire cuiva' 1(N. a fost mandatat de comitet siu
intervie...),.predestina (despre divinitate) 'a hocitri destinul cuiva'
are $i nuanta semantics de 'a arSta destinul, a-1 prevedea' (Dos-
toievschi predestinedzii), ration, 'a judeca, a face rationamente'
insemneaza $i 'a fixa ratia de hrang, a oarmenilor sau a anima-
lelor' 3, refera (trans.) 'a recensa' (lucrarea D-lui N. a fost referatei
in revista"...) 4) solda (refl.) 'a se incheia (despre bilantul unei intro-
prinderi conierciale, industriaile, etc.)' are, ca verb activ, intelesul
'a vinde mArfuri ramase diva facerea soldului' (meirfuri soldate;
magazinul cutare soideazii Ito fe, meita'suri $. a.), studia 'a face
studii' se intrebuinteaz5, $i ea sensul de 'a da la studii'. Astfel de
cazuri provoack evident, echivocuri, cel putin in anumite conditii.
Totui ele exists $i se inmnitesc, probabil, fiindca tendinta de a
Primul sens este foarte recent (s'a ivit oda& cu hottirfrea oficial&
de a introduce regimul cartelelor).
2 Avem a face, in acest caz, nu atilt cu un sena nou, ci cu o functiune
diferith, a verbului, provocat& de leg&tura lui semantic& cu subst. fundatie
(cf. fundatia unei clddiri, deci, metaforic, Qi a unei discipline tiintifice).
Trebue s& fie, la origine, termen militar.
4 Cf. cele spuse mai sus In legItur/ cu funda. Functiunea curentii, Qi
consacratil, a lui refera este cea intransitive. (D-1 N. va refera in cutare ches-
tie sau asupra cutdrei chestii).
www.dacoromanica.ro
crew, verbe noun (sau de a da valori semantice noun verbelor deja

existente in limba) este foarte puternica, deci... irezistibi15,1.
In ce priveste mijloaeele formative, situatia eye prezin.ta, a-
proximativ, astfel. Aver mai intfiiu s i rnpla ad a u g a r e a
d e zi n e n t ei v e r b a le la terra respective: actin (a), impels (a),
risc(a), etc. Am spus deja c toate (sau mai toate) verbele de
aoest sgiu sunt ode conjug. I, impotriva deprinderii, foarte vechi,
de a se trace la conjug. IV atfit verbele imprumu.tate, cat Si eels
nibs' cute pe teren roman.esc. Abaterea dela traiditie se datoreste
limbii franceze, wade singura eonjugare productivg, este intaia.
Asa dar, Romfinii au imprumutat (si imprumuta mereu) din fran-
tuzeste foarte nunieroase verbe in -er (> rom. -a), apoi, dui:4 mo-
delul acestora, au format ei insisi si continua sa formeze altele
dela tense existente (de multg, vreme sau de eurfird) in limba lor.
V. lista data mai sus, care se poate imbogAti cu example ca blon-
da, cocheta (ref L) 'a fi cochet' 2, ,grades, litra (litrarea vaselor),
luxa {refl.) 'a face lux (cu imbeacfimintea, podoabele, etc.)' 2,
SMata k3. a. Vorbirea, populara si cea familiars, care se dovedesc
$i ele active din acest punt de vedere, deli intr'o masura cu mult
mai redus5, deck cea culla', respects traditia, in sensul ca verbele
rtouit be tree, de regulh, la conjug. IV. De pilda: bulgari 'a face pe
cineva Bulgar', colhozi < colhoz 4, covati < covatei ( jghiaburi co-
vatite), cujbi 'a face cujbfi," pe cineva batandu-1', deputeiti 'a face,
a, alege deputat', frigiiri (fig.) 'a frige, a arde (ca pe frigare)', gloti
(refl.) 'a se aduna, a se face gloatii', guri (refl.) 'a se certa (...din
gurfi)', logofeti 'a face serviciul de logofat (pe o mosie)', minciuni
1 Cu cat& fort& lucreaza aceast& tending., dovedesc urradloarele doll&
fapte, extrem de elocvente. Un Francez, cunoscator al limbii noastre, a creat,
/n glumk de sigur, dar conform cu normele ei derivative, verbul popica k.'a
juca popice': popicam astdzi? Iar un Roman (functionar la STB), dand ex-
plica.tii unui caRttor care nu stia cd, Fiala Confederatiei Balcanice devenise,
la un moment dat, Piata Berlin, a exclamat (cu intentii ironice): Bi, ce
crezi? Ne-am berlinit de-acumI Cf. si a se congresi a linea un congres' WA
B. vrea sd se congreseascd, pentru a arata at exist& intr'o gazetti, bucu-
resteand,), apoi a pocdri (sau pocheri) juca poker (tot In gura unui strain,
ca si a popica). Toate au o nuanta, glumeatg.
' Aceste verbe circulg, In pg.turile semiculte dela oral (trebue sit fi
ajuns si pe la tart,).
' Intre verbele acestea si cele din lista cu aniversa, etc. exist& o deo-
sebire privitor la ternit: aici se adaugii, dezinenta verbalk acolo se ellminti.
sufixul substantival sau adjectival (ca sit rarnitna verbul curat).
4 Creatie extrem de recentd, (are Inteles figurat: am sd te colhozesc
'am sit te aranjes, am s& te bat, etc:),.datoritk cu sigurantk unei perceperi
semantice foarte vagi a substantivului rusesc.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 239
à spune minciuni', puhoi < puhoiu, sacuri 'a tAia Cu securea',

fmecheri 'a in$ela, a se purta ca un smecher', tarcoli 'a da tar-
coale', zabreli 'a pune zabrele', etc.
Dela cuvinte `vechi' (in sens Jarg), adicA popular e si fami-
Hare, se derives verbe in -i, chiar cand creatorii for suet oameni
culti: àerul' romfinese al temei ii sileste oarecum sa uite mode-
lele strain si sa se conformeze deprinderii fixate de vremie. Iata
un =mar de exemple, despise care putern fi aproximativ siguri
ca provin dela scriitori si publieiati: birjari < birjar (card bir-
jarite cu biciusca, JIB, 30 Apr. 1939, 3, 3), ciubuci 'a castiga (la
Gait, la.table, etc.)' < ciubuc `cAstig ilicit, bacsis, wert', cotofeni<
Cotofenecti (sat in jud. Patna) 1, ctitori 'a fi ctitor', arabcini 'a bate
,darabana" cu de,getele pe masa, etc.' 2, filui 'a intoarce filele
unei earn a, ghemotoci 'a face ghemotoc' (HYSt 18, 119), ore Beni
(RAd II, 24), potlogari 'a face potlogari? (LR, 19 Oct. 1937, 2, 2),
raboji 'a tinea raboj, socoteala", strajeri 'a introduce strajeria"
(intr'o Koala, etc.)', trepeidu$i 'a face pe trepadusul' (RFR, Apr.
1941, 188), uriei (Eminescu), viziri 'a face vizir' (Neculce), etc.
Deosebirea de 'atmosfera' se poate observa si mai clan la
verbele care poseda forme duble, dupes ambele conjugari,1 dela
aceeai terra. Indiferent de mediul social uncle an luat naqtecre,
formele in -i au àer' popular si familiar, cele in -a par `savante',
`culte'. De ex.: grads-gradui, granita-greinitui, (in)cheniira-(in)-
cherdirui, inghra-inuiruti, inquruba-insurubui, scoria-scorti, scru-
nm-scrum(u)i, ontilta-smeiltut, uleia-ulei, zitnta-zimtui, etc.'
Din cele spuse pang. aici nu trebue sa deducem ea forma-
tile in -a apartin excluziv limbii culte. Le gasim destuil de free-
vent si in cea populara: gliitana 'a impodobi (o hainA) cu. gai-
tane', ,steza 'a da la steaza" (adicA la piuA)', zycirda, 'a pune agar
dA' $. a. SA nu uitArn apoi cA foarte multe verbe, fie vechi, fie
Hooey poseda, dupes regiuni, aspecte flexionare duble (in -a $i
in -05, fapt care intervine in aprecierile, mai bine zis in impre-
siile noastre, ca sA le dea un catracter mai mult on mai Rutin su-
biectiv, adicA neconform cu realitatea lingvisticA. De altfel chiar
1 Vezi D. Vasiliu-Barnoschi, Neamul colofanesc.
2 Echivalent romfinesc" al lui tamburina< frc. tambouriner.
pupa modelul frc. feuilleter ( < feuille = rom. foaie de hdrtie, Old).
Si la neologisme pure se poate face aceasta constatare: aresta-
arestui, concerta-concertui, dirija-dirigui, Pita-filui, proteja-protegui, etc.
6
Cf. mai sus, pag. 127 urm.
www.dacoromanica.ro
in lista imediat precedent/ figureaz/ verbe cu forme dup./ am-

bele c,onjugAri, repartizate nu Mat din punctul de vedere al me-
diului social, cat, mai ales, din acela, al dialectelor. Totuai un
lucru este absolut sigur: marea anajoritate a creatailor verbale
recente merg, in limba eta, dup/ conjug. I, in limbs, popular/
ai faanidiarA, dupes a IV-a.
Alt mijloc de a forma verbe sunt s u f i x el e, toate de ori-
gine strain /. Unul, ai anume -iza, este neobianuit de produetiv,
in sensul eel mai strict al termenului. CAci, alAturi de numeroase
imprumuturi din frantuzeate (poate, dar numai absolut excep-
tional, ai din alte limbi 000identale), exist/ multe formatii despre
care putem afirma cu deplinA siguranta cA, sunt romaneati, gratie
temelor specific autohtone (v. mai departe). Mai important/ decat
cantitatea, deja enormA, de verba.1n -iza existente astAzi este posi-
bilitatea de a crea, aproape la nesfarait, altele nouA. Am impresia
a, limba noastrA intreoa chiar franoeza, care i-a servit de model,
in aoeast5, privinta,. Temele favorite sunt numele de popoare (ger-
maniza, romaniza, etc.), cu subdiviziunea," nume de provincii,
care an ins/ tot semnificatie etnica (ardeleniza, munteniza, tos-
caniza, etc.), apoi numele de persoanA (earagializa, hitleriza, etc.),
titluri, profesiuni a. a. (duciza, filologiza, pompieriza, savastiza,
etc.), atitudini politico, atintifice, literare, etc. (bovariza, conser-
vatoriza, dictatoriza, istoriciza, legionariza, neoclasiciza, romantiza
g. a.),In sfarait calitati de tot felul, exprimate fie, de obiceiu, prin
adjective, fie prin substantive cu valiare adjectival/ (aristocra-
tiza, comercializa, diminutiviza, feminiza, gangsteriza, idiotiza,
mediocriza, pueriliza, sensibiliza, umaniza, etc.).
Indiferent de categoria morfologica la care apartin, temele
acestor verbe seamaiintre ele prin faptul ca exprimA
(in acoeptia cea mai largA a cuvantului), coca ce arati ca punctul
de plecare pentru formatiile verbale i1 constitue adjectivele. Lu-
cru fires, caci functiuneal for `factitivre presupune s/varairea
unei actiuni, al &Axel rezultat este 'dobandirea insuairii respective.
De aceea, ocupandu-ma de derivatele in -ist, am afirmat (v. mai
sus, pag. 176) ca ele merg imprema cu verbele in -iza (4?,i cu sub-
stantivele in -ism). Dela aceeasi tom/ se pot forma, cu ajutA3rul
acestor sufixe, trei derivate foarte inrudite nu numai semantic,.ei
ai ca atmosferAl: etatiza, de ex., inseraneaz5, a `fi et at is t' (sau
à face e tat i s m'), dupes cum etatist este 'eel care etatizeaz5:
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 241
(ori este de pk.ere ea trebue sa se etatizeze) sau 'partizanul et a-

tismulu iar etatism vrea s zicit `(a avea) atitudinea unui
e t a t i s t' sau `sustinerea et a t i z a r i i'. Tot asa fasciza-fascist-
fascism, integraliza-integralist-integralism, mercantiliza-mercan-
tilist-mercantilism, politicianiza-politicianist-politicianism, socia-
liza-socialist-socialism, etc. Proba ca nu intereseaza categoria mor-
fologica, a temei avem cateva perechi de verbe sinonime in -iza,
dintre care unul e format dela substantiv, c,elitlalt dela adjectival
farniliei de cuvinte respective: istoriza-istoriciza, literaturiza-lite-
rariza, statiza-stataliza (alaturi de etatiza, care-i frc. etatiser),
structwriza-structuraliza, tipiza-tipiciza *. a.
Tendinta de a crea, cu orice prilej, verbe mina, invocata me-
reu in discutia noa.stra, se manifests, mult mai des, algal dada
am ariltat chiar aicum. Dela o tem5, units se derives un verb in -iza,
altul in -a (se intampla adese,a, ca unul din. ele, eventual chiar a-
znandouli, sit fie impruanuturi, nu formatii rominesti). Sensul for
este, de obiceiu, identic, dar cateodata dif era: amalgam(iz)a, acti-
v(iz)a, bastard(iz)a, canton(iz)a 'a imp'arti o targ, in cantoane
(dupa model elvetian)', caricatur(iz)a, olorin(iz)a 'a dezinfecta
apa- Cu clor', cloroform(iz)a, cota 'a inregistra la burg valorile
znobiliare' cotiza à fixa cota de export la Marfuri", ega2(iz)a,
infirm(iz)a, major(iz)a, monoftong(iz)a, obstacza(iz)a, pact(iz)a,
portret(iz)a, problema(tiza), relativ(iz)a, silab(iz)a, structur(iz)a,
substantiv(iz)a, sublinz(iz)a, surdin(iz)a, tabu(iz)a, uniformWz)a,
vitriol(iz)a, etc.
Forme duble dela acelasi primitiv apar si altfel. Cateodata
tema insgsi are aspect dif erit, dar nu, ca mai sus, din cauza ca-
tegoriei morfologice diferite: anatem(at)iza, matemati(ci)za, mz-
nim(al)iza, etc. De obiceiu inssa, avem a face cu deosebiri crono-
logice sau sociale. Varianta in -iza este recenta si cults, cealalta,
in -i sau -isi, exists mai de Inuit si circula, de preferintA, in vor-
birea populara sau railcar in cea familiark De 'Ala: ardeleni-ar-
deleniza, categorisi-categoriza, economisi-economiza, orcisseni-orci-
feniza, regularisi2-regularize, silabisi-silabiza, ti-
geini-tigeiniza 3. etc. Daces ne ref erim ei la listele precedente, ob-
a Intelesui mai vechiu si cunoscut de toatit lumea este 'a contribui la&u
neste la sustinerea unei societiiti, a unei opere de binefacere, etc.'
2 Intrebuintat foarte rar, poste chiar de boo, astitzi.
La verbele avilnd drept tem& un nume etnic (sau Inrudit cu acesta)
pare a exista o usoarg, deosebire semantics. Intre varianta 'popularit' si cea
www.dacoromanica.ro
servrtm ca nu rareori limbs noastra, considerate in total, posea

&ate trei, ba chiar patru forme verbale dela aceeasi temrt sau dela
teme apartinand aceleiasi familii. Cf. asctiva-activiza-actiona, per-
f ecta-per f ectiviza-per f ectiona, regula-regla-regularisi-regulariza,
silaba-silabisi-silabiza.
Alte sufixe, tot recente, pe care le intalnim la verbe roma-
nesti actuale, sunt -isa si -fica. Amandou'a sunt relativ slab repre-
zentate, iar primal, care-i destul de rar, chiar fara, s5,-1 compartim
cu oelelalte, este complect neproductiv. Pe -isa i1 pandeste si altii...
primejdie. Din cauza frecventei extraordinare a lui -iza, se con-,
funds cu acesta, de care se deosebeste formal, adios pe deasupra,
numai prin consoana, intervocalicit, deosebire usor trecutrt cu ve--
derea, data fiirud teindinta de a pronunta pe. -s- ca z. Cred ca a-
proape toti Romitnii spun si scriu ateriza, furniza, repartiza1, se-
ziza, etc. Cateodath confuzia pare a fi in logics, lucrurilor. Astfel
(a)neantisa face impresia un derivat in -iza dela neant, cat'
insemneaza 'a reduce la neant (un obiect, o fiinta oarecare)', are,
prin urmare, inteles pur factitiv, la fel cu verbele in -iza.
Lipsa lui de productivitater se explicit' prin faptul ca nu-i su-
fix propriu zis, adicit derivativ. In frantuzeste, de unde ne-au.
vend toate verbele formate cu el, apare numai la pers. 4 si 5 ale
prezentului (indicativ, conjunctiv, imperativ), la imperfect si la
participiul prezent. Functioneaza, deci, ca sufix flexionar. Ro-
mfinii 1-au extins la toate formele, mai exact spus, au dat verbelor
frantuzesti in -ir imprumutate de ei un infinitiv in -isa 2, care a
servit apoi ca tema sau ca model pentru toate timpurile si mo-
durile.
Cat despre -fica, deli mai des decat -isa si uneori chiar pro-
ductiv, nu se poate compara nici el cu -iza in privinta raspandirii.
Are, foarte rar, si aspectul -fia, care-i pur francez, pe cand ce-
151alt s'a modelat dupe lat. (sau ital.) -fi,care, chiar dace verbele
respective le-am imprumutat, in realitate, tot numai (sau aproape
numai) din frantuzeste. Ca insemnare, -fi(c)a searniina cu -iza: am-
cult& Astfel figdni (refl.) insemneaza mai degrabg. 'a crip&ta apucrituri de
om% pe and tigelniza ne trimete chiar la procesul de desnationalizare a
unui Net.igan. Aceasta, fiinda notiunea de pierdere a nationalit6tii este
relativ recent& si, In orice caz, culla, [Idle , strain& de mentalitatea mediului
popular, unde circuit verbele In -i.
2 Pe acesta nu-1 pronuntit cu -s- nici chiar acei care... combat pe
2 Intocmai ca In epoca Fanariotilor cu verbele de origine greceasc
In -isi, pItstrate, unele, pang, astazi si care vor fi ajutat la adaptarea In
modul acesta a imprumuturilor frantuzesti.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV: VERBE 243
plifica 'a face amplu', densifica 'a face dens', solidifica 'a trans-
forma (un corp lichid) in solid'.
Dau acum cat uu numar de exemple (allele deck cele po-
menite in cursul discutiei), nu prea mare, pentru. fieva.re gruprt
de verbe noun in -a, in- iza t3i -fi(c)a, indiferent dad. cunt impru-
mutate sau formate pe teren romilnese I.
1. accidenta,2 acuarela, adultera, anchiloza, angora(t), an-
irepozita, apoteoza, arbitra, arhiva, aureola, autografia, avdla;
balona, balota, basoreliefa, betona, bibliografia, bitumina,
blinder, bloca, blufa, briganda;
cables, calibra, caligrafia, carmina, cauciuca, celuloida, cen-
2imetra, centrifuga, centura, cianoza, clisa, compartimenta, con-,
tepta, confuza, contraofensiva, corsa, cosmetica, croma, cronica,
tuba, curenta, curiozita, curta;
dactilografia, decana, deficita, dezechilibra, diagnostica, dia-
manta, dieza, discontingenta, Braga;
eboca, ecrema; edilita, efigia, electrocultiva, enuclea, et*?
eticheta, experia, (cf. experientei);
fascimila, factura, faia,nta, filoxera, fora, fosfora, franja,
fonda, fulmina, fuziona;
garnizona, gestiona, gipsa, glosa, gradua, gripa;
handicapa, hibrida, hidroplana, (h)iperita, hipertrofia, hi-
postaz(i)a;
impaduda, imposeda, inciza, individua, instructiva, inter-
media, intersecta, invalida, invectiva;
'imbrigada, impurpwra, inlumina;
knockouta;
lockouta;
manicura, mansarda, manufactura, marmora, meduza,
metamorfoza, mina, monografia, monologa, monosilaba;
necrologa, nevroza, nimba, norma;
obiectiva, obscura, oja, orchestra, oxigena;
parada, paradoxa, parazita, pdnza, pelerina, pena, pendula,
De altfel aceasta distinctie nu-i posibila dealt in anumite cazuri, de
pildit pentru formatiile in -iza dela teme autohtone sau pentru derivatele
dela teme inexistente in limbs noastra.
2 Participiul trecut I eminin (accidentata) se intrebuinteaa si eufe-
mistic cu sensul de '(fats) defloratX (in limbajul asistentet sociale si at me-
dicinii legale).
www.dacoromanica.ro
244 'PARTEA III: FORMAREA CUVINTELOR
pergamenta, perifraza, -perla, petrola, plebiscita, poligrafia, pozi-

tiva, precursa, prelud (i) a, prospects;
radeicina, regenta, relativa, resona, rubrics;
scadenta, sciziona, sectiona, sidera, silueta, situa, sofistica
solfegia, soliloca, sorta, stanta, stela, stereotipa, stoca, stopa, sum-
bra, suplicia, suplimenta;
$of a, soma;
tables, tanga, tangenta, tarat `cu tars', tarifa, terora, tigra,
tinctura, tragedies, transfuza, transsubstantia, trila;
ulcera, urgenta, uzina;
vacanta, vagabonda, vasculariza, vehicula, violenta, viziona;
zebra, zigzaga;
xilografia1.
2. absolutiza, academiza, alegariza, alfabetiza, antologiza,
artificia2iza, autarchiza, axiomatiza;
barbarize, bestializa, beladoniza, birocratiza, bolintinemni-
za, bolceviza, bovariza, bugetiza;
cafenetiza, corporaliza, caragializa, carameliza, cerebraZiza, ci-
cliza, citadiniza, colosaliza, confraterniza, cooparatiza, conven-
tionaliza, cotidianiza, crepusculiza, culturaliza;
dealuspiriza ( < Dealu-Spirei), demonetiza, desataniza, des-
caragializa, destezauriza, deviriliza, diafaniza, dinamiza, dolariza
(refl.) 2, dualiza, di bluspirituctliza;
egemoniza, elipticiza, eminescianiza, endemiza, enigmatiza,
epitetiza, epitetiza, eroizas, esentializa, etniciza, eufemiza;
fasciza, federaliza, fertiliza, f inaliza, fluidiza, focaliza, fre-
netiza, fripturia, fiihreriza;
giletaniza4, geometriza, ghilemetiza, gigantiza;
hamletiza, herboriza, hiperboliza, homeriza;
ilegaliza, impermeabiliza, indemniza, ndisponibiliza, inega-
liza, infantiliza; insonoriza, institutionaliza, internationaliza, ira-
tionaliza, iudaiza;
indovleciza;
japoniza, javeliza, junimistiza;
1 Unele, putine, de altfel, aunt atestate numai la participiul trecut, de
ex. accidenta, angora, diamanta, pdnza, pergamenta, etc.
2 'A adera la politica americanIC (la (diplomatia dolarului,, cum spun,
atilt de expresiv, Sovieticii).
3 Deja la Delavrancea.
Dela Gdetan, numele unui celebru (pe vreinuri) (pete,, care a in-
cercat sa-si asasineze... prietena.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 245
laiciza, lancierizay legendariza, licheliza;

macadamiza, majusculiza, medeieniza (< Med,eleni), me-.
dievaliza, melancoliza, melodramatiza, metaforiza, metriza, mi-
liardariza, monumentaliza, musamaliza;
narcotiza, neaosiza, neologiza, nostalgiza, nuveliza;
obscuriza, oficializa, omagen(e)iza, originaliza, ospitaliza;
papagaliza, parizianiza, pasteliza, pasteuriza, paganiza, pe-
dagogiza, periodiza, plasticize, poleniza, prezentualiza, profesio-
naliza, psihanaliza, psihologiza;
radicaliza, regionaliza, reumatiza, revitaliza, robotiza, rosetiza,
ruraliza;
schematiza, schopenhaueriza, sentimentaliza, simetriza, sitn-
foniza, simultaneiza, snobiza, sociologiza, solemniza, solilochiza,
sovietiza, spitaliza, subiectiviza, substantializa,superficializa, su-
pranaturaliza ;
?abloniza, fampaniza, stiintifiza;
tamburiza, tayloriza, eemporiza, teodoreniza (< Ions' Teo-
doreanu), transcendentaliza, trustiza, tuberculiza;
universaliza, urbaniza;
valabiliza, vasaliza, vasculariza, verdww'za, victoriza ( <
Calea Victoriei), virtzcaliza, vitaminiza, vizualiza.
3. abrutisa, amerisa, apiatisa, aterisa, avertisa, fuirnisa, juisa,
repartisa.
4. artistifica, burghezifica, codifica, diversifica, dublifica,
exemplifica, fortifica, gaz(e)ifica, glorifica, identifica, intensifica,
justifica, lichefia, magnifica, inortifica, mumifi(c)a, natifica,
pietrifica, planifica, poetifica, yrusifica, rarefia, ratifica, rusi-
fica, semnifica, stiintif ica, trustifica, valorifica, vinifica, zeifica.
CAP. V: DIVERSE.
1. Postverbal e. Un mjloc de a forma, cuvinte noun,
foarte des utilizat de unii dlintre scriitorii nostri, este transforma-
rea in substantiv a unui verb prin sim'pla lilsare la o parte a de-
zinentei acestuia. In ce priveste sensul, astfel de substantive sea-
miing, bine cu infinitivele lungi: alint-a2intare, friimant-friima'n-
tare, etc. Preferinta pentru ele se expliea prin aerul for 'poetic',
I Dela Lander 'membru al LANC-Idui' (= Liga apartirii national()
-creOine), adica al partidului cuzist.
www.dacoromanica.ro
daces pot spune aga. Intr'adevar, ele sunt on par mai grumoase'
deck infinitivele substantivate, evident in mAsura in care se
poate sustine ca Ian cuvant posedA, prin el insusi'si strict formal
vorbind, o anumita grunt:mete'. Oricum ar fi, faptul ca sunt mai
sourte deck infinitivele contribue la o crestere a expresivitatii. In
schirnb, prezinta dezavantajul ca sunt mai abstracte. 'dew, de ac-
tiune, destul de vie la infinitivele substantivate, for le lipsegte
aproape cu totul 1. Afar% de asta, mie oel putin mi se par arti-
fioiale, duleege, poate pentrucA aunt cliutate si pontrucA ne intam-
pina la unii scriitori ca Cez. Petrescu 2 si Victor Ion Popa, care
fac, fieoare in felul sau, impresia unui mannerism si pretiozigm
lingvistic foarte accentuat (in special ultimul).
ales (cumparand tot ce-a mai rdmas, farce ales, Prom 206),
alin, (cloud vorbe de alin fi plans, VVD 154), aunt (Dar instru-
mentele de glint, preferate ale iernii, scant tobele Mani, APN 335;
inima fare, glint azi ti-o dale, s'o vezi1 ZSt 92) 2, apiis (dacd das-
ceilii no$tri ar pune un apds mai mare pe datoria de a fi fericiti,
Ins, Main 1939, 397) 4, barfd, (intrec chiar bcirfa crancena la
care se dedau comesenii, VR, Oct. 1937, 9), cioplu (se, v'aratati
varto$i 91 dintr'un cioplu, ca Transilvdnenii, Niry 27), colind (a
Inceput colindul streizilor din cartier, VAc I, 62; a fa:cut colindul
tuturor autoriteitilor, Act 152) 2, freimtint freimantul mien, de-a
inventa, pentru a nu muri, RL, 15 Apr. 1933, 4, 1; a celui mai
scdrbos friimant de lux, JL, 3 Sept. 1939, 3, 6; tot freimantul acesta
de seipteima'ni, VVD 119), fumeg (fumegul focurilor pentru akin-
gat tOntarii, HM 9)1 incdnt (meant nu-s zorii, AL, 28 Iunie 1936,
4, 3-4), liceir (trebue [oiorapul] se, fie de mdtase, ca se, concorde cu
licdrul de cub lustrwit at automobilului cu opt cit'indri, AL, 30
Nov. 1930, 3, 1; Sceipat de licdrul a,cela de fosfor, ZN 28), micun
(mi ?unul de ganduri al unei minti femeie$ti, VVD 284), pcilpit it
I Dec& nu dispare complect, aceasta se datoreste asociatiei de idei,
mai ales ca obisnuit un postverbal are aceea5i form& ca pers. 1 indic. prez.
a verbului corespunztitor.
2 Acesta chiar abuzeazg. de ele.
Dict. Acad. 11 di, ca existfind numai la Cosbuc".
I Citatele din Dict. Acad. apartin excluziv limbii vechi. Aceasta pro-
beazii ci. to limba actual, avem a face cu o creatie noult, independentIt de
cea anterioarit.
Apare deja la I. Ghica si Delavrancea. Dict. Acad. it consider& drept
variants, a lui colinda, ceea ce nu mi se parte exact. De acea 1 -am pus In
lista de faVt.
' Am neglijat sit notez izvorul, Ar putea fi si Imprumut italienesc
(< pa/pito).
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 247
picur (Asa cum cade frunza sau pleural de ploaie, AL, 11 Martie
1934, 1, 3-4; picur de aka [din Mit:anti], Drom 159; picurul ham-
zurilor abia se auzea, CrA 172) 1, potol (Deli aceste ambitii ma
intepau firs potol, Rus 52; cf. si 89, 92) 2, scapar (scapar de am-
nare TT 54), cu varianta sap& (un scapar luminos, VR, Sept...
Oct. 1935, 5), schiaun (De-abia a$tept sa scap de-al vietii schiaun,
Ins, Ian. 1940, 6), scutur (Ingalbene$te carnea de-ar toamnelor
lung, scutur, VV 95) s, spulber (mini poate sufla un spulber,FJ
100), tang (tang nu-i stansul, AL, 28 Iunie 1936, 4, 3-4) 4, tress
(Isi sfrededi fiecare trds, obrazul vested, ochii obositi ?i stin$i,
Luc 331; trasurile isi pierdeau vioiciunea. CS 60) 5, turbur (A-.
bwri de indoiala $i de turbur, VVD 39), zburd (Zburdul ma'nzesc
pe livada goals, Rid II, 395) si zburda (animate de o zbUrda
hazlie $i pitoreasca, Ins II, 2, 792) 6, zumz (cu zumz de stup and
pe lunci cum topiie perechile, PTA 159). Tot ca po,stverbal (si
ca compus, cu des- dela interes) trebue socotit, coed, ritspanditul
dezinteres (un dezinteres dezolant, Spm 124; fi personalul, la
dezinteres adaugii cumpatul, APN 342; dezinteresul, pans la totala
indiferenta, fatei de casa $i f amzilia lui, Gor 389) T. La fel rasuflu
(a fost in intreg vagonul un rasu flu de wurare, CS 347), atestat
Inc. din sec. XVIII, apoi supar (Neculee) s. a.
2. Motive asemAngtoare cu cele indicate in paragraful pre-
cedent explicA preferinta unora dintre scriitorii contimporani
(iar5sii cu Cep. Petrescu in frunte) pentra substantive in
-et (neaceentuat), derivate dela verbe. Dupes cum, subt raportal
semantic, postverbalele sunt echivalentele infinitivelor lungi, tot
asa formatiile in -et merg impreung eu participiile trecute (substan-
tivate), fats de care prezinta aceleasi avantaje si dezavantaje ca
postverbalele fath. de infinitive. Printre avantaje a.r putea fi men-
tionata si pozitia accentului pe prima silabA, adicA pe terra, pur-
7 Mu cred ca-i varianta (ardeleneascaI) a lui pic (plur. picuri).
Cf. G. F. CzAusAlm, Glosar de cuvinte din judetul Vdlcea, Mem.
Acad. Rom., Sectia Liter., Seria III, Tom. V, pag. 202: pOtol 'astampite (nu
mai ai potol?").
' Deja la Alecsandri.
4 Tntrirri tnregistreazil. numai varianta feminintt tdngd, pe care o con-
siderit drept imprumut slay.
5 Auforul (Cezar Petrescu) trebue s se fi lasat influentat de frc. trait, Pe
care, de altfel, fl traduce tress.
o Forme duble mai avem, de pita, povat (la Creangli) si povatd, apoi
icing si tdngd, deja amintite, deSi nu toate par a fi postverbale propriu zise.
Insemneaza si 'dezinteresare , adica lips& de interesare', (tar si 'ups&
de interes'. Se pare ca sensul al doilea este mai ales ardelenesc.
www.dacoromanica.ro
titoarea intelesului, de undo rezultii o crestere a expresivitatii.

Postverbalele se opun sinonimelor lor, din acest punct de vedere,
totdeauna, pe cand substantivele in -et, n-uraai cand verbele cores-
punzaloare apartin conjug. I si IV.
ciocnet (ciocnetul paharelor, OP I, 149), plescat (Bubue cu
fulger pufca: prabu$iri de pene, plescat..., VR, Maiu 1938, 34),
plesnet (eau pe speteaili Cu plesnet mare, Rus 242; care-i zvdc-
nea panel la plesnet arterele, AN 148), rasuflet (mi-au incle$tat
inima, .$i rasufletul, AL, 2 Febr. 1936, 4, 2; dobtindind iarii,rti rei-
suflet, IA 9), sclipet (o dimineata cu solipet de raze'n omat, VR,
Sept.-Oct. 1935, 7; sclipetul nocturn al stelelor, OP II, 167), tu-
set (S'au oprit pe singura treaptil de piatra. Un tuset strain. Pe
urma, ciocanitu2 degetelor..., ibid. 259; cf. si 1907 I, 28), zvarlet
(AL, 5 Febr. 1930, 8, 3).
3. 'S curt Air i' de cuvint e. Dupa model strain, mai
totdeauna frantuzesc, cateva substantive, de obiceiu compuse, apar
`scurtate', in sensul ca li so lash la o parte al idoilea element al-
clituitor. Procedeul, foarte larg aplicat in limba francezii, nu se
potriveste deloc cu sistemul nostru lingvistic. De aceea nu prinde
la noi, iar putinele inceregri reunite se datoresc, in realitate, limbii
de origine, de uncle ne-au limit... amputate gata. Curente mud
(acolo ei aici) cinema, metro, radio, stilo, taxi I. La cele mai mite
forma intreagri este complect neuzitata., adesea chiar necunoscuta
(pentru majoritatea subiectelor vorbitoare). Altele nu nierg;
pentru microfon (care convin mai mult microului, AL, 25
Dec. 1938, 12, 4), pat(h )8 pentru patef on (patheul" cu goarnd
de trombon, Ins, Iulie 1938, 183) 2, smok pentru smoking (ii dace
fi smokul, imprumutat la logodna, Log 292). Cf. si toy < to-
vara4, in ironie (prin impunerea wnei carantine de doi ani :in 1919
impuse de... tovii" The Moscovici gi Popovici, PPG- 11) S.
I La Brasov (probabil $i aiurea prin Ardeal) se spune taxd, desigur
subt influent& nemteascii. Cf. Le francais moderne IV, 181, unde aflam el,
la Berlin, numele taximetrului este die Taxe (cu -e, In loc de -i, venit dela
die Droschke 'trAsuei: sau, poate, dela die Taxe 'taxa, mile& 'sums platitli
pentru transport'). Radio poart& astazi accentul pe prima silaba..
2 Pate exist& deja mai de mult, cu alt sens si alt& origine, fireste, to
terminologia culinar& (<frc. pdte).
Aici 'scurtarea' e de origine ruseasca (se vede din intent,iile stilistice
ale autorului). In momentul de fat& (1948), nuanta ironic& a dispitrut cu
totul. Regimul de democratie popular& a redat acestei abreviatii sensul
ei serios, pe care 1-a avut totdeauna In mintea socialistilor $i a oamenilor
progresisti. De adaugat, Intre. altele, 'circa circumscriptie politieneasc&'.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 249
4. Un mijloc mai mult on mai putin international de

formare a cuvintelor, pe care 1-am iinitat si noi, este urmatoruL
lnitiailele elementelor constitutive ale numelun unei societati, fir-
me, institutii, etc. bunt citite 'intocmai ca literele alfabetului, cu
exceptia consoanelor urinate de vocals, care, clatoritit pozitiei, se pot
pronunta .farce acel e absolut neeesar, pus inainte sau in urma lor.
Ceec, ce rezulta este un substaitiv: noua denumire prescurtatA.
Aceasta se intampla obisnuit eu numele lungi, alcauite din trei
sau mai multe cuvinte. -(Prepozitiile si conjunctile sunt neglijate.)
Modelul prim pentru noi a fost, de sigur, franceza; mai tarziu
vor fi influentat si alte limbi, de pilda italiana, unde procedeul
se aplia, pe o scarce foarte inting (v. Lingua nostra II, 92 urm.,
fV, 118-9 si B. MIGLIORINI, Lingua contemporanea 80)1. ('red ca,
la origine, avem a face cn produse lingvistice c,omerciale":
pentru a economisitimp i bani (cu comenzile telegrafice, de ex.),
comerciantii au recurs la acest mijloc comod, care prezinta, prac-
tic vorbind, si un avantaj de natursa, international6,, caci scuteste
pe straini de a retina (greu si imperfect) numele lung si inacoe-
sibil al firmei respective. Dela en an invatat sa prooedeze la fel
sd alte categorii de subiecte vorbitoare, care lucreazg in conditii
oarecum similare. Astf el sistemul s'a intins, in chid.%
lui, contribuind la imbogatirea lexicului, ba, poate, si la
modificarea structurara a limbii, cum pare a fi, eel putin in parte,
cazul rusei.
La noi, substantivele create in chipul aoesta sunt masculine,
primeGe, adica, articolul -1, char cand se termin5, in vocalA. (De
altmintrelea, din canza Ilui e, care se introduce, pentru inlesnirea
pronuntgrii, dupes fiecare consoang, finals sau urraatii de alts, con-
soa.ng, mult mai rar inainte, majoritatea for an sfarsit vocalic si
accentul pe ultima silaba.) Inceputul s'a Mout ou CFR= Cefe-
re(u1) $i, anai rar, Chef ere(u1), dupes care au venit, probabil,
PTT=Peteteul '(Directia generals a) Poste lor, Telegrafelor qi Te-
lefoanelor', TTR--tetere `(serviciul militar al) tinerilor cu termen
redus', STB=Setebe(u1) 'Societatea Tramvaielor Bucuresti', etc.
IatA Si alte formatii de acest fel, mai recente: AGIR=Agir(ui)
i In rusWe e1 a devenit o adevIrat5, norms oficialli.. Numele Insu*i

al statului sovietic este o asemenea creatie: SSSR (redEtt In frantuzWe si la
noi prin URSS). Cf. Astrid BAECKLUND, Die univerbierenden Verkitrzungen
der heufigen russischen Sprache, teza de doctorat, Uppsala, 1941, recensata
In Acta linguistica II, 182.
www.dacoromanica.ro
Àsociatia general& a inginerilor roman', ALACI=Aket 'Aso-

eiatia licentilor Academiilor de Cornell $i Industrie', ARLUS
Arlus(ul) Àsociatia romans& pentru strangerea legaturilor cu Uniu-
nea Sovietica', ASAM = Asam(u1) Àrsenalul Subsecretariatului
(de Stat) al Aerului si Marinei', ASRC = Aserece(ul) Àsociatia
studentilor roman crostini', CAM = Cam(u1) 'Casa autonomy a
monopolurilor', CAPS 1= Caps(u1) 'Casa autonomy a padurilor
Statului', CEC = Cec(u1) 'Casa de economie si consemnatiuni',
CGM = Cegeme(ul) Òonfederata generals& a ;muncii', CNR --
Cenere(ul) `Central national de romanizare', FUM = Fum(ull
`Frontal uric muncitoresc', IAR = Iaer(ul) Ìndustria de avioane
romans.', LANC=Lanc(u1) `Liga apararii nationale crestine', MTR
= Metere(ul) `Munca tineretului roman', NFR=Nefere(u1) `Navi-
gatia fluviala romans', ONEF=Onef(ul) Òficiul national de edu-
catie fizica", ORAP = Orap(ul) Òficiul roman de aprovizio-
nare cu, piele', PCR = Peeere(u1) Partidul comunist roman',
PMR=Pemere(u1) 'Partial muncitorese roman', PSD.Pesede(u/)
Partidul social-democrat', SRD = Serede(ul) `Socieitate-a romans
Dunarea', SSR = Sesere(u1) `Societatea scriitorilor romani', UCB
= Ucebe(ul) Ùzinele comunale Bucuresti', UAER = Uaere(n1)
Ùniunea Asociatiilor de elevi din Romania', UNSR = Unesere(u1)
Ùniunea nationals a studentilor klin Romania', UFAR=Ufarqul)
Ùniunea femeilor antifasciste din Romania', URSS = Urss(u2)
Ùniunea republicilor sovietice socialiste',2 UTM = Uteme(ul)
Ùniunea, tineretului muncitorese', etc.
Deosebit intru catva die acesta este procedeul urmator: se
formeaza 1171 cuvant (numele firmei, societatii, etc.) dial cote o
silaba a edementelor (sau a unor elemente) care alcittuesc denu-
mirea ei propriu zisa. Acest mijloc formativ se intrebuintleaza mai
rar decat precodentul, dar tirade in ultima vreme, sg, face, o se-
rioasa concurenta acestuia. Vechiu $i Mehra este Astra Àsocia-
tia tronsilvana (pentru literatura $i cultura poporului roman)',
la care sunt de adaugat cateva creatii foarte receinte din domeniul
I La Inceput i s'a zis Anef(u1) 'Academia national, de educatie fizicti:.
2 Aceasta din frantaze*te. Cf. urmaorul citat, privitor la o societate
pe care n'am putut-o identifica: pentru prosperitatea es-a-entului (VR, Oct.
1937, 16). Initialele sunt SAM, iar modul cum sunt ele citite arata mai de-
grab& influent& franceza.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: DIVERSE 251
vietii economice: Odesfer, Olezar, Sovromlemn, Sovrompetrol (la

ultimele doua, partea finals reprezintal un cuvant intreg) 1.
Dela multe din creatiile pomenite (in special dela cele care
apartin la prima categorie) se pot deriva euvinte in -ist, menite
8a indite pe functionaa-ii institutiei sau pe membrii societatii res-
pective: ceferist, petetist, teterist, setebist 2, aserecist, etc. Dela
Lane am avut si laincist, dar si fancier, printr'un joe de cuvinte,
care a fost posibil gratie mat ii asemAnari a formulei in discutie
cu subst. lance. Interesant este amanuntul ca ceferist, de pilda,
a ajuns sa i-nsemneze lunctionar sau lucrator la ealea ferata (in-
diferent din ce tars)'. Asa se expliea de ce auzim si citim regulat
despre ceferistii francezi, cefertstii germani, etc.'
' In rusote, acest mijloc de creatie lingvistica este extrem de rgs-

pandit. Faptul se datorote pe de o parte atmosferei revolutionare care
doming intreaga activitate a vecinilor no$tri dela Rasarit, pe de alta apti-
tudinii limbii ruse de a forma cuvinte compuse intr'o masurg, necunoscutti
romanei (*i idiomelor neolatine in general). Iata cateva exemple: aviabaza
laza. aeronautics' (< aviatsiOrtala baza), Gosbank Banca Nationale.' ( < go-
sudartsvenndi bank), Komsora61 'Uniunea tineretului comunist' (Kommu-
nistieeskil soiiiz tnoldddi), politotdel `sectie (>polititeskii otcle1),
sovhciz `sovhoz; economie agricola sovieticte (<_sovetskoe hozedistvo), etc.
2 Cf. autobuzist si tramvaist, care circula in vorbirea bucure*teang,
fiind, Intr'un anumit sens, sinonime cu setebist (STB are yi autobuse).
3 De adaugat, la lista formatdilor apartinand categoriei a doua:
Romarta `(Societatea comercialg.) romang. (de Stat pentru arts)', Romlacta
'(Oficiul) roman (pentru vanzarea) laptelur, Rompescaria '(Societatea) ro-
mans (pentru vanzarea) pe$telui , Sovromtransport `(Societatea) soviet.
romb.na (pentru) transport', etc.
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV: STILISTICA.
Prin fenomene stilistice inteleg ceea ee lingvi$tii mai vechi
numeau frazeologie (in aceeptia cea mai large a termenului): corn-
binatii sintactice al ea.-ror seas este unitar $i difera de al elemen-
telor aleatuitoare luate unul cate unul sau legate altfel deck in
formula respective. Mu lte din faptele discutate subt aoeasta ru-
brics ar putea figura tot atat de bine la Sintaxa", dupe cum ia-
raisi o buns parte din eels analizate acolo $i-ar putea, gag locul
aici. Caci intre stilistica, oricum am coneepe aceasta notiune, $i
sintaxa este greu de tras un hotar propriu zis. Amandoua se oeupa
de sintagme, adica grupuri de cuvinte legate prin diverse rapor.
turi gramaticale. Deosebirea cea mai importanta, care nu-i tot-
deauna usor sezisabila, consta, in faptul ea constructiile sintactice
sunt, de obieeiru, fixe $i lipsite de orice element subiectiv, pe eand
cele stilistice au un caracter mai if-nult on mai putin personal, sunt
supuse modificar. ilor provocate de situatia extQrioara, de momen-
tul psihologie, etc. $i oontin adasea o nuanta afectiva sau estetica.
Altfel spus, fenomenele stilistice constitue, cum arata, *i nu-
mole for (data ne referim la terminologia eriticii $i esteticii li-
terare), partioularitati de stil, seris sau vorbit, partieularitati in-
dividuale, chiar atunci cand ele se bucura, de o raspandire relativ
large: /eel care le intrebuinteaza le iereiaza oarecum din nou, in
ipoteza ca, ele nu cunt inventia lui personals.
Dupes cum nu putem separa totdeauna constructiile stilistice
de cele pur sintactice, tot aqa ne vine greu sa elasificam faptele
privitoare la stil. Lipsesc pentru aceasta eriterii sigure $i precise.
0 grupare a for pe categorii se impune totu*i, fie $i numai din
motive practice. Vom avea astfel: Frazeologie propriu
zis a, (ereatii recente); 2. F o r mule traditionatle mo-
dificate in aspeetul sau sensul lor; 3. Diverse.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: FRAZEOLOGIE 253
CAP. I: FRAZEOLOGIE.
Ceea ce izbeste din capul locului la aceasta grupa de feno-
mene stilistioe, mult mai bogata decat oelelalte, este puternica in-
fluenta strains (in primul rand, si ca de obioeiu, franc,ezii). Vom
vedea ca foarte multe constructii sunt simple traduceri, fare ca
cei care le utilizeaz5, sa-si dea totdeauna seama e5, se afla in fart
unor combinatii de cuvinte neadaptate, adesea chiar neadaptabile
la sistemul linguistic romanesc.
Le insir alfabetic, dupg elemental alauitor care mi se pare
eel mai important la fiecare.
alerga: se aleargei premiul Goarnal (AL, 17 Iunie 1934, 10,
2). Nu-i vortaa numai de functiunea transitive a acestui verb,
pentru care am gasi sprijin in limba noastr5. ingsi (cf. munt. a
alerga pe cineva à-11 fugsari'), ci de intreaga oombinatie sintactica.
arme: cu arme $i bagaje (opozitia a preferat sa adere cu
arme $i bagaje..., VR, Febr. 1938, 17). Obisnuit ((i foarte des in
limbajul unor anumiti oamoni de culture) se zice a trece cu arme
$i bagaje la adversar. Din frc. avec armes et bagages (expresie
militarg, la origin).
bald,: in formula bazei de plecare (sei fie numai ca bazd, de
plecare, AL, 6 Oct. 1935, 9, 4). Am crezut intaiu ca avem a face
cu o eontaminatie intre punt de plecare (pentru o discutie, etc.)
i bazd (a unei discutii) 2. In realitate este un iraprumut frau.-
-tuzesc: base de depart `Sturmousganstellung' (din terminologia
militarg).
bine: dupa modelnl lui a vorbi de bine (pe oineva) s'a for-
mat a scrie de bine (D-1 6. C. m'a vorbit $i m'a scris atcit de
multe on de bine, AL, 11 Aug. 1935, 1, 3) 3.
cafea-cu-lapte: erau bdieti de viatii, nu... cafea-cu-lapte, ca
ceilalti (VR, Apr. 1938, 26). Pare a fi sinonim cu papa-lapte, care
va fi servit ca punt de plecare.
cap: a face un cap 'a fi Isiurprins, a se mira' (facea un cap
-nedumerit, TB 220; Ra'dea de capul pe care i -ar face Dia, Rad
II, 206; vdzeind capul pe care l-am feicut, AL, 29 Apr. 1934, 4,
3; uitd-te la el ce cap face, ibid., 5 Julie 1936, 6, 7). E frc. faire
1 Sau premiul Jockey-Club, etc.
t CA,ci sensul e metaforic, mai exact spus abstract.
3 Uz strict personal (T. Arghezi).
www.dacoromanica.ro
254 PARTEA IV: STILISTICA
une tete (pop.) 1verbliifft (oder verstutzt) sein`; `wiitend sein' (cf.
ri ail en f era un tete 'er wird ein Gesicht machen') 1. De aici n'a
fost grew sa se ajunga in o variants eliptica a formulei, prin 15,-
sarea la o parte a verbului: Sora mea avea capul acelor strain care-
se duc la inmormangri (VR, Ian. 1940, 21); cap inteo parte si in-
tr'alta adic5, `surpriza, ruimire de ambele pairti' (AL, 24 Fehr.
1935, 7, 2); e lesne de inchipuit capul meu, cand am citit (On
140-1). Ali sparge (sau stdr&m,a) capul à-ai bate capul': isi spdr-
gea deja capul cu reisturnarea republicii (CL, 28 Sept. 1935, 4, 5);
sfeirlimeindu-si mereu capul cu proiecte de relzbunare (RJ 275).
Din germ. sich den Kopf zerbrechen, poate oi din fro. se casser
la tete. 2
caz: alaturi de obionuitul in tot cazu,l ( < fre. en tout cas),.
se intalneote in toate cazurile (of., de pilda, VR, Nov.-Dec. 1934,
64), care cred ca-i traducerea germ. auf alle Fdlle (en pastrarea
lui in din formula mai veche, avand substantivul la singular). A
putut influenta i sinonimul (apr-oximativ) in toate imprejurdrile.
Do altfel tot inseirmeaza liecare, orioe'.
chip: urnaind in chip de con (AL, 19 Ian. 1936, 5, 2).
Pare a fi reda.rea fre. en guise de..., ca.-"ei ram. in chip de (inve-
chit") 'ea, in sewn de' (de pilda: in chip de zalog, in chip de bi-
ne-ai venit, in chip de batjoeura, in chip de jertf5,) are alta sem-
nificatie.
class: de moire class 'de calitate exceptionaa' (un pilot de
mare clasd, AL, 5 Apr. 1936, 1, 6-7). Cf. fre. classe 'Rang'.
colt: a face coltul unei strifzi 'a apuca pe la coltul ei' (cand
facu coital aleii, AL, 17 Ian. 1937, 5, 1). Fre. Faire le coin de
la rue.
centering: a face o centering, foarte rgspandit, in loc de a
tine(a) o conferintd, dupa fre. faire une conference. Formula cu
a Linea, mai veche oi deocaandatA Mai freoventA, este traducerea
germ. einen Vortrag halten. Faptul ca s'a impus cu mult inaintea
eeleilalte, pe care o.simtim ca strains, dovedeste c5, obiceiul de a
timea conferinte a fost imtrodus la not de oameni ere cultur5. ger-
Constructia german& este, desigur, izvorul lui a face o mutra, In-
cetAtenit de multa vreme.
' Primul exem.plu 1-am glisit trite traducere din nemtekde, iar al
doilea provine dela Rebreanu (Ardelean!). De altfel am impresia c Romttnik
de peste munti utilizeaa mult mai des dead altii formula a-i sparge capul.
(cu sensul dat aici, fireqte).
www.dacoromanica.ro
mane. Un rol important trebue sit fi jucat membrii Junimil",

at:it de amatori (unii dintre ei) de conferinte publice. $i se tie
ca, oei mai multi (si mai influenti) iii facuse studiile in Germania.
consecintil: prin consecinta pentru in conse,cintei (Ins, 1 Nov.
1936, 391), subt influenta frc. par consequent.
cont: in formula linie de cont (nu face sci inure in linie de
cont, CL, 30 Maiu 1936, 2, 5). Din frc. en ligne de compte (mettre
ou faire entrer en ligne de compte 'in Rechnung stellen'; (fig.)
'in Betracht ziehen').
contest: farce contest ìncontestabil, flea indoialk (riimtin
fara contest pe drumuri, AL, 24 Iunie 1934, 9, 4; a precipitat, fiirii
contest, evenimentele, Ins I, 1, 345). Este frc. sans conteste.
credit: spre creditul autorulni (VR, Iunie-Aug. 1935, 25).
Spre, caci mai ales prezenta acestei prepozitii trebue explicafg,
ar putea veni dela constructii ca spre onoarea, (sau cinstea) cuiva,
spre apdrarea lui N., etc. Mai probabil este rose a. avom a face
cu o influenth germane (cf. zum Kredit des Verfassers, dem Ver-
fasser zum Kredit).
cuvant. In locul lui pe cuvant de onoare, pe cuvdntul meu,
etc., care continua s se intrebuinteze, circulit din ce in ce mai
mult `prescurtarea' for pe cuvant. Am impresia ca, tineretul nu
spume deeat asa. La fel copiii, apoi numerosi oaaneni inculti, de
obiceiu tot tineri (soldati, servitoare, etc.). Preferinta pentru for-
mula elipsatA se datoreste nu numai tendintei oarecum firesti
de a rasa la o parte tot ce-i de prisos, ci si, probabil, influentei
unor constructii ca om de cuvant, a se Linea de cuvant, etc., unde
cuvant este echivalentul lui cuvant de onoare. Cf. si frc. etre
(homme) de parole; n'avoir qu'une parole; ma parole (d'hon-
neur); etre prisonnier sur (8a) parole.
departe: ee combinit cu de acolo, in fraze ca N. n'a incercat
sa reziste, deptirte de acolo, a cedat foarte repede. Are, deed, sensul
lui `dimpotrivA'. Este traducerea literals a frc. loin de la, pe care,
de altfel, Romanii 1-au imitat deja subt forma departe de asta.
diferentii: spre diferentei de... (CL, 20 Iunie 1936, 4, 1) pen-
tru spre deosebire de... S'a inlocuit, aka dar, cuvantlul vechiu prin-
tr'un neologism, cu care -i numai aproximativ sinonim. Trebue sa
fi influentat constructia frantuzeascit a la difference de... Spre'
deosebire de... pare a fi decalcat dupA germ. zum Unterschied von...
dinte: a avea (sau a pdstra) i(n dinte contra cuiva avea
www.dacoromanica.ro
un motiv de nemultumire' se intillneste foarte des in vorbirea o-

ritsenilor venni, ba a intrat si in limba scrig (in general am un
dinte impotriva filmelor..., AL, 20 Oct. 1935, 2, 3; pdstrez de molt
un dinte domnilor scriitori, CA 25 Julie 1936, 6, 6). Dupes fre.
avoir une dent de lait contre q.; garder a q. une dent de lait èinen
alien Groll gegen jemanden hegen'.
drag. Foarte des se aude in limbajul familiar, mai ales la
femei, formula dragul de e11. Se va fi spus din capul locului nu-
mai despre copii, cum se spune, die altfel, pang astki, atunci card
sunt,mangaiati, etc., apoi gi despre loamenii mai in viirsta. Cu
privire la acestia, totdeauna, cred, in sens ironic, Ascu n'am
sa -ti admit sofismele, in ruptul capului, striga el, dragul de el,
infuriat, funded... (VR, Ian. 1936, 34); 0, bine ca sose$te scumput
de el (AL, 10 Apr. 1938, 5, 3). Pentru partea pur sintactica, cf..
frumosul, de?teptul, r'ciut, etc. de cutare. '
eminentei: in eminentd 'in special, prin excelentg' (Stanga

era reprezentatd in eminentei prin social-democrati fi comunisti,
CL, 19 Oct. 1935, 8, 1). S'a n'ascut printu'un fel de àna1iz5.' din
adv. eminamente, care apartine la aceeasi familie de cuvinte,
face. Apare, cum e de asteptat, in numeroase formule stills-
tice. Tata cateva dintre cele mai frecvente 2. A face lege 'a avea
putere de lege' (pdrerea Cristinei Picea lege in Franta, in Italia,
AL, 39 Nov. 1936, 7, 5). Cf. fro. faire loi. A face sd apard 'a
publican, a tipari (o lucrare, etc.)' (G. D. a feicut sd apard itna, din
revistele pur marxiste Ins, 1 Far. 1936, 80). Dupes fre. faire pa-
ralitre. A face un rol 'a juca un roil.' (N. Picea rolul principal
AL, 8 Nov. 1936, 8, 5). Asupra acesteia, adic5, a unui aspect al ei,
trebue sa insist, fiinda, avem prilejul sa constatka cum dorinta
de a invoca cu orice prey poste duce la c,onstructii imposibile. In
loc de a face rolul unui negustor 3, de pilda, on a face pe negus-
torul, se spune nurnai a face un negustor (printr'o contamina.re a
ambelor moduri de exprimare sau printr'o elipsa). Se ajunge ast-
fel la fraze ca urmatoarele: [Marlene Dietrich] sd inceapd a face
$i fentei mai obimuite (AL, 5 Apr. 1936, 8, 1-3); Young 4 a /acid
pawl arum numai fete ingenue (AL, 11 Aug. 1935, 8, 3). Fichivo-
I Si femin. draga de ea. Cf. apoi mica de ea, ce dulce era!
2 Am In vedere, ca de obiceiu, numai inovatiile.
3 Care ins& nu merge deocamdatit. De aceea trebue preferat a Fuca
rolul...
4 Tot artist it de cinematografl
www.dacoromanica.ro
cul, de sigur neintentionat, este evident Din... fericire, n'am in-

thlnit aceastA constructie deeast la un singur publicist. D. I. Su-
chianu, care altfel nu numai ca stie s scrie, dar s'a aralat adesea
ingrijorat de chipul cum trateaza (adicA... maltrateaza) numerosi,
Romani limba for materna,. Ace lasi autor intrebuinteaza, de-.
astadati impreima cu altii, Inca, o formula cu a face, in care west
verb are, contra dorintei autorilor, intelesul lui propriu, material,
nu pe eel metaforic. E vorba de a face trotuarul (despre femei)
'a se prostitua' < frc. faire le trottoir: Garcia incepe sei faces'
trotuarul (AL, 5 Aug. 1934, 8, 3); feicand trotuarul (CL, 1 Iunie
1935, 5, 5); au ramas sa faces mai departe trotuarul (CL, 12 Oct
1935, 8, 4); o fats care feicea trotuarul (Azi, 9 Julie 1939, 3, 2).
0 variantA este a face strada: o femeie brunei, spoita, care facea
strada (AL, 25 Nov. 1934, 6, 1). De aici n'a lost gran sa, se ajunga
la biete fete de trotuar (Azi, 25 Iunie 1939, 6, 1), echivalentul con-
sacratului femei de strada. A face foame 'a suferi de foame'
(face foame la Craiova, Act 21). Cf. a face curd, fro. farie diete,
etc. Expresia s'a putut naste insA si fAra. nicaun model, strain
sau indigen, ea produs al unei stari sufletesti afective. Sa ne in-
chipuim ca este vorba despre cineva care sufere de foame (pen-
trucA nu poate on .nu urea sa munceasca, etc.). Daces unul din
partaneri este impresionant, indiferent cum, de a,ceasta situatie, la
intrebarea: Dar ce face N. (la Craiova, s zicem.)7 va rAspunde,
in mod spontan: Ce sa faces? Face... foame! (ca si cum am spune
face ghete, face haine, etc., adicA `lucreaza?). A face o boala (ge-
neral in limbajul medicilor) : N. face o scarlatina; Sunt sigur ca
N. va face !o pneumonia, etc. (dupes fro. faire une maladie).
fond: plruralul aoestui substantiv apare in formula foarbe
raspandita astazi, mai ales printre tlineri, a f i uin fonduri 'a avea
bani` (cf. si DO 325). Dupes frc. etre en fonds. Se zice si a fi in
franci, mai expresiv, din cauza sub,stantivului foarte concret
franci (mai concret chiar deo& bani, parale si ante sinonime).
forte: a se face forte sa... 'a se angaja sa..., a garanta se'..'
(<fro. se faire fort de...).
frecventa: de inalta frecventa, (fig.) loarte timpresionant,
puternic' (paginile acestea de inalta frecventei, VR, 15 Main 1934,
65). Imprumutat din terminologia fizicalA (cwrent de inalta; free-
yenta < frc... de haute frequence).
varant: a se purta garant(d) 'a garanta' (liga mil/lard. se
42233. - 17
www.dacoromanica.ro
purta garantd, CL, 26 Oct. 1935, 3, 4). Dupg frc. se porter ga-
gant pour quelqu'un.
gardd: vechia garde!: `vechia generative, generatia (oarecum)
rola:, in limbajuil politic de pe vremuri, dar si on semnificatie
nepolitica, (Ce vrei7 'Garda veche $i-a fcicut datoria ceitre terra,
Gor 271). Fre. vieille garde (e vorba de garda impgaliteasca a
lui Napoleon I).
granda, numai in formula di granda `strasnic, extraordinar,
grandios'. Pare a avea origine argoticd. In orice cam, nuauta po-
pulara, mai exact periferica, este foarte ace,entuata. Cu. alai in
urma, LS'a jucat o revista teatra15, purtand acest titlu, ceea ce va
fi contribuit la raspandirea expresiei. Cred ca s'a ngscut fare
vreun model propriu zis strain, deli punctul de plecare it constitue,
direct on indirect, frc. grand sau ital. grande (cf. si grandoman,
grandomanie, cunoseute si in vorbirea pAturilor inferioare orke-
nesti). Citez, cu titlu de curiozitate, ital. granda 'la fame, it piit
gran bisogno (gePgo furbesco)', dat de A. PANZINI, Dizionario
moderno,ed. VII, pag. 3112.
incurceiturd de mate `situatie grea, complicatg. (din care nu
poti ie*i)': joc de cuvinte, cu intentii expresive (ironice sau nu-
mai &mete), avand drept punct de plecare identitatea terme-
nului prim din numele popular al bolii incurcdturd, de mate cn
subst. incurceiturei `situatie difieila'.
indoiald: a trage la indoiald pentru obisnuitul a pune la in-
doiald (n'a tras-o la indoiald, nimeni, DR VII, 227). Apace la
Ardeleni si Bucovineni, f apt care vorbeste pentru o origine nem-
teascii: cf. in Zweifel ziehen 3.
juca: urmat de un substantiv abstract, ca object direct, in-
semneazg, 'a se preface', adicA 'a juca (cu intentie) rolul de...', 'a
face pe...'. De pildg: a juca steingacia, ccind in realitate, e?ti un
om foarte iscusit (AL, 11 Aug. 1935, 8, 5). Cf. frc. jotter la dou-
/cur 'den Betriibten spieler, such als betriibt stellen`.
laba: a bate laba 'a bate palma (in seann de consiantgmant,
de acceptare a unei propuneri, etc.)'. Foarte expresiva, chiar tri-
Sunt cuvintele unui larbat Insurat, care are sapte copii!
2 0 nuvela a lui Gib. I. MihAescu poartit titlul La Grandiflora (nume
de restaurant sau local de petrecerel), care trimete, prin asociatie pur
loneticti, la (di)granda.
3 Sinonimul a pune la indoiald ar nutea fi decalcat dup5, frc. mettre en
doute, dar si dupl germ. in Zweifel stellen.
www.dacoromanica.ro
vials (grade, asa zicand, substantivului), de aceea freeventil, in

vorbirea familiars, chiar a multor oameni culti, care o intrebuin-
teazg oarecum glumet, toomai pentru a-i atenua caracterul prey
vulgar. 0 gaSitm si in scris: Bravo!... Bate laba... Pe viath si pe
moarte!, rdsese Caruso (VR, Apr. 1938, 28).
lege: constructia afard din lege, destul de easpandita Cu
sensul ei literal, apare, intr'o traducere din englezeste, ca echiva-
lent al lui outlaw `Geachtete(r)', asa dar cu valoare de substantiv:
era un rebel si adeseori un afara din lege cutezator psi aventuros
(AL, 7 Main 1939, 3, 3).
lance in Ulna' (fig.) 'complect, total, in intregime' (dach, sunti
land in lance adeveirate, VR, Sept-Nov. 1936, 24; v. si CF 412)..
Din limbajul fabricantilor si negustorilor de stofe. Sinonim cu
seta in saki.
maniera: de manierh (sau de o maniera, de aka maniera)...
ìn chip..., in mod...' (exprima toatei situatia de o maniera cu
totul noun, Azi, 9 Idie 1939, 9, 2) 1. Foarte fasfpandita in yor-
birea familiars, mai ales subt forma de asa maniera, incat... (N.
prezinta lucrurile de asa maniera, incest to convinge). 0 ade-
vgratA... slgbiciune an pentru ea avocatii (si, in general, oaanenii
siliti de profesiune sa vorbeascA, sa explice, etc. mult). Durpg frc.
d'une maniere si de maniere que...
manic: de prima Tana' 'de primul rang, de prima calitate'
(documente de prima manic, Ins I, 1, 381) < fro. de la premiere
main 'anis erster Hand, aus der besten Quelle'. Cf. si de main de
maitre 'von Meisterhand', apoi sinonimele romanesti de prima
clash, de mare clash, (acesta numai aproximativ sinonim, v. mai
sus, pag. 251). A trece mina, din limbajul jucatorilor de call
(= a nu juca, a trece randul jucgtorului sau jucgtorilor urna-
tori), decalcat dupes frc. passer la main, insearmeaz5, si (fig.) 'a
se lAsa de o ocupatie' (sei, abandoneze cafeneaua, sei treach mans,
sei se retraga din afaceri, Gl, 23 Iunie 1940, 2, 5).
manta: alto pereche de maneci 'altceva, alter chestie, alt5.
gfisca in cea, traisla." (dar aceasta, vorba lui Rudyard Kipling,
Cf. si Ord povesti... de maniera sd nu se intrevadd... (DA 391), unde
formula are valoarea unei conjunctii. Manierd poate fi fnlocuit prin naturd:
ezagerdnd de asa naturd compunerea rolurilor... (Al, 21 Nov. 1937, 14, 1).
www.dacoromanica.ro
e alt pereche de m,a'neci, CL, 15 Febr. 1936, 2, 4). Traducere lite-

rals a frc. c'est une autre paire de marches 1.
model: a deveni la model 'a fi modern, a avea cautare, tre-
()ere' (taranul a devenit la. model, AL, 30 Iunie 1935, 9, 6). Dupes
frc. devenir a la mode, sau, poate, germ. (wieder) Mode werden.
In ultima ipoteza, la, care n'are echivalent in formula germa.na,
s'ar explica prin influenta looutiunii, atat de freevente, la, model.
Cf. $i era de modd (CR-M 118) < fro. etre de mode.
moment: pentru moment (< fre. pour le moment) este simtit
de foarte multi Romani ca pentru, tin moment, mai ales ea, seman-
tic vorbind, nu exists o deosebire prea, mare intre o locutiune si
cealalta. Vezi BPh VII-VIII, 335-6.
monedil: a bate m,oneda cu (sau din) ceva 'a face caz de
ceva, cu scopul de a avea beneficii, a specula o situatie favora-
bila' (se lciuda cu influenta... $i bates monedg cu asta, Ins. I, 1,
341). Cf. frc. battre monnaie (fig.) `sich Geld verschaf fen'. Expre-
sia romaneasoa nu ne trimete numai detest la castig banese, sen-
sul ei fund oareoum strict moral.
nerv: a cam pe nervi 'a plictisi grozav pe cineva, a-1
enerva, a-1 exaspera'. Raspandit in vorbirea. orasenilor culti. Cf.
frc. dormer sur les nerfs i porter sur les nerfs, sinonime.
odatcl: pentru data' 'in cazul de fats, de data aceasta' (rea-
liztind pentru data..., AL, 22 Aug. 1937, 14, 3; pentru, data;
transpunerea romanului in film e posibilcl, AL, 16 Febr. 1936, 8,
5; fi asta, a fcicut ca, pentru odatd ca asemene,a, calitati exists,
lumea sa nu le vada, AL, 17 Oct. 1937, 15, 4; pentru odatil nu ne
pare rau, AL, 12 Dec. 1937, 14, 1) 2. Dupes fre. pour une fois, de
ex. c'esti bon pour une fois 'far einmal in.ag das gehen'.
pace $i onor: aceasta formula (en .in inainte), existents,
dupes cum se stie, in foistul Imn regal", este uneori utilizata ironic
la adresa oamenilor obisnuiti (mai ales a acestora). Ineeputul 1-a
Autorul pare ironic, judecand dupa, invocarea unui scriitor... englez,
cand e vorba de o maxima, frantuzeascit. Data, a*a stau lucrurile, trebue si
presupunem ca redarea ei cuvant cu cuvant a fost Muth, intentionat. Cf. er-
rare huntanwm est..: cum spune Turcul' (si alte asemenea glume, frecvente
In linabajul familiar al oamenilor culti).
2 Ultimele trei exemple provin dela acela4i autor (D. I. Suchianu). In
al doilea din ele avem si o inovatie sintactia nepreva,zutit: pentru odatd,
locutiune adverbialti, este urmat de cd, a*a dar transformat tntr'o locutiune
conjunctionala (cf. pe de o parte in cazul sau in ipoteza pe de alta
odatd ce...).
www.dacoromanica.ro
fricut, dadi nu ma' insel, M. Sorbul: Sbi lt, genialul" erou din
Patima rode ", spune (in actul III)... atilt cat trebue unor oa-
ineni cum se cade sa manance, sa doarmd si sif se 'nmulteascd, in
pace si onor! Cf. si DO 266: Jar in timpul acesta, dupd ce dwrn-
neata ti-ai vazut in pace si onor de gravele ocupatii... Ironia vine
dela imperecherea, in conditii asa de nepotrivite, a acestor doug
substantive, care amintesc oricui pesajul din poezia citata, uncle
este singuruil for loe cu adevauat. Valoarea semantiert strict obiec-
tiva a acestei foranule este identidi cu a lui in pace (`sfi, mfinfince,
sfi, doarma $i sfi, se 'nmulteascii in pace', adica 'in liniste, netul-
burati de nimeni'). Si acest fapt contribue la ironie, crici des
ntastere unui fel de joc de cuvinte (dupes pace ar trebui o pauzfil.
paging: a fi la paging 'a fi la curent' (Col ce vrea sd, fie la
paging cu moda..., Ins, 15 Julie 1936, 57). Traducere a frc. etre
a la page.
pcIstra: a pdstra patul 'a sta in. pat' (a trebuit sd, piistreze
patul, dupes sfaturile doctorului, AL, 15 Sept. 1935, 3, 4). Si a
pdzi patul, mai... aproape de frc. garder le lit.
perfectie: la perfectie, atilt de frecvent in vorbirea fami-
liarfi (mai ales a oamenilor cu mai putinfi cultures), este decalcat
dupes fro. en (toute) perfection, dans la perfection (cu oarecare
libertate de traducere in ce priveste prepozitia).
picior: a pune pe picioare 'a Organize., a pune la cafe' (puse
pe picioare un proces de divort, IstA II, 238) este frc. mettre sur
pied. Obisnuit (despre oameni si alte fiinte) insemneazfi 'a in-
sfinfito0
plan: plan secund (intr'un rol sters, linistit, aproape de
plan secund, VR, Febr. 1939, 111). Ca si prim plan, aparline ter-
minologiei teatrale, fiind luate ambele din frantuzeste: premier
plan Tordergrund', deuxieme plan 'Mate der Biihne' (cf. si
troisieme plan 'Hintergrund'). Pentru secund, sa se compare en
second lieu, de (la) seconde main, en second (de undo si alto for -
mule, preeum joc secund, ofiter secund, etc.).
plin: in plind straclii, in plin centre, etc. sent traducerea
frc. en pleine rue, en Vein centre (de la ville).
plus: foarte dose sunt expresiile in plus, in plus de asta, plus
de asta (in plus de aceasta, AL, 22 Ma lie 1936, 8, 5; VR, Sept-
Oct. 1936, 106; plus de asta, HM 38; in plus de orele de dimineatd,
Ins. III, 7, 351; nu admitea, in plus de om, deceit..., VR, Aug.-
www.dacoromanica.ro
262 PARTEA IV: STILISTIC.A.
Sept. 1937, 86) 1. Cf. frc. en plus (pentru de poate fi invocat plus
de cinq, plus de sept, etc.).
prezent: Ardelenii continua sit spuie si sa scrie de prezent
pentru in prezent, deli ar trebui sa simta ea de se opune siste-
mulni lingvistic romlnesc, care, inaintea unui -substantiv expri-
mind o notiune temporala, care prep. in.
propriu: tin propriu, locutiune adverbiara, care determing
verbul a apartine,a, (apartipe in propriu femeilor, AL, 12 Ian. 1936,.
7, 2; ii apartin in propriu $i exclaziv, AL, 11 Sept. 1937, 2, 6),
este frc. en propre din constructia avoir (ou posseder) quelque
chose en propre.
purta: ca predicat gal subst. discutie (si sinonime, precum
conversatie, convorbire, tratative, etc.), care. poate fi si obiectul
direct al aceluiasi verb (a purta discutii asupra..., AL, 13 Iunie
1937, 8, 3). Cf. frc. je vois ou porte ce discours, porter swr quel-
que chose s. a.
puterea ursului: ca determinativ pe Tanga yin, poate si pe
Tanga alte substantive, insemneaza" 'f carte bun, excelent', asa dar
un fel de superlativ (yin puterea ursului, AL, 22 Dec. 1935, 6,.
2). Avem a face, probabil, cu o specie de yin, eventual on o firma-,
al carui name este invocat, pentra a arata intensitatea unei calitati.
repaos: formula pe loc repaos, din limbajul militar, se in-
treb-unnteaz'a a,desea, in diverse imprejurari, gratie marii ei pu-
teri expresive (ironie, plasticitate, etc.). De pilda: dar masele.
nu acceptau comanda pe loc repaos (AL, 30 Oct. 1938, 4, 1).
repezealci: caracterul familiars poate ehiar cam, vulgar, al
loeutiunii la repezeala a inceput sa se atenueze, probabil din
cauza frecventei ei neobisnuite. Altf el nu i se explica aparitia is
stilul stiintific. Tot asa sinonimul la iuteala.
respiratie: de mare (sau larga) respiratie, ca atribut pe
Tanga subst. opera, lucrare, etc. ($ase eseuri de mare respiratie,
CL, 22 Tunic 1935, 2, 3; studiu de larga, respiratie, Azi, 17 Martie
1940, 7, 5) 2. Dup'a fire. de longue haleine.
rest: pentru in restul volumukci, fasciculei, etc., rand se
vorbeste despre continutul unei carti sau al unei reviste, se scrie,
I De adangat ei cazuri ca acesta: tofi ziari,stii, plus hied pe atdtia ce-
tdleni (AL, 10 Iunie 1934, 4, 4).
2 Se intaineete, dar mai rar, ei formula de lungd respiratie (la eel
care vor sa traduce,... exact constructia frantuzeasca).
www.dacoromanica.ro
de obioeiu, numai 'in rest. Fenomenul caracterizeaza limbajul

presei periodice. Poate fi o simple elipsa, fireasea la jurnalisti,
al caror ritm de via% este ath,11 de aecelerat, der tot asa de bine
poate fi o formula introdusa prin cdnematograf (reclama sau pro-
gramul anunta, cu oareoare detalii, filmul principal si trece re-
pede asupna, jurnalului" si complectarii", cu ajutorul acestei
formule senate) . Fara rest 'in intregime, complect'. Apace,
obisnuit, la Ardeleni si Bucovineni, dar nu numai la ei (cf. sd fie
explicate /lira rest, SR III, 16). Data hind originea local& a Ro-
manilor care o intrebuinteaza curent, cred ca aceasta locutiune
este decailcata dupa germ. restlos, iar nu dupa frc. sans reste.
De altfel am impresia ea prima circula mai mult deal a doua.
saki: a face saki And 'a avea public mult' (despre un con-
ferentiar, un spectacol, etc.). Foarte des in vorbirea zilniea, si in
scrisul periodic. Dupe frc. faire (une) salle comble (cf. si germ.
ein volles Haus machen).
scrumbie: slab ca o scrumbie, raspandit in vorbirea fami-
hark primeste, pentru marirea expresivitatii, cate un adaos, care
corespunde, in general, unei realitati materiale, de pilda slab ca o
.scrumbie marinatii (AL, 21 Aug. 1938, 3, 1).
secret: a pune la secret 'a aresta (in conditii care impiedeca
erice legatura intre detinut si lumea din afara)'. Tel -men tehnie
juridic, politienesc, etc. Este fro. mettre (un prisonnier) au
secret.
secundar: Finn secundar 'in al doilea loc' (nu intrebuinffm
wiecat foarte rar criteriul estetic $i numai in secundar, AL, 10
Tunic.) 1934, 7, 1). S'a nacut, probabil, dupe modelul lui in prin-
cipal, care deasemenea circula ,si ar putea fi redarea aproximativa
(marfologic vorbind) a fro. principalement. Ar fi si anti. expli-
catie. Ca sens, in secundar este sinonim cu in subsidiar1, atat de
frecvent in limbajul juridic, si tot ca opus al lui in principal,
asa ea n'a lost greu sa se inlocuiasca, un adjectiv prin celalalt,
mai ales ca secundar se opune in toate privintele lui principal.
serviciu: in serviciu comandat (intrase la Wilhelmstrasse in
.serviciu comandat, EL 150). Acum cativa and aceasta formula
era oarecum oficiala, caci o utilizau functionarii statului dela ml-
nistru pane la usiier (iar subt influenta lor, si lumea cealalta).
Trebue sa fi reprezentAnd si ea, ca multe allele aici in discutie,
Cf. frc. subsidiairement.
www.dacoromanica.ro
un calc dupa vreo expresie strain. (poate germana). Mediul uncle

s'a ivit intaia (era' este, cu siguranta, armata, (cf. eleraentele ei al-
catuitoare). Astazi tnu mai spune, eel putin printre civili, nimeni
asa Pe cat de repede a aparut, pe atat de repede a si dispalThit.
Fenomenul este inteiresant din punctul de vedere al psihologiei
adecvate, cum creiaza si alte forme de manifestiare exterioara,
care tralesc viguros, chiar agresiv, pans cand conditiile de via%
socials se modifies, si, odata cu ele, atmosfera morals, insapi.
sumar: in sumar 'pe scurt, in rezumat' (in sumar, ofensiva
disperatd din partea VR, Maiu-Iunie 1935, 96). Avem
a face cu o intelegere foarte aproximativa, ca sa nu zic gresitk
a subst. sumar, datorita faptului ca. acest cuvant, in formule ca
sumaria unei carti, sumarul wnei reviste, etc., arata oareeum pe
scurt" sau in rezumat" continutul cartii sau al revistei.
seta: in locul oonsacratuiui sutd la sutd, se spune tot mai
des suta in sutd, care pare mai expresiv, din cauza prepozitiei
(N. are sutd, in sutd dn-eptate; garantez sutd in sutd cd preve-
derile mele se vor realiza, etc.) 1. Apar $i fractiuni de taut., scrise,
adesea, cu cifre (800143 poti fi sigur, Ins, 15 Aug. 1936, 130), ceea
ce dovedeste, Baca ar mai fi fost necesar, ca-i vorba de expreslii
comerciale. Preferinta necomerciantilor, deci a celor mai multe
dintre subiectele vorbitoare, pentru astfel de constructii, care sent,
intr'adevar, extrem de raspandite, se explica, prin faptul ea nu-
meralele arata cantitatea obiectelor si mai coneret, dar si mai, pre-
cis decat echivalentele for nedefinite" (mutt, putin, atat, etc.).
Ai impresia cs le-ai numar4 ca ti-au trecut pe subt ochi unul
cate unul 9i ca, prin urmare, nu to poti insela asupra numgrului
lor. De aceea, vorbirea populara recurge la cifre, chiar atunci cand
ele par a fi mai mid &cab multimea obieetelor: cu sutele, cu
mine, etc. on sute si, mii, etc. Inloeuirea. lui la prin in se face
numai la sutd in sutd (fractiunile continua sa se lege de surd un-
mator tot prin la). Acest amanunt ar pleda pentru influenta unor
formule sinonime, de pilda land in land, de care am pomenit, apoi,
si mai ales, in intregime, in cap (of. au iesit o sutd in cap 'toe-
mai o suta'), etc.
telef on: a da un telefon à telefona'. Este aproape singurui
1 V. mai sus land in idna. S fi venit de aici in?
www.dacoromanica.ro
mod de a se exprima in limbajul curent, unde mai nu se aude

4a, telefona sau a chema, la telefon. Daces aceastit ultimit con-
stru.ctie este ceva mai lungfi deci si mai greoaie, cealalta (a tele-
fonay nu prezintit niciun inconvenient, dimpotrivii., pare prefera-
bila lui a da, un telefon. Avem iarasi un caz de impunere a unei
canstructii strainer in eiuda oricaror alte oonsideratii. Oki a da
un telefon este frc. donner un coup de telephone, care se va fi
ritspfindit, poate, si gratie relatiilor internationale si care na pre-
zinta inconveniental formulei romfinef3ti de a fi oarecum echivoc
(a da un telefon = a lua telefonul in discutie si asl da cuiva in
manna) .
tragedie: a lua in tragedie pentru obisnuitul a lua in tra-
gic < fre. prendre (les choses) au tragique (toate aceste strig'cite
1e hula nu. mai trebuesc luate in tragedie, AL, 23 Sept. 1934, 4,
2). Inlocuirea adjectivului prin substantiv poate fi intentionata:
tragedie evoca nu numai notiunea abstract5, de 'tragic', ci si ac-
tiunea corespunettoare, asa cum o cunoastem, de pildA, dintr'o
reprezentatie teatralli.
tur: tur de forts, foarte freevent si destul de vechiu (sal"
poata izbuti turul de fortii, CL, 10 Aug. 1935, 7, 3), este frc.
tour de force. Tur de orizont (ddndu -ne un tur de orizont al
intregii epoci) are, probabil, aeeeasi origin.
under: under scurtcl (initiativele private nu. pot fi decal pe
unde scurte, pe orizonturi limitate, CL, 22 Martie 1936, 3, 2).
Lungime de .undii (toate lungimile de uncle!: ale inimii, AL, 16
Febr. 1936, 4, 2; faslfa'indu-fi sutana, pe aceeafi lungime de under
cu fometul rochiilor de natase, AL, 6 Dec. 1936, 7, 3). Amitn-
douii, provin din limbajul radiofoniei, poate tot prin intermediu
franeez, si au, in imprejurfiri determinate (cf. exemplele pentru
formula a doua), o usoarg, nuanth ironic&
unghiu: pentru punt de vedere se spune si se scrie, foarte
Alas in ultiraul Crap, unghiu de vedere (aceasta, din unghiul de
vedere ideologic, COp, III, 131; din unghiul acesta de vedere,
AL, 8 Sept. 1935, 9, 3). Fenomenul se intfilneste si aiurea, de
pild'a in nemteste, unde Gesichtwinkel insemneaa (propr.)
àngle facial; angle visuel'; (fig.) 'angle du regard' (acesta in-
tr'o sintagmli, ca enter dem Gesichtswinkel der Kritik 'scion l'an-
gle du. regard critique'). Suntem indreptittiti, deci, sa admitem o
influentii germang, mai cu sesanA ca, anii dinaintea si din timpul
www.dacoromanica.ro
fit' boiului s'au caracterizat la noi, si in privinta, limbii, prin ten-

clinta de a imita tot mai mult pe Germani. Inlocuirea lui punt
prin unghiu ar putea avea drept cauza (pretutindeni uncle
ne intassmpinA fenomenul) .nu numai nevoia de expresivita.te, care
este, intr'adevilx, satisfacutA, cAci unghiu denumeste o notiune
mai plastics, ci si o rectifica.re a situatiei raale, venita dela oa-
meni de stiinta: daca vrem sa reprezentkn grafic pozitia celui
came observA ua object fatA de obiectul observat, recurgem, de
sigur , mai degrabA la un unghiu deck la 1111 punt 1.
unu: de unu singur ìzolat, eke unu, singur' (perechi, pe-
rechi, in coloand $21 de unul singur, CL, 14 Sept. 1935, 4, 4).
Extrem de frecvent, in special la tineretul de obiceiu traditiona-
list. Chiar N. Tarp, 11 intrebuinta. Sa", se compare fro. gouverne-
ment d'un seal Àlleinherrschaft', care arath ca formula are sub-
strat politic. In ce priveste partea sintactica,' prezenta lui de, jus-
tificati in limba francezA (din cauza, substa,ntivului precedent),
face dificultati la noi, unde functiunea. lui de unu, singur este ad-
verbialg, nu atributivA. De aceea, cfind aceasta.locutiune deter-
mina, cum se intAmpla adesea, un verb, se pot produce confuzii.
De ex.: citesc paging veseld" a tuturor gazetelor 4 rcid de mutt
singur... sau de prostia autoralui (Azi, 15 Oct. 1939, 8, 5), fraza
care poate fi inteleasa gresit (rad de un singur om...", nu rad
singur [fiindca, n'am pe nimeni rang mine, ca sA, rgdem im-
preun5.] ").
vaand $i facand `potrivit cu imprejurArile, pe mAsurg, ce
se iveso fapte, etc. nouil, procedezi in conformitate cu ele' (tre-
bu,e mai Intaiu faci stagiul dc cdtiva coti... he! he! $i pe
urma, va'zcind $i fiiceind, AL, 8 Iulie 1934, 3, 3). Foarte riispan-
ditA in ultima vreme.
vedere: a veni in vedere fi luat in seams, in consideratie,
a Linea seams de cineva' (ax fund, nu vin in vedere nici Nemtii,
nici Evreii, VR, Nov.-Dec. 1934, 68). Este, desigur, traducarea,
cam aproximativA (in ce priveste substantivul), a germ. in Be-
tracht kommen.
zice: deli stinonim cu. a spune, este pus in opozitie cu aceista,
in formula nu zici, dar spui (cu variante, dupii persoana sAvar-
Punct de vedere este de origine francez5. (point de rue). Cf. ag
germ. Gesichtspunkt (allituri de Standpunkt). $i Francezii spun angle de roue
(tot subt influenta germ. Gesichtswinkel sau prin canalize" lui angle visuel?).
www.dacoromanica.ro
CAP. II: FORMULE TRADITIONALE 267
.itoare a actiunii), care circula mult in vorbirea familiar% si a

inoeput sa" intre chiar in limba scrisrt (Ti-a mers riiu cu mine
vreadatal... Nu zic... Nu zici, dar spill, DO 377). De fapt,
Am joe de cuvinte, bazat pe sinonimia celor dotal), verbe, care se
.deosebese totusi formal (sunt d o w rt, nu unul singur), precum
Isi pe imprejura.rea ca, atunci sand e vorba de frtcut obiectii, re-
curgem, obistuit, la a zke (Asa este, nu zic nu" sau nu zic ba,
nu zic altfel", etc.).
CAP. II: FORMULE TRADITIONALE.
Inteleg prin woeasta eonstructii stilistice mai moult on mai

putin vechi, care oircula pretutindeni, indiferent de categorie so-
*dela, si la care nu se poate constata, eel putin din punotul de
vedere al subieetelor vorbitoare, o influenta. strains. Ma opresc
numai la acelea care apar cu alt aspect sau ea alt sens decat eel f i-
xat prin uzul acoeptat de toata lumea, potrivit principiului, ur-
mat de-a-lungul intregii lucrari, de a inregistra numai inovatiile
limbii romanesti actuale. Modificarea formulelor stilistice traditio-
-nale izvarIste adesea din ignorant/I,: tine nu le cunoaste subt
forma sau cu insemnarea, for exacta greseste" fret a vrea. Dar
de multe on avem a face en tendinta, east de fireasea, data fiind
mature intima a limbajului uraan, de a inova: anembrii unei co-
lectivitati lingvistiee nu se marginesc sii, respecte normele trans-
Tnise de generatia precedent:1 si impruse prim constiinta, fieelrula,
-mai exact spur, printr'o supracon4tiintA oolectiva, ci simt nevoia
(unii dint:re ei) sri, creeze", adica sa se exprime altfel decal cere
sistemul limbii for materne, tocanai pentrudi mijloacele de ex-
presie consecrate nu corespund on par a nu corespunde in mod
,desavarsit stroiler snfletesti respective. In sfarsit intervine do-
rinta constientg, deci intentia, de a inova, care este si ea prinoi-
pial justificata, iar la seriitori chiar obligatorie, ou conditia. ca
.noutatea" sit se conformeze spiritului limbii. Cum aceastrt con -
ditie nu se sealizeaza totdeauna, este r3i aid chestie de talent
ca in orrice domeniu de activitate cu adevarat creatoare , ur-
aneag,a, ea nu toate inovatiile reusesc. Dimpotriva, cele mai multe
unt condamnate sa disparrt, si Inca foarte repede.
aminte: a-i fi aminte à-si aminti' (IT X, 99). In Cara ye-
www.dacoromanica.ro
the 1, *i anume pain Muntenia, trade se intrebuinteaza obi*nuit, acea-

sta expresie insemneaza. 'a se gandi, a avea mintea la ceva', adic&
exact ce spun ea euvant cu cuvant 'a-i fi in minte' (caci a este
sinonimul lui la).
bruma: ce bruma: de bani au intrat (AL, 24 Ian. 1937, 6, 2)
in loo de ce bruma... Lipsa arrticolului este foarte frecventrt, din
cauza ca noel care nu cunosc formula din propaie experientI
nu-si dau seama die legatura sintaetica a elementelor alcatuitoare.
Verbal originaar trebue sa fi fost a kisa, aka dar ce bruma a (mai)
leisat `ce-a (mai 1.63:m.9 (din florile, deci *i din fructele pomilor, pTi-
mavara, din diverse produse, toamna) dupes o bruma distraga-
toare'. Apoi s'au introdus *i alte verbe, in primal rand a rameinea,
ceea ce a faeut sa se modifice raportul sintactic si sa se ajunga,
cu vreanea, la constructia prepozitionala, care t r e b u i a ea a-
dwelt lipsa articolului (ce brumes de..., ca qi cum am spun ce-
multime de...2, etc.). Diet. Acad. des exemple, unele vechi, ea
substantival nearticulat, alaturi de altele, malt mai numeroase, cu
el articulat (la unul *i acela*i autor, de ex. Odobescu, gasim am-
bele aspecte) *i propane urmaloarea. explicatie: Cantitate mica,
putin, ce se trece repede (ca bruma la bittaia soa-
relui de dimineat a) ", parnind n. u dela cc bruma..., cr
dela un citat din Odobescu (In comparatie cu bruma de arheo-
logic...), fara sa, observe ca uzul acesta este ulterior, naseut din
celaladt Explicatia este prea... poeticA *i de aceea nu se potrivekte
cu mentalitatea practica a taranului, preocupat, in primal rand,
de nevoille *i grijile sale zilnice, adesea foarte prozaice, adica eco,
nomice! Oki formula provine din vorbirea populara, nu dela
scriitori.
cap: vi s'a facut de cap? (HM 114) pentru v'ati Maul de
cap. Caz izolat, datorit faptului ca autorul nu *tia bine roma-
neste3. A influentat, de sigur, vi s'a facut de ocara, de bataie,
etc., cum rezulta din context.
nici in din, nici in mama apare ca un fed de atribut
pe langa un substantiv (neavand nici in din, nici in meinecal le-
geiturei cu reisaritul sau apusul, VR, Oct. 1934, 20).
MA exprim astfel, fiindca autorul citat este Bucovinean.
2 In modul acesta a lost posibilti Inlocuirea lui ce prin cdtd, notata .
fares exemple InsA, de Diet. Acad.
8 Era Bulgar de origine (din Ilfov). A murit In razboiu, pe frontu1
rAsAritean.
www.dacoromanica.ro
cuvant: prin alte cuvinte (Serb. Ciocukscu) in loc de cu

alte cuvinte'. Tot asa. cuvant de cuvant, la Ardeleni, dar si la altii
(CLi IV, 122), in loc de cuvant cu cuvant.
deosebire: pentru spre deosebire de... se spune in deose-
bire de... (Perpessicius s. a.). Izabela Sadoveanu stria chiar si in
deosebi de..., uitAnd ea in deosebi insemneaza 'in special'.
drdcie: exolamatia familiars drcicia dracaluil apare (Petr
101) sub forma dreicia-a-dracului! Avem ma caz de analiza sin-
tactica (gresita, bine inteles): autorul, simtind just eg, raportul
dintre cele douit substantive este de genetiv, dar pierzand din ve-
dere ca acest raport este deja indioat (prin artieolul enclitic alipit la
primul substantiv), a crezut necesar sa-1 exprime Cu ajutorul arti-
colului genetival pus inaintea substantivului al doilea. Poate s'a
lAsat influentat si de exclamatia a(l) drcuncluil
eruptie: in loc de a face iruptie 'a navAli, a intra impetuos'
< fr6. faire irruption, gAsim a face eruptie (Cretu feicu erup-
tie in cabinet', RAzb 93). Confuzie intre douA cuvinte foarte ase-
mAnatoa.re ca sunete si oarecum inrudite semantic. Prima e fault
mai cunoscut (din geologie: èruptie valcanica', din medicin&
etc.), de aceea is usor locul celuilalt. S'ar putea totusi sa avert',
in acest caz special, o confuzie voitA, adica un joo de cuvinte.
Autorul va fi recurs intentionat la eruptie, din cauza plastioi-
Valli, a imaginii pe care o poate trezi in mintea oetitorului: zgo-
motul produs de intrarea in cabinA, a eroului este atat de puter-
nic, 'hick seamana cu o eruptie vulcanica
feri: invocarea puterii divine, in caz de mare primejdie, se
face cu ajutorul acestui verb pus ori la, imperativ (Doamne, fe-
re,,te!, mai rar Fere,Fte, Doamne!) on la oonjunctiv (fereascii
Dumnezeu!, fereascei Domnul!). Aceste douii formule nu sent
ins perfect echivalente in oe priveste functiunea, si de aceea uti-
lizarea lor se conformeazA unor norme bine stabilite, pe care le cu-
nose, treb u e sh le crunoasea, in primul rand, scriitorii. Un
exemplu ca Ferefte, Doamne, ss se fi dus in culcuoll umed (VR,
Ian. 1940, 15) dovedeste contrariul, cacHi cunoscatorii limbii
noastre nu pot spune decit Fereascei Dumnezeu ss se fi dus...
fir: de-a fir's peir(u/) apare chiar in vorbirea popular& cu
atat mai vartos in limba cult& subt tot felul de aspecte, mai mutt
Sau prin alte vorbe pentru cat (ate vorbe. Cf. 'a exprima (ceva)
prin cuvinte, prin vorbe'.
www.dacoromanica.ro
on mai putin diferife de eel dat ai,ci, care mi se pare a fi

Foarte frecvent este din fir in pdr (v., de pi1da, RJ 104).
Cauza trebue cautata in neputinta de a intelege valoarea hi a (al
doilea!), prepozitie idispitrut5.4 ca atare, din limba actualg: ne-
voia pe care o simt subiectele vorbitoare de a-si lamuri raportul
sintactic dintre elementele constitutive ale fonmulei ii determin5,
sit recurga la alte prepozitii, cu insemnatre bra, preeisA. Din fir
in par seamana foarte bine, ea constructie, cu din cap in p'icioare,
din sus in jos, din ce in ce, etc.
gata: cu aoelasi sens intrebuinteaga Ardelenii locutiunsa pe
gata (casul e pe gata, Trag 209). Contaaninatie intre gata si sino-
nimul pe. sfarsite? Diet. Acad. n'o inregistreaza.
incoace-incolo: aceste doug, adverbe se leagal prin. simpla jux-
tapunere in construetia, ath,t die raspandita, ce mai incoace-in-
colo 'oe atata vorba, ce mai umbli cu explicatii de prisos'. Prin
urmare, nu vain zioe ce mai incoace si incolo (AL, 23 Iunie 1935,
7, 7) In ciuda aspectului (cf. ce pus la inceput), aceasta for-
mula nu-i totdeauna pur interogativii, cum afirmg Diet. Acad.
Deseori ea reprezintil o intrebare indireeta, la fel cu echivalentul
ce mai la deal la vale'.
lipsd: a avea lipsa de ceva, ardelenism, pentru obisnuitul
si, red, mai vechiul a avea nevoie (sau trebuintd) de ceva. Deoa-
rece Ups este sinonimrul lui nevoie si in serbsul germ. Not. (=
Entbehrung), ne-iaan putea gandi la o influent4 nemtease5. (Not
haben), deli o asemenea ipoteza", nu-i absolut necesafa.
lung: de-a lung a larg (purtand si de-alung a largul paman-
tului, CL, 18 Dec. 1936, 6, 1). Diet. Acad. nu inregistreaza aceasta
izolare, si nici eu n'o cunose. Obisnuit se spune in lung sen, larg
sau de-a-lungul si de-a-largul (mai des... de-a-latul). Avem un
fenomen opus, in parte, celui constatat mai sus, s. v. fir: acolo
vechia prepozitie, neintele,asa, a fost inloourita prin in (si din),
alai, dimpotriva (in ipoteza a de-a lung a larg a rezultat din in
lung ?i'n larg).
magi: ca mata'n cdlindar, loeutiune care intovAaseste tot-
deauna vb. a. se uita, d'eterminit, la autori neanoldoveni (eAci ori-
ginea ei este moldoveneasell, cf. masta pentru pisicd), si albe verbe,
de pilda ma pricep ca mata'n calindar (AL, 7 Febr. 1937, 11, 4).
Fiind vorba de incoace-incolo, nu stria, sg, art cI. In loc de a$a $i
pe dincolo Ardelenii (sau unii dintre ei) zic age $i pe dincoace.
www.dacoromanica.ro
melt: a Now melt 'a tgcea chitic, ca un peste' (a tacut melt,

VR, Apr.-Maiu 1937, 92). Sta pentru male, variantg a lui met-
com (mulcom, etc.), prin etimologie popularg: malls, neinteles prin
el insusi, eaci apare numai in formula aceasta ($i in a $edea male),
a foist asimilat si, deci, confundat cu melt, de care-1 apropie su-
n.etede (daog. vreti, intr'un anumit fel, si sensul, caci si... melcud
tack?).
mica: pe mica pe ceas s'a transformat in pe nimica pe ceas
(Pe nimica pe ceas sosea cite -o trasurd, cu un biletel, cu un pa-
chetel trimes de Vasilica, BrC 39). Nefiind intrebuintat altfel,
subst mica a fost inteles gresit, ca afatea, alte cuvinte care apar
numai in izolgri, adieg in sintagme fixe, ngscute de mult si trans-
mise din generate in generate. Grate asemangrii fonetice si unei
oarecare apropieri semantice 1 Km nimica, a fost inlocuit pur si
simplu prin acesta,2.
minte: in loc de e la mintea omului Osiirn e de mintea omu-
lui (AL, 30 Innie 1935, 9, 5). Schimbare a raportului sintactic,
poate subt inifluenta unor constructi ca e de competinta cuiva,
(nu) e de nasal lui, etc., sau, poate, pentrua la mintea omului
a fost intenpretat sinonini cu aproape de mintea omului ($i atunci
s'a lgsat la o parte adverbul). Din la mintea... si de mintea... s'a
ngsout dela mintea... (Poate-i dase prin cap, era dela mintea
omului, dar se Itemise, Cr. 118).
nimica varianta in -a, tratatg ea, substantiv, se combing, in
vorbirea familiarg, cu nedefinitul tot, pentru a argta neantul pur,
daca pot .ziee asa. Dar si nimic este substantiv, in anumite im-
prejurgri. Din pricina deosebirii de gen dela o formA la cealaltic
o nimica toata clevine un nimca tot (CR-M 27).
piele: in be de cat it incape (in) piele(a) (despre un om
increzut sau vanitos), g'itsion cat ii incape..., deci cu obi,ectul
schimbat (gelos... cat ii incapea in piele, AL, 17 Ian. 1937, 5, 1).
Diet. Acad. dg aceasta locutirune numai subt forma a nu-$i in-
capea in piele. Ar insemna, deci, ca pronumede de dativ (ii) este
corect, cgci corespunde lui MO, reflexiv in aoela.si cai. Dar sg nu
ne last= inselati de aparente. Acesta din urma are funetiunea
genetivala: nu-si incape in piele = nu incape in pielea sa (el
Cita pe mica pe ceas Insemneaa Intr'un timp foarte scurt, In fie-
care clips'.
2 Pentru etimologia lui mied, cf. BL VI, 156.
www.dacoromanica.ro
insipid, nu altcineva sau altceva). Prin urmare, nicio deosebire intre

cat it incape pielea (sau cat it incape in piele = cat it cuprinde
in piele) si (nu) i-i incape in piele. Metafora porneste dela ima-
ginea ocmului inealezut in sine, plin de sine, adiert umflat" (atat
de umflat, cat incape sea nu incape in propria sa piele). Cat ii
incape in piele ne trimete la gelozie, vanitate, etc., deci la cauza
umflrtrii", ca 8i cum ea ultra" in pielea omului.
punct: in loc de punct de vedere gAsim punct de privire
(VR, Aug.-Sept. 1937, 110). Este posibil sa fi influentat vb. a
privi din constructii ca trebue sa privim problema subt toate as-
pectele, etc.
twine: din este rusine i nu fade bine, sinonime, s'a nas-
cut formula hibrida sade rusine, care sung, cel putin curios si-i
destul de raspanditri (49ade ru'ine, dom'le! SA' ne Pea' non mo-
ralcil, Act 41).
scurt: pentru a lua din scurt multi lume spline a lua de
scurt (cf., de pildit, CL, 16 Febr. 1935, 10, 3). Vora vedea la Sin-
taxa" ca de i din apar des until in local oeluilalt, mai des insrt
se substitue din lui de. In cazul de lath,' avem a face ou o into-
legere gresita a raportului sintactic, provocata de necunoasterea
imprejurarilor care au dus la crearea formulei: a lua din scurt
s'a zis, la ineeput, despre un animal legat on scopul de a-1 face
inofensiv sau de a-1 conduce. Acest scop se atinge mai usor si
mai sigur, daces franghia, hamul, etc. sunt scurte, caci atunci ani-
malul simte bine ca libertatea lui e ingraditii si ca trebue, win
urmare, s se supung,. A lua din scud a insemnat, din capul lo-
cului (si propriu vorbind) 'a apnea franghia, lantu1, haraul, etc.
(de care-i legat boul, cainele, calul, etc.) foarte afproape de cap&
tul fix 1, nu de eel liber', apoi (fig.) 'a interveni energic, a face
uz de autoritate asupra oelui care atarna de tine'. Inlocuirea lui
din prin de a fast ajutata de numeroase constructii in care dupes
a kta sta. prep. de: a lua de mans, a lua de bun, de rclu *. a.
sine: Ardelenii spun si scriu obisnuit de sine, awl() uncle
trebue dela sine (de sine nu code, CL, 11 Ian. 1936, 1,. 7). Pre-
bu.e ca, fie o influents, germanii, mai exact, o traducere literals a
germ. von selbst (von este redat in romaneste molt mai des prin
de deck win dela). In sinew mea (a ta, a /ui, etc.), caracte-
ristic pentru vorbirea populara si familiarg, tinde a se ineetate-
I Asa ca distanta dintre el si mina omului este mica, scurtr.
www.dacoromanica.ro
CAP. III: DIVERSE 273
neasca in limba liteza, caci it ggsim chiar la autori de lucruri

filozofice, ca sa nu mai pomenesc de scriitorii propriu zist
titlu: formula cu titlu de curiozitate multi Romani o schimba
in ca titlu: (ne-ar putea interesa ca titlu de curiozitate, VR, Julie-
Aug. 1935, 36), pnintr'o contaminatie cu sinonimul ca o curio-
zitate. Prep. cu are aici aceeasi where ca in cu Witt definitiv, etc.
i reds pe a din echivadentele frc. a titre de curiosite, a titre de-
finial, etc.
treacat: pentru in treaced 'din fuga' (cf. frc. en passant,
germ. voriibergehend) se spline si se scrie tot mai des in trecere
(sei spunem in trecere ca..., RE 236), deli intele,sul acestuia din
unna este cu total altui. De asemenea inalnim din treadit, produs
al incruoisarii lui tin treaceit cu sinonimui din fugcl.
vra sa ziecl: in cicada fixitatii aoestei formule, care, datorita.
unui uz, freovent si indelungat, a devenit un adeviirat ouvant
compus, cu functiune adverbialg, dorinta de a inova cu orice
pret intervine si aici, in dauna claritatii, de pilda, aceasta vrea sa
spunii 1... (RE 88). Oki vrea sa spund inseanneaza ce trehue
sit insecmneze o astfel de constructie cuvant cuouvant, adica `voieste
(are intentia, etc.) sit spuna'.
CAP. III: DIVERSE.

. 1. Elips e. Nevoia de expresivitate, aka de puternica in
memento psihologice determinate, se satisface, intro altele, prin
inlaturarea cuvintedor de prises, adicii- dela sine intelese, deci prin
reducerea la strictul neceser a expresiei. Inregistrez absolub la
intamplare un numar de elipse dintre cede mai curente.
Chilometru: dupe cifra care aratti vitesa unui vehicul cu
traertiune mocanica sau distanta parcursa de el, se eliminit obis-
nuit west substantiv (fugind cu 130 pe ora, VR, Iudie-Aug. 1935,
95). Aici avean o situatie oarecum specials, produs al starii de
spirit caracteristice autemobilistilor (de profesie sau simpli ama-
tori): scurtand formula, an impresia cii.. scurteaza distanta, ca
ajung mai repede la destinatie, ca asculta de demonul vitesei",
care-i stApaneste. Oricum ar fi, este sigur os aceasta elipsii a luat
Scuza me. In chipul acesta s'a evitat cacofonia (vra Jul zica cal) nu-i
a scum cad cacofoniile se pot evita si Mr . sit alteam sensul spuselor
noastre.
www.dacoromanica.ro
nastere in limbajul tehnicienilor respectivi (fabricanti, negustari

si conduchtori de automobile, motociclete, etc.).
class: cu sens didactic, acest substantiv este 15sat la o parte.
inaintea numeralelor ordinate in vorbirea elevilor si profesorilor.
Dela acestia, care nu mai folosesc deloc substantival, eel putin in
medial pur scolaresc, elipsa se textinde mereu, chitar in limba
scrisa (a opta de liceu, AL, 28 Iunie 1936, 6, 2).
dupa. Aceasth prepozite apare foarte des singura, a,dica farce
cornplwnentul pe care obisnuit it leaga de verbul precedent, bine
inteles and conditiile sintactice ale contextalui permit. De ex.:
pentruca, o clips diupa, sa incerce... (VR, Iu lie-August 1935, 98);
cateva saptamani dupa, Nobel... (CL, 27 Iunie 1936, 9, 5). Este c
imitate a constructiei frantuzesti corespunzatoare.
varsta (si sinonimul etate). Cand e vorba &a se mate cat sum
are eineva, unii publicisti cred util, din motive oarecum artisticer
s5, dea numai cifra, urmata de subst. ani, farce unul din aceste
dou5, cuvinte inainte. De pilc15,: D-ra Tana, 16 ani... (AL, 20 Dec.
1936, 6, 2-4). Imitate voith a formulelor oficiale din pasapoarte,
caziere politienesti psi judiciare, etc. Nu-i exolus ca procedeul sa
se fi introdus la not prim literatura francezh, uncle va fi exista,nd
de as emenea.
Ar fi de adhugat si alto elipse, care, dach mu ma insel, nu
si-au faint inch aparitia in limba literara, precum a bate la seinge
pentra a bate pans la sange (cf. a bate is tiapi, etc.), a exploata
rnuncitorii la &Inge, a se culca cu ga:inile in toe del a se culca odata
cu gartilel s. a.
2. Tautologic, hiperbol e, etc,. Card subiectul vor-
bitor simte nevoia sh insiste asupra unor lucruri foarte irnportante
pentru el, intrebuinteazh, far5, sa vrea, ba ()Mari farce sh-si dea
seama, doua sau mai multe cuvinte sinonime, menite sa exprime
o singura notiune, on Teenage la termeni al caror sena superlativ
este disproportionat fats de valoacrea realh, obiectiv5, a notunii in
discutie. Tautologiile si hiperbolele caracterizeaza, cu deosebire
vorbirea familiarh, care, grate libertatii si spontaneithtii ei, adic5,
ale celor ce-o utilizeazh', se lash molt gnai lesne influentath de stari
sufletesti afective. Oki acestea sunt, de obiceiu, izvorul repetitiilor
1 La origine (poate si asazi, In anumite conditii) va fi fost un joc de
cuvinte: N. se culed cu gdinile Insemneaa si 'N. se cula Impreuna., la un
loc cu gainile'.
www.dacoromanica.ro
ei exagerfirilor lingvistioe. Evident ca intervin si alte cauze, pain-

tre ele ignorania, dar asta se intar apla mai rar si fare urmar' i du-
rabile.
Iata un numar de exempla
Chiar eu insumi Vincep sa judee (VR, Iunie-Aug. 1936, 44);
beitranul patriarh al democratiei romanesti (CL, 23 Nov. 1935,
4, 5); un fenomen prin exceleng pug- englez (CL, 28 Sept. 1935,
2, 2); este deci imperios necesar (VR, Nov.-Dec. 1935, 53); mo-
mentul Fel mai culminant (VR, Iunie-Aug. 1936, 21), etc.
Citatul ultim nu reprezintrt un fapt izalat. Cuvinte, care prin
ele insesi grata gradul maxim al unei insu$i,ri, sunt tratate obisnuit
ca niste simple adjective, apte, deci, se ail:ill grade de comparatie,
Este cazul lui inferior si superior, de pildA, care apar extrem de
des, se poate spune c4iar regulat, subt formele mai (putin) in
rior, foarte inferior, cel mai inferior, mai (putin) superior, foarkte
superior, cel mai superior. Pana, la urme astfel de constructii se
Tor generaliza.
Un fenomen oarecum inrudit, deoarece izvorriste din stAri
de spirit asemAnatoare, este urmatorul. Anumite adjective, in ge-
neral acelea care exprimA o calitate deosebitA, impresionanta prin
intensitatea san raritatea, ei, sunt inlocuite cu substantive co-
respunzAtoare, tocmai pentrucA aoestea soot mai puternic in evi-
den% insusirea respective. Oki substantivul este, in principiu, con-
eret, pe eind adjectival e abstract. 0 calitate nu poate exista prin
ea ihasi, ei numai ca anexrt sang ca aspect al unui obiect: 'dace
n'am avea fiinte si lucruri, n'am putea, varbi de diversele ealitAtt
pe care le invocfim la tot pasul (in legaturii cu euloarea, dimen-
siunile, forma, partieularitatile fizioe si cele morale, etc.). Cand
in local unui adjectiv pun substantivul apartinand aecleiasi fa-
-milli de cuvinte, insemneazA ea, am cletasat iastniirea de obiectul
care o poseclA, spre a o transforma in notiame independentg, in
afara obiectului posesor al ei: materializrtm oarecum insusirea.
Gratie acestei operatii, obtinera si alte avantaje, strans legate de
natura lingvistica a substantivului, si anume aptitudinea acestuia
de a primi articolul definit si pe eel nedefinit, aka, dar aptitudi-
nea de a individualiz,a notiunea respectivA, oeea oe face sit creascA
panb. la maximum caracterul ei coneret.
Adjeetivele supuse, in mod obisnuit, acestei, tmnsformari
sunt frwmos (cu toate sinonimele-i mai molt on mai putin apro-
ximative, preeum minunat, splendid, stra4nie, etc.), writ (iarAsi cu
www.dacoromanica.ro
sinonimele" Jui: oribil, grozav, etc.) s. a., iar substantivele inloeui-

toare cele mai freevente sunt frumusete, minune, splendoare, stra$-
nicie, wratenie, grozavie, oroare, etc.: o frumusete de femeie, o
minune de baiat, o splendoare de gradinta, o grozavie de vreme
s. a. De adaugat un deliciu, o secatura; (de om), care, ca i prece-
dentele, de altfel, se intrebuintearza foarte des singure, fara al
doilea substantiv dupa ele. Fenomenul a intrat $i in limba lite-
rarii, uncle scriitorii ii utilizeaz5, de preferinta, cum e $i firesc,
in dialog. Exemple n'am notat, fiindca n'am socotit necesar.
Ca litati ea cele mentionate swat impresionante si prin. ele in-
sesi, dar si prin imprejurarile in care le constatam. Urmarea este
ca ne putom arata surprinderea, bucuria, oroarea etc. suibt forma
unei intarjectii: ce frumos! sau ce frumusete! s. a. (Poate ca aici
trebue cautat punctul de plecare al faptului de care ne ocupam.)
Aceste sari sufletesti se pot manifests lingvistic si altfel. Vor-
birea familiart, cu nuanta cam semioulta, utilizeaza foarte des
substantivele amintite mai sus en prepoz. de inainte (si.fara vreun
alt cuviint dupa ele): am vaut un copil de-o frumusete; are o
easel de-o splendoare, etc. Avem a face, evident, cu constructii elip-
flee. Mai greu de spus este ce anume lipseste. Poate det6rmina-
tivul adjectival (in sons larg) al substantivului: de-o frumusete
rarer (nespusei, nemai vauta, etc.). Poate, mai probabil, o pro-
pozitie intreaga: de-o frumusete, cum n'am mai vaut (sau a$a
de mare, ince n'o pot descrie, etc.). Explieatia ultima mi se pare
de preferat, pentruca presuipune exi.stenta unei constructii exa1a-
mative (devenita eliptica din pricina afectului), gi exclamatiile,
adica interjectiile, aunt vn mijloc de expresie foarte curent in vor-
birea de toate zilele.
3. Cazuriizolate. Baden-bis pentru Baden-Baden,
cunoacuta localitate de vilegiatura din Germania (Cr 76); a vorbi
timp de o cronica intreaga (VR, Iuthe 1934, 94) I; rostecte cu
dictiune (Act 323) 2; atinge fi depa$e$te everestul unei rabdifri
de finger (AL, 15 Ian. 1939, 2, 5) 3; mii de femei cu f mic $i la
foarte plural (AL, 24 Febr. 1935, 8, 1); avem de a face cu un
scriitor amorist, nota bene eu un mare scriitor (CL, 31 Aug. 1935,
1 Cf. timp de o ord, o zi, etc. intreagd.
2 Ironic? In loc de a declama? Cf. clasd de dicliune (la Academia de
muzia qi arts dramatic6).
Everest este, cum se *tie, numele celui mai Malt vfixf al muntilor Hi-
malaia.
www.dacoromanica.ro
5, 6); Care e aceasta valoare? Pai, ideea de dreptate (RE) 4;

Premelege. Place-mi sa to ascult (DP 74) 2; G. are nasul ro$u, ca
stopul cand inseamnd Ube?" (G1,14 Julie 1940, 2, 4); sotia mita,
frapant blonds $i nitelu$ maturei (AL, 25 Nov. 1934, 5, 2) 3; func-
tionarta mi-a dat ni$te picioare (CL, 28 Iunie 1936, 4, 5) 4; sa,-$i
afirme ideile papa ad absurdum (VR, 15 Apr. 1934, 61); P. A. a
saris o caracteristica grozavd (AL, 9 Iunie 1935, 1, 7); nu cu totul
nelaloc (Gaud XX 285); geitit din ac (CIst 258) 5; ultimaaventurei
inainte de a trage oblonul (VR, Ian. 1938, 54) 6; a geisi de bine 'a
gAsi potrivit, neoesar' (ardelenism); parcel $i obiectele state, drepti
(RFR, Aug. 1942, 296) 7, etc.
Ultimul exemplu evocA si altA formula, aceasta aproape ge-
neral intrebuintata., din limbajul militar. E vorba de sa trditi! (i
sa treiie$ti!), cu valoarea lui buns zival, salutarel, etc. S'a /its-
pandit in timpul rAzboiului din 1916-1918, si dupes aceea, ca un
ecou al razboiului. Deprinderea cApAtatii de-a-lungul a doi ani de
campanie n'a putut fi parasites in viata civil., dimpotriva, a fost
dezvoltatA si extinsA pang la maximum. Intre oameni die varsta,
pozitie socials, etc. oarecum epic se foloseste pers. 2 in locul
pers. 4, care pare umilitoare pentru eel ce-o utilizeazA, pierzan-
du-se din vedere cg sa triliesti! poate fi jignitor pentru... parte-
ner. CAci in varbirea popularA 4i in cea familiarA a paturilor ors
senesti mai modeste, cu aceasta formulA se adreseaza oamenii in
varstA copiilor si adoleseentilor care le-au facia un serviciu care-
care, asa., dar, sei treiie$til are acelasi inteles ca multumesc.
Incheiu capitoluil, opriadu-ma putin la doug constructii ex-
trem de freeventie in limbajul unor anumite cercuri de oameni
Turnura, populara, chiar trivialk care nu merge lntr'o lucrare etiin-

tifica. (Am neglijat sit notez pagina.)
2 V. ei RFR, Aug. 1942, 275: Premelege. bdrbierulel Vorbele tale incep
sd ma scoata din fire. Premelegel, aspect arhaic ei popular (moldovenesc)
al invocatiei pre a mea legel = pe legea meal
e Scriitorii ei publicietii tineri uzeazii, pan& la... abuz de asemenea for-
mule (adjective numeroase, ca epitete ale aceluia.i substantiv, determinat
fiecare prin ate un adverb cu form& tot adjectival/L).
a Joe de cuvinter C.ci, deli se zice niste palme, niste pumni, etc. fi rlti
niciun echivoc, niste picioare ne trimete ei (poate chiar numai) la.. picioare
de vack de pore, etc. (Miate, pentru a fi acute... racituri).
a Cf. Ire. a quatre epingles.
o Cu sens figurat (Inainte de a terming un anumit fel de viata, o
ocupatie, etc.). Din limbajul negustorilor.
E vorba de comanda, uzitat. In mediul ostleesc, drepti/ ($i unui
singur subaltern i, se ordona tot asa.)
www.dacoromanica.ro
mai mult ori mai putin culti. Prima confine adv. bine Cu func-
tune de determinativ adjectival pe langti substantive ca femeie,
barbat (si sinonimele" cueoand, domn, domniparei, etc.): o fe-
meie bine, un bilirbat bine, etc. insemneaz5, 'o flint& =lama cu
calitati numeroase si complexe, (care, adesea, nu pot fi precizatef).
Dupil frantuzeste (cf., de ex., une dame aussi bien qu'etie) I. A
doua este haiida del < frc. allons done! 2. Din cauza unui fel de
simbolism fOnetic (en ecouri... tigAnesti), multa lunie o evita, chiar
cand ii simte nevoia, inlocuind-o prin prototipul frantuzesc, even-
tual prin vreun echivalent indigen.
Poetul M. Philippide, traducand, pe vremuri, pentru Teatrul Na-

tional din Iasi, comedia Ein besserer Herr de Hasencleuer, i-a redat titlul
prin Un domn bine. Formula se potrive*te de minune cu psihologia eroului.
2 Imbogatirea? Haida de..., dacd asta ar putea impresiona pe trufam
doarand... (DA 61).
www.dacoromanica.ro
PARTEA V: SINTAXA.
Faptele inregistrate subt acest titlu sunt mult mai nume-
roase si mai variate decat toate cele de pang, aici. Situatia se ex-
plicit minor. Sintaxa oricrtrei limbi este, prin ea insusi, .mai bogata
si mai complicate dead oricare altg ramurrt a gramaticii. Din
moment ce oamenii se exprima obisnuit prin grupuri de cuvinte,
nu prin cuvinte izolate, insemneaza ca avem a face mai totdeauna
cu raporturi gramaticale, &lima sintactice, $i, deci, cu mijloaeele
lingvistioe corespunzatoare. Se poate afirma, farce exagerare, ca
gTamatica propriu zisg Se reduce la sintaxii. Divensele forme ale
cuvintelor (caz, nunfar,1 timp, mod, persoanrt, etc.), Ide care ne
ocupam la Morfologie" nu exists, prin $i pentru ele inse.si, ci
numai ca instrumente gramaticale, ca elemente de leggturrt intre
notiunile aratate de temele pure, aril niciun adaos cu valoare
formal& De aoeea tendinta lingvisticii actuale este s desfiinteze
morfologia si s'o inglobeze la sintaxa, mai exact spus, sa nu se
mai facia distinctie intre aceste doua discipline, ci sa se studieze
toate forrnele gramaticale (in sews foarrte larg), indiferent de na-
tura for specials, din punctul de vedere al functiunii for in vor-
bire, adica, al sintaxei.
Dar mai este ceva. In acest domeniu, regulile" sunt mai
putin rigide decat la morfologie $i chiar la foneticg, ceea ce in-
semneaza ca, subiectele vorbitoare dispun de o libertate mai mare
in utilizarea materialului lingvistic. Unnarea este posibilitatea de
a inova in proportii nepermise in celelalte ramuri ale gramaticii.
Pentru acelasi motiv, influentele strain se exercita cu o vigoare
necunoscuta acolo, mai ales and ele vin dela limbi inrudite. Con-
tactul steins dintre popoare determine o apropiere spirituals, care
tirade la ateamarea sau chiar suprimarea deotsebirilor de mentali-
tate, la un mod mai mult on mai putin unitar de a privi 4ucru-
rile 'si raporturile for reciproce. Asa se explica numercesele ele-
www.dacoromanica.ro
280 PARTEA V: SINTAXA
mente comune existents in gramatica limbilor europene, chiar

cand a.cestea apartin la grupuri geneakhgice diferite. Pentru unii
lingvisti ca A. Meillet si Ch. Bally, care vAd in limbajul uman
un fapt social, produs al vietii colective pi supus tuturor fluctua-
tiller aoesteia, nu nuanai in interioru1 unci singure unitati etnice,
ci si pe plan international, elementele gramaticale comune diver-
selor idiome de pe continentul nostru exists in asa masurA, incat
le dau drepul sa vorbeasca de o sintaxa. si de o stilistica 1 eur
ropeanfi.
Aoeste oonsideratii de ordin general sunt valabile ai pentru
limbs noastra, ba chiar mai, ales pentru ea, dim (mum, conditiilor
ei de evolutie. Sa nu uitam ca primele texte sunt traduceri, de
obioeiu foarte servile, ca, sisbemul inaugurat in sec. XVI a con-
tinuat $i continua, cu deosebiri, se intelege, dela o epoca la alta,
ra Romanii culti au fast si suit bilingvi, cel putin in sensul ca
cites, daeA Inu si vorbesc, macar o limba strains, (de pe la 1800
incoace, aceasta, este, obisnuit, franceza), etc. In asemenea impre-
jurari este fatal sa, gasim mai mult decAt aiurea si influents pro-
priu zise aduse din afara, dar si o libertate exageratA fats de
sistemul linguistic autohton, el insusi mai sovAitor dectit in alte
parti, datoritA tamed nesigurantei pe care i-au creat-o atacurile
venite dela sisteme strain.
CAP. I: SUBSTANTIVUL.
1. C az u r i. Cu privire la nominati v, singurul fapt

vrednic de notat este aiparitia atributului apozitional in conditii
`neregulate': Paul Perrin, premiul Nobel de fizicei (CL, 22 Iunie
1935, 9, 3); D-rului Carrel, premiul Nobel al medicinii (Ins, 15
Julie 1936, 33); doua stele meirintea intdiu (AL, 6 Nov. 1938, 10,
1); era cavaler Mihaiu Viteazul (Gor 122; cf. si ibid 22: feaneie
treenail de 50 ani, fardata... peiru/ vopsit rosu aprins, plina de
bijuterii). Pretutindeni avem a face cu modele frantuzesti 2.
Ar mai fi de adaugat o particulairitate, a carei interpretare
poate da be la discutii. Limba vorbita utilizeaza subst domn, la
Aceasta, In fond, tot sintax&
! De altfel primul exemplu figureaa Intr'o traducere din limba fran-
ceztt: P. P., prix Nobel de physique. Ultimele doul sunt, dacti nu m/i. Inset,
particularitati stilistice de-ale irapresionistilor, devenite cu vremea un fel
de bun comun at limbii literare.
www.dacoromanica.ro
vocativ, subt forma domnu', cand st5, in,aintea unui mime proLviu
(sau a unui titlu). Mai toata lumea spune domnu' Ion, domnu'
Popescu, domnu' profesor, etc. in loc de domnule... Oamenii ou
patina cultura recurg la aoeasta formula si in cazul cand, necu-
noscand numele sau profesiunea oelui canna-i adreseaza vorba,
suet nevoiti sa se mud.tumeasca numai cu substantivul aid in
discutie: Domnu', Va rog...; poftiti, Dommu', in preivaliel, etc.
Urraarea este ca vocativul are aspect de nominativ si ajunge sa
se confunde cu acesta. 0 dovada sigura ne ofera pluralul, care,
in exact aceleasi impffejurari, suna domnii, nu domnilor: faceti
loc la scars, domnii (in gura unui conductor de tramvaiu la Iasi).
Nu stiu cit este de raspandit fenomenul, care -mi face impria
ca se gaseste la inceput 2. In orice caz, existenta lui prezinta wn
interes deosebit, caci arata cum forma unui cuvant face sa se
piarda simtul pentru functiunea lui sintactica initials si sa-i
schirabe cu vremea categoria cazuala s.
0- enetivul pare a castiga, teren in limba culta, caci 11 ga-
sim foarte des acolo unde uzul traditional cere constructie pre-
pozitionala (mai ales de, apoi in, pentru, cu, etc. subst.). Cu-
vantul precedent nu-i totdeauna substantiv propriu zis, dar are
valoare substantivala (altfel n'ar fi posibila prezenta genetivu-
lui). Iata un numar. de exemple: un specialist al conceptiei pla-
nurilor strategice (ziarele); un pasionat al arei, um indragostit al
muzicii (curente in limba scrisa); obisnuitul curselor de cai (AL,
5 Apr. 1936, 6, 3); ramane acelasi conditionat al unei forme chi-
nuite (AL, 20 Sept. 1936, 10, 3); savantul profesor, erudit al li-
teraturii comparate (AL, 22 Dec. 1935, intr'un articol de Izabela
Sadoveanu); D-l... este responsabilul acestei frumos tiparite re
viste (Jun L XXIV, 216); merits calificativul unei bune lucrdri
(VR, Iulie-Aug. 1935, 107); dau dovada de un interes cult al na-
turii (VR, Sept.-Oct. 1935, 74); un mare peitimas al drepatii (VR,
Sept. 1938, 121); curiosi ai unei ordini (Ins III, 7, 540); un spirit
al cruzimii si al nedreptatii, intr'o vreme a nebuniei (Ins, Maim
I Din pricing el constitue o particularitate a vorbirii mai degrabg in-
culte, domnu' a apatat, Yn mediile sociale cu pretentii de culturg, o valoare
stilisticg (ironic& propriu zisg sau numai glumea%a). Vezi BPh VII-VIII,
5 urm. si Stilistica, p. 104 urm.
2 L-am auzit, ulterior, si la Bucuresti, unde se bucurg de o frecventg
neobisnuitg.
8 Cf. si S. PUKARIII, Etudes de tinguistique rouraaine, Bucurekiti
1937, p. 458 urm., unde se dau numeroase exemple (si din alte graiuri
romanoti).
www.dacoromanica.ro
282 PAI1TEA V: SINTAXA
1939, 209); poezia e lipsitO de once aport al noutatii (CL, 5 Oct.

1935, 8, 3); compuse... in colaborarea lui H. F. J. (AL, 22 Aug.
1937, 16, 1), etc.
Cand cuvantul dupg care se pune genetivul este un derivat
in -tor dela teme verbale, fenomenul gaseste sprijin partial in sin-
taxa traditionala. Avom asa zisul genetiv obiec ti v: dace.
in locul derivatului punem verbal, substantivul devine object di-
rect (Columb este descoperitorul Americii Columb a descoperit
America). Totusi, chiar in asemenea conditid, uzul preferii adesea
constructia prepozitionalk Lirinba scrisa actual., dimrpotriva, re-
()urge aproape regulat la genetiv, tot subt influenta unor con-
structii straine: cum e una, cu friptul 111111i pete, amintitoare a
Lai Chaplin (CL, 4 Ian. 1936, 6, 4); run spdrit foerte susceptibil
$i entelegeitor al ideilor (AL, 17 Ian. 1937, 3, 2); energia unei in-
cercate lueraloare a arhivelor (AL, 4 Apr. 1937, 17, 2 -3) 1; ispfavi
cornpromiteitoare nu numai a bunei sale reputatii; primejduitoare
a sigurantei statului (Ins, Dec. 1939, 503). Cu derivatele in -tor
sunt asimilate neologisme formate altfel, dar tot dela teme ver-
bale: sunt pornite dintr'o atitudine negative a vietii (AL, 15 Ian.
1939, 8, 1); [poeme] expresive a lumii sale interioare (AL, 28
Maiu 1939, 11, 1), etc.
Preferinta pentru genetiv are, cred, $i o cauza mai adanc6.
de ordin psihologic. Limba culla tirade spre constructii abstracte,
fiindcA r>j mentailitatea celor ce o vorbesc manifests aceeasi ten-
dinta. In companatie cu formula prepoz. + subset., genetivul sa-
tisf ace mai bine areastil tendinta: lipsa unui cuviint de legatura
intre cele clour substantive arata ca raportill dintre notinnile res-
pective se face direct, MO interventia unui element oarcum ma-
terial, concret 2.
Genetivul da loc la discutii si altfel, ea-el este un oaz greu
de rafinuit, datorita multiplelor lui functiuni. Am pomenit mai sus
de genetivul obiectiv, Exists $i unul subiecti v, atunci cand
substantivul care sta la genetiv ar deveni subiectul propozitiei,
dace, s'ar schimba constructia, in sensul deja aratat. Intre aceste
doug specii de genetiv confuzia. se produce 1.1*OT, fiindcO, unul $i
acelasi substantiv poate fi determinat $i de un genetiv obiectiv si
Autorul fritelege ò femeie care lucreaza. arhivele', n u lucatoare,
adic5. salariata, la Arhive.
2 Vezi, ceva mai departe, discutia asupra dativului.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTANTJVUL 283
de until subiectiv. Aceasta, in cazul substantiyelor verbale,

formate dela verbe sau echivalente, ca inteles, cu infinitivele lungi
ale verbelor apartinand aceleiasi familii 1. De pilda: o privire cri-
tics a problemelor europene (Ins II, 3, 59); al 'car' or grad de to-
lerantei a conditiilor extern (Ins II, 3, 428); demonstrarea auto-
rului (Ins II, 3, 489); in fats. opresiunii ideii (Ins, 15 Sept. 1936,
224); atentatorul lui Clemenceau (AL, 15 Martie 1936, 9, 3) 2, etc.
Daca astfel de constructii, echivooe sau greoaie, se pot evita lesne
(o privire critics asupra...; grad de tolerare a...; demonstratia
autorului; in fata oprimarii ideii; atentatorului la viata Lai Cl...),
altele trebuesc total tra.nsformate. Aceasta se intampla ttunci cand
an 'substantiv este determinat de dou'a genetive sau (ceea ce,
in fond, e tot una) de un genetiv si un posesiv. Ex.: indarjita
aparare a bolsevicilor a orassu/ui (intr'un comunicat oficial);
avand efectiv de castigat dela cunoa,sterea lui perfecta a Umbii
germane (Ins II, 4, 2). De altfel pronnmele posesiv de persoana
III, subt forma lui sau, sa, da nastere la echivoc, ohiar dach
apare fara genetiv ling. el 3: Nu intentiongm examinarea sa isto-
rich, sau sistematicA (VR, Iulie 1940, 90); constient de aservirea
sa ceirnii (VR, Aug.-Sept. 1940, 82), etc.
Printre faptele mai marunte, care aunt totodata si mai pu-
tin semnificative, cacti nu se bucurg de o rAspandire largg, voiu
mentiona genetivul unor formule avand valoare de titlu: anumite
pagini din cele mai izbutite ale 18 Brumar-ului (AL, 30 Sept.
1934, 4, 1) ; nostalgia toaletei de mirreas5. a Isaiei deintueste"
(VR, Sept. 1938, 30). Ambele constructii trebuesc condamnate ca
neromanesti. La fel: aquila... farsa, coroana a lui Libeck (VR,
Aug.-Sept. 1937, 113) 4. Aceasta din urma aminteste pe a
lui, forma de genetiv a articolului antepus, la substantive femi-
Un exemplu tipic de constructie echivoca este opera de distrugere a

submarinelor (ziarele), care ne trimete si la 'submarine distrug5,toare' si la
'submarine distruse' (genetiv subiectiv In prirhul caz, genetiv obiectiv In
al doilea).
2 Cf. si cazul and genetivul este cerut de un derivat adjectival cu
tem& verbal,: otrdvuri disolvante ale insului (RE 149), adia, 'otravuri care
disolvit insul', nu care-i apart.in'; nifte forte innadusitoare ale personalitatii
(Ins II, 2., 498), etc.
' Mai ales din cauza posesivului, cum se va vedea In capitolul despre
pronume.
E vorba de orasul german Liibeck, care, gratie finalei consonantice,
se poate lesne adapta la morfologia romtineasca (a Labeckutui).
www.dacoromanica.ro
284 PAIRTEA V: SINTAXA
nine, de care ma'am ocupat la Morfologie" (v. mai sus, pag.

78 -turn.) 1.
Fenomenul eel mai important 4i mai caracteristic privitor la
d a t iv este rrispandirea lui extraordinary in limba cultA ac-
t-la11 Apare, in special, la publicisti relativ tineri, care s'au for-
mat dupes raboiul din 1916-18, apoi, subt influenta acestora, la
oameni de cultures mijlocie Si modestA, indiferent de vansta% Nu-
meroase verbe si adjective, care, potrivit uzului traditional, cer
un determinativ cu prepozitde, se construesc astAzi, in mod obis-
nuit, cu dativul. Astfel pentru ader la o idee, ascult de legi,
compar cu N., inglobez la o sun/a, ma iscred in cineva, etc. se
spun si se scrie ader unei idei, ascult legilor, compar lui N.,
inglobez unei sums, ma incred cuiva, etc. Tot asa caracteristic
cuiva, dezavantajos tarn, identic lui, strain mie, vecin prietei
nului, etc., in loc de caracteristic pentra..., dezavantajos pentru...,
identic cu..., strain de..., vecin cu.-, etc. Diverse forma.,tii par
ticipiale (participiile prezente si trecute, derivatele in -bil, -tor,
etc. dela teme verbale s. a.) merg impreimA, cu verbele corespun-
zAtoare: aderent unei idei, asculteitor legilor, camparabil 1'114 N.,
increzator cuiva, etc. Altfel de cuvinte, de ex. substantive si ad-
verbe, se intalnesc mai rar cu un dativ pe langa ele, din cauza
naturii for lingvistice: subtantivele se leaga, de obiceiu, cu alte
substantive (acestea stau la genetiv sau la cazul prepositional),
iar adverbele determinA un verb. Totusi, in conditii anumite, se
construesc si ele cu dativul (in special primele): adapost bard-
nilar, exemplu oamenilor, justificare atitudinii, martor evenimen-
telor, etc.; gata intrebarilor, intocmai exploratorului . a.
Cauzele acestui fenomen suet multiple si vaniate. In primul
rand avem a face cu o influentA strAinA, (trance* de elle mai
multe ori, germanA ei italiana, cateodata). Se traduce literal din
aceste limbi, far, ea se is in consideratie sistemul gra.matical ro-
mfinesc. De aceea constatim prezenta, dativului mai ales cu verbe,
adjective, etc. imprumutate relativ de curand. DupA modelul aces-
tora, construfctia se intinde si la cuvinte mai vechi, tot neologisme,
day si populare, care seamAna cu imprumuturile recente din punt
de vedere semantic sau gramatical. La aceasta se, adaugA o cams
oarecum internal, de natura, analogical. Numeroase verbe, de toate
felurile, au doug, complemente: un obiect indirect, name de fiintao
1 Cf. acum un studiu special in BPh IX, 73 urm.
www.dacoromanica.ro
care sta, deck, la dativ, j un obiect direct, la acuzativ, Gan un

circumstantial la cazul on prepozitie. De pilda: ajut cuiva la
treabei, iti fac un bine, raSpund prietenului la scrisoare, slujesc
stiipanului cu credintei, trimet peirintilor bani, etc. Din moment
ee asemenea verbe se construesc cu dativul persoanei, n'a fost
greu sA se asimileze querurile' cu `persoamele' si ca se extrnda,
deci, intrebuintarea acestui caz $i acolo unde uzul traditional
care prepoz. subst. sau altA constructie. Dupa example ca tale
de mai sus s'au ivit ajut orasului, reispund scrisorii, slujesc in-
stitutiei, etc. Dela acestea s'au influentat apoi verbe care n'au
avut niciodata object direct personal, dar prezentau oarecare afi-
nitati de sens on de alts natura ou tale mentionate. In slarsit o
canza mai profundA mi se pare a fi tendinta spre abstractizare a
limbii culte. Ce-am spus oeva mai inainte despre raspandirea ge-
netivului se potriveste i aici, ba intr'o mastiff% mult mai large.,
nu numai pentruca proportiile fenomenului aunt neobismiit de
man, ci si pentru alt motiv. Deosebiree dintre dativ si cazul cu
prepozitie vorbeste mai clan in favoarea explicatiei mete cleat
aoeea dintre genetiv si formula prepoz. subst. Inteadevar, pre-
zenta prepozitiei arata ca actiunea verbului are nevoie de un in-
termediar oarecum material pentru a se putea transmits la un
object do afara. Aceasta presupune o gandire concrete., data vreti
mai simplista, care cauta sprijin in materia din lumen, inconju-
ratoare. Dirnpotriva, dativul suprimA rnaterialitatea prepozitiei
i transforms raportul dintre verb $i object in unul pur ideal sau
spiritual, adica abstract. Vorbirea populara prefers eonstructia
prepozitionala si acolo undo norma care un dativ: dau ape." la vile,
impart bani la seiraci, ba chiar $i spune la onrul asta (s% -$i caute
de treaba), etc. Aceasta, tocmai pentruca mentalitatea oamenilor
incultj tinde se. -si imagineze luorurile si raporturile dintre ele subt
un aspect concret, lean accesibil, care nu pretinde o sfortare in-
telectuala deosebita.
Am discutat (BL VII, 29 urm.), pe baza unor citate, nume-
roase si variate, luate din limbo, scria actual,, raspandirea dati-
adica inlocuirea complementelar oircumstantiale, eventual
a obieetelor indirecte avand prepozitii inainte, prin obiecte indi-
recte propriu zise. Cititorul poate gasi acolo tot oe intereseaza,
problema de fats. De aceea nu mai insist aici, unde voiu da nu-
mai un nurnS,r de example culese de atunci incoace. Le grupez
www.dacoromanica.ro
286 PART.EA V: SINTAXA
dupes natura morfologica a cuvantului care se construeste cu da-

tivul 1.
daces SSR imi poate ajuta pe loc cu o suing (CL, 20 Iu lie
1935, 2, 2); Sorina se alaturit ei Inca (Petr 155); Sorina i se
apropiase totdeauna cu sf iala (Petr 76); v&I, cetatene, ca nu-mi
crezi (Trag 138); dar ni numai i se integreazei, i se si supune
(RFR, Apr. 1941, 156); sei intercaleim opere/or dramatise originate
singura lucrare scrisa in colaborare (Car XI, XXIII); nu pUtern sa
le ineadrez lantului logic (Val 109); versul lui R. se incorporeaza
tragediei (RFR, Apr. 1941, 156); sa se incovoaie naturii tipice
(AL, 11 Sept. 1938, 1, 1); refuza s'a se infeudeze poncifelor ideo-
logiei contemporane (RFR, Apr. 1939, 195); se mleidiazd, inteligi-
bilului omenesc (RFR, Iu lie 1941, 139); sg, se wiveleze spiritului
de informatie (RFR, Apr. 1939, 195); preludeazei thtusi unei
inspiratii curtenitoacre (RFR, Julie 1940, 174); pentru a rezista
apeiseirii (RGR III, 138); ea s'a risti prezentei (Consp 27); Racine
nu schimbei nimic tragediei (RFR, Apr. 1941, 153); totusi am,
urmat cu mult rrnai aproape acesteia decat... (Inks, Aug. 1939, 228);
era spaima alaturatei durerii (HYSt 473); era. aliat unui irn-
periu in descompunere (EL, 430); anexat lucrarii (still of icial,
etc.); apropiat locului de nastere (CIst 554); sunetul precedent
asimilat celui urmeitor (OR); politicii ceireia ii erau, condamnati
(EL 420); coordonate raporturilor (presa); melodia furatei vein-
tului 1(AL, 4 Sept. 1938, 10, 2); pot fi generatoare unei culturi
(Bulet. Inst. Roman dim Sofia I, 115); impenetrabil oriceirei cu-
riozitati (Zw 87); notiunea de distant:I, implicita celei de spatim
(VR, Ian. 1939, 195); o durere intolerabila Anei (HYSt 255);
imprumutate culturii (CR-M 122); perspectivele inchise gene-
ratiilor beitrane (AL, 11 Sept. 1938, 2, 5); invecinat Romani lor
(OR); deli legal peima'ntului (EL 229); neobi?nuta ei (HYSt
216); nepotrivitcl traditiei (CR-M 33); perfect potrivitei materia-
lului (VR, Febr. 1939, 139); sensibil infLuentelor straine (IstA
II, 327); al treilea regn suprasituat celui inorganic si organic
(AL, 4 Sept. 1938, 11, 3);
unui object accesoriu altui object (Ins, Aug. 1939, 244); ana-
log intrebuntdrii (OR); sareinile comune Intregii industrii
(presa); un fond organic natiunii (RFR, Iunie 1941, 707) ; naturals
Ptin si citate cu dativul reprezentat printr'un pronume (afar& de tri,
pe care -1 voiu discuta In capitolul despre verb).
www.dacoromanica.ro
vrestei tale (HYSt 202); in insasi substanta, print,(I existentei (RE

219); proportionald veviturilor (stil administrativ); subsidiary
cliscutiei (RFR, Apr. 1941, 170); este tipic literaturii fantastice
(COp III, 114); %rile vecine Reichului (Ins, Ian. 1939, 188); ii
cram en doi any mai vrastnic (AL, 5 Apr. 1936, 4, 7);
se trezeste deodata farm reazim ochiului (RFR, Apr. 1941,
170); sa-1 Meg, mostenitor imparatiei (DP 111) 1; singurul patri-
Inoniu celor asupriti (CL, 7 Sept. 1935, 2, 5); strasind ochilor
(Luc 205);
Marta, aleituri lui, =bland usor (HYSt 155; cf. si 262).
In ce priveste acuzativu 1, observam, ca si la dativ, o
tendinta inovatoare care vine in conflict ou traditia,
Este vorba de pe inaintea obiectului direct. Stim ca norma gra-
maticara cere prezenta acestei prepozitii, cand notiunea este o
fiinta, de preferin%, uanana Uzul novae, si Inca de multa vreme,
indiferent de mediu social (se pare ca", vorbirea populara si fami-
liar* ca mai putin ingrijita, lass foarte des la o parte prepozitia,
in conditii determinate). Totusi anumite reguli de amanunt sunt,
in general, respectate si de cele mai neglijente subiecte vorbitoare.
Avem, mai intaiu, numele proprii de persoana, apoi pronumele,
de toate epeciile, cand au functiune substantivala, adica, nu sunt
simple determinative ale altor cuvinte, etc. De asemenea apare
obligatoriu pe oridecateori lipsa lui ax putea provoca confuzii: in-
tare subiect si obiectul direct singura, deosebire este prezenta pre-
pozitiei la acsta din urmg.
Limba actuala manifests o adevarata aversiune fate de pe.
Cauzele sunt multiple. Putem invoca, in primul rand, una foarte
genera15,, der en atat mai efectiva: comoditatea, adica legea mini-
mului efort sau, cu un termen mai putin... stiintif ic, lenea ,oroarea
de osteneara, de sfortare. Fara indoiala, e mai comod sa con-
struim obiectul direct personal fare pe, mai ales aa. toate asa zi-
sole mime de lucruri see construesc farce aceasta prepozitie: ca s'o
intrebuintgm cum trebue, insemneaza sa meditiim, fie $i numai o
clip* asupra imprejurarilor in care prezenta ei este neoesara. In-
tervine apoi analogic constructiilor farce pe, mult mai frecvente
deck oelelalte, fiindca si numele de lucruri sunt infinit mai mime-
1 Aici avem mai degrabit o constructie arhaica, asemangtoare cu for-

mula. IntrebuintatA 0115, astazi, Veniamin, mitropolit Moldovei pi, Sucevei.
Cf. ctitor rarii (Leca Morariu).
www.dacoromanica.ro
28H PARTEA V: SINTAXA
roase decat cele de Mite umanc. De altfel analogic colaboreaza. in

buns intelegere cu comoditatea, cad se sprijina recirproc: izvorul
lor psihologic este acelasi. In sfarsit, ca de obiceiu ca",'nd e vorba de
limba culla, nu trebue sa trecem ou vederea influentele strain.
Nicio limba*, din cele acc,esibile Romani lor nu -cunoaste construe-
tia, prepozitionala la iacuzativul object direct (si nici vreo deose-
bire, oricum ar fi ea, intre acuzativul 'animat' si eel `neanimat').
Mode lul francezei, al germanei, etc., atat de prezente in mintea
oamenilor culti dela noi, ajuta, si Inca enorm, la intarirea tendin-
tei acesteia si, deci, is extinderea fenomenului.
Trebuesc facute uraele distinctii. Lipsa lui pe surprinde mai
putin, caci suntem mai obisnuiti cu ea, la numele comune decat
la cele proprii. Cu acestea din urma merg pronumele.1, si se in-
telege dece. Indiferent de natura cuvantului pe care-1 inlocueste,
pronumele este prin el insusi `personal' sau ànimat', de sigur, pen-
truca, la inceput de tot, el se va fi intrebuintat numai on privire la
fiinte omenesti. La randul lor, substantivele comune se comports
diferit, dupa cum sunt sau nu articulate. Lipsa lui pe nu-i posibila
decat in ipoteza ca substantivul are articol, definit sau nedefinit.
Aceasta probeaza ca, prepozitia indeplineste o functiune aserda-
natoare cu a articolului, adica ajuta la ìndimidualizarea' unei no-
tiuni, la separarea unui lucru su a unei fiinte de celelalte lucruri
sau fiinte identice, care alcatuesc impreuna un grup, o masa sau
specia respective. De aceea, daca substantival nearticulat are pe
Tanga el un determinativ care individualizeaza,' notiunea, pe
poate lipsi.
Urmeaza acum exempiele. Nu dau multe, fiindca mi se pare
inutil. Oricine le poate gasi cu cea mai mare usurinta,, chiar in
propria sa vorbire. Le grupez potrivit distinctiilor facute mai sus.
am fi avut Marx filozof (CL, 9 Nov. 1935, 2, 7) 2; in cc.
prive,fte Cozmin din Parazitii" (YR, Sept.-Nov. 1936, 16); in cc
privele Utrillo (AL, 11 Dec. 1938, 6, 3); sa cititi cu atentie Lu-
cretiu, Virgiliu si alti cativa poeti (VR, Iulie 1939) 3; in fine
avem Latinii (Ins III, 7, 257); sa"-i, caute Reveica lui (DO 234) 4;
au avut darul sa influenteze wnii tineri dela noi (CL, 31 Aug.
1 In Bens larg.
2 Ar trebui... un Marx filozof, eventual pe Marx filozoful.
3 Aici numele proprii Insemneaa operele autorilor, de aceea, poate,
a fosti 15.sat la o parte pe.
Din cauza lui -Si, lipsa prepozitiei nu pare prea curioasZi.
www.dacoromanica.ro
1935, 2, 1); iatd,-1 asa dar acest encielopeclist (Ins I, 1, 686); cursu-
rile sale atrdgeau cei mai multi studenti (Ins II, 2, 877) 1; nu
putuse sa admits aced a lui Napoleon (Ins II, 2, 566); ciirtile
moarte nu le poate nimeni ucide, cele vii nimeni distruge (AL, 25
Apr. 1937, 18, 1); intaia oars vedem jucdnd aceasta actritii (AL,
18 Iu lie 1937, 14, 4) 2; vom cita cele mai reunite (Lslt 315); nu
cunoaste limba Tigard lor, nisi a noastra (VR, Aug. 1937, 76);
suplinea ci cea de Filologie romanicd (TP 30); reproduc aici nu-
mai acelea relativ la... (AL, 26 Martie 1939, 3, 5); vom recensa
mai pe larg uncle din ele (Ins, Main 1939, 394); .Anglia n'a obser-
vat celelalte, in cursul razboaielor (Azi, 2 Iunie 1940, 4, 4-5);
local care-1 merits (Val 24);
tineretuil (infransese batranii retrograzi (AL, 13 Sept. 1936,
2, 6); multi care iubesc scriitorii (ibid. 10, 6); in acest nume des-
coperim,sdsescul Hans (AL, 18 Oct. 1936, 9, 4) 3; nu putem ne-
socoti de asemeni scriitorul (Ins, 15 Febr. 1936, 150); daces 1-au
scgpat, iau urmatorul (FM 207); eu taut marele prieten (EO I,
216); nu mai recunoafte boierul dela Z. (1907, I, 248); de a nu
stimula atit autorii dramatici, cat-si public:al (AL, 11 Julie 1937,
12, 3); s'a bucurat cand a aflat vechiul tova/ra,'3 (CS 10); care pri-
vesc direct corespondentii mei (VR, Sept.-Nov. 1936, 71); orga-
nele locale aleg noii Invdtatori (Ins II, 3, 334); Caudal care so-
coate poetul ca un. intermediar (AL, 21 Aug. 1938, 4, 7) 4; ne-
putind des uitarii scumpa sa dispdrutei (AL, 22 Ian. 1939, 7, 2);
sd reprezinte intelectualul (VR, Iunie 1939, 42) 5 etc.
Cateva 'cazufri specia1e: sa punem pe aceeasi linie pro$tii cu
desteptii, muncitorii cu lenesii (11i's III, 2, 480) 6; elibereazd un alt
Prezenta lui pe ar schimba putin sensul, caci ar Insemna 'pe cei mai
multi dintre studentii Facultatii sau Universit6tii , pe cand, fat% prepozitie,
constructia ne trimete la o comparatie Intre numarul studentilor profeso-
rului respectiv an acela al colegilor lui.
2 Lipsa lui pe ajuta, Impotriva normei, la evitarea unui echivoc:
...jucdnd pe aceasta... ar transforma obiectul direct al lui vedem In obiect
direct al lui jucdnd. Evident di se putea modifica topica: vedem pe
aceasta... jucdnd.
3 Cu pe, constructia ar fi denaturat Intelesul, ca.ci autorul nu se gitn-
deste la un Hans stisese, ache& la un Sas numit Hans. ci la n. pers. Hans
de origine saseascii, (cum am spune romanescul om vine din lat. homo").
Pe poet ar putea Insemna 'pe un anumit poet' (despre care s'a vor-
bit deja). .
Aid lipsa prepozitiei provoaca. neintelegere, intelectualu/ este
simtit mai degralA ca subiect, chiar dac6, std. In urma verbului.
6 Nevoia ca substantivele puse alg.turi si (prin notiunile lor) in con-
trast sit alb& acelasi aspect (articulat) justifia pe deplin omiterea lui pe.
42233. - 19
www.dacoromanica.ro
cdpitan de haiduci (AL, 1 Aug. 1937, 15, 2) 1; nu se poate su-

porta acei puri esteti care se dau la. o parte (AL, 19 Dec. 1937,
17, 3) 2; C. recunoaste pe nume aproape toti gospodaril (1907,
I, 240) S.
Dat hind amestecuil constructiilor cu pe i al. celor farA pe
acolo undo prezenta acestei preipozitii se impure, nu surprinde
e,onstatarea ca pe apare inaintea acuzativului object direct repro-
zenfat prin substantive care, potrivit regulilor gramaticale, n u
trebue sA primeasca acest adaos. Dar nu numai sovairea lirabii,
adica nesiguranta subiectelor vorbitoaire, duce la as ea rezul-
-tate. Sunt rj alte came, de pilda a.simitarea unor notiuni 'inanima-
te' cu fiintole umane, da,torita faptului cA, in componenta for in-
trA oameni (of. nobilime, parlament, popor, sleahtit, etc.), nevoia
de a evita confuziile (dad obiectul stA. inaintea Verbului, ar putea
fi luat drept subieet) sau de a scoate in evidenta.obieetul, etc.
Tata un numAr de exemple mai interesante: pot lcIsa indi-
ferente pe autoriteitile scolare (Ins III, 1, 190); caracter care par-
ticularizeazd pe un popor (VR, Mart-Apr. 1935, 7); Slavici nu-
mai pe aceastei lume s'a priceput s'o descrie (AL, 1 Dec. 1935,
1, 2); au distrus sleahta polona, pe acea sleahtd care... (VR, Iunie
Aug. 1936, 88) 4; pe acest model trebue .96;4 cunosti (AL, 21
.
Nov. 1937, 2, 4) 5; care nu cuprind pe cei treizeci de ani din

urma (AL, 19 Dec. 1937, 18, 2); ski tocanai pe aoeste fame diver-
sele institutii publice .be privesc cu neineredere (AL, 24 Apr.
1938, 16, 4); pe talent it recunoei dupe febra... (Ins III, 8, 517) 6;
Autorul aduce... pe mai toate personagiile din Patal lui Pro-
cust" (JL, 5 Febr. 1939, 2, 3); ne-a veirit in f oc numai pe eels
Cad ar fi trebuit sd avem pe (cei) prosti cu destepfii, pe (cei) muncitori cu
lenesii, ceea ce ar fi fost si mai putin clar (muncitori Insemneazit mai
degrabit lucratori, uvrieri', si autorul s'a gandit la 'om muncitor, om care
munceste'). Iar cei pro;ti cu cei destepli, etc. ar fi avut de prea multe on
pe cei.
Prezenta lui pe ar fi adus cu sine Inliiturarea lui un, si atunci s'ar
fi schimbat sensul (alt cdpitan = un capitan dif erit).
2 Abaterea constli. aici In gresita tntrebuintare a lui se cu Intelesul lui
'lumea, cineva', etc.
Trebue sit fi intervenit si motive de eufonie:... pe nume aproape pe
tag... are de trei on silaba pe Intr'o constructie atilt de scurtil.
4 Autorul s'a 16,sat fnselat, poate, de prezenta pronumelur demon-
strativ, deli acea este, functional vorbind, un adjectiv.
E vorba de un model 'vim' (modelul pictorilor si sculptorilor care fac
portrete sau 'studin.
$i aici avem a face cu o 'personificare': talent este luat In sensul
de 'om talentat'.
www.dacoromanica.ro
CAP. 1: SUBSTANTIVUL 291
trei plutoane (Laz 29); dispretuia, pe toata progenitura (EO

I, 216).
Sunt cazuri in care pe pare absolut necesar, pentru claritatea
expunerii. Avem, in special, constructiile comparative introduse prin
Ca: socotise refuzul ca pe o atitudine (VR, Sept. -Nov. 1936, 24);
4i pregdtea plecarea ca pe o fugei, (VR, Dec. 1938, 6); manuesc
milioanele ca pe chibrituri (presa), etc. Tot asa, dar mai putin
riguros, card obiectul direct este exprimat de doug ors, subt forma
de pronume (i-naintea verbului) Si subt forma de substantiv (dupe
verb): a-1 ajuta efectiv pe Stat (VR, Nov.-Dec. 1934, 67); o regd-
sesc pe adevitrata toamnei (VR, Aug.-Sept. 1937, 19). Cf. si sd-pt
mai scoatei din cap pe leoparzi, pantere si site Bare Salbatice
(VR, Ian. 1939, 172), wade lipsa prepozitiei ar fi cerut artieularea
substantivelor, psi attmci, din cauza lui -$i, s'ar fi putut intelege
ca-i vorba de leoparzii, etc. eroului, care-i avea oarecum efeo-
tiv in cap.
Altadata intrebuintaa-ea lui pe acolo uncle nu-i nevoie ur-
mareste scopuri stilistice. Asa ered ca trebue interpretat femme-
nru1 in opera lui M. Sadoveanu: va ataca pe ceiprioarei (Ins II, 2,
617); ca sa hrcineascd, pe peistravi $i lipani (VR, Nov. 1937, 3);
Linea in lanturi, in foisorul lui de trestie bambu, pe vulturul cel
mare (VR, Martie 1929, 3). Este drept ca toate obiectele directe
din aceste citate sunt nume de animale, prin urmare ne putem
gandi foarte bine la o `personificare', dar persistenta cu care apare
prepozitia tocmai in povestirile cu atmosfera populara sau ar-
haica mi se pare o dovada ca, autorul tine sa dea stilului Sau o
culoare adecvata continutului. Caci lipsa lui pe, in general vorbind,
caracterizeaza limba culta mai mult on mai putin apropiata de
noi, ceea ce pledeaza pentru influenta strains, ca o cauza a f e-
nomen-ului.
Nu trebuesc 'uitate, in srarsit, eontaminatiile, care sunt, in
fond, produsul unor greseli de logics. Iata cateva exemple: un
alt capitol pe care merits povestim (CL, 21 Dec. 1933, 6, 2) <...
care merits pe care-1 povestim); pe care ar fi jurat-o
ed -i o conversatie (AL, 3 Ian. 1937, 8, 3) < pe care ar fi jwrat-o +-
care ar fi jurat ca -i o conversatie; un tezaur de forme pe care
experienta a an-alai ca sunt cele mai potrivite (VR, mile 1939,
www.dacoromanica.ro
71) <... pe care experienta le-a arcitat ca cele mai potrivite

...care experienta a ariitat ca sunt 1...
Privitor la cazurile substantivului mai Bunt de inregistrat
unele fapte mg,runte. Destul de raspandita este c o n s t r u c t i a
cu prepozitie -(aproape totdeauna de) in locul genet i-
vului eau dativul ui: actiunea unui weenie de Kropotkinz-
Bakunin, freoventat de nepotii Marelui Duce (AL, 15 Sept. 1935,
1, 1) 2; ale Insulei de Franta (AL, 29 Sept. 1935, 10, 2) <frc.
Ile-de-France; Filip II de Spania (AL, 16 Febr. 1936, 2, 7); pentru
acest cavaler de tristct figura' (VR, Febr.-Martie 1936, 142); in
scopul de revendiari feministe (CL, 27 Tunic 1936, in articolul
D-n.ei 0. Satmary); dupA o rezolvire de douit hartii (Ins, 15 Nov.
1936, 411); reprezentanti de omenire; rezultate diametral opuse de
cele scontate (CL, 7 Sept. 1935, 2, 7); ealitati contrarii de cele
ce admirarn (VIZ, Iulie 1940, 35); contrariul de ceea ce gtindeste
(EL 328). Pretutindeni, afara de ultimele trei exemple (uncle de
subst. stA pentru dativ), avem a face cu influents strains, si
anume francez5,.
In majoritatea dintre aceste scriitoare (CL, 11 Apr. 1936, 10,
1) avem o contaminatie ( <thajoritatea acestor... cele mai
multe dintre aceste...).
2. Artie o 1. Forma artieulatA (enclitic) a substantivului
se intrebuinteazA in local celei mearticulate, mai ales rand este
urmatA de un genetiv. Cu alto cuvinte, avem casa vecinului pen-
tru case a vecinului. Este drept ca raportul pur sintactic nu se
schirabit, eAci articolul genetival (al, a, etc.) jowl', de obiceiu, a-.
eklasi rol ea articolul definit pus la urma substantivului precedent,
dar sensul aoestuia difera dela o constructie la alta, asa ca ele nu
trebuesc confundate. Exemple de felul color ce urmeazg sunt
concludente: moartea lui N., fost vicepresedintele Uniunii (zia-
rele); of iciul de elibercyrea cartelelor (comunicate oficiale); ajun-
gond ministrul inviitameentului (ziarele); pentru refugiatii din
ado ptati ca f iii a,cestui comandamerit (intr'un apel oficial) ; un
1 0 constructie ca: mai vrean sa insist pe alt capitol (Ins II, 3, 873)
clifera de precedentele, Intru cat pe se afla Inaintea unui circumstantial (si
reprezinta traducerea necorecta" a frc. sur = rom. asupra).
2 Textul nu-i prea clar. In orice caz, ucenic de Kropotkin (sau ...de
Kr.-Bakunin) nu poate fi pus la Indoiala. Cum el provine dela un scriitor
ca T. A rg h e z i, trebue sa admitem intentii stilistice (si adica ironice): de 4*
subst. evoca formule ca haine de tdrg, incalldminte de fabricd, etc., ceva lu-
crat In eerie, fare individualitate, lucru de duzina.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: SUBSTAIsiTIVUL 293
tratat de istoria filozofiei (Ins III, 7, 257); una de filozofia cul-

.turii (ibid. 353); imprumutul de inzestrarea fdrii (VR, Julie 1938,
119); sa-i serveasea drept decorul unei alte existence (RFR, Apr.
1941, 189); I. A., fost useful sectiei geologice (AAc, Dezb LX, 155);
preocuparea autorului de salvarea, unitatii (reviste, ziare); fiul
unui squire, W. Ch., el debuteazei (IstA II, 132); ,stiipcinul Austriei
vi al Prusiei, aliatul Rusiei, Napoleon va incerca (ibid. 202), etc.'.
Foarte des intAinim aceasta formula sintactica dapa ca, wade
ea prezinta, si alt inconvenient, pe aceea al echivocului: substan-
tival articulat de dupa ca este sau poate fi simtit drept subiect,
asa dar notiunea respective poate aparea in ipostaza de /tutor al
actiunii, iar nu in aceea a lanai simplu termen de coanparatie 2.
De pilda: distinge intre spirit, ascutime si adancime, ca facultei-
tile care... (VR, Ian. 1938, 62); sunt decretate ca domeniile statu-
lui (VR, Febr. 1938, 77); se afirma ca partizanii unei absolute
literaturri (AL, 16 Oct, 1938, 11, 6); functia, Cehoslovaciei, ca fur-
nisorza industriei grele (VR, Dec. 1938, 152); nu le intelege ca
expresia unor raporturi (VR, Ian. 1939, 9); 11 trateaza, ca ega-
lul for (ibid. 52); consacrat ca indrumatorul lui M., D... (Ins
III, 7, 249), ec.
Alte cazuri se afla intr'o situatie mai mult on mai putin spe-
Destul de des se spun (si se sorie) din momentul cc pentru
din moment ce (cf. VR, Ian. 1939, 120; CR-M 68), subt influenta
frc. du moment que, dar, probabil, si din cauza constructiei sino-
nime din momentul in care. Formula este dee,alcata dupa fran-
-tuzeste. Ne-am astepta, deci, ca substantival sa fie articulat si la
noi. Lipsa articolului se datoreste, Cu siguranta, modelului unor
locuthmi veehi ca odata ce, de vreme ce, care au exact acclasi sens
si cu care a fost asimilat dela inceput din moment ce. Fapte izo-
late aunt urmatoarele: personal am luat parte la conferintele (VR,
15 Apr. 1934, 61) 3; in restul, ei isi psastreaza (CL, 4 Ian. 1936, 2,
7) 4; importantul este ca romanul sa fie bun (Ins I, 1, 709) 5; adre-
' Cf. si X. Y., membrul Academiei Romdne (pe cartea de vizit& a unui
academician!).
2 Caci ca devine sinonimul lui la fel cu.
' Gresal& curate,, subt influent, straina (francez& sau german5.).
4 Aceeasi observatie ca mai sus: in romaneste, substantivele stau Mr&
articol dup& prepozitii (cu exceptia partial& a lui cu), afar& de ipoteza ce
sunt urmate de un determinativ care ar cere forma articulatil
6 Cf. frc. l'important (c')est que... (si germ. dar Wichtige ist
www.dacoromanica.ro
san Wiwi violonistului I. K. (AL, 31 Maiu 1936, 2, 4) 1; pe

card a twecanizeaza aceeassi Anglia si Franta acum (VR, Sept.
Nolk 1936, 94) 2; o lista' de profesorii $coa/elor (RIR X, 136, II. 1) 3;
s&si rointaiascA restul de coco$eii-floricelele (DO 203;
Subliniat de autor) 4.
Pkintre celelalte fapte similaae, doug se bucurra de o large.
eirculatie. Unul este privitor la locutiunea modara, din punct de-
vedere, care poate avea dupg, ea un adjectiv sau un substantiv
Sisteniul lingvistic romanese ewe, in prima ipoteza,, forma near-
ticulata a mkt. punct: din punct de vedere romanesc, din punct de
tedere ftiintific, etc., pe cind in a doua, forma articulate: din
punctul de vedere al Roma'nilor, din punctul de vedere al tiintei,.
ete. Majoritatea aonationalilor nostri ratillizeazA fara, discern&
mint ambele constructii. Celalalt fapt OA in legAtur.6 cu formula,
fOarte freeventa, drept vorbind, care prezinti si espectul la drep-
tul tvarbind. Forma articulati a lui &rept nu este posibira decat
cu lr inainte, fiindea numai in accasta im,prejurare avem a face
cii s n b s tan tivul drept. Fara, prepozitie; acest cuvant este,
adi4rb si nu se poate, deci, articula. Gresala obisnuita consta, in
omiterea articolului wok) unde el trebue Asa existe. Dar drept
funetioneazA si ca predicat (`nume predicativ'.). lag Inc g o ocazie
de ieonfuzie si, prin urmare, de intrebuintare gresita a articolului.
Cknd spunem ce-i drept, cuvantul acesta nu-si sehimba,' natura
miffologic5. ci ramane tot adverb; de aceea nu poate fi articulat 6,
chili 11 gasim adesea (ce-i dreptul, AL, 8 Aug. 1937, 18, 3). Dar
Autorul s'a Bizet indus In eroare de identitatea (vorbitAl) dintre
foilna ,articulate, si cea nearticulata, a acestui substantiv (cf. in serviciul
strain, ins I, 2, 498). De altfel trebuia spus un elogiu (eventual elogiul nostru),
Oil, Mat degraba, elogii. C6ci singularul merge, de obiceiu, cu a face.
p Atnanuntul ce, substantivele In discutie sunt nume proprii nu
schiral* situatia. De vreme ce se spune o Anglie, o Franfa, etc., tot atat de
bine se lice aceeasi Anglie, aceeasi Franfd, etc.
3 Nu se poate afirma ca, aceastg construc(ie ar fi In vreun fel oarecare
neregulatg., si totusi ea nu satisface simtul nostru lingvistic. Cf. o lista de
profesori ai scoalelor gi o lista cu profesorii scbalelor.
Autorul trateaa cuvintele subliniate ca pe o formultt fix 5, (asa-si
strigg marfa vanzatorii de floricele) si de aceea le-a 16sat neschimbate. Cf.
si in chip de toiegetoul Smarandei Cumpata (1907 I, 273), care trebue inter-
pretat la fel.
*ventual, un echivalent sintactic al substantivului (pronume, adjec-
tiv; etc.).
S6 se compare maximele populare ce-i drept nu-i pacat, ce-i bine
nu:i rctu. Trebue precizat crt drept In ce-i drept... poate fi interpretat pi ca.
adjectiv (cf. ce-i bun nu-i Tau).
www.dacoromanica.ro
CAP, I: SUBSTANTIVUL 295
chiar daica ar fi substantiv, Inca nu s'ar articula, fiindpa asa

sere uzul.
Discutia imediat precedents duce logic la cazurile in care
substantivul sty f a ra artico I, deli ar trebui-sa fie art() tl 0
raspandire destul de large are formula e timp (sau vreme) entru
e timpul (sau vremea): e timp sa intru in subject (Ins I; 1, 81);i
e vreme ca justitia... (CL, 14 Martie 1936, 7); era timp sit sei :s-
priiveasecl cu acorvti rebeli, (AL, 12 Sept 1937, 13, 2); este tamR
ale altfel sa ne dam seam, (VR, Dec. 1938, 22); e timp sa ne
edrcibeinim (MN 82), etc. Dupa modelul fro, i) est (grand) temps
de... Tot influenta franceza avem in constructiile negative (si
asirnilatele lor) : rareori tratat de filozofie a fost redaictat inteo
forma mai agreabila (AL, 7 Julie 1935, 8, 5); niciodata, poate,
eonduccItor de stat n'a fost mai regretat (AL, 18 Sept. 1938,1,, 35.
Cf. frc, jamais homme d'etat n'a ete... Trebue precizat, ceea ce,
de altfel, observa lesne cititorul atent, ca ultimele dog exemple ar
trebui sa aiba, intr'adevar, substantivul cu articol, dar nu cu pel
definit, ci. cu eel nedefinit.
Altadata avem a face cu fapte de stil: substantival nearti-
culat poate fi mai expresiv, pentruca denumeste notiunea ca spe-
cie, nu ca ìndivid', prin urmare da acesteia o semnificatie gene-
rala, valabila in toate imprejurarile 1. De ex.: mama ci begat eau-
tau o portita (RAzb 173); melodica armonie stramutase copi4 ,ei
'mama in afara de timp (DO 75), etc. Deli fenomenul se poate
naste si independent de once model strain, smut dispus sa ,admit
mai degraba influenta limbii franceze deck un produs stilistie
indigen.
Apar ai greseli propriu zise, chiar dace, le putean 6xplica
psihologic, de pita, liipea artioolului la substantive preeedate de
numeralul amcindoi: in amandowei cazuri (CL, 5 Oct. 1935; 7; 6);
amandoua atacuri lash impresia (CL, 8 Nov. 1935, 6, 3) 1 _man-
Jona: teze aunt gresite (CL, 16 Maiu 1936, 7, 3). Este clan ca in
mintea celor care scriu aka, se produce o contaminatie intse am-
bele + subst. neart.2 i amandoua subst, artic. Tot aka: o
Constructia prezintit si alt avantaj. Dacit-i vorba de doult sau mai
multe substantive, $i se pare ca totdeauna situatia este asa, ruAiumile Ia
discutie alatuesc, oarecum, una singura.: solidaritatea dintre ele este, gra-
tie lipsei articolului, atilt de mare, meat fiecare se pierde Yn celelaltq,
2 Aici articolul lipseste la substantiv, fiinda-1 are numeralul.
www.dacoromanica.ro
tore simpatie pentru. aproape (AL, 15 Sept. 1935, 9, 4)1; in prim-

plan al cartii sta. povestea (CL, 4 Ian. 1936, 6, 6-7) 2; uniunea
omului cu om (CL, 11 Apr. 1936, 5, 4) 3, etc.
In legAturA cu articolul nedefinit sunt de inregis-
trat fapte patine ri neinsemnate. Gasim cateodata aceasta parti-
eu15, inaintea unui substantiv, fara ca, prezenta ei s'a fie neeesara:
Inainte de a fi un scriitor, G. era un gazetar $i un economist (AL,
15 Dec. 1935, 6, 7); L. Blaga este, in primal rand, un filozof Si
un poet (B Ped 181). Avera un emu a influentei franceze sau
germane. Prebue recucaoscut totusi a, in marmite conditii, un#
fail a fi eerut de constructia pur gramaticata, exprimi o notiune
semantics deosebith, care-i justific5, pe deplin exiistenta. Astfel in
primal exemplu un scriitor acre alt inteles decat scriitor: auto-
rul nu se gandeste la cronologie (ea,' Mica, G. ar fi fort intaiu
gazetar si economist, apoi scriitor), ei la psihologia eroului 15.111,
care poseda calitAti mai ales de .gazetar si economist, nu de scriitor.
Algturi de cazuri ca acestea intalnim altele in care articolul
nedefinit lipseste, contra asteptarilor: Acest imp&rat .avea fiu
(DP 104). Tamura arhaicA, cum aunt multe in povestirile lui M.
Sadoveanu,
CAP. II: ADJECTIVUL.
1. Cele mai interesante si mai muneroase fapte aunt pri-
vitoare la gradele de c omparat i et. Constatare fireascA,
dac5, ne gandim ca, in general, adjectival se comp:IAA' ca un sub-
stantiv sau serveste la determinarea substantivului si ca., prig
urmare, normele sintaetioe valabile pentru acesta, din urm5, i se
aplica, mgcar indirect, si lui. Imprejurarea cea, mai obisnuita in
care adjectival iii p'estreaz5, intact5, natura pur adjectivala stain
legaturg toemai cu aptitudinea lui de a exprima diverse 'grade'
ale insusirilor.
Adjective ca inferior, superior, apoi, mai putin des 4, ex-
terior, interior, posterior, ulterior, etc., eunosc, in ciucla, aspec-
I Nearticulat, aproape ramane adverb, i aici el e substantiv (stnonim
Cu òm', 'semen!).
2 Din caurti. cg, substantivul e compus? Cf. Ins& primul-ministru (e-
ventual prim-ministrul) $i alte formatii cu prim. Prezenta articolului este
cu atilt mai necesarA, cu cat substantivul are un determinativ dupA el.
3 FAr5, articol, constructia e ai neromaneasa si netnteleasa.
4 Din cauzA ca, fn total ele se buena de o circulatie mai restrAnsA
si exprim5. notiuni care nti se preteazA usor la comparatie (mai ,ales
afectiva).
www.dacoromanica.ro
CAP. II: ADJECTIVUL 297
tului pi origini,i lor, comparativul de toate speciile (mai inferior,

mai putin inferior, etc.) si ambele superlative (eel mai inferior,
foarte inferior). Gramaticii nugizi condamna astfel de forme, pen-
tru motivul ca aceste adjective !Swat 'comparative', nu `pozitive'.
Afirmatia este exacta eel mult pentru limba Latina, din care le-am
imprumutat (prin intermeditt frantuzesc), si n-umai din punt de
vedere strict gramatieal. Caci realitatea lingvistica se prezinta
diferit. Latina populara, adica vorbita, se abatea dela normele
clasice, tratand pe inferior, superior, etc. la fel cu bellus, cants,
etc. (v. E. LOFSTEDT, Syntactica II, Lund 1933, pag. 199 urm.).
Tot a,sa limba franceza actual& (cf. Le fransais modern VII, 338
urm.). Deasa for intrebnantare face sa slabeasca si chiar sa dis-
para, cu vremea, constiinta ca aunt 'comparative". Pe de alts
parte subiectele vorbitoare simt nevoia, cand stunt stapanite de
afect, sa, exprime cu toata vigoarea, deci si subt forma unor tau-
tologii, intensitatea calitailor care-i impresion.eazai ada.nc. Iota
cateva exemple: mai superior decat toate (VR, Nov. -Dee. 1934, 4);
Devine mult mai superior decat un speculant (VR, Ian. 1936, 61),
etc. $i alte adjective, al car' or sans n'ar permite, logic vorbind,
intrebuintarea, for la, comparativ si superlativ, apar totusi subt
.aceste aepecte sintactice: printr'o mai totard viziune (VR, Maiu
1939, 134). Tot aka complect, culminant, deplin, deseiviir$it, general,
perfect, etc., pentru care oricine poate gasi exemple, in propria sa
limbit, vorbita si scrisa.
Constructia cu coMpara,tivul se leaga de aceea in care se
afla, notiunea avand aceeasi calitate intr'un grad superior sau. in-
ferior pain decal: mai bum dwelt..., mai puternic dealt, etc.
Afara de west adverb, intalnim ins4 foarte des, se poate spun
din ce in ce mai des, pe ca (asa dar particula pe care obisnuit o
Intrebuintam la comparativul de egalitate"): mai bun ca..., mai
puternic ca..., etc. Astfel de formule aunt curente in vorbirea f a-
railiara, de asemenea le cunoaste limba scrisa. renomenul s'a
putut ivi spontan: ca acre sens comparativ, la fel cu decal. Ama-
nuntul ca primul arata egalitatea oelor doi termeni ai compara-
jiei, tar al doilea superioritatea sau inferioritatea unuia din ei, isi
pierde (sau isi poate pierde), in anumite conditii, importa4ta, care
SA nu uitAm cA aceste adjective nu posedau nici In latineste un po-
~zitiv propriu zis, a4a, dar din capul locului situatia for era precar5., Intro
tat nu puteau fi simtite drept comparative, cu aceea*i Mtge ca celelalte.
www.dacoromanica.ro
oricum cantareste mai putin greu dee& elementul comm. (de na-
tura selmantica i functionala). Asa se explica, de ce gasim un fapt
pplegli similar in nemteste, de pitch, uncle wie ( = rom. ca) in-
lature4 pe als (= rom. decal). Deoareoe insa constructia cu ca
pffitru fle,ccit caracterizeaza, dace nu rag, inset, mai ales limba
pulta? Red ca trebue, in subsidiar, sa invocam si influenta frau-
cez4Ve stie ca in frantuzeste exists o singura particula pentra
cele cipia, dela not si din limba germane: (tout) aussi beau que....
si ,p12As beau que...
Pe laugh' formele obisnuite (cu foarte, tare, stramic de, ex-
treforglinar de, nespus de', etc.), superlativul absolut poseda si,
41.41,asApra carora trebue sa ne oprim putin. Una din. ele, aceea
Cu mud pozitivul, este propriu zis dialectala (munteneasca.),
dar 3s intrat in limba scrisa, nude o gasim la scriitori mrunteni
(cf.i clp pitch, Mateiu Ion Caragiale 2). Gestalts, cu mutt Area (si
variante, care se vor vedea indata), se datoreste influentelor
Orgine (cf. frc. beaucoup trop grand, germ. viel zu gross). Ex.: cp
raffia mult prea somptuoasa (Razb 39); 'conceptia sa este ntult
preqt camplexci (AL, 7 Apr. 1935, 3, 1); cusurul de a fi mutt prea-
europene (A1.4 3 Nov. 1935, 8, 2); dimensiuni mult prea redv,se'
(.A.J.0; 1( Maiu 1937, 4, 1); mutt prea mutt si aproape tot ce na
trelme (AL, 5 Sept. 1937, 11, 1-2). Variante: eeea ce este mutt,
prea1 mutt altceva,3 (CL, 20 Apr. 1935, 9, 5); e prea mutt vecinci
cu cristianismul aceasta conceptie (CL, Martie 1936, 6, 2) 4-
De asenaenea intilnim formula cu mutt prea -1- pozitiv. Toate
aceste ultime aspecte pot fi considerate, in ce priveste originea
1c ca identice mutt prea, asa cum atrn flout en aici, dar la
ki e indreptatita ar fi si parerea ea s'au nascut farce niciun fet
de inibolcl strain. Prea mutt apare la tot pasul (ca un fel de su-
) Aproape toate cu valoare stilistica, adica afectiva.
'I Dan cateva citate din romanul lui (Graff de Curtea-Veche): mutt'
00gat y singur (pag. 66); ceva vechiu si mull nobil (103). Cf. si mutt tetra&
la, aparitia primei mete carti (D-na H. Papadat-Bengescu, AL, 11 Iunie 1937,
5, 2)./Obisnuit vorbirea munteneasca sepals& adverbul de adjectiv prin Ner-
Nil c fi, zoo, cb. intreaga formula, are infat,isarea unei exclamatii: mutt e
bunt, mutt e frumos! etc. Cf. tare-i bunt etc.
Attceva are valoare adjectivala, de aceea 1-am pus Impreuna, cu ad-
400ivele,
Contaminatie intre prea 'cecina si mutt vecina? Greu de spus. Su-
perlativele se preteaza, la astfel de Incrucisari, din cauza afectului: cel mai
malt !grad al unei Insusiri emotioneaza, si subiectele vorbitoare, subt sta-
panirea emotiei, simt nevoia unor formule cat mai expresiv% fie ele sr
pleonitstide.
www.dacoromanica.ro
perlativ al lui mutt), tot ava cu mint (inaintea unui eomparativ)t

Din combinarea amandorora va fi rezultat cu mult Area 1.
Superlativul, i anume cel relativ, of era $i alto partieulari-
tati sintactice. Dupa el urmeazA, de obiceiu, un substantiv, prat
eedat de prepoz. din(tre). Am gasit totu8i eateva exemple en. dg-
eat sau ca: a strans cei mai multi bani deceit semenii lui (Ciii 5
Oct. 1935, 6, 6); cea mai mare deceit oricare alto taxi in Eu-
ropa (CL, 11 Julie 1936, 8, 7); K. era cea mai mica, mai sub-
fried $i mai delicata cu toate2 (AL, 10 Julie 1938, 4, 7).. Este
vAdita influenta comparativului (eel mai... din(tre)... s'a con
mat cu mai... deceit sau ca...). Dar, pentru ca un asemeneai fenb-
men sa se produca, trebue 8A avem ra face iori cu o cunda$tere
aprogimativa a limbii on cu o mare neglijenta. Nici unit, niei
Alta nu pot fi recomandate.
Su.bstantivul pus dupa superlativul relativ dintre 8t54 bine
inteles, In plural. ()data am gasit insa $i singularul: stilul diet
eel mai $ters (Ins II, 3, 575). Faptul ar parea, izolat, judec4d,
dupa acest singer egemplu. In realitate, el este frecvent, ca1 pat*
in limbo. vorbita, $i trebue explicat ca o urmare a rfispandiri
din,, de care ma voiu ocupa in capitolul despre Prepozitie". Stim
toti ca astAzi marea majoritate a Romfinilor mai mult ori mita
putin culti spun dati-mi un guler din a(ce)stea, vreau o carte din
a(ce)lea, ba pi... un guler din asta, etc. (pentru wn, guler de..., 0
carte de...). Subt influenta unor astfel de constructii s'a putk
-ajunge u$or la stilul e din eel mai $ters prin etapa stil diet Gel
ters (in loc de stil de eel $ters), care s'a contaminat apoi i1i stil
din(tre) oele. mai ,terse.
Cand avem, unul dupa altul, mai multe superlative relativq
care se refers la acelasi substantiv, determinativul eel se Tune,
de obiceiu, o singura data. Repetarea lui pe langa fiecare inseny-
neazA, deci, ca, vrem sa insistam asupra tuturor calitatibg, adicft
sa aratam in mod special ea; notiunea in discutie posed, toa,te
ealitatile la gradul cel mai malt. SA se compare eel mai. bun,
mai cuminte $i mai frumos 'dintre copiii prietenului cu cel mai
Cu mutt se Inta.lneste si pe tang un superlativ relativ: or6eara
care este cu mutt cel mai important personagiu din drama wagnerianii, (VR7
Iunie 1938, 129).
2 Mai sublirica i mai delicatd ar putea fi Intelese ei ca forme de corn-
parativ (a4a s'ar explica prezenta lu ca). In aceastA ipotea, cea mai midi
:ar Insemna `cea mai tilnarg... Raman totu*i la prima interpretare, care mi
se pare mult mai logicii, .
www.dacoromanica.ro
bun, eel mai cuminte psi cel mai frumos dintre... Adesea se mite
particula adverbiala de pe langa toate superlativele, afar de
prima: unul din cei mai indemanatici, competenti qi serio$i lup-
tcltori (VR, Sept-Nov. 1936, 93). Este ca si cum divetrsele in-
susiri ale cuiva ar alcatui o unitate, de unde urmeaza ca o ase-
menea construefie scoate si mai putin in evidenta pe fiecare (eu
exoeptia, bine inteles, a celei dint:Ain).
Un fel de superlativ (stilistic!) trebue considerate si for-
mula afa de + adj. Vorbireh familiara, lase de roulte on la o
parte prepozitia, chiar atunci cand urmeaza o propozitie consecu-
tive: (e) aka bun!, a,a, frumos, etc.; (e) assa grew (de trait),.
bleat (sau ca) nu $tii ce set mai faci, etc. Echivalenrtul atilt de....
nu poate suferi insa aeeasta amputatie.
Grade de comparatie n'au numai adjectivele (si unele ad-
verbe), cum se spune in gramaticile seolastice. Numeroase sub-
stantive exprima notiuni care, grade naturii lor, pot fi asimilate
cu insusirile. Un fel de notiuni cnlificatrive, preoum aristocrat,.
artist, boier, filozof, negustor, poet, tiran, taran, etc. Este logic,.
deci, ca asemenea substantive &A alba% oomparativ si superlativ.
Dar nevoia, ca sa, nu spun libertatea, subiectelor vorbitoare merge
si mai departe, in sensul ca multe alte substantive, care, judecate
abstract, par a nu avea niciun punct semantic oomun cu adjec-
tivele, stunt tratate totusi intocmai ca acestea in mprejurari de-
terminate. lath- un numar de example din limba striae: boieri... mai
boieri... cei mai boieri (CL, 20 Tunic 1936, 4, 3); tot era mai add-
post deck in drum (AL, 26 Dec. 1937, 5, 3); din ce in ce
mai prizonier (AL, 25 Dec. 1938, 2, 6); se ram tot mai carbune
(Ins, Iulie 1939, 181); simtindu-se... mai om (ibid, Aug. 1939, pag.
II);... este eel mai poet (VR, Nov. 1939, 83); pan' si floarea... cece
mai floare (Ins, Apr. 1940, 109); ele se credeau mai cucoane (Mid'
I, 375); mai tiran (IA 127) j. Cf. si urmatoarele cazuri, uncle for-
mal situatia se prezinta intru catva altfel: sotul unei extrem de
milionare domnisoare (AL, 17 Iunie 1934, 8, 3); e cam toamnac
chiar toamnii bise (VR, Oct. 1938, 60); se face noapte, tot mai
Cf. si uvertura mi s'a parut si mai minune (I. L caragial e;

Corespondenla cu Paul Zarifopol, pag. 25).
www.dacoromanica.ro
noapte (Ins, Iunie 1939, 416); hotarele acelea naturale nu sunt

chiar aqa de hotare (RFR, Julie 1942, 40)1.
Dar $i alte cuvinte se ooraparit, de pildA numera1u1 ordinal
intdiu, care, in vorbirea popular% si familiar a, adesea chiar in cea
scrisA, apare subt forma (eel) mai intdiu E, apos uncle pronume,
caned li se da o semnificatie specia1A, precura: trebue s% fim mai
not lnsine decAt am lost pana, acum (din declaratia unui ministru);
astAzi sunt mai en deck oricand; N. mi s'a plrut mai a2tul decat
de obiceiu; X. este mai cineva dee& Y.; ideea aceasta n'a fost
niciodata mai a to deck in momentul de fatii, etc. Sau: eel mart
e mai plecat deck eel arestat.
2. D i v e.r s e. Alte lucruri privitoare la adjectiv sunt ma-
runte si fg,r5, importanta deosebitA. Astfel intreg, subt influenta,
sinonimului tot, poate sta, fgrA articol si inaintea substantivului,
nu numai dupg el: intreg ora.ssul era in picioare (all. de ora,yul
intreg era...). Dar aoeasta numai la nominativ si acuzativ. Totusi
it gAsim nearticulat (asa dar cu aceeasi forma ca In aceste doua
cazuri) si la genetiv-dativ: sa usureze intelegerea intreg secolu-
lui care a pregatit... (AL, 19 Main 1934, 8, 4); durerea se intim-
dea asupra intreg capului (RAd I, 425). La fel trebue interpretat
ri un exemplu ca: si-a intretinut cu simple mijloacele lui revista,
(VR, Sept. 1938, 81) 3. Evident cA, astfel de eonstructii tre-
buesc condamnate.
In legaturg cu articularea adjectivului se poate vorbi si des-
pre cel. PrevAzut cu articolul enclitic, care-i specific sub-
stantival, adjectivul nu &fel% prin mimic de run substantiv auten-
tic: frumosul merge many in mans cu moralul; inaltul cerului;
moalele capului; vinovatul trebue pedepsit. and este preeedat
de eel, pAstreazA earaeteru1 adjectival, deli indeplineste func-
191
tiunea unui substantiv: eel vinovat trebue pedepsit. Aceasta dis-
1 In limbajul psihotehnicienilor am g&sit si subst. diagnostic intre-
buintat la comparativ si superlativ (tratat ins ca adjectiv si din punct de
vedere morfologic): aceasta metod& e mai diagnosticd decat cealalt& sau...
e foarte diagnosticd.
2 Cf. si mai intdiu $i mai intdiu, 'intdiu. ;i 'ntdiu (numai popular $i
familiar). De adaugat glumetal cel mai prima'ntdiu (dintr'o poezie umo-
risticit de pe vremuri).
' Ca si cum simplu mijtoc (la fel intreg secolut, etc.) ar fi un cuv&nt
compus, care nu poate primi dezinenta flexionar& cleat o singur& data (la
sfarsitul combinatiei). Simplu a fost asimilat (semantic vorbind) cu numai
(adverb; cf. a rdspuns simplu da) si de aceea lasat Mr& articol, cu toate c&
autorul i-a dat form& adjectival& (cerutit de substantivul urmator, pe care
II determina ca atribut).
www.dacoromanica.ro
tinctio nu trebue pierduta din vedere, oaci altfel ajungem la. con-
structii ea: situatia juridica a responsabililor civilmente, careia
urmeaza preferiim pe... a celor responsabiLi civilmente, caci
un adverb (in Icazul de fats civilmente) nu poate cletermina sub-
stantive, ci numai adjective.
Cared are inainte pe cat, adjectival (atmat de substantival pe
care -1 insoteste) face genetivul plural la fel cu numeralele cardi-
male: recomandarea a cat mai bune elemente. Asemenea con-
struciiii Sant, de altfel, Tare, fiind inlocuite, de obiceiu, prin echi-
valente ea: recomandarea unor elemente cat mai bune . a. Exists
totnsi un adjectiv, came apare f carte des preoedat de cat, gratie
sensului ca.ntitativ: mutt. Acesta se poate construi, la genetivul
plural, in dou'a feluri: cn a inaintea lui cat sau cu dezinenta -or,
a.sa dar.. a cat mai multi... alaturi de... a cat mai multor. Deseori
ambele formal se contaminea* &And naster uneia noua, de
pilda achizitionarea a cat mai multor terenuri petrolif ere (ziarele),
care trebue evitata.
Adjective le in -bilpar a tide sa se construiasca la fel cu
verbele care le servesc drept tema: Un specific national inimi-
tabil de altele (CL, 4 Indic 1936, 5, 5). De fapt, autorul a Ana-
lizat" pe inimitabil, din punt de vedere semantic, in 'care nu
se poate imita', ceea ce trebuia s'a ducg, la intrebuintarea construe-
tiei cu de. Dar aceasta specie de adjective si-a fixat definitiv sin-
taxa, in mod independent de a verbelor corespunzaoare, asa ca
exemplo ca eel dat aid trebuesc condamnate. Nu se poate spune
decat... inimitabil pentru altele.
CAP. III: NUMERALCIL.
1. Sunt patine fapte vrednioe de notat. Gel mai important

se ref era 1a ten.dinta, foarte puternica, de a inlocui num e-
ralele ordinale prin cele cardinale. In unele ca-
zuri fenomenul pare a fi f carte vechiu, de aeeea a devenit gene-
ral. De pilda la expirarea datei: cloud Septembrie, zece Noem-
brie, doudzeci ri cinci Decembrie, etc. Se spune chiar, din ce in
ce mai des, unu (sau una) Ianuarie peiitru intaiu Ianuarie, care
este Inca, foarte raspandit si dovedaste ca, la inceput, numeralele
ordinale trebue sa fi servit la indioarea datei. Tot asa, se intre-
buinteaza de carte toara lumea eardinalele inn Iocul ordinalelor,
www.dacoromanica.ro
CAP. III: NUMERALUL 303
rand se &ate, numarul de ordine al paginilor unei. cArti (pagina

cinci, pagina optzeci, etc.), al articolelor unei legi (articolul ?MU,
articolul cincisprezece, etc.), al trenurilor, tramvaielor, autobuse-
lor, etc. (trenul patru, tramvaiul nou&prezece, autobusul treizecifi-
unu, ebe.).
Dar, pe langA astfel de formule, mai intalnim ailtele, care,
fArii, a fi absolut generale, se bucura totusi de o foarte large fits-
pandire in vorbirea unor anumite oategorii sociale, precum elevii
si studentii, in legAturA cu anii de studiu (anul unu, anul trei, etc.),
cu capitolele din eArtile Rite de dank& (capitolul doi,, capitolul
noun, etc.), apoi militarii (regimentul zece, compamia cinci, esca.
dronal patru, bateria doi s. a.) Se poate spun ea mai ales tine-
retul nu cunoaste, in cazuri ca acestea, alt mijloe de a se exprimii.
Dar si foarte multi oameni maturri, indiferent de cultura, ocupatie,
etc., prefer numeralele eardinale in locul celor ordinate. Asa se
explicA patrunderea fenomenului in limba scris Ex.: actul doi
din Liliacul" (TL, 13 Maiu 1934); Vo/umai unu expune... In
vol/wmul doi aunt trecute... (VR, Iunie 1934, 83); inceputul vo/u-
mului doi si incheierea, vol. trei (AL, 21 Lillie 1935, 2, 7); volu-
mele doi $i trei (Ins II, 2, 434); dirigintele c/asei tvrtu"1 (VR,
Iu lie 1938, 24); aunt trecuti la locul doi (Azi, 17 Dec. 1939, 5,
3); numiirul doi al publicatei (RFR, Martie 1941, 645); aunt in
anul trei (Foe 63); Strajerul 'din cuibul doi" (titlul unui roman
de Eugen Tapir); a doua jumatate a vol. doi (AL, 10 Nov. 1935,
9, 4); veacul dauclzeci (CL, 2 Maiu 1936, 4, 3), etc.
Fapte asemAnAtoare ggsim si aiurea. Pentru lianbile roma-
nice avem lverarea D-nei Karin IIINGENSON, Le rapport d'ordi-
naux et de cardinaux dans les expressions de la date dans les lon-
gues romones, Paris 1934 2, care invoaca influenta scrisului asupra
limbii vorbite: numeralul se pune, deci se si citeste, dupes substan-
tiv si intocmai cum este scris, farA a mai Linea seam de naturra
lui. De aici obisnuinta 3 s'a intim treptat si la alte cazuri.
1 Autorul Intrebuinteaat semnele Marti, ceea ce probeazIt di repro-
duce modal de a vorbi al altcuiva (al elevilor). Exemplul este interesant,
caci aratb. ca chiar cu un substantiv ca acesta (clasd) poate apitrea cardi-
nal In local ordinalului.
2) Vezi i W. HAVERS. Handbuch der erklarenden Syntax, Heidelberg
1931, pag. 116, unde se dau exemple si din limba german& si se propune
o explicatie identic cu a D-nei Ringenson, apoi Leo SPITZER, Zeitschrift
fur romanische Philologie XLV (1925) pag. 15.
In ce priveste limba Habana, aceasta obisnuinta. dateazit Inca din
sec. XIII (Italia, tarsi, de burghezi, era In fruntea tuturor subt raportul co-
mercial).
www.dacoromanica.ro
Nu creel insa ca, azeasta este singura cauza. Mai intaiu era
blahs' i are diverse aspecte. Indiferent de locul numeralului fats de
substantiv, imprejurarea ea se utilizeaza cifre arabe in locul oelor
romane, care aunt greoaie si complicate, mai ales pentru numere
mai marl, duce fatal la citirea for ca nuanerale eardinale, ffindca
traditia grafica s'a fixat in acest sens (cifre arabe pentru car-
dinale, cifre romane pentru ordinate). Sit nu uitara apoi ca cei
care opereaza obisnuit cu cifrele au fost si aunt, in primul rand,
comercia-ntii, oameni dispusi totdeauna sa faca... economie in
toate, deci si in vorba, apoi, mai ales, in Boris. Numeralele ()arch-
nale (si cifrele corespunzatoare) aunt mai scurte decat ordinalele
(si cifrele roman consaerate tor). Scurtimea in vorbire este foarte
apreciata in epoca noastra atat de zbuciumata 1, chiar si de catre...
neeoraercianti, eaci are dinamism", este on eel putin pare mai
energica, seam-na cu o comanda, cu un ordin care trebue numai
decat execratat.
Dar c.ardinalele prezinta si alt avantaj. Sunt mai concrete,
adica, mai expresive, decat ordinalele. La acestea ideea de numar
devine secundara, caci predomina aceea de òrdine' (= locul pe
care-1 ocupa 'un object inteun grup de obiecte identice sau dif e-
rite). Cardinalele, dirapotriva, an o singura semnificatie, pe cea
numerics, sau cantitativa, care, si prin ea insasi si prin faptul ca
nu vine in concurenta cu alta, este mai concreta decat òrdinea'
(spatiala saa cronologica).
In sfarsit formule ca pagina cinci, articolul tr&izeci, trenul
o suta trei, etc. par mai inchegate decat pagina a cincea, etc.
Caci mumeralele cardinals aunt substantive, cele ordinare adjec-
tive. Pagina cinci seamana, din punt de vedere sintactie, cu ont-
o./ Iasi, judetul Tecuciu, Ion Popescu, este, deci, un fel de nume
propriu, in sensul ca individualizeaza notiunea, o separa strict de
cele simil are 2.
2. Div e r 8 e. Alts particularitati privitoare la sintaxa nu-
meralului aunt patine si neinsemnate. Una din de are oarecare
importanta., din canza ca se intinde subt ochii nostri. Este intre-
buintarea nedefinitului un, o inaintea ordinalelor: o a doua El-
1 Cf. mai sus Formarea cuvintelor-, unde am frt.cut constatari ase-
manfttoare.
2 Despre valoarea stilistidt pe care o pot avea astfel de constructii v.
BPh VII-VIII, 32-3.
www.dacoromanica.ro
CAP. III: NUMERALUL 305
vetie (Ins II, 2, 338); anal treilea guvenir (ibid. 485). De multe on
prezenta acestui adaos e de prism: in exemplul al doilea, autorul
vorbeste despre trei suvenire", nu. despre mai multe, iar al trei-
lea este unitar, asa ca un pus inaintea numeralului nu se justifica
logic. Dar adesea nedefinitul se iimipune, ca in primal citat, unde
lipsa lui ar schimba intedesul, caci s'ar erode ca exists, intr'ade-
vitr, doua (poate chiar trei, patru, etc.) Elvetii, si autorul se refers
la a doun, dintre ele. De fapt, el asimilea7,5, cu. singura Elvetie
rea15, o tars anumita, care seam5n5,, in multe privinte, cu aoeasta
Vi de aceea, poate fi, metaforic, nulnifil la fel. Constructia cu un, o
este, fArsa indoiard, produsul unei influente strain (franceza, ger-
man5.), caci caracterizeaza excuziv limba cults. 0 vom intalni $i
la unele pronume, uncle are aceeasi origine. Intrebuintarea ei cu
4liscernamant constitue un efistig, cum probeazg, exemplul o a doua
Elvetie.
La Fonetica","( v. pag. 46) am relevat disparitia articolului
a clinaintea numeralului ordinal feeninin: cla,sa doua, compania
cincea, etc. pentru corectele clasa a doua, compania a cincea, etc.
Desi fonetic, in ce priveste cauza, fenomenul este sintactic din
punctuil de vedere al urmgrilor: omitorea unui morfem, adicii a
unui instrument gramatical, apartine domeniului sintaxei. Ce-am
spru acolo n'are nevoie sg, fie repetat sau macar complectat aici.
Din cauza intelesului, numeralele ordinale seamana bine cu
adverbele de loc (si, implicit, cu cele de timp) : ca si acestea, ele
grata `locul' ocupat in spatiu sau in time de un object oarecare.
Singura deosebire se reduce la natura for morfologicA: numera-
lele sent `numere', adverbele `cuvinte de relatie". Consecinta este
ca," subiectele vorbitoare le pot sirati i trata ca adverde. Asa, se
si intamplA in limbajuil popular si familiar, unde auzim, la tot pa-
sul, constructii ea al doilea nevasta (si, mai ales, nevasta de-al
doilea), al treilea easel, etc., adia, `nevast5, care vine in randul al
doilea' (dupe:, cea dintaiu), 'cask- care se affa, pe local al treilea'
(socotit dela acela al primei case). Mad un scriitor vrea 85, creeze
atmosfera populara ($i arhaica, ceea ce-i cam tot una) nu numai
prin personaje, evenimente, etc., ci $i prit stil, utilizeaza a,ceasta
particularitate, chiar $i in spusele sale proprii, care constitue, de
' $i nici chiar aceastl deosebire nu-i esentiala, ciici, Intr'un anumit
sens, si numeralele stint cuvinte de relatie (exprimtt raportul numeric
existent intre notiuni).
www.dacoromanica.ro
306 PARTEA V: S1NTAXA
fapt, un fel de povestire 'indirect-a', ca si cum autorul n'ar po-

vesti el insusi, ci ar pune pe unul din eroi sa povesteascii. De
Oda: sa indeplineaseei fi de-al doileal dorinta medelnicerului
(FJ 168).
In sfarsit ar mai fi de inregistrat nesiguranta limbii in cazul
ardinalelar formate dela suta i rnie. E vorba anurae de* prezenta
lrun o inatintea nnmeralului: pentru a o suta (a o mia) oars sau
pentru a suta (a mia) oara? Oei mai multi Romani (tar' anii, cu
sigurana, toti) lase la o parte pe o, filindca nu-i necesar. Se in-
telege fare nicio dificultate ca. ne gandim la o singura suta, si a
singurg mie. De aceea prima variants trebue parasitit.
CAP. IV: PRONUMELE.

1. Personal. La pers. 3 si 6 constaffin ten.dinta, foarte
puternica, de a inlocui.pe e2, ea, etc. prin deinsul, dansa, etc. Uzul
traditional, respectat in vorbirea populara (mai ales moldoveneasa,
cu toate nuantele ei), care intrebuintarea lui ansul numai despre
fiin.te (de obiceiu umane) si numni eu o prepozitie inainte.
Aceasta, conform originii i seranificatiei formei in discutie
( < lat. de + ipso -). Limba actuala trace peste ambele restrictii
(v. exemplele cave urmeaza). Cauza fenamenului trebue can-
tata in jena subiectelor vorbitoare de a spun el despre a
ter% persoana, and aceasta este prezenta. Caci pe e/ it simtim
on it putem sirati, in anumite conditii, ca nepolitieos 2. Exists, si
alte echivalente, preaum dumnealui, etc. si domnia-sa, etc., pe care
de asemenea le utilizam, dar acestea prezinta, uncle inconveniente
de ordin stilistic. Primul pare invechit, de aceea a clipatat o nuanta,
ironicA, iar al doilea este prea solemn si cam greoiu pentru vor-
birea familiara, lipsita, in general, de pretecatii. Astfel este
preferat deinsul, care satisface, aproximativ, toate nevoile si
impacts taote gustuarile. Deli Academia RomanA accepts, eel putin
indirect (v. Indr, lit. d a Vocabularului"), aceasta, stare de lu-
oruri, care este, repet, foarte raspandita", numerosi Romani; prin-
Adicit 'de-a doua oath', mai bine 'pentru a doua met'.
2 M'am gandit de multh. vreme la aceast& explicatie, bazA.ndu-m6. pe
observatii fritute asupra mea Insumi. 0 gasesc $i fn Synt 91: D'une facon
generale, on pent dire qu'il y a tendance b, l'employer surtout comme terme
de deference, p. ex. en parlant de personnes ogees ou haut placees".
Si relativ veche. Cf., de pilda.: se ariita cuprinsa de o a/td turburare.
www.dacoromanica.ro
tre ei scriitori, oameni de stiintg, etc. maxi si eu simt lingvistic

sigur, continua stt se supunii, traditiei. Personal stint de partea lor,
si recomand n u ooanbaterea cu once pret a noului uz, ea-ci acest
lucru este imposibil, ci oarecare prudenti in adoptarea lui.
Dau aeum example: din el dcinsul a fcicut parte tot timpul
(VR, Oct. 1934, 62); dansului ii place (CL, 13 Iulie 1935, 4, 1);
diinsul a fost centrul de inehegare (Ins, 15 Nov. 1936, 447); me-
moria este si dansa o funotiune utilitara (Ins, Febr. 1940, 11); a
vazut -o pi da'nsul (RJ 246); eum credea dansa (ibid. 294)'; to rcis-
tigneee dansul (Trag 84); Dumneaei era sotia dansului (IB 1,
72); vegetatia ccipatase dansa curaj (IPA 97); cat priveste pro-
nuntarea, dcinsa mai infra'ngea... noua invaaturg, (ibid. 115); mo-
tivu./ lui Maiorescu se pravilleste ,ci dcinsul (ibid. 119), etc.
0 particularitate a limbii noastre este exprimarea raportului
de posesiune nu numai prin pronumele posesiv, of si prin dativul
eelui personal, subt forma, lui conjuncts ". Numerosi Romani se
folosesc panii la abuz de acest mijloc, care li se pare preferabil
celuilalt in once oonditii, pentru motive stilistice, probabil. Exem-
ple ca cele ce urmeaza arata clar ca echivalenta sintaetica dintre
ambele specii de promime nu-i totdeauna posibira: marea finanta
este prin esenta-i internationals (CL, 3 Aug. 1935, 3, 3) 1; in min-
tea-i se oonturii. tablOul (AL, 17 Ian. 1937, 5, 3) 2; ochii-mi dor-
nici de frumos se intorc (AL, 22 Aug. 1937, 7, 1) 3; rotocoale de
fum ivite din gura.-i si renurnite (VR, Iunie-Aug. 1936, 36) 4; Tot
atat de indragostit de sotia-i ca in primele timpuri (AL, 22 Ian.
1939, 7, 4) 3, etc.
Dativul da loe si in alte abateri. Cand obiectul indirect et-
primat printr'un substantiv pus la acest caz precedeaza verbul,
el trebuie repetat subt forma. pronumelui neaocentuat. Sunt, deci,
gresite constructii de felul urmgtoarelor:
Ddnsa-i venea dela un petec de hartie (A. Macedonski). Pentru tntrebuin-
tares improprie a lui ddnsul mi se pare elocvent urmatorul exempla (Ins,
Maiu 1939, 381): ,,... cand le-a Invins [cancerul], atunci create ei dansul".
Dup6. acest citat din lucrarea recensat5 vine reflectia recensentului: Mai
bine era d u m n e a 1 u i"I, reflectie care dovedeete ei simt pentru limbs
13i... bun simt.
1 Textul nu-i clar, tocmai din cauza lui -I: este internationatd prin
esenta ei sau... prin esenta-i internationald, (ea) este...?
2 Corect, aceast& propozitie nu poate suna decat to mince i se...
Aici este greeitli ei forma substantivului (cu In loc de -i).
Substantival n'are nevoie de nicio det,erminare posesivti, aci se In-
telege foarte ueor despre a cui guru. e vorba.
6 Aceeaei observatie ca In nota precedentl.
www.dacoromanica.ro
acestui fapt opera critics a lui Ibreiileanu datoreste... (VR,

Apr.-Maiu 1936, 78); ceireia insci, n'a dat o inter pretare (VR, Aug. -
Sept. 1937, 41); corporatiei apartin fi spalatoriile (VR, Ian. 1939,
48), etc. Poste tot trebue (i) i inaintea verbului.
Forma %curtb," sau neaceentuata de acuzativ a pers. 3 femi-
nin singular (cu sons neutral) se intrebuinteaza, dupy model frau-
cez (si german) 1, acolo unde ea nu-i necesara, ba chiar contrary
sistemului limbil noastre. De ex. cum am fi amintit-o (VR, Oct. -
1934, 59); cum o cerea Cysarz (Ins II, 2, 256); treiiesc... o simt...
o simt (Trag 228); s'o $tii tu! (Luc 43); v'o jur, i-a marturisit-o
(TB 186); eu sunt mai prost to iubesc; n'o stii? Ei bine, ti-o
declar acuma (Petr. 284); cum am areitat-o... (RR 11%) 2 etc. Pre-
tutindeni in asemenea cazuri uzul bun romanesc on nu recurge
la niciun fel de pronucme on se foloseste de a(cea)sta. Caci ele
dif erg, esential de constructiile fixe, existents mai ales in vorbirea
popolair5, oi familiars, ca a o face (latei, de oaie, etc.), a o pati, a
o arde, a o steirge, a o nimeri gi atatea altele, unde o reprezintii, in-
teadevax, un substantiv s si trebue, deci, sa figureze.
2. $i pr on um e le re f le xiy este lupus astazi la tra-
tamente sintwctice in general necunoscute mai inainte. Avem, in
primal rand, dativul WO. Conform normei, pomenite ceva mai
sus, seeasta forma pronominala are valoare posesivg (sand pose-
sorul este subiectul propozitiel): ta'ranul tisi are un fel de eunostinti
ale lui (AL, 27 Nov. 1938, 1, 1); fiecare Ceh iri, cunoaste istoria
poporului situ (VR, Nov. 1937, 43); sci-si mare pentru prima
oars un patient (JL, 28 Maiu 1939, 3, 6), etc. Dar allituri de ase-
menea example, undo reflexivul ar putea, de altfel, lipsi, caci on
nu-i necesar on e nepotrivit, intalnim numeroase altele pe care
trebue sy le consideram ca acleviirate inovatii. Cel (mai des apare
isi ou verbul a avea si cu uncle eehivalente, foarte aproximative,
ale acestuia, precum a cdstiga, a dobandi, a obtinea, a poseda, etc.,
aka, dar cu verbe aratand posesiunea sau notiuni inrudite. Situatia
se explicA usor, ca urmare a functiunii posesive pe care o are da-
I Cf., de pilclg, je le sais, ich weiss es pentru rom. ;tiu (asta); ie rooms
le jure, ich schwore es lhnen pentru rom. vet jur; dites-le, sagen Sie es pen-
tru rom. spuneg, etc.
2. Cf. 5i L L. Caragiale: peind s'o pot face (RPR, Apr. 1941, 184).
Care nu poate fi totdeauna identificat.
www.dacoromanica.ro
tivul pronumelui personal (si reflexiv). Dar raspfindirea enormti

a fenomenului se datoreste si altui fapt, de case m'am ocupat in
eapitolul despre substantiv, anume frecventa neobisnuit de mare
a dativului in general, indiferent de natura morfologicii a cu-
viintului.
Iata cateva example mai caracteristioe 1: R. R. fi-a areitat
totdeauna o preferintei ceilduroasii, pentru... (AL, 4 Dec. 1938, 8,
1); la desenarea careia $i-au avut $i ele o parte (AL, 27 Febr.
1938, 17, 4); origine ploie$teanli isi are $i celebrul diacon (SR III,
400); issi are un domeniu preferat (VR, Martie 1939, 149); cand $i-a
ceipeitat mai multi experienta (AL, 19 Febr. 1939, 11, 3); ducein-
du-$i o existents obisnuita (StI III, 10); iar E. nu-fi gase$te nicio
acceptie (Ins III, 2, 167); data nu fi-a inveitat o meserie (Ins
III, 1, 575); omul nu-0 poate tine o greutate uniforms (AL, 11
Sept. 1938, 11, 3), etc. Dupg cum vedem, in niciuna din aceste
constructii prezenta lui isi nu-i nec,esarg, dimpotriy5 se poate
sustinea ca aril pronuine ele sunrt mai conforme cu gramatica. ro-
maneasea. Autorii citati fac un fel de confuzie (i-am zice con-
taminatie) intre cazurile cu 3Si `posesiv', care ear ea obiectul di-
rect sa fie articulat, si acestea de aici, adieg, intre la desenarea
careia $i-au avut i ele partea (lor) si la desenarea careia au avut
psi ele (o) parte, etc.
Cateodati intrebuintarea reflexivului duce la absurd, de pildit

M. S. igi cere ceteitenia franceg (AL, 30 Oct. 1938, 10, 4). Dac5.
isi este interpretat ea posesiv, constructia devine ilogica: cum
poate fi numita a sa o catatenie pe care n'o (are (co Ki deabia
o cere) ? In ipoteza ca, iii insenmeaza. `pentru sine', pronumele e de .
prisos, del se intelege si farce el di solicitatorul cere cetatenia
franeeza pentru sine insusi, nu pentru altcineva. Dar aceasta a
doua interpretare se abate idela uzul nostru linguistic, pentru cmo-
tivul ca, de obiceiu, valoarea pronumelui personal $i reflexiv pus
la dativ este identicA cu a celui posesiv. Avem, intr'un exempla
ca acesta, ceea ce se chiamg, anticipare: subiectul vorbitor tine
seams de faptuil, real si prezent in momentul povestirii, ca eroul
sau posedg cetAtenia francezii, dar uitg ca, atunci cand acesta o
cerea, ea nu exista Inca, deci nu putea fi a sa, in posesia sa (=i0).
1 Allele, Impreunl cu discutia de rigoare, se pot vedea In BL VII,
50 urm.
www.dacoromanica.ro
Tot asa in alte cazuri: nimeni sa nu aid dreptul de vot, da.ces nu

fi -a invatat o meserie (Ins III, 1, 573), etc.
Ma/A de verbele mentionate mai sus, aunt Inca. dona, care
se intrebuinteazh astazi aproape regulat, in orice conditii, cu iii
inninte: a rade i a vita. De pilda.": InSltimea, Voastrg vrea sa-si
radii (AL, 29 Aug. 1937, 14, 3); f.yi uitase ca. lucialtarul... (AL, 29
Main 1938, 14, 1), etc. Desi aceste verbe apar cu pronumele re-
flexly de timpuriu (sec. XVIII primul), qi nu numai in limba,
calla, raspandirea extraordinarg, a uzului in raomentul de fates,
cand ele an devenit adeygrate verbe medii nu poate fi atribuita
detest tendiaatei de a prof era dativul in local altor constructii2.
Acuzativul pronumelui reflexiv (se) prezintal si el inovatii,
care, chiar daces an oarecare vechime, trebuesc totusi evitate.
Functiunile lui, card intoyargseste un verb, aunt destul de nume-
roase $i de aceea se pot confunda Intre ele. Aici ne intereseaza oele
mai obisnuite, si anume doug: una echivalento, cu a fro. on, germ.
man, cealaltal identical cu forma pasiva. Prima se in.talneste cam
rar, cad. nu-i posibila deeit cu cateva verbe (se spune, se nice, se
aude a a.). Vorbirea popularal si familial-A, la care rag refer ina-
inte de toate, prefers alte formule (cu lumea, oamenii, etc. sau,
mai ales, cu pers. 2), tocmai pentruca, de cele mai multe ori,, se
verb are valoare pasival. Subt influents, francezei si germanei,
limber culla', nu respects aceast4 situatie, ci tinde sal recurga la se,
orideeateori se gaseste in fata frc. on sau a germ. man. In modul
acesta apar constructii nu numai imposibile, ci si ridicule, pre-
cum: case uncle se loeueste pans trece frigul (AL, 7 Oct. 1934, 8,
2); fa'ra," un Imprumut a,5a se asigurd dezastrul nu poate fi
evitat (CL, 29 Iunie 1935, 1, 2); a Intreba dac5, este bine sau ran
sal iubesti femeile, este ca si cum s'ar intreba... (AL, 14 Iulie 1935,
1, 3); ceea ce se reuseste pe.tribuna orga.nizatiei (CL, 15 Febr.
1936, 7, 2); se radea Inca respectuos (Ins, 15 Julie 1936, 69); ast-
fel se poate rdmane in coneordanta cu... (Ins I, 1, 648); dragos-
tea pentru care se moare (AL, 13 Sept. 1936, 2, 1-3); se avea dina-
into siguranta... (VR, Dec. 1936, 28); .cum se poate fi copil alt-rel
detest not (VR, Dec. 1936, 101); se mergea la sigur (VR, Ian.-
' Dup& terminologia gramaticii grecesti, adica intermediare, ca sens
iii functiuneN Intre active si reflexive.
' In cazul lui a-$i rdde ne putem gAndi si la o influent& stairl,
anume slava (In ruseste, sarbeste, bulgareste, etc., verbul respectiv este
pronominal).
www.dacoromanica.ro
Martie 1937, 131); nu se poate fi poet (VR, lulie 1937, 23); data
se moare accidental (VR, Nov. 1937, 92); caci se poate fi contem-
poran si in acelasi timp classic (VR, Ian. 1938, 119), etc.
Fenomenul are si alto aspecte. Se incleplineste totdeauna
functiune de subiect in cazuri ca acestea, la fel cu modelele sta.-
ine (si potrivit sistemului nostru lingvistic). Dar fm on, germ.
man + verb activ pot avea si un object direct, ma ce nu-i posi-
bil in romaneste, uncle substantivul die dupa verb sta la cazul no-
minativ, cacti constructia devine (adica redevine) pasiva. In
ciuda aeestei situatii numerosi Romani imita totusi formulele stra-
ined &diea le traduc cuvant cu euvant in limbs, lor: de a se ifi
scos dela naftalina pe d. J. G. (AL, 14 Oct. 1934, 8, 2) 1; puse de
se executes pe M. farce jud'ecata (AL, 21 Oct. 1934, 10, 3) 2; se poate
vita pe un St. Simon (VR, Febr. 1935, 15), etc. Intr'o vreme (nu
prey indepartata, fireste) a.nomaliile de felul acestora emu, mult
mai numeroase, in special la Moldoveni, datorita, foarte probabil,
influentei germane, exereitata indirect prin Evrei (ca publicisti
si gazetari) 3.
Confuzia dintre se 'on' si se cu functiune pasiva da nastere
la greseli tie word gramatical. Primul se trebue sa steer langa un
verb la singular, oelalalt poate intovarasi ambele numere ale formei
verbale, dupa man substantival urmator, care joaca rol de subiect
al propozitiei, este la singular sau la plural. Dominati de mode-
lele straine, dispusi, deci, sa intrebuinteze pe se cu valoare actives,
multi. Romani culti pun verbul totdeauna la singular, fara sa ob-
serve, in cazul card substantivul are forma de plural, ca fac o
gresala elementara de acord. De pia,: i se plate$te 500 ruble (AL,
14 Apr. 1936, 6, 2); se putea prevedea proprietcitile (Ins II, 2,
490); Li se cere opere (Ins II, 4, 217); se poate umple buzunarele
i restabili dupa anii de raizerie (Zw 109) 1,, etc.
i In loc de... a fi scos... pe... sau, mai putin recomandabil.., a se ti

;cos d. I. G.
2 Trebue on puse de esecutd pe... on puse de se executa M. i(al doi-
lea -aspect este echivoc).
a Foarte des In formule ca se deleagel pe d-1 X; se nume$te primar pe
d-i Y, etc., pe care le putem interpreta i ca produs al unei contaminatii
(se deleaga d-l... + [Ministerul] deleagli pe d-1...).
' Acest ultim citat este foarte interesant pentru discutia noastrit, act
se are ambele functiuni: pe cea active, (cu verbul umple), neromAneascl, et
pe cea pasiva (cu restabili). In mintea autorului cele clout', functiuni alelitu-
iau una singurg. De aceea se nu-i repetat inaintea verbului al doilea (*i tot
de aceea au putut fi puse impreunA i legate prin ;i dou6, constructii atilt
www.dacoromanica.ro
3. Pronumele identitatii. La Morfologie" am

inregistrat uncle forme 'neregulate' ale lui inswmi, etc. Dar ace-
Lea nu suet singarele. Dad, nu m'am oprit aeolo asupra tuturor,
este pentruca izvorul 'neregularitatii' difera dupa imprejurari.
Aici voiu releva cazurile in care abaterea dela norme are caracter
sintactic. Pronumele identitatii nu se bucura de o rfispandire prea
'area in vorbirea familiara, (cea populara cred ca-1 ignoreaza cu
desavarsire). Este inlocuit, de obioeiu, prin chiar, singur, etc.
(chiar eu = eu insumi, to singur = to insuti, etc.). Deoarece
chiar, eel mai freevent dintre echivalente, fiind adverb, nu-si rao-
difid aspectul morfologic, subiectele vorbitoare se simt indem-
nate sa procedeze la fel si on echivalentul lui semantic, care este
pronumele identitatii, mai ales ca formele acestuia ofera dificul-
tati, din pricina multimii si variatiei lor. In general, se constatA
preferinta pentru insussi si insrt?i, indiferent de persoana, numarul
si genul notiunii la care se refer./ Este natural ca pers. 3 sa apara
si pentru eelelalte, nu numai fiinda-i malt mai freeventa, ci si
din cauza naturii ei oarecum `neutre' (in sensul ca-i mai Rutin
èara,eteristica' deck pers. 1 si 2). Pentru acest din urraa motiv,
femin. insc744 ne intampina, si acolo undo ar trebui insufi, ca sa nu
mai vorbeso de insissi, inseci, etc. `1Teutralitatea' lui ins. i prezinta,
pentru. Romanii care pronunta ca a pe e precedat de s, Si ...avan-
tajul ca-i impieded de a sin* clan deosebirea dintre cele doug nu-
mere ale femininului (inseisi insesi), punandu-i, deci, in situa-
tia de intrebuinta singularul pentru plural, fara sa-si !dea seamy
de gresala. Fenomenul in discutie se produce mai usor, dad, pro-
numele identitatii precede substantival (sau alt cuvant) pe care-1
determina. $i aceasta, fiindca sensibilitatea pentru acordul gra-
matical dintrei ele este mai raica idecat in pozitia inverse. De alt-
fel chic", sinonimul lui, tot inaintea (si =mai innintea) substan-
tivului sta. De aceea cred ca amestecul de forme ale lui insumi a
avut be mai de vreme in constructiile cu substantival asezat dupa
p ro name.
Tata exemple (din care sr], se vada, mai ales ea ajutorul to-
pica, si echivalenta lui insusi cu chiar): declaratia inswi misti-
de diferite, dacti. nu prin alceva, macar prin deosebirea de numgr a substan-
tivelor). Se poate restabili poate fi interpretat vi ca reflexiv (...restabili pe
sine inswi), ceea ce nu schirabg esential situatia: cineva se restabilWe
singur, dar este restabilit $i de cittre altii (In ambele ipoteze tot, el sufere
efectele actiunii).
www.dacoromanica.ro
ficatorului (VR, Dec. 1936, 89) I; ittstlei modal (Ins I, 1, 500); do-
boriti de insa".54- plamuitorii for (Ins II, 3, 25); insu$i obiectivi-
tatea (ibid. 27); int'alneste pe langa insa,Fi Buf f on, pe Arnaud (AL,
17 Ian. 1937, 4, 5) 2; sA lasam loc insui cuvintelor lui (AL, 29
Aug. 1937, 8, 3); nu vremelnicului guvern, ci inswi lwi Cuza
(VR, Oct. 1938, 46); sA se mai gAseasca pe ei insussi (AL, 23 Oct.
1938, 5, 4); ele insu ,si alcAtuesc; e inswi notiunea de gingasie (am-
bele AL, 13 Nov. 1938, 10, 3); cititorii insussi (ALS 163); not in-
swi (ibid. 166); contravine insci$i structurii lui esentiale (PC
175) 2. -
CA insufi = chiar, rezulta si din formule uncle adverbul stet

pentru pronume: ci si din chiar burghezie (CL, 5 Oct 1935, 4,
3); suet persoane din chiar societatea cults (Ins II, 3, 472); ince-
pand cu chiar persoana fizicA a interpretului (VR, Ian. 1938, 109);
in chiar casa batranfului (EO I, 201) 3.
Exemplele date mai sus dovedesc, daca, ar mai fi necesar, si
alteeva., anume ea pronumele identitatii intovaraseste un substan-
tiv. Asa si cere norma, pe care o respects majoritatea subiectelor
vorbitoare. Locul substantivuilui it is adesea un pronume perso-
nal: eu insumi, etc. (eventual insumi eu, etc.). Totusi Ardelenii
probabil subt influenfa lor, numerosi alti Romani intrebuirtteaza
pe insumi, etc. singur: a doua oars H. B. a venit inswi in Ro-
mania (CL, 7 Sept. 1935, 3, 3); renuntdm de a vorbi inine (CL,
11 Iulie 1936, 2, 4); despre una din calatoriile sale vorbe$te insu .ci
(AL, 18 Apr. 1937, 6, 1); farce ca Tns-usi s'o guste (VR, Oct. 1937,
37), etc.
In anumite imprejurari, acest pronume trebue s apara' im-
preuna cu un substantiv' si cu prommiele personal earespunza-
tor; aceasta, cand subiectul vorbitor tine SA. insiste (in asemenea,
cazuri substantival precede totdeauna ambele pronume). Aoei
care intrebuinteaza numai pe insumi, etc., acolo uncle acesta ar
trebui set fie insotit de eu, etc., lash', la o parte pronumele peso-
nal si in asemenea cazuri. Am notat un singur exemplu, dar fe-
nomenul e clestul de frecvent: marile spirite in$ile (Ins, 15 Sept.
Formula pronumelui e corect5., dar prezintri, interes, pentru discutie,
pozitia lui.
2 Aceea*i observatie ca mai sus. In exemplul ultim apare clar sino-
nimia lui farad cu chiar.
3 Cf. topica: dee& n'ar fi simlit ca echivalent al lui insetsi, chiar ar
sta inaintea prepozitiei (chiar in casa..
www.dacoromanica.ro
/936, 159) in toe de manila spirite ele inse$i (sau, fare insisteuti,
insezi marile spirits).1
4. P o s e s i v. Partimlaritatea cea, mai izbitoare in lega-
tura cu sintaxa acestui pronume este lupta dintre cele doua as-
peete ale lui dela pens. 3: at sau, etc. si at lui, at ei, etc. Limba
cults actuate, in special ea sorisa, da o preferinta foarte vizibila
lui at sau, spre deosebire de vorbirea populara gi familiara, care
(mai ales prima) intrebuinteaza aproape exclnsiv Toe at lui. Chiar
oameni culti recurg mai des la aoeasta, sand roorbesc, :and *se
oonformieaza, adica, in mod spontan uzului traditional. Cad de
mutts vreme at salt a devenit o sirnpla anexa a substantivelor
care arata legaturi de rudenie (mama, tats, bunic(c1), unchiu,
miituei, var, nepot, etc.) sau notion asimilate cu acestea (domn,
stapan s. a.). Spun aaaexa, fiindoa seaman' a cu artioolul definit:
este simtit ca 6 silaba in plus a substantivului 2. In toate oelelalte
cazuri, limbajul popular, regudat, iar cel familiar foarte des uti-
lizeaza pe at lui. Cum se explicit' deosebirea dintre acestea gi lim-
ba culla (mai ales sorisa)i Am avea o cauz&.pur psihologica,
aceea.gi pe care am invocat-o (v. 1) pentru extanderea lui dansul
in dauna lui el: at sau este on pare mai politicos decat at lui.
Nu-i deloc exclus sit fi intervenit (si sa, continue a interveni, oath
fenomenul se ala in curs de evolutie) gi acct factor intern. Dar
cred ca in primul rand trebue sa facem responsabila, oa mai tot-
deauna cand avem a face cu particularitati de-ale limbii elite, in-
fluenta strains. Franceza, gennana, etc. n' an deck o Isingura for-
ma de .pronume posesiv pentru pers. 3, gi aoeasta seanalaa bine
cu roam sau (frc. son, sa, germ. sein(e), etc.).
Ca explicatia propusrt este juste, probeaza, intre allele, fap-
tul ca traducerile din limbi strain oontin mai multe constructii
cu al salt decat luerarile originate scrise de aceiagi oameni. Afars
de asta, modelul extern stapanegte cu atata putere pe Rormilni, in-
cat ei nu bags de seams ca at sau da adeSea nastere la, echivoc,
mai ales c'Snd fraza are doug substantive la care se poate ref eri
.1 ateodatit Intftlnim constructia *corecte., unde ea nil pare necesaa:
comuniune cu interiorul ei 2/mug. (Ins, Oct. 1936, 309).
2 Cf. genet.-dativul femin. (a) mated-mei, sorlt-tei, fiictt-sei, etc., unde
observrun dezinenta cazuala se alipe*te la posesiv, mile& la sfesrit, ca 4i
cum am avea numai substantivul, fir niciun adaos. Si;, se noteze amamun-
tul c& pronumele posesiv, and 10 plistreazg, In frazit., independenta lui
morfologia, sufere alte modifiari formale: (a) maicii mete, sorei tale, fiicei
sate, etc.
www.dacoromanica.ro
posesivul. Acesta este mairele inconvenient al intrebuintarii lui

sa-u, sa, etc.: se prod= confuzii, adesea cornice prin absurclita-
tea. for (vr mai departe exemplele). Evident ca, nu pretinde ni-
meni sa rfimanem la uzul vorbirii populace $i familiare,thiar data
folosirea ambelor posesive n'ar prezenta decat avantajul variatiei
stilisticel. 0 norma, nu prea, rigida, ar fi s recurgean la sau,
etc., de preferinta atunci card posesivul se raporteaza la un nume
de fiinta (in special iimanii.), care functioneaza ca subject al pro-
pozitiei. Superioritatea mare a celuilalt pronume consta in faptul
ea, la singular, deci tocmai adolo uncle poate veni in eoncurenta
en al salt', poseda forme pentru ambele genuri (al lui, al ei) 2.
Urmarea, este ca posibilitatile de confuzie se reduc la minimum 3.
In$ir scum example, destul de multe si felurite, pentruca sa
se vada cat mai clar situatia din limbs scrisa actuala.
Descrierea mai amanuntata a infeitisdrii sale (e vorba de o
mpg!) (VR, 30 Apr. 1934, 70); combate spiritul $i lumea sa
[ . a spiritului] (AL, 15 Oct. 1935, 1, 2); autoarea a expos bo-
gatia Iugoslaviei, precum i frumusetile sale (AL, 1 Dec. 1935, 4,
5); taraniraea a niotenit pgmantul marii proprietali, nu Ina, i
posibilittitile sale (CL, 11 Ian. 1936, 8, 1); aflfind de moairtea sa,
Elizabeta zise (AL, 16 Febr. 1936, 2, 6); D. a murit in serviciul
sau (AL, 5 Iulie 1936, 7, 4); Iosuipov trage asupra sa (Ins I, 1,
343); datele fizicii noi, care pune la temelia conceptiei sale... (Ins
I, 2, 582); de altfel Si contemporanii scri [ai lui Goethe] au avut
intuitia geniului sau [al acelua.si G.] (AL, 18 Tulle 1937, 17, I);
cu, toata admiratia sa pentru Shakespeare, lui Ben Johnson nu-i
pl'acea intriga din piesele sale (AL, 25 Julie 1937, 10, 4); De altfel
St. Evremond, care a fost amantul sau... (AL, 15 Aug. 1937, 16,
4); ea va fi prietena lui Scarron $i a femeii sale (ibid.); Shake-
speare a incarnat-o in toata puritatea ei splendoarea, dar ei 5n toata
redutabila sa putere, in eroii tragediilor, ea si eti comediilor sale
1 Dar sunt si altele (v. AC1 III, 124 urm., unde se face, in chip intere-
sant, un paralelism intre limbs noastrA, si lea latira).
2 E vorba de genul posesorului, adia al notiunii care c15. prilej de
nefntelegere (c&ci genul posesiunii se exprim5, si intr'un caz si In celaIalt,
gratie articolului, dar si, la at situ, etc., modificiirilor suferite de pronumele
Insusi).
Se intelege ci. sistemul nostru lingvistic ne pune la dispozitie si alte
mijloace pentru evitarea echivocului, care, repet, nu-i exclus nici In ipoteza
inlocuirii lui at sdu prin at lui. Avenr astfel pronumele demonstrativ, apoi
repetarea substantivului care indicii. pe posesor, etc.
www.dacoromanica.ro
(AL, 2 Ian. 1938, 17, 4); mama sa, Laure de Poitevin, era prietena
din oopilarie cu Elaubert, ca si fratele sau Alfred. (AL, 30 Oct.
1938, 4, 5); cea din urma, zi, cu toate ea si-a avurt distracting sale
si plimbarile ei (IPA 29) 1; Cunoa$terea suprasensibilului ne ra-
mane oprita pentru botdeauna, dar credinta rationale in exAstenta
sa... (TBr 26), etc.
5. D e an onstrati v. 'Acest, etc. nu da prilej de prea
mita discutie. Foranele familiare pot provoca uneori neintelegere:
nisi in asta primavarei (Ins II, 3, 646) pentrui... in aceasta... (asta-
primavara insemneaza 'primavara trecuta'). Altadata ele exprima
o nuanta neounoscuta color giterare', de pilda, In, formula, foarte
raspandita mai ales prin Muntenia, asta esti, cu secasul à*a e$ti
(tu)': Uite, asta esti D-ta (Gor 23). Mai 'tare', ca intentie stilistica
(de nemultuanire), cu (i)mi: asta-mi esti!
Confuzia este posibila si atunci cand demonstrativul, avfind
valoare adjectivala, se as eaza dupe substantiv, ca in cazul urma-
tor (combinat de mine): la miYrirea expresivitatii acesteia con-
tribue..., uncle pronumele poate fi interpretat si ca determinativ al
substantivului precedent, dar si ca repnezentant al unui substantiv
pomenit mai inainte. De altfel postpunarea demonstrativului nu-i
toomai recomanda.bila in limbajul academic, adica pretentios, mai
cu seam dace substantivul are pe langa, el si vn atribut adjec-
tival. Aceasita, din cauza ea aminteste de vorbirea famillara $1 po-
pulara, de ex. supraabundenta aceasta cerebral. (Ins II, 2, 494).
Mult mai complicata $1, deci, mai interesanta este situatia
la pronumele demonstrativ a1 departarii (acel, etc.). In primul
rand $1 cu o frecventa neobisnuit de mare, avem amestec intro for-
mole adjeotivale (fare -a) si cele pur pronominale (cu -a), fapt
aproape inexistent In acest. Totodata, din pricina asemanarii atat
morfologice, cat gi semantice, intalnim confuzie inane demonstrativ
9i articolul adjectival (sau determinativ) cel, cea, etc. Limba ac-
tuala ofera la tot pasta astfel de aanestecuri formale 9i, deci, sin-
tactioe, care probeaza ca, simtul eontimporanilor nostri pentru nu-
antele exprimate de aceste trei aspecbe ale demonstrativului de-
Partarii este foarte nesigur.
Ca sti, evite repetarea, autorul Intrebuinteael ambele pronume, ceea
ce sunk, putintel comic. Mult mai simplu era s6, se foloseasa numai de unul,
at anume de ei (distractiile si plimbarile ei), mai ales 0, notiunile In dis-
cutie sunt foarte Inrudite.
www.dacoromanica.ro
G-rupez exemplele, 'cam numeroase, pe categomii, pentru o mai

juste apreciere a situatiei.
1. acel, etc. pentru acela, etc.: 'fare alt rost deca't acel a [sic ?]
unei, pasiuni oarbe (VR, Julie-Aug. 1935, 26); nici acele n'au avut
valoare (CL, 21 Dec. 1935, 10, 1); acei dintre Italieni... (Ins II,
2, 338); calitatile sculptorului, cat $i acele ale arhitectului (ibid.
511); cel mai bun rezultat nu-i cumva acel de a dovedi... (ibid. 568);
sau mai bine acea a defunctei giirzi nationale (ibid. 574); acel al
profesorului (ibid. 643); area a poemelor, aoea a pieselor (ibid.
650); un poet ea K. este acel carte a atins mai just.. (AL, 9 Maiu
1937, 11, 3); acel al actorilor principali (AL, 15 Aug. 1937, 14, 4);
la finele acelei a lui Mihai-Viteazul (VR, Iunie 1937, 42); not acei
care 1-am cunoscut (AL, 22 Aug. 1937, 15, 1); inceputul istoriei
constiente" este si acel al revolutiei (VR, Dec. 1937, 78); rolul pic-
forului s ajungh acel de simpluinregistrator (AL, 23 Ian. 1938,
2, 2); caracterul ei este acel al instrumentelor de coard'a (AL, 27
FPbr. 1938, 14, 1); care acea ce a fost logodnica sa (AL, 22 Maiu
1938, 18, 1); ca de pilda acel dintre portretele lui V. si acel al lui
(AL, 7 Aug. 1938, 1, 2); povestea vietii sale a fost acea a unei
dragoste mari (AL, 14 Aug. 1938, 2, 6).
2. acela, etc. pentru acel, etc. Fenomen malt mai rar de-
cal precedentul: imi zic cu aceea inefabild emotie (AL, 18 Iunie
1937, 6, 4); abaterile dela instinct, dela cele individuale, ca si dela
acelea sociale (VR, Febr. 1938, 64). Primal exemplu poate fi o sinapl'a
grepira,' de tipar, iam a1 doilea reprezinta, mai degraba, un caz de
inlocuire a lui cele (cf. cele individuale), nu a lui acele, prin ace-
lea. Asa dar niciunul din ele nu-i concludent pentru discutia noas-
tra. De altfel vom vedea ca acela apare mai des in local lui cel
(dupg cum $i acesta se subsititue de multd on lui acela). Urmesza,
deed, ca numai forma adjectivala a demonstrativului propriu zis
(fare -a) inlocueste, $i Inca extrem de des, forma lui pronominala
(cu -a), pe cand fernomenul opus pare ca nu se produce.
3. acel pentru eel: d.wpa acea din Praga si dupri acea din
View (Ins, 15 Aug. 1936, 131); iima din cele mai fasoinante carti
de felul acelei scrise... (Ins II, 3, 59); sit amintim figura &pita-
nului... acea a locotenentului (VR, Sept.-Nov. 1936, 14); portre-
tul acelei pe care... (AL, 24 Ian. 1937, 3, 1); trebue rafinat west
spirit si veghiat ca acel $tiintific sa nu d,evin.d... (AL, 28 Martie
1937, 17, 3); atitudinea e asemAnatoare acelei a copilului (ibid. 17,
www.dacoromanica.ro
2); sA armonizeze politica externA dupes acea interns (Ins III, 1,

135); noi acei care l-am cunoscut (AL, 22 Aug. 1937, 15, 1) 1; nici
poetul. de neinterventie, nici acel de asteizi (VR, Dec. 1937, 28);
alta area pe care ne-o des Plato '(Ins III, 7, 252); intre omul vio-
legatei si acel al delicatetei, intre omul de actiune si acel a/ cmge-
teirii (ibid. 369); o singura atitudine: acea pornitei din dragoste
(ibid. 539); alte atitudini deck acele pro puss de poetii... (AL, 21
Aug. 1938, 4, 7); conducerii acelor cloud mai imporbante insti-
tutiuni (VR, Nov. 1939, 136). In, unele din west exem,ple acet
poate fi inlocuit prin acela, conform afirmatiei fAcute mai sus,
ca intre cel si acela exisfa, in conditii determinate, ri inrudire se-
mantic5, si sintacticA foarte stransg. 'Aceste dou'a euvinte par .a
fi perfect echivalente, abunci cand sunt urinate de o propozitie
relatives sau de o constructie participial. (care este, de fapt, o
propozitie relative Ursa pronume si %fa copula verbalg). S5, se
compare noi aceia care l-am cunoscut k;i noi cei care...; ...carti de
fella aceleia scrise de... si de felul celei scrise de...; ...detest acele
propuse... si deceit cele propuse...; acela care a supraveghiat... si
cel care a supraveghiat, etc. In alto imprejurari echivalenta e nu-
mai aproximativa sau chiar neexistent.A. Astfel inaintea unui ge-
netiv merge mai bine cu acela deck cu. Gel (si aproape tot asa de
bine merge fares niciunul din ele): intre omul violentei, $i ace/a,
al delicatetei sau intre omul violentei $i al delicatetei algturi de...
omul violentei fi al delicatetei, etc. Trebue preferat5, totusi for-
mula cu acela, fiindca area precis ca -i vorba de doug notiuni
distincte, puce fat5, in fates., ba chiar si in contrast. Acela nu poate
sta pentru cel inaintea unui adjectiv: trebue rafinart acest spirit
i veghiat.ca cel qtiintific... (n u Ca acela gtilnlific, etc.),! tocmai
pentrucA functiunea obsnuita a lui cel este de articol adjectival.
4. acela pentru cel (ai inveas): diferend mai important ca
cel a2 Pocutiei (VR, Apr.-Maio 1937, 43); prin cea a intereselor-
(ibid. 52); despre arta ea si despre cea a altora (AL, 4 Iulie 1937,
14, 1); s5,-i inscrie n.umele alAturi de eel al lui Ludovic X1V (AL,
11 Julie 1937, 17, 5); singura sa neliniste e cea a drumum7or (ibid.
13, 5); straine de dameniul literaturii si de cel al culturii (AL, 18
Iulie 1937, 16, 1); va aminti pe cea 'care a fost; in care cea
1 Acest exemplu 1-am citat pi mai sus, subt 1., fiindca, el poate fi inter-
pretat pi In sensul arrttat acolo pi In cel discutat aici.
www.dacoromanica.ro
care era meincatii (ambele ibid. 17, 4); ceea ce deosebeste invatit-
manta' public in URSS de eel a1 tetrilor capitaliste (VIt, Dec.
1937, 113); desenul rui M. este eiasic, cel al lui St... (VR, Febr.
1938, 113); n'avea dee,at o singurA elasa socialli: aceea rurala (CIst
447), etc. Cu exeeptia ultimului citat, in toate celelalte a"vemi oel
pentru acela. Faptul dovedeste ca inlocuirea acestor doutt, cuvinte
until prin altul se face, de obiceiu, intr'o singura dreetie. Situatia
rai se pare limpede. Observam ca mai pretutindeni eel este de pri-
sos (se intelege ca tot de prisos ar fi si acela). Urmonzii, deci, ea
subieetele verbitoare reeurg mai des la un morfem oarecum stars
(este cazul lui eel) .decat la unul cu sens clar si precis (eazul lui
acela), atunci cand nu moult sigure daca prezenta lui se impune on
nu (si cand, dintr'o tearna foarte fireasca de a gresi... in minus,
preferA sa-1 intrebuinteze totusi). De aceea in toate exeanplele de
mai sus (afar.ii, de... cea care a fost... si, poate, prin cea a interese-
lor) determinativul este inutil, ba ing;reuiazA, expresia. Este foarte
interesanta aceasta constatare: eel, al carui sens demonstrativ s'a
atennat in asa nasura, luck a devenit un simple morfem (articol
adjectival), poate, in alte conditii (cand nu-i urmat de un ad-
jectiv), sa fie l'asat la o parte, ffirii paguM pentru intelegerea strict
gramaticara a spuselor noastre, pe cand acela, demonstrativ pur
(si avand, pe deasurpra, valoare substantivalii, adicii de pronume
propriu zis) nu poate fi orals tot atat de usor. Cu alte cuvinte,
consta.thm echivalenta intre o formula sintacticA redusa% la mini-
mum (al + substanrtiv, asa dar genetivul singua) si urea, pleo-
nastica-, (acela genetiv). Ne-am astepta sa fie egale mai degrabit
eel + genetiv si acela + genetiv. rAoest fapt merge paralel
en cel observat mai sus, enume ea, din punctul (de vedere al func-
tiunii, acel si eel sunt malt mai indepArtate unul de altul, tot asa
se deosebesc esential acel si acela, impotriva marii for asemanari
exterioare.
Cateva luerwri de armanunt. Forma femininil, on inteles neu-
tral, a ltii acela, dar farce a-, urmata de relativul ce, s'a fixat ca o
specie de pronume sui generic, care-i foarte des int-rebuintatI in
limbajul demonstraiv" (al matematicienilor, avocatilor, etc.).
Dat f iind amestecul inregistrat mai sus, nu surprinde inlocuirea
lui ceea ce prin aceea ce: ml Vautier oarecare, ce va fi pentru
ea, aceea ce Anisoara este pentru Nelu (AL, 28 Oct. 1934, 32);
aceea ce multi lob4nuesc... (AL, 12 Julie 1936, 2, 3); din aceea ce
www.dacoromanica.ro
Pierre Janet numecte conduite" (Ins, 15 Iu lie 1936, 21); aceea ce

pentru Germania 0. Italia era o primejdie (RFR, Aug.-Sept. 1941,
247). Debi relativ rgspandit 1, acest uz nu poate fi acceptat, caci
schimba in.telesul pronumelui: prezenta lui a- ne trimite la ceva
depIrtat $i precis totodatg, care nu se potriveste ou samnificatia
oarecum tears ei apropiatg" a acestei forraule. De altfel se abu.
zeaza de ea, in sensul ca apare $i acolo uncle ce singur este sufi-
cient, de ex. in ceea, ce prive?te... pentru in ce prive$te.
Din cauza foneticii sintactice, atat a initial, cat $i eel final
sunt in primejdie sa disparg, fiind absorbiti respectiv de un a pre-
cedent sau de unul urmgtor (cf. clasa a doua < clasa doua). A$a
s'a ajuns pe vremuri la Gel (din acel), la, cela (din acela), la ceea
(din aceea), etc. Ultimle doug circulg, algturi de formele on a-,
mai ales, dacg nu excluziv, in vorbirea popularg $i familiarg (cf.
vorbesc fi eu ca prostul cela; la cela mal; pe ceea lume), avand
acceptii deosebite 2 de ale celor antregi. Gratle acestei situatii,
limba literary le poate utiliza cu scopuri stilistice. Dar nu acesta-i
canal unor example ca, urmgtoarele: in ziva ceea (AL, 29 Aug.
1937, 7, 4) ; asupra celora din urma oprindu-se (VR, Apr. 1938,
134), in care trebue sa vedeun mai degrabg produsul unor confuzii
de felul Mar deja notate.
Combinat cu acela des na$tere unui pronume pe care-1
putemnumidemonstrativul acela,si, acee,a0,
etc. (necunoscut vorbirii populace $1 putin cunoseut celei falmi-
liare). Dupes modelul frantuzesc (cf.. vivre sous un meme toit),
multi Romani pun inaintea lui acelai nedefinitul un, de obiceiu
Para, s, fie nevoie: au avut o aceea.,si atitudine (CL, 21 Sept. 1935,
6, 6); o aceeagi pies, (VR, Aug. 1936, 74); ea impune un acela'i
criteria (VR, Dec. 1936, 28); solidarizatg parea de o aceea.yi
schimbacioasa receptivitate (VR, Nov. 1937, 111); pentru a forma
un acelasi rtiu (ibid. 114). Gramaticii rigizi si puristii condoning
aceasta constructie, dar n'au totdeauna dreptate. Sunt cazuri rand
expresia ca$tigg in olaritate prin prezenta lui un, de pildg: sa
alba* un ace/afi comandament (VR, Aug. 1938, 122). Autorul
intelege un comandament identic pentru doug sau mai multe
Un academician reputat scrie (Ii, probabil, vorbe0e) In mod re-
gulat a4a.
2 Adesea chiar foarte deosebite (cela mal = celdlalt mal; ceea lume =
lumea cealaltd).
www.dacoromanica.ro
armate aliate, asa dar, un comandament un i c sau comun

(`repetat, adica acelasi, dela una, la alter'). k ra un, formula, ar
insemna ùn comandament care a mai fost, identic, pentru o sin-
gura axmata dela un moment la altur (`repetat, adica, acelasi, in
timp', identic cu precedentul sau cu unul din cele precedente).
Daoh, se tine seams de aceasta nua.ntil semantics, inovatia un
acelasi trebue acceptata, nu condanmata, citei reprezinta. un 'castig.
La fel se cuvine sa judeam constructia, unul $i acela$4 pro-
dus si ea al unei influente straine (germ. ein and derselbe).
N'am notat exemple, dar stiu ca o intrebuinteaza, multi Romani
(printre acestia ma numax si eu). De pilda: in una $2: aceea4, lu-
crare (autorul sustine doua pareri diferite) axata, clar ca avem a
face cu o singura, l u c r a r e, pe cared in aceeoi lucrare...
poate insemna o lucrare despre care s'a mai vorbit.
Din discutia precedents rezulta, ca acela$i este, in anumite
conditii, echivoc, fiindea, are inteles dublu: `repetitie' si ìdentita-
te'. Primul pare mai raspandit, de aceea, ne vine el mai intaiu in
minte, dad oeralalt nu se impune din capul locului datorita con-
textului. Cu ajutorul lui un se inlatura, primejdia oricarei confu-
zii: un acela$i exprinaa identitatea raportata la mai mudte no-
tiuni, care au leggturi Intre de, unul $i acelasi exprima, identi-
tatea unei notiuni cu ea insasi.
Intr'un anumit limbaj (i-as spune didactic) acel este pur si
simple, de prisos. Profesorii si, suibt influenta tor, elervii si studen-
tii, apoi unii critici literari (proveniti din aoelasi mediul), etc. in-
trebuintealg la tot pasul constructji ca acestea: Frumuseta poe-
ziei lui Eminescu izvoraste din ac el far m ec pe care Inca dela
Inceput 1-au 6iroatit oamenii de gust; ceea ce indispune la Bolin-
tineanu este a c e a multime nesfa.rsitil de diminutive, etc. Pre-
tutindeni substantivul precedat de acel poate sta foarte bine
singur (la forma articulate, bine Inteles), far. ca fraza s. sufere
din punctul de vedere al claritatii. Subiectului varbitor ii este
atat de farmiliara notiunea precizata cu ajutorul demonstrativului,
inert el o presupune ounoseuta si de asculatorii (sau cititorii)
sal, ca si cum ar spune lucrul acela la care ne gandim cu totii,
pe care 1-am mai pbm,enit, etc.' De aceca nu se multumeste cu ar-
ticolul definit, al carui sens demonstrativ a gabit pans aproape
de disparitie totals, ci recurge la pronumele respectiv. Tata cateva
exemple din limba scrisa: ceea ce caracterizeaza romanul d-lui P
42233. - 21
www.dacoromanica.ro
este acea tendingi... (AL, 14 Tulle 1935, 7, 2); ce le-a lipsit a fost
acea transfuziune misterioasa a spiritului din una in 8angele celei-
lalte (RFR, Apr. 1941, 158).
Alta situatie avem in: Kagalniceanu venea dela Berlin, uncle
era cea a doua Alma Mater a sa (Ins I, 1, 516), intru cat deter-
minativul 1;Ji conditille sintactice difera. Asemanarea au cazul
imediat precedent consta in prezenta de prisos a lui cea, care, dact.
socotim totusi ca poste raranea, trebue sa aiba prepoz. de clapa el
(cea de-a doua...).
Ar mai fi de relevat valoarea stilistica (ironica,
dispretuitoare, etc.) a formelor dialectale muntene8ti: ala, aia,
etc., cand aunt intovara.5ite de un, o. Astfel um, ala insenmea.za,
dupti imprejurari, ùn golan', `tut prost', ùn caraghios', etc., o aia
s'a fixat, aproape, cu intelesul de `femeie stricata, prostituata' q.
a. Cf. un ala in gura lui Jupan Dumitrache (vorbind despre Rica
Venturianu), apoi un ala solivisitu, monger, din generatia tanara
(AL, 4 Oct. 1936, 7, 7); ...unde palma8ii erau prigoniti de o aia
(Rad I, 81). Apare si pluralul demonstrativului: unul de aia, una
de alea (sau cu din pentru de), de ex.: nu s'ar fi apropiat de una
din alea (Rad I, 367). Prin contaminarea ambelor formuie a ie*it
un dreita: un d'ala sau d'clia (DO 355). Sa se compare t3i `neutralur
alte alea, foarte frecvent in limbajul zilnic al Muntenilor: ma
congestionez eu de alte alea, nu de plicrnbare (HYSt 335).
Demonstrativul apropierii are 8i el, de obiceiu tot subt as-
pectul din vorbirea familiara, functiuni stilistice, dar mai putin
uumeroase si mai putin variate decat ale lui acel, care prezinta
avantajul ca-i mai vag, tocmai pentruca, se refers la notiuni prim-
cipial absente, deci oarecum nepreoise, apte de a fi imaginate in
toate fedurile. De ptilda: 0 aluzie... prima aluzie la Jean Deleanu.
La tradarea lui cu una din asea! (Rad II, 16).1
6. 11 elati v. Intre care i ce deosebirile par a fi mai molt de
nuanta, dupli constatarile f acute in Flex 108 um& Primul are, in
general, valoare pur pronominala, celalalt functioneaza ea un ade-
varat relativ (= cuvant ode relatie). Afars de asta si clrept taxman,
in parte, a deosebirii fundamentale care exists dela. origin intro
ele, ce se preteaza la intrebuintari necunoscute lui care, de pilda
in stilul poetic, uncle izbut*e sa creeze o atmosfera potrivita cu
1 Pentru detalii, v, BPh VII-VIII, 20 urm. at Stilistica, 128 urm.
www.dacoromanica.ro
continutul vag, nelamurit si misterios, atat de caracteirisrtic poe-

ziei. Observatiile mele personale se intemeiaza, ca totdeauna, pe
torte in prey* mai cu seams ritiincifica, si au de obiect con-
structiile care se abat intr'un fel sau altul dela sistemul limbii
roman' esti, aria cram it au, in-constiinta lor, dace nu toate subiec-
tele vorbitoare, cel putin mares. for majoritate.
Care se poate raporta tot atat de bine la fiinte, ea si la lu.-
cruri. Ce, dimpotriva, se ref era mai degraba la luca-uri, din canza
ca prorine din neutrul lat. quid. Evident ca se treee ($i s'a
trocut, probabil, Inca' din primele veacuri ale limbii noastre) peste
aceasta distinctie, dar ea continua a fi simtita si respectata, fara
Area multa rigiditate, fireste, de majoritatea Romanilor. Pentru
acelasi motiv, ce se intrebuinteaza, de preferinta, in raport cu sub-
stantive care stau la. singular, indiferent de sens. Limbajul popular
se conforraes4 a s putea spune cu stricteta, acestor norme. In ce
priveste pe cea dintaiu, respectarea ei merge aria, de departe, incat
care este preferat lui ce chiar atunci cand se ref era la ceva, nimic
i alte cuvinte `neutre'. Ce apare, de obicaiu, in formula cel ce (cu
toate aspectele ei flexionare), pe care, de aided, o gasim foarte des
ill textele religioase si astazi, apoi in constructii oarecum fire:
sliptiinana sau luna, ce vine, undo ce vine este sinonimul lui viitor,
necunoscut (eel patin ca adjectiv) limbii populare.
Deosebirea, dintre urtil popular si cel cult nu se datoreste,
ca in atatea, alte cazuri, unei influente strain, ei. unor considerente
estetiee, adica de stil. Frazele cu multe propozitii relative prezinta
diverse ineonveniente, printre ele monotonia si, adesea, cacofo-
nia A. Pentru evitarea tor, se reeurge la ce alaturi de care, fara
a se tines, totdeauna seams de deosebirile dintre aceste doua pro-
name. Predaminarea punctului de vedere estetic asupra oelui se-
mantic si sintactic a contribuit, in larga masura, la raspandirea
lui ce, care tinde sa is locul lui care in numeroase constructii, uncle
prezenta lui mi se pare absolut deplasata.
De pikla: mai multe doamne ce s'au grait sa-1 felicite (AL,
28 Oct. 1934, 7, 2); Stanislayski, ce scuff, ras ai cu chelie explica
doamnelor (ibid.); nu e nimeni ce ar putea s'o auda (AL, 18 Nov..
1934, 1, 5); subt influenta a tine stie ce nazuistii (AL, 27 Ian.
" La acest defect oamenii sunt mai sensibili cleat la toate celelalte. Iar
care, cu silaba lui initia16., dd. necontenit prilejul de a se... combina cu ca
sau cd finali ai cuvO.ntului imediat precedent.
www.dacoromanica.ro
1935, 9, 2) 1; lucrul si frumusetea, ghetelor ce le avem (AL, 11

Aug. 1935, 4, 4) 2; Cu datele obimuite ce le avem (Ins, 1 Febr.
1936, 84) 2; Z. F., ce-a executat concertul (AL, 1 Mairtie 1936, 8,
2-3); Tarantella, ce e mai mult decat un vale (ibid.); pescaruoi ce
spinteca repezi spumy (AL, 6 lunie 1937, 6, 1); jocurile copilareti
ce-mi erau interzise (AL, 11 Julie 1937, 5, 2); un spectacol bun ce
l-am dori cat mai des (AL, 26 Sept. 1937, 14, 4) 3; intr'asta VA,
obiectivitatea, ce nu inseamna dee& obiectivare (ibid. 15, 2);
marionete", lipsite de actiune si idei, ce se supun mecanic (Ins II,
2, 420); Agamica, Dandanache, ce apare la sfarsitul piesei (Ins II,
2, 488); este... acel ce Francejii... it intrebuinfeaza (Ins II, 3, 776) 4;
celui mai necontestat poet al nostru, ce fu Eminescu (Ins III, 7,
245); argumente in sprijinul vederilor sale, ce fireste Tear fi putut
sa" se desfasoare intr'o scrisoare (ibid.); ei ce se odihnisera Intre
timp (AMu 46); marele Roman $i animator ce este D-rul Ionescu
(Gar 114), etc.
Un fapt mai interesant, fiindca mi se pare mai... gray din
pullet de vedere gramatical, _este urmAtorul. Relativul calre, cand
sty la genetiv si determing, in calitate de atribut, ern substantiv
de dupg el, se acorda in gen si num'ar cu acesta, in loc sh", se acorde
cu su.bstantivul (precedent) pe care-1 reprezintg. Fenomenul este
mult mai freevent deck ar rezulta din exemplele notate de mine.
Am impresia ca., se raispandeste subt ochii nostri on o vigoare
neobisnuita. Avem un caz de acord prin atractie: substantivul
urmsator este mai aproape de relativ decat ceralalt, de aceea su-
biectul vorbitor se simte tentat sg, adapteze forma pronumelui
la forma ouvantului inveeinat, cu care, de altfel, apartine la a-
La alte cazuri earl de nominativ ce merge si mai greu, din cauzit

a n'are flexiune (la acuzativ nu poate primi prepoz. pe Inainte, astfel ca
se produc deseori confuzii).
' Se pune intrebarea, dac6, dupa ce obiectul direct trebue repetat subt
forma pronumelui personal. Cred ca nu, cel putin la plural. Exemplele aces-
tea se explicit prin contaminatie (pe care le... + ce...> ce le...).
3 Aici /- este absolut necesar, ceea ce nu insemneazit ca trebue accep-
tatit constructia.
Autorul s'a luat dup5, cel ce, dar a inlocuit pe cel prin ,,cultul'( ?)
acel (v. pararaful precedent). Alitturi de cel ce, care am spur ca este con-
sacrat printr un uz vechiu si indelungat, trebuesc puse propozitiile relative
determinative (data le pot numi asa, spre a le deosebi de cele explicative),
propozitii scurte, echivalente cu adjectivele si al caror rost estp sit serveasca
drept calificative (sau epitete) ale substantivului precedent, si nu sit explice
ceva in legliturti cu el on sa atrag5, atentia asupra celor continute in ele
ca asupra unor lucruri importante (cf. Flex 111 urm.).
www.dacoromanica.ro
ceeasi constructie (substantival inlocuit prin care se 016 in alts

constructie). Luereazal, probabil, si analogia formulelor in care re-
lativul este adjectiv si ea stare se acorda in mod logic cu sub-
stantival nirmiltor (care om a carui om; care femeie a carei
femei, etc.).
Iata exemple: asemenea unui mitic personaj, a carei apa-
ritie (VR, Ian.-Martie 1937, 53); este accident, a care?: dispari-
fie (ibid.); cladire at carui parter (VR, Ellie 1937, 57); aceasta
incercare, at carui succes (ibid. 123); un artist, a carei opera (VR,
Oct. 1937, 29); desrfasurare de forte intraatomice, a carui mers (Ins
1, 2, 582); E. W., ale caror romane (VR, Iunie 1938, 45); ima-
gines unei iubiri stinse al carui glas (AL, 30 Oct. 1938, 8, 5); om
.a carei dragoste (AL, 6 Nov. 1938, 8, 6). Cf. si Ac,est vesnic amo-
rez... in fabula Les deux Pigeons", caruia am imprumutat (VR,
Iunie 1938, 34), uncle caruia (dativ!) se reforg la fabula, dar e
acordat au, amorez. Ipoteza ca relativul stA la genetiv (in fabula...
a caruia) nu poate fi primita, fiindcA a imprumuta se construeste,
In vorbirea autorului (si a multor ailtora), cu dativul. Constructia
devine corecta, data inlocuim pe in fabula prin din fabula (si
atunci caruia este, intr'adev5r, genetiv).
In forraule exclamative, ce apare foarte des in vorbirea fa-
miliar% munteneaseil, cu prepoz. de dap5, el, dar fan% substantival
pe care-1 determing. Gasim exemple si in limba scrisA: vai, ce de
mai sunt! (EO I, 115); ce de mai eite$ti (ibid. II, 305). Avem,
probabil, o elipsa, provocatg, de afect: emotia (mirare, uimire, etc.)
puternica, face de prisos substantival, mai ales c5, notiunea ex-
primata, de acesta e prezenta, se af15, dinaintea subiectului vor-
bitor (doer ea ii stArneste emotia). Nu putem gandi si la o conta-
minatie: ce mai sunt! (= ce mite sunt)? ce de lucruri mai
.aunt!
Inregistrez si cateva fapte mai Marunte si ()mecum izolate.
Cine n'are, formal si semantic vorbind, nici gen, nici nutar '
Prin urmare aunt gresite constructii de felul acestora: Cine eautit
nragostea langa barbatul ei? (AL, 25 lulie 1937, 9, 3) 2; Pe tine
Afaril de cazul tend propozitia tontine un nume predicativ la plu-
ral (nu stiu eine sunt oameni acestia).
2 Exemplul este interesant di prin faptul ca, dac6. punem sdu to be
de ei, iese clar la ivea15. deosebirea dintre aceste dou5 posesive (at sdu nu
da nicio indicatie asupra genului posesorului).
www.dacoromanica.ro
ii geisesc eu raul (Niry 87) 1. Sensul lui tine este foarte generaL
adica vag. De aceea it utilizara, card nu $tir absolut nimic despre
o notiune oarecare. Inlocuirea, lui prin care nu trebue, deal, in-
gaduita: din titlu nu rezulta care este autorul cartii (CLi IV, 117) 2.
Tot asa nu putem admite pe ce pentru cat in.tr'o formula ca
aceasta: atata timp ce se gdsesc (CL, 26 Oct. 1935, 5, 5) 3, unde
nisi prezenta lui atata nu-i regulata".
7. N e d e f i n i t. Unul, una, se inta-ebuinteaza foarte des
Med substantival la care se ref era (acesta a fost pomenirt mai
inainte), si ammo, fie absolut singure, fie insotite de un determi-
nativ 4. Asa dar, cu valoare pur pronominala. Fenomenul este cat
se poate de recent (eel putin asa rezulta din materialul meu lin-
gvistic), dar se raspandeste cu mare iuteala. Dau toate exemplele
pe care le-am gasit in scrisul actual.
meritul principal e aci unul de tehnicei (AL, 28 Apr: 1935,
10, 4); mai malt oentru de eultura decat until politic (CL, 24 Aug.
1935, 7, 1); opera sa e o fresca, insa una care... (CL, 31 Aug. 1935,
5, 2); fac din momentul nostru until apropiat, cu toate ca ideea
este una de peste clase (CL, 31 Aug. 1935, 4, 1-2); in Germania,.
unde problama rasista e una de Stat (CL, 7 Martie 1936, 5, 3);
apairitia, lui Stan si Bran este una burlescei de clown (CL, 26 Sept.
1936, 6, 4); casnicia for va fi mereu vna trista (VR, Sept.-Nov.
1936, 62); calapodul eau propriu, care este vnul virgin de uzurei
(CL, 18 Dec, 1936, 4, 5); nu zic ca e o proasta actrita, dar zic
ca, este una, cu, partitura, limitatei" (AL, 23 Maiu 1937, 14, 2);
literatura pe care o preconiza A. S. _este una ce trebue sot cu-
prinda... (AL, 22 Aug. 1937, 15, 3); prima miscare este una de
dezlantuifre, de revolts (AL, 19 Sept. 1937, 10, 1); genul
nu este gen, nu este Inc ei unul (ibid. 10, 2); urn rechizitoriu impo-
triva istoriei, dar unul streibatut de anwm,ite aecente (VR, Nov.
1938, 11); nu este numai o activitate academics, ci si una de Intel-
rire (ibid. 77); sobritatea lui semana uneia de bolnav (Petr 120);
faptul ca vorbise i se parea unul de curaj (ibid. 280).
1 Functiunea lui tine este aici (ca ci in citatul precedent) interogativL
Situatia nu se schimb5, din cauza acestui detaliu.
2 Dacia. ar fi In joc mai multi autori posibili, Intrebuintarea lui care ar
fi corectA (...care dintre cei doi sau trei autori presupufi, etc.).
timp cdt se gdsesc t
Produs al unei contaminatii multiple: cdt timp se gdsesc + atdta
odatd ce (de vreme ce) se gdsesc.
4 Care poate fi i o propozitie relatRA
www.dacoromanica.ro
Cum vedem, foarte multe exemple $i clestul de... curioase. Evi-

dent ea, eel putin teoretic, formula aceasta prezinta avantaje, si
fats de aceea care ar repeta substarativul (avantaj pur exterior,
de stil) si fats de aceea in care s'ar lasa nedefinitul la o parte
(operatie posibila atunci &and determinativul este un adjectiv sau
o constructie prepozitionala). Sa se compare, de pilda, nu este
numai o activitate academica, ci $i una de intarire pe de o
parte Cu nu este numai o activitate academica, ci $i o activitate
de intarire, pe de alta cu nu este numai o activitate academica, ci
fi de intarire. Fats de ultimo., superioritatea const.- in faptul ca
prezenta nedefinitului arata insistent& adica importanta pe care
o acordgm notiunii respective. A ici trebue cauttat izvorul psiho-
logic al acestei inovatii. Dar nu totdeauna avem a face cu nevoia
tie a se scoate in evidenta .anurnite lucruri. Ca de obioeiu, construe-
tia s'a extins (gratie noutatii) prin imitatie $i acolo uncle ea nu
se dovedeste necesara. Trebue sa contam insa $i cu o influents
strains. Caci, in ciwcia avantajelor de ordin sintactic $i stilistic,
avem impresia ca 'ea nu corespunde sistemului nostru. lingvistic.
In acest sens pare a vorbi si aparitia ei foarte recent& Afars do
asta, diverse limbi, precum franceza, germana, engleza, cunosc in
mod obisnuit lasemenea constructii. Cf. Non, je me suis pas une ca-
naille, se dit-elle avec vehemence. Tout an moins elle n'avait pas
l'intention d'en etre une; je suis pea-etre une canaille, mail je
n'en serai toujours une; der TJnterschied zwischen den beiden ist
ein wesentlicher; The arm was examined, the wound dressed, and
,pronounced to be a very slight one; but be is a Social Democrat,
and he's always been one. Cel mai bine mi se pare ca se potrive$te
situatia dela not cu aceea din englezeste. De altmintrelea citatele
frantuzesti provin din traducaea unui roman englez. Dar ama-
nuntul n'are important& Ce trebue retinut este ca un model strain
a intervenit, en sigurainta, la producerea inovatiei din limba
noastra.
Diferite de cazurile discutate mai sus sunt urmatoarele: D.
Stere a fost, sufleteste, unit/ care a intrat... (CL, 23 Nov. 1935,
5, 2); W. F. este unul care a urmarit liniile marl ale traditiei (AL,
6 Fehr. 1935, 16, 2) 1.. Si aici putem deseoperi modele straine, de
ex. germ. N. ist einer der..., dar erred ca nu-i necesar s'a le invocam,
In fraza precedentii autorul vorbe$te de scriitori marl americani''.
www.dacoromanica.ro
deoarece dispunem de altele mai apropiate, adicA romfinesti. In

vorbirea popular auzim foarte des unul care... sau a vent unul
(n14 ftiU cum 'il chianta,), etc. Este drept ca astfel de formule ex-
prima adesea o nuantA stilistica nu tocmai favorabilA (cf. si unal,.
Gheorghe...) si n'au nicio legAturA cu ceea ce a spas povestitorul
mai inainte, cAci nedefinitul nu inlocueste un substantiv deja men-
tionat, ci este echivalentul lui un om.
Aspectul negativ al lui unul ( = niciunul) este descompus, de
multe ori, in elementele lui alcAtuitoare, intre care se interpun
alte cuvinte. Particularitate sintacticA din limb.ajul familiar, dar
utilizatA si in seris, fie prin simpla obisnuinta, fie pentru a stArui
asupra intelesului negativ. Gael negaread se face mai viguros,
cand nici este despArtit de un. SA fi influentfind si constructiile
cu nici singur? De pildA: nisi pe unul dinteinfii (Ins II, 2, 488);
nici inteun caz (Ins II, 3, 1107); nu-i place sA se lase stfipanit
nici de wna, din aceste tendinte (AL, 28 Aug. 1938, 9, 5). De altfeI
si fairA sh separam negatia de nedefinit prirttr'un cuvant care-
care sent numeroase imprejurgrile, cand simtim pe fiecare aparte,
n u ca membre ale unei unitAti sintactioe desavarsite: omul obis-
unit nu-i nici un inger, nici un demon 2 (sA se compare cu: pe pa-
mant nu intfilnirn niciun Inger si niciun demon).
Desi sporadioe, meritA a fi relevate si cazuri ea urmAtoarele:
prezenta inutilA a nedefinitului (sg, tree asa de-o curiozitate, DO
266), caracteristica pentru vorbirea periferia (cf. de-un par
examplu, de-un pamplezir) 3; aparitia, la genetiv-dativ, a forme-
lor adjectivale in locul oelor substantivale (face impresia unui din
acei pelerini, AL, 8 Dec. 1935, 10, 1-2) 4; substituirea lui orice
prin niciun (compromisurile de niciun fel nu dureaza AL, 23 Mar-
tie 1936, 1, 4) 5; echivalenta, aproximativg, dintre niciun si vreun
Cf. pop. nu-i nici de.-o treabd, nici de-o brdnzd, etc.
2 Vezi RFR, Aug. 1942, 425: Hoga$ nu e nici un prirnittv, nici un
modern.
La pentru un moment in loc de pentru moment avem influent, sin-
tagmelor deja fixate subt forma aceasta: intr'un amurg, intrun sf din-
tr'un Inceput, provenite din Intru amurg, etc. ai simtite ca egale cu in-
tr'un... atunci cand Intru a Inceput a se Intrebuinta tot mai rar (BPh VII-
VIII, d35-6).
Poate qi produsul unei contaminatii ( ...unui pelerin + unuia din
acei pelerini).
5 Semantic aceste dou5, nedefinite stint identice, bine Inteles unul In
propozitii afirmative, celgialt In propozitii negative. De aceea s'au putut
incruci*a compromisurile de orice fel... si niciun compromis de niciun fei,
ca sd dea nWere constructiei citate.
www.dacoromanica.ro
In constructii negative (puteti ceipata prospectele fara nicio plata

si... fara vreo plata, cf. BL VII, 173 urm. $i VR, Nov. 1939, 92
urm.).
Sintaxa lui alt of era mai putine particularitati interesante
pentru noi. Cea mai freeventa $i mai importanta este combinarea
lui cu un, dupa model francez (v. cele spouse la numeralul ordi-
nal $i la demonstrativul identitatii). Exemple nu mi se par nece-
sare. Desi produs al unei influence strain, deci, la inceput, o sim-
ples iimitatie, aceasta formula a prins, fiindca poate fi utilizata in
eonditii diferite de ale lui alt fara un inainte. Alt(ul) insemneaza
obisnuit 'al doilea din doi', de aoeea este adesea sinonim eu cell-
lalt. Un alt(u1) presupune existenta a anal multe (decat doua)
obiecte, distribuite in doua, grupe: una alcatuita dintr'un singur
obiect (unul), a doua din toate celelalte i m preun a, a$a ca un,
altul indices pe unul dintre toate aoestea (care poate fi ai al doilea
fats de ùnul', dar $i oricare din ele). Alt(ul), singur, mai insem-
nearza $i transformarea totals a unei notiuni (cf. dupa nenorocirea
indurata era alt om), nuanta pe care un alt(ul) n'o poate exprima,
daces i se des utilizarea cuvenitil. Pentru aceste motive inovatia aici
in. discutie trebue acceptath,
Deseori alt spare fara sa fie nevoie de el: &arise de el $i de
alti colaboratori ai lui (VR, Nov. 1937, 42); secondat de mai multi
profesori universitari, ;generali alti scriitori (Consp 62). Astfel
de constructii sunt produsul unor oontaminatii (...de el $i de altii
de el $i de colaboratorii lui; ...profesori..., generali si scriitori
profesori..., generali $i alti oameni...) $i caracterizeaza, in special,
limba (mai ales vorbita) a semicultilor.
Cand subiectul vorbitor intelege sa insiste asupra lui altul
(sa-i des intelesul de 'cliferit'), it a$eaza clupa, substantiv: mergem
scum printr'un ora$ altul (CS 86) 2, Dupes formula frantuzeasca
similara (cf. le second mouvement vise des fins autres). N'arre
sanse sa se raspandeasca, desi teoretic reprezinta, un castig, eaci
exprima o num% semantica deosebita de alt subst. Aceasta,
din cauza ca pare a nu corespunde sistemului linguistic roma-
' $i cutare se intalneste, cateodatll, cu un Inainte: dintr'o cutare In-
frdngere (COp III, 203). Sensul este, in acest caz, mai nedefinit dead la Cu-
tare singur. Influenta francezta Poate, deli putin probabil, deoarece in fran-
tuzeste tel 'cutare' primeste pe un inainte, numai cand e pronume propriu
zis (un tel i'ivre insemneaza, 'o astfel de carte').
Orasul era, de fapt, acelasi, dar eroilor li se 'Area schimbat (cf. a-
daosul: rnai putin trist ca de obiceiu).
www.dacoromanica.ro
nese, care, impotriva normei aplicate adjectivelor (*i altor deter-

minative echivalente), cere ca nedefinitele sA preceadA sub-
stantivul a.
Un eaz absolut izolat avem in alte sunt preocupcirile (Ins,
Ian. 1939, 158). InfluentA francezai (of. d'autres sont les preoccu-
pations).
Pentru fiecare grisim destul de des (la publiei*ti munteni -
Si evrei) fiece: F. ii raporteaza fiece coruptie, fiece chef (Zw 166);
fiece carte a lui H. M. (CL, 1 Febr. 1936, 7, 5); fiece fapt, fiece
data (Ins, 15 Julie 1936, 30). Nu sunt perfect sinonime, cium nu
sent a*a nici oricare *i orice (rarportul dintre fiecare i fiece este
acela*i). Sensul totalitar, daces mA. pot exprima astfel, iese mai
bine in evidentA la fiece decat la fiecare. Primul pare a se apro-
pia semantic mai milt de orice detest de fiecare. Lai oricine, ori-
care, orice li se substitue adesea variantele cu $i (intercalat intre
cele douA parti componente ale lor), care apar mai expresive 3:
oultul forteri in1ocueste orisicare alte preocupeiri (VR, Iunie 1938,
141); fire*te ca orisicine studiaza in mod serios... i$i des seams
(ibid. 145). Dar exemplele date nu confirmA ipoteza mea, care, in
alte conditii, corespunde totusi realitatii, de pilda: orisicine ar
veni, nu sunt acasa; ori$ice s'ar intampla, el trebue tras la ras-
pundere, etc. In citatul al doilea, orisicine are valoarea (de rela-
tiv1) a lui tine, de aceea prezenta WI -$i- e de prisos, ba chiar
pagubitoare, eaci denatureaza sensul. Cat despre orisicare din
primul citat, trebue sai-i preferam fie varianta fArA -$i-, fie, mai
degraba, pc ori(fi)ce.
Intocmai oa la niciun(ul), i la nedefinitele aici in discutie
60 pot separa elementele aloatuitoare prin intercalarea unui cu-
vant intre ele: on subt ce pecetie s'ar infati*a (CL, 25 Apr. 1936,
6, 3-5); on in care forma (AL; 5 Julie 1936, 10); on la ce paging
veti deschide (AL, 4 Apr. 1937, 3, 4). Ce-am spas despre niciun(ul)
este valabil *i aici. Trebue aratat numai ca, dat fiind caracteru1
a In exemplul citat, altul este pronume (cf. forma articulatiL), si de
aceea pozitia lui contravine normelor gramaticale. De altfel nici lnaintea
substantivului el n'ar putea sta, si din aceeasi cauzit. Prin urmare, apari-
tia lui {ca pronume) In tov/trasia unui substantiv, iar n u topica, este
neregulatg.
2 Arghezi scrie aproape regulat fiece pentru fiecare (cf., de pilda, ul-
timul seta roman, Lina).
Avem a face cu adv. $i, sinomimul Iui de asemenea (iar In constructii
negative, al lui nici).
www.dacoromanica.ro
familiar si chiar popular at acestei ànalize', ea nu-i recomanda-

bilA, cel putin inteun stil mai pretentios.
Desi campus al lui ce, care se intrebuinteaza cu un substan-
tiv la plural, orice suns ciudat, cand are dupA el un plural, chiar
dach formula ne intampinA deseori: orice sf ortdri de arts vor fi
pur si simplu refuzate (AL, 3 Apr. 1938, 14, 4); orice mijloace
sunt bune (AL, 19 Iunie 1938, 8, 2); indiferent in' orice sfere s'ar
urea (AL, 24 Julie 1938, 2, 3) '1 orice ne,ajunsuri cram. fascumpa-
rate (Ili Id I, 17); vedea posibile orice monstruozitali (HYSt 193).
Pretutindecai, si nu numai in. exemplele aitate, orice -I- sing. tre-
bue preferat, pentruca este mai conform sistemului lingvistic. cat
despre sens, nu exists absolut nioio deosebire intre ambele formule.
Asa se si explich' ivirea pluralului: indiferent de forma substan-
tivului urmAtor, orice ne trimete la mai multe obiecte, la toate
obiectele de acelasi fel, 'cad este sinonim cu tot (of. toatd pasa'rea
fadicA orice pasilre] pe limba ei piere), in special cu pluralul
acestuia (cf. toate pdseirile zboard = orice pasdre zboard). Este
clar, de altmintrelea, ca orice neajunsuri, etc. s'au nAscut prin
contaminarea lui orice neajuns cu toate neajunsurile, etc.2
Tot spare artieulat uncle nu trebue: ne,agd totul ce se gdse,Fte
in Rusia (AL, 10 Martie 1935, 4, 1); desconsidera totul ce aparti-
nea luraii vechi" (AL, 16 Iunie 1935, 1, 7); am facut totul ce a
stat in puterile male (VR, Ian. 1940, 7). Iarilsi ameStec de con-
structii diferite ea aspect, dm. identice ca, inteles ( < nags totul
...tot ce se geise$te, etc.). Se intalneste cateodatA si, fenomenul opus:
aunt dusi cu toti la luccu (CL, 21 Dec. 1935, 3, 1-2), uncle s'ar
putea sA avem a face on o gresa,15, de tipar.
Urmati de un plural. cu de sau mai inainte, plat si cat an
functiune adverbialA si, in consecintA, isi pAstreazA neschimbat
aspectul. Nu vom spune, deal, cum spune foarte anultA lame: au
sosit atati de multi raniti, nici veniti... ca'ti mai multi (PTA 156).
i aici tot contaminatie avem: au sosit atilti(a) rdniti au sosit
atat de multi rdniti, etc.
In sfarsit gAsim, rar de tot, pe altceva descompus in pArtile-i
4 Aici orice st5,, de fapt, pentru ce ( < *flair erent in ce s / ere... + in.
orice were...).
ere...).
z Tot sinonimia, cu consecinta et as zice fatala., care-i contaminatia,
este cauza unei constructii ca aceasta: neobisnuit& in analele orice rui stat
(VR, Sept.-Oct. 1935, 39), unde oriclirui std pentru vreunui sau niciunui.
www.dacoromanica.ro
aleguitoare $i ou ele inversate: in numele lor, al parintilor $i a

ceva alt... (VR, Ian. 1940, 7), care aminteste de printr'un ora'
altul, discutat mai sus, fiind $i mai putin acceptabil decat acesta.
CAP. V : VERBUL.
1. Functiun e. Fenomenul eel mai caracteristic privitor

la sintaxa verbului mi se pare schim ba r ea f unctiuniik
Un mare nunar' de verbe se intrebuinteazg, in limbs actualA, allfel
(sau $i altfel) decat suntem obisnuiti pain traditie. Transitivele
functioneazA intransitiv intransitivele transitiv; activele sunt
adesea intovarasite de pronumele reflexiv, tot asa cum destule
verbe pronominale se construesc la fel ea cele active; verbe imper-
fective devin perfective, $i invers, etc. De asemenea se constatg a
intervertire ra rolurilor de subiect $i obiect, fare ca functiunea ver-
bala propriu zisa sa sufere vreo modificare.
Oricat de numeroase $i de variate ar fi faptele de aeest fel,
ele nu ne surprind (sau n'ar trebui Asa ne surprind6). Ca in ate tea
alte cazuri, clasificarile sunt si in domeniul verbului artificiale,
deci necorespunzatoare realitAtii lingvistiee. Ceroetarea, fie $i sa-
mara, a unui dictionar mai bogat arat5, ca multe verbe, pe care
gramaticile curente le pun intr'o anumita grupg, cumosc *i alts,
eventual ehit.r alte functiuni, pe langa cea consideratg drept unica-
Depa'sirea granitelor fixate airbitrar pe baza unar criterii inve-
chite, care, de altraintrelea, n'au tinut niciodata seams de viata'
limbajului, este un lucru atat de frecvent, incat nici n'ar mai fi
nevoie Ba ne oprim &supra lui. Realitate adevsarata, vie, an numai
faptele de limbg, nu $i claaificarile, diviziunile $i subdiviziunile,
pe care trebue totusi s'a, be facem, pentru sistematizarea materia-
Iului, dar nu suntem de Joe obligati sa le interprethm altfel decal
ca un mijloc practic, de ordin metodologic.
Evident ca o multime de 'abateri' dela sistemul lingvistic tire-
buesc socotite drept abateri in seas strict, adicA greseli. Dar acea-
sta, numai din punctul de vedere al momentului in care se ivese,
*i chiar asa, se cuvine bsa, fim cat se poate de prudenti. Cgei nimeni
nu poate afirma, cu toati siguranta, ca inovatia in discutie nu se
va impune cu vremea, in ciuda pronosticurilor noastre.
1 Dau acestui termen o acceptie foarte larga.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 333
Izvorul schimbarilor pe care le constatAm in funetiunea yea--

belar romanesti este, a$a dar, limba insaSi, prin subiectele vorbi-
toare. Cand acestea simt nevoia sa treacg. peste uzul consacrat,
schimbarea s'a produs. Rlimane numai ca ea sa se intindli, pen-
tru a deveni, la randu-i, norma acceptata de toata lumea. Inova-
torii sunt, de obioeiu, oameni cu talent pentru limba, in primul
rand poetii, care, da,ca posed5, calitatile unui adevgrat poet, au, nu
se poate BA' nu ail*" $i un simt mai dezvoltat, mai fin pentru gradul
for maters. Acest talent lingvistic ii pune in situatia favorabila de
a intui exact sensul in care evoluiaza; limba $i, prin urmare, de a
anticipa, oarecum evolutia acesteia, creand forme noua de expresie,
menite, din capul locului, s satisfaca neeesitatile tuturor rnembri-
lor colectivitatii lingvistice, adici sal se rilspancleasca $i, mai de
vreme on mai tarziu, &a se generalizeze. Dar $i simpli muritori"
pot avea talent lingvistic, in aoeeasi mAsura ca poetii ingi$i. Rolul
lor, ca inovatori, nu se deosebeste prin nimic de al aoestora. Sin-
gura deosebire este ca ei Aman, de obiceiu, anonimi, fiindca aeti-
vitatea $i influenta for se manifests pe cale orals.
Ceea ee ni se pgre o noutate pentru limba culta exists adesea
mai de mult in cea popular& Am notat, absolut la intamplare,
cateva c.azuri de verbe cu altg, functiune (sau canstruite altfel) in
dialect decat in vorbirea $i scrisul oamenilor de culturg: m'o dat
(Hatkg) pentru mi-a dal; (soldatu) napusti (Oltenia
nord-vesticA $i Banatul fasaritean) pentru se intoarse, se napusti;
a se rade (in aceleasi tinuturi) pentru a rade 2; (dorul badei) ma
soseste (Ardeal) pentru... soseste la mine, etc. Astfel de fapte tre-
buesc mate in consideratie, spre a intelege $i aprecia just fenome-
nul corespunzator din limba culta. Oki nu incape indoiala ca o
parte dim inovatiile" acesteia reprezinta, in realitate, uzuri
populare, pe care scriitorii le folosesc, constient sau inconstient,
nu intereseaza ca ceva cu cles'ava,r$ire normal.
In dal-sit, s'a nu neglijaM nisi influenta strains, care este $i
in acest domeniu considerabil5. Numeroase verbe romAnesti se con-
struesc altfel decal suntem obi$nuiti, numai pentrucA, imititm, cu
vain% on nu, sinonimele for frantuzesti sau, mai rar, nemte$ti,
eventual italienesti. In masura posibilului voiu argta modelul strain
pentru fiecare caz aparte.
I Nu-i absolut sigur c& Tie este ma (acuzativ). Ar putea fi mi, Cu 4
disparut (ca la im det din limba vorbit& a mai tuturor Rom&nilor).
2 Influent& sarbeascli (smijati se 'a rade').
www.dacoromanica.ro
Potrivit atitudinii manifestate de mine in chestia clasifieari-

lor, insir verbele care prezinta schimbari de functiune in ordine
alfabeticA, indiferent de natura schimbarii. De OM uncle din ele
ar urma se, figureze in douA grape, fiindca, se abat in clout', chipuri
dela uzul traditional.
abdica: avusese ea dreptate se, -/ la,m.oruln abdice (RAd I,
138). Pro. abdiquer este, de obioeiu, transitiv.
abona: in loc de a se abona (la o revista) se spun astazi
foarte des a abona o revista. Punctul de plecare al modificarii ar
putea fi a abona pe cineva (la o revista).
aciva: unii jivAlanisti pe care ince: tot nu i-a acivat somnul
(1907 I, 396).
adulmeca: urcam adulmecati de soapta paraelor (Cr 39). In-
versare a rolurilor de subject si obiect.
alerga: au fost alergate urmatoarele curse (ziarele), dupe: Ire.
courir wne course, care, la rA,ndul lui, este imitatia engl. to run a
race (of. Le francais moderne III, 305) 1. Dialectal limba noastrA
cunoaste functiunea transitive a acestui verb, dar nucmai en un
mune de fiintA ca object direct.
alterna: efuziile lirice sent alternate de energice perioade de
activitate (DA 64-5).
ambitiona: nu to rasa..., it ambitionci un coleg (AL, 25 Oct.
1936, 5, 1).
aminti: aminteste numeroasele sale lucrari (Ins I, 1, 637).
Acest verb se construeste si cu u,n object direct, mult, mai rar insii
si in alte conditin. Aici el are sensul lui a mentiona, care va fi
influentat pe autor.
apropia: apropia saizeci de ani (Bre 10). Limba popularA
cunoaste functiunea transitive:, dar nu in astfel de oazuri. SA se
compare si a apropia pe cineva 'a deveni prietenul, intimul ouiva',
foarte freevent La oamenii culti ( < fro. approcher qqn.).
atipi: vartejul planurilor de plecare it atipi (Petr 259). In-
fluenta sinonimului adormi?
autoriza: fu fortat st autorize Austriacilor eonstruirea, unui
drum de her (EL 412). Dupe, a da autorizatie cuiva, mai precis
spas, o contaminatie Intre aceastA formulg si a autoriza (con-
struirea...).
1 Cf. *i se aleargd un premiu, notat la Stilisticr.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 335
avorta: A avortarn dinamica unei idei (AL, 4 Sept. 1938, 9, 4).

bate: cafeneaua l-a beitut din palme `1-a aplaudat' (T. Ar-
ghezi). Un fel de `traducere' familiar5, a neologismului aplauda,
fficut5, de sigur, cu intentii stilistice (cf. jocul de cuvinte si ironia,
in legittura cu ocaf.eneaua").
baza: nu baza pe sinceritatea femeilor (AL, 19 Tulle 1936,
7, 1). Construct la fel cu sinonimul, mult mai r5spandit, a pone
bath. Se poate afirma CA baza, a4a C11111 apare in aoest citat, este
a 1 t verb deeat a se baza: n'a rezultat din aspectul reflexiv, ci e
un derivat nou dela bath. Cf. si bazeath meseria for pe un sub-
strat mai mult intelectual (VR, Nov. 1937, 98).
bezcii: bazdindu-se pe narei (EO I, 217).
balbcii: in vorbirea munteneascA si, mai ales, in limbajul ac-
torilor de pretutindeni, a se billbai 'a vorbi neinteles, a se incurca
la vorba, a-si debita prost rolul (din necunoasterea textului sail de
emotie)'. Cf. si balbaindu-mi in urmei injurcituri (AL, 30 Oct. 1938,
9, 4), care pare a reprezenta, eel putin teoretic, faza intermediarg
intre intransitivul btilbeii 'a fi balbait (a avea un anumit defect
permanent la vorbg)' si reflexivul a se baba.
bizui: [prinderea probabilh] este bizuita, pe documente (AL,
26 Maiu 1935, 9, 4). Influentat de baza, cu care seamitnii si fonetic,
asa ca, o incruoisare a for nru-i exclus5..
bombani: ave,a, lush dreptul sa-1 mai bombetne,ascel (VR, Oct.
1938, 60). Cf. sinonimul bodogelni, care se construeste si transitiv,
apoi a bate la cap pe cineva (cu vorba).
bucura: ma bucura ca vil place (AL, 3 Nov. 1935, 1, 7); ma
bucurd ca macar de data aster... (Niry 94). Foarte des pentru ma
bucur, to bucuri, etc. ca... Prin eliups5, din ma bucurd constatarea,
vestea, faptul, etc. ca...? San influent. strain5, (cf. germ. es freut
mich, lass...)? V. mai departe, v. a mira.
candida: (partidul) it candidase ìi pusese candidatura' (zia-
rele). Cf. baza de mac sus, cu care seamfina intru catva in ce pri-
veste schimbarea functimnii.
capitula: sunt de mult capitulate de bung voie (VR, Febr.-
Martie 1936, 46).
cellatorkcaleitorind meleagurile (PTA 82). Cf. a umbla.
clipia: Iae'apa i-a capiat nevesteil (R5.,d II, 127). Contarmina-
tie intro a thpia (intrans.) i a-i veni nebunia, a i se nazari, clic.
chibita: n'am chibitat nicio profesie (BP 438, 11 )".
www.dacoromanica.ro
cleimpeini: infulicau [buciitile] repede, mozolindu-le si cleim-

piinindu-le (AL, 15 Sept. 1935, 1, 7).
e/ipi: clipind semn tainic (Petr 63).
coagula: scingele dintr'o rang, covuleazei, (AL, 26 Julie 1936,
9, 7).
continua: colaborarea se continua (Ins II, 3, 647).
consulta: V. consults pe bolnav (EC, II, 155). Aproape toati
lumea spun aestazi medicul consults pe bolnav in be de bolnavul
consultd pe medic (adicit ìi cere s f atur j, instruetii, etc.'). In-
versarea raportului dintre subject si object trebue sa fi avand
drept punct de plecare subst. consultatie, cu sensul lui oarecum
neutru, care poate fi simtit ca referindu-se, in ce priveste 'auto-
si la medic si la pacient. Nu stiu Baca in limbajul juridic
(a consulta un avocat) acest verb a suferit aceeasi schimbare a
functiwaii. Cred ail nu. Probabil, pentruc26, acolo formula e mult
mai rar uzitatl
contrasta: pentru a le contrasta impreuncl, (Ins II, 4, 93). Cf.
a (le) pune in contrast, a (le) opune, etc.
cotiza: mai multi ofiteri se cotizeazii (AL, 10 Iunie 1934, 8,
5); de multe ori, chiar cotizandu-se, nu. ajung sa," strange cu ce
sa inchirieze o inapere (VR, Maiu 1939, 91). Aproape regulat asa,
din cauza intelesului recipro c, pe care-1 are verbul (`cotiz'am',
adics `punem impreunA, pentru un scop comun, anumite mune
de bani').
creipa: cdnd va creipa de ziud (AI., 8 Sept. 1935, 4, 7). Con-
tamina,tie semantics intre se craps de ziuel sj mijeste de ziurt)?
cufunda: cufund [ = ma cufundfl in livada copileiriei (AL,
24 Ian. 1937, 4, 6-7).
cugeta: nu mei, cugetam ca ele vor putea s5, fie vreodatg tipg-
rite (TAV 7); sii cugete adanc valoarea vietii. (AL, 26 Dec. 1937,
11, 3). Prima construetie se datoreste, probabil, influentei lui a se
gandi. Diet. Acad. inregistreaza", forma reflexive pentru Ardeal.
Cat despre functiunea transitive, o gasim numai in limba veche
si cu altg num% semantics.
culmina: subiectul pe care apoi it culmine,azei (AL, 15 Aug.
1937, 2, 3-4).
da: srpecialistii s'au dat in petec (CL, 6 Iulie 1935, 9, 3). In-
fluenta lui a se da de gol, a se da in spectacol? Ori necunoasterea
formulei consecrate?
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 337
degera: Si 1-au innecat ploile, 1-au degerat ingheturile (AV

117).
delira: delirdnd biruinta generalisimului (Rev. Bucovinei
I, 252).
denatura: discutiile s'au denaturat (Ins II, 4, 101). Cu pro-
nume, acest verb se intrebuinteaza numai in construetii ca: s'au
denaturat, lu meiceldrii, mari cantitati de came ( = au fost dena-
turate, adica Mode inapte pentru consumatie). Tot oNsa, se dena-
tureazei laptele (sand nu-i sangtos on are apes, etc.). Cf. si spirt
denaturat. Autorul pare a se fi gandit la degenera, in ce priveste
sensul. A putut influenta si fre. se denaturer.
depdsi: nu poate interesa pe niciun spirit care vrea sa depa-
eased (RE 189). A$a, dar intransitiv. Nu depaseste de sapte iugare
(VR, Apr.-Main 1937, 66): contaminatie intre depdseste sapte... si
trece de sapte...
detuna: I. se incingea din nimic la za,rvil, de se detuna casa
(Niry 56). Influentat de a se cutremura.
dezerta: studentii dezerteazd salite de curs $i bibliotecile (zia-
rele). Dupa', fre. deserter. Cf. si de ?erta, care, din punet de vedere
etimologic, este identic Cu verbul frantuzesc $i se c,onstrueste, in-
tocmai ca acesta, cu un object direct.
durea: de ce mei dor aceste ganduri? (AL, 21 Aug. 1938, 3, 6).
Obisnuit in stilul 'poetic'. Ssa, se compare ma doare rang, inima,
sufletul, etc.
echivala: aliaj care echiva/eazei otelul de resorturi (AL, 18
Aug. 1935); fortele agresoare air incepe sa echivaleze eventuala
coalitie (VR, Ian. 1938, 93). Acest verb se intrebuinteaza, si tran-
sitiv, dar nnniai in formula a echivala o diploma, un certificat,
etc. In citatele mole el este sinonim cu a egala, dupa care se va fi
luat autorul.
emana: o concluzie pe care s'o emane insasi actinnea (AL,
24 Sept. 1934, 4, 7).
emancipa: sa emancipeze si masele sociale inspre o viatal
ordonatd (VR, Nov.-Dec. 1934, 69). Masele sociale este subject, nu
object, cum s'ar putea crede. Asa dar verbul are functiune intran-
sitive. De altfel sensul insusi este malt modificat.
evada: ne vom evada (VR, Julie 1937, 141); refugia in care
se va evada (AL, 6 Nov. 1938, 10, 2). Dupa,' fre. s'evader.
excepta: un fenomen specific intregii societati din care tam
www.dacoromanica.ro
noastra nu poati excepta (CL, 21 Sept. 1935, 2, 5). Influentat de

a face exceptie gi Cu insemnarea lui a fi exceptat.
extorca: sal extorcheze de ceva parale (DA 241). Un fel de
etimologie populara cu stoarcek
face. Tata un verb extrem de des intrebuintat. Ne asteptam,
deci, sa-1 intalnim cu diverse funetiuni noun ", mai numeroase
deck la allele. Asa $i este. Astfel medieii it constru.esc cu nume
de boli ca obiecte directe: a face o pneumonia, un cancer, etc. 'a se
imbolnavi de...' ( < frc. faire une maladie). Din limbajul low for-
mula a fost adoptata si de aliti oameni culti: feicu cea diutdiu
hemoptizie (AL, 20 Sept. 1936, 2, 4). In acest exempla formula
.5i-a largit sensul, intru cat hemoptizia nu-i propriu zis o board,
ci simptomul unei boli. Vorbirea familiars eunoaste si ea uzuri
recente, care merits, a fi relevate..Juditorii de cart., de table, etc.
se adreseazA ufnul altuia eu intrebarea: Ei, te fac un tabinet?; Ce
zici, te fac o tablet?, etc., adica `jueam un tabinet, o partida de ta-
ble'', Cf. BrC 169: va fac un ecarte? Subt forma reflexive apare,
iarasi foarte des, cu intelesul de 'ail petrece timpul': Ce va fa-
ceti discard? `ce (aveti de gand sa) faoeti disearat' (stati acasat
va duceti la teatru ?, etc.) 2. Laz 305: Georgicule, mai betiete, ce
te faci? exprima o manta intru catva diferita (pare a fi sinonim
eu 'cc faciV, 'cc ocupatie air). Cu un obiect direct ca bani, carte,
etc. insemneaza 'uncle este...I', `ce-at %cut ce Nouse oare
biletul? (Razb 59). Particularitate extrem de raspandita a vorbirii
familiare munteneti. Reflexly, este sinonim cu a se calea: Se
face sa merg asa? (OC 62). Produ,s al contaminatiei lui face sit
merg a$a cu se cade (se cuvine) sa merg afa.
fluiera: Si en ma fluier, razimat pe bats si pe infinit
(PTA 16).
fageiri: neputandu-se deprinde cu munca..., s'a fugeirit aici
in ()ray (AL, 20 Nov. 1938, 3, 1). Influentat de a se refugia? Ori
simtit, in mod strict, ca un derivat dela fugar, cu sensul, adica,
de 'a deveni fugarl
galopa: faima lui galopa tinutul (AL, 24 Oct. 1937, 4, 3).
Cf. mai sus a alerga, apoi a galopa un cal 'all mina in galop'.
glindi. La fel cu a cugeta, deja discutat, intalnim Si la sino-
' De altfel arnandouit an aceeasi origine (lat. extorquere), cu deosebi-
rea ca verbul nostru e mostenit, cel fran%uzesc imprumutat On sec. XIV).
Reprezinta traducerea" frc. que davenez-vous ce soir?
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 339
nimul lui, mai recent, dar mai easpandit, destule uzuri vrednice
de a fi inregistrate. Cel mai interesant este functiunea, lui transi-
tiva, asa dar flea pronumele reflexiv si cu obiect direct: gdnde$te
in acelasi cuvant amandauei aceste realiteiti (AL, 29 Main 1938,
6, 3); ga'ndise o asemenea jertfd (Nastr 48); Ana atipise si in
saran gandise grija aceasta (HYSt 130). Mai frecveat apare ca
intransitiv: cline ar fi getndit vreodatei (Ins I, 1, 508); sa nu gem-
diti ca... (CL, 13 Iunie 1936, 7, 5); nu gdndesc o singurd clipd
ed el doreste... (Ins II, 2, 500); feirei sa gdndesc cat... (AL, 21
Aug. 1938, 3, 3); nu geinde$te dee& sei se retragii (EL 481). Tot
intransitiv, dar en un obiect prepozitional: nu putea gelndi cu
inima usoarei la fiica... (DA 376). Este sigur ea, intr'o anumita
ma'surk astfel de constructii se datoresc influentei lui cugeta,
care, am vAzut la timp, 9i-a modelat el insusi uncle functiuni
dupg a se gdndi. Dar nu trebue sa neglijaun a.mestecul sinonime-
lor frc. penser, germ. denken, in special pentru a ne explica lipsa
pronumelui. Un caz aparte reprezinta west citat: ...au fost odata'
poporul geinditorilor, dar cei de azi nu se mai gandesc deloc (CL,
13 Iunie 1936, 7, 5), unde este posibil sa avem a face cu o con -
structie egutati in vederea 'nor efecte stilistice1.
hazarda: hazardlim a face pronosticuri (VR, Ian. 1938, 136).
Simtit ca sinonim cu a indreizni, eventual cu a risca $i construit
cja acesteal Cf. si frc. hasarder de... (intransitiv).
hoindri: eurajul de a -i hoindri cu magma (CL, 28 Dec. 1935,
4, 4). Cf. a alerga, a ceileitori, notate mai sus, aped a zbura.
icni: La fiecare intrebare..., it scutura zdravgn, icnindu -i de
zid (Luc 181).
incumba: sarcina ce i-o incumbd situatia economics. si poll-
tical... (Man, 10 Julie 1935, 7, 2). Aeest verb este totdeauna in-
transitiv: imi incumba sarcina2, etc. Autorul 1-a perceput ca sino-
nim cu a impune si de aceea s'a lasat influentat de sintaxa acestuia.
isca: apare foarte des ca activ si transitiv. Se pare ca, ince-
palm' 1-a faeut, in zilele noaistre, T. Arghezi, pe care 1-au urmat
numerosii &Ai iniitatori. Diet. Acad. constata acest wz numai la
cal' turari" (eel mai vechiu citat e din P. Major, eel mai nou din
Vlahu%). Influentat de a starni $i alte sinonime.
1 Ar fi trebuit nu mai gdndesc, ctici substantivului gdnditor nu-i poste
corespunde, ca sena, decat forma nepronominala a verbului, singura care in-
semneazit 'a cugeta, a medita, a filozofa'.
2 La fel frc. incomber dV qqn., care i-a servit ca model.
www.dacoromanica.ro
ivi: nicio statue nu-ti iveste pasul (VR, Apr. 1939, 5, in

vers); en am ivit cuvinte potrivite (TAV 9). Numai limbs veche
cunoaste functiunea aceasta.
iubi: intrebuintat adesea cu sens perfectly, ca si cum ar fi
vorba de o actiune momentana. Am notat un singur exernplu din
atatea altele: Vazand-o, nu numai ca o iubise brusc, dar i se M-
euse imediat dor de ea (HYSt 39). Asimilat cu sinonimele" a se
indreigosti, a-i fi drag s. a. Cf., mai incolo, a urti.
izbuti. Se construeste aproape obisnuit ca un verb transitiv:
$i-a pus de gand sa o izbuteascei (AL, 7 Julie 1935, 4, 3); izbutind
un vis puternic (AL, 22 Dec. 1935, 9, 5); antorul a izbutit un
studio (AL, 18 Julie 1937, 16, 2); pentru a izbuti aceastei pregei-
tire (Azi, 26 Iunie 1940, 4, 6); dad ar izbuti fuga definitive din
tarp (Act 39). Cand si cand intalnim constructia cu dativul per-
soanei: foaia for de leustean anal acesta ti-a izbutit (AL, 6 Oct.
1935, 1, 1); imi izbutise (IP 15). V. explicatia data mai departe
s. v. reus-i, sinonianul aoestuia.
imbu/zi: strazile erau imbulzite de o multime zgomotoasa
(AL, 23 Julie 1937, 10, 3); receptiile acestea sent tot atilt de im-
bulzite (AL, 15 Aug. 1937, 17, 1).
impiedeca: isi impiedecei, piciorul string de prag (Petr 187).
Cf. a impiedeca pe cineva dela o actiune, apoi a impiedeca un cal
à-i pone piedeca, pentruca sa nu Riga'.
inamora: aceasta frumuseta de barbat, care putea inca, sa
inamoreze (Fig. 27),,cu sensul de 'a provoca amorul, a face sa se
indragosteasca'.
ineeipea: putinul inteles pe care pot sa -1 ineapei dimensiunile
(VR, Sept. 1934, 68); forma /lona care sa -1 incapa (AL, 25 Aug.
1935, 1, 2); oraselul gata sa incapei un eveniment (AL, 9 Maiu
1937, 7, 1). Cf. si nu se mai incapea in piele (AL, 9 Aug. 1936,
4, 3). Diet. Acad. da citate nurneroase, pentru functiunea transi-
tive, nu numai din literatura veche, ci si din autori moderni.
Cred totusi ca uzul actual nu-i o continuare directs a maul ante-
rior. Cat despre nu se (inccIpea in piele, trebue sa-1 socotim drept
o simple inadvertenta (pentru nu sau nu-si incilpea in..., adica
'nu indpea in pielea, sa'). Cf. si cele spuse la pag. 268, s. v. piele.
inchipui. Constatam o situatie asemanatoare cu acee,a dela
a geindi, in sensul ca locul formei obisnuite, consacrate grin tra-
ditie, cu pronumele reflexly (de dativ), tinde sa-1 is forma fare
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 341
pronume, avand functiune transitive (la fel cu cea, pronorainala)

si intransitive. D.e pilda: Goethe inchipue un mit al artei (VR,
15 Main 1934, 20); inchipuiti, un mare actor (Ins II, 2, 514); nu
pot s'o inchipuiu pe Marta (00 17); nimeni in jurul men n'a in-
chipuit (AL, 15 Julie 1937, 6, 3); oricine ar fi inchipuit (VR,.
Sept-Nov. 1936, 25); preferd sa inchipue (ibid. 26); N. nu putea
inchipui defd (Wad II, 433). Cf. si este inchipuit a se fintoarce
noaptea (VR, Aug.-Sept. 1937, 31). Pentru funetiunea transitive
(si cu acelasi seas 1), Diet. Acad. da exemple relativ vechi (cele
mai reoente apartin primei junalati a sea XIX). De aoeea trebue
s adimitem ca, astgzi avem a face cu o influent:a strains. Dovada
sinonimul a imagina, care se construeste la fel 2: a unui singur
Dumnezeu, pe care insa l-au imaginat a fi sectar (Ins II, 3, 674) ;
it imtxtginam..., cu chipul lui frumos (00 36). Dupg frc. imaginer
quelque chose 3. Cf. si data nu cumva ar fi imaginat ca... (VR,
Sept.-Nov. 1936, 26). Alta inovatie consta in substituirea reflexi-
vului de dativ win eel de acuzativ, pe care o cunosc si din vor-
birea familiara anunteneascg, uncle mi se pare oarecum general
raispandita, apoi din graiul mien de acasa (sudul Moldovei). In
Ma inchipuiu de scum in fats doamnei Alba... (DA 99), D-ra, Mili
se 'inchipue femeie tcineird (NM 320) verbul aoesta este, de fapt,
activ (mii si se nu stau pentru Imi, resp. iii, ci funetioneaza ca
obiecte directe: `(ma") inchipuiu pe mine, (se) inchipue pe sine').
incremeni: cum it incremenise un glont (Laz 31). Cf. mai
departe a inmeirmuiri4.
incrucisa: alt convoiu pe care l-am incrucisat (DO 210) 4.
indr'eizni: a indrdznit inovatia unei multipliari de decoruri
(CL, 3 Oct. 1936, 6, 3). Diva' fre. oser (*i hasarder).
infometa,: aliment dupd care infometeazd mereu (Man, 25
Ian. 1936, 5, 5). Jnfluentat de sinonimul" a fleininzi.
arsura luminii care-mi inleicrima ochii (AL, 6 Oct.
1935, 7, 6).
CAci cu alte sensuri, de ex. 'a Injgheba, a Intocmi, etc.' , it grisim qi

In limba actuate,.
2 De fapt a c e s t a a influentat, ralicar In parte, pe a tnchipui.
' Obiectul direct este totdeauna un nume de lucru ceea ce Insemneazil
ci3 prezenta, la noi, si a unui nume de fiint5, pe langg. a imagina Oi a inchi-
pui) este o inovatie romilneasca. Frc. imaginer are (chiar mai des) si form&
pronominal54 nu Ins& si functiune intransitive,.
Pentru ambele aceste verbe, Dict. Acad. clA exemple de functiune
transitive., dar In alte conditii.
www.dacoromanica.ro
inmarmuri: oamenii..: s'au, inmeirmurit de frumusetile ade-

vg.rate, ca si de cele fatarnice (Ins II, 3, 231). Modelat dupe
a se uinni? Cf mai sus a incremeni, cu o usoael deosebire
functionala.
innopta: aveau sd-1 innopteze pe drum (VR, Martie-Apr.
1935, 51). Diet. Acad. inregistreazg constructia aetiva pentru ti-
nuturile de peste munti.
intreba: nimeni nu le [eartile] Intreaba (Ins, 15 Febr. 1936,
154). Cu sensul lui a cere, care va fi provocat aceasta, construotie.
Diet. Acad. o dri ca aproape invechit6". Autorul citat e Moldo-
vean de nord psi s'a lasat influentat de graiul San local, care mai
pgstreaza un arhaism privitor la aoest verb, anume a intreba de
cineva (pentru a intreba pe cineva).
invata: n'a tinvatat copilul pentru nicio meserie (CL, 17 Aug.
1935, 2, 1). Gresalli de limbat
lenevi: lenevea cele din urma dimineti de somn lung (1907
I, 104).
lipsi: insemneaza cg. [you' lipsiti de perspective (CL, 10
Martie 1935, 5, 1); sa lipseasaa de colegialitate (Ins I, 1, 635); mi-
cile studii ale lui R. nu lipseau de gratie (Ins, Ellie 1939, 158).
Destul de frecvent. Dupe fre. manquer de...1
luneca: valunile isi lunecau repede spinarile de subt fundul
bArcutei (AL, 27 Oct. 1935, 7, 1).
manifesta: pentru a se manifesta pe el insu$i (CL, 21 Dec.
1935, 6, 5). Se zice a se manifesta, dar Meg obiect (direct sau
indirect).
miorlai: se miorlai gazetarul (HM 114). Raspandit in vorbi-
rea popular. si familiara, fiind mai expresiv decat fkb. promune
(Ce te miorlai ?; Nu te mai miorlai!). Cf. a se crede (cu suns aetiv),
a se rade, etc., apoi, si mai ales, a se scanci, a se vaicari, etc.
mira. Foarte des, impersonal (in ce priveste subieotul) : te
mira ca te-am iubit atit de (Inuit (AL, 3 Martie 1935, 5, 4); ma
mini de ce n'a facu,t apel (VR, Mart.-Apr. 1935, 101); ma mifrei ca
nu 1-al intalnit pe stradg (OC 232); si nu te mira cum i-am des-
cantat eu7 (Luc 224); mei miara ca... (1907 I, 180); sa nu ne mire
deci... (PC 174). Cf. atitudinea lui ma mira, dar si fre. cela, m'e-
' Cf... nimeni nu trebue a mdnca dela datoriile ce ne impun solemna-
minte pactul nostru fundamentals, sffinta Constitutiune...1 (0 noapte fur-
tunoasd).
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 343
tonne, germ. es wundert mich. V. mai sus, s. v. bucura.

mixa: o C0001146I care mi?oci (VR, Ian. 1940, 3). Cf. (fam.)
mica de-aicil, (milit.) nu mi$cal, etc. Deosebire semantics intre
cocoaot mists i cocoa,ca se mists (a doua formula nici nu-i po-
sibilA despre un subject `neanimat').
moleci: pentru a nu mo/esi in bursa stare de care se bucura
(VR, Nov. 1937, 109). Cf. a lenevi, notat mai sus.
nage. Apare din ce in oe mai. frecvent fara pronumele re-
flexly, an functiune intransitive: dela un tin insa in el MUGU
un alt sentiment (VR, 15 Maiu 1934, 31); na,ge intrebarea, (CL,
7 Martie 1936, 2, 1); de aici nafte o corespondents (CL, 23 Maiu
1936, 6, 3); ideea de Dumnezeu na$te dintr'o contempiatie (PC
101) 1, dar si cu functiune transitiva: este dintre acelea care nate
[sicn opinii violent contradictorii (AL, 7 Iidie 1935, 9, 1); un ca-
pitol de program murind nacte nenumeirate altele (VR, Aug.-Sept.
1937, 138); a problemelor pe care le nage (VR, Febr. 1938, 133).
Pretutindeni trebue invocata influenta frc. nitre, chiar card west
verb are ca object direct un nume de lucru, cacti uzul traditional nu
ingadue un asemenea object decat an nume de fiinte (si subiec-
tul la fel). Este drept ca limba veche ar of eri puncte de sprijin
pentru ceea ce eu consider aici o inovatie, dar swat convins ea
modelele publicistilor actuali trebuesc cautate an acolo, ci in liraba
f rancezi.
nelpusti: kith' ilusa ca napustird peste tars (AL, 20 Oct. 1935,
7, 3). Dupa sinonimul (aproximativ!) a ?diva/.
'avail,: lumina niivalita de dupd star (AL, 17 Nov. 1935,
4, 7).
nazari: mi s'a neizeirit chipul tantii Lisbeth (Al, 30 Main
1937, 5, 1); un rost ce pdns scum doar it neiziiream (DA 173). Am-
bele uzuri suet izolate si curioase, caci acest verb se construeste,
in mod obisnuit, impersonal (mi se neizare?te, etc.).
necesita: pentru cei ce-1 necesitei (VR, Iulie-Aug. 1935, 30).
Dupa frc. necessiter quelqu'un (sau quelque chose).
obeiri: geindurile noastre mereu le-am obar$i (TAV 150). Cf.
a isca si a ivi, notate mai sus. Autorul e acelasi.
odihni: el nu ar fi putut odihni in cuptul capului (VR, 30
I Deja A. Macedonski scria (1882) M(i na.ytem poe(i, jar Inaintea lui
atati scriitori din sec. XIX construiau la fel acest verb (In conditii sintactice
mai mult on mai putin diferite).
www.dacoromanica.ro
Apr. 1934, 12). Ca intransitiv, numai in formula mortuara aici

odihneste... Cred ca -i vorba pretutindeni de influents strains (cf.
frc. reposer, ci -gft, germ. ruhen, hier ruht). TITKIN da totusi un
citat popular ardelenesc. SA fie acelasi caz ea la chinuesc, tru-
desc pentru ma chinuesc, ma trudesc? Forme le fAra pronume par
mai expresive.
paraliza: pared a paralizat (AL, 11 Apr. 1937, 9, 4). Mai
raspandit deeat a se paraliza.
parea. Amestec, contrar uzului, intre aspectul pronominal $i
eel farA pronume: bizarul erou se pare cules din fresoa psiholo-
gica, rasa (VR, Fehr. -Martie 1936, 138); ilia pareau sa reprezinte
(VR, Iu lie-Aug. 1935, 36).
placea: isi auzea cadentele vocii si se placea (Gor 16). Cf. a
pldcea, pe cineva.
ppposi: imi poposeam privirea (VR, Ian. 1940, 38). Influen-
tat de a odihni, a opri, etc. (imi odihneam sau imi opream pri-
virea...).
posomori: 2 i posomori o figura de circumstantA (DO 115).
poticni: nu-p: poticnea Pegasul pentru atAt (CS 383). Cf. a
impiedeca, a opri, etc., mai mult on mai putin sinonime.
preta: exists plante care preteazd la formatiunea a noi varie-
tati vegetale (AL, 9 Iunie 1935, 2, 4). Durp'a frc. preter a quelque
chose. Constructia obisnuita este, la noi, cea pronominalA, care
exists, de altfel, si in frantuzeste.
pretinde: Germania pretinde la noi pozitii (VR, Martie 1938,
98); poate pretinde la titlul... (VR, Maiu 1938, 133). Cf. fro. pre-
tendre a si rom. a avea pretentii la...
rdcni: a inceput sa reicneascei tot felul de acuzatii (AL, 30
Oct. 1939, 1, 2); racnind ultima stire (Niry 211). Influeatat de
sinonimele" a chema, a striga, etc., care sunt (si) transitive. V.
mai departe a tipa.
rrtsufla: care isi rcisufla, in nasal lui Chariot, preaplinul de
usturoiu (AL, 26 Apr. 1936, 8, 6). Dupg a sufla.
re:ema: economia reazima pe productie (Mih. Manoilescu).
ref era: cartea pe care am ref erat-o (Ins, Fehr. 1940, 404);
ele au fost ref erate (ibid. 412). Foarte raspanditA aceastA construe-
tie (in loc de cartea despre care am referat) in limbajul studen-
tiler (care lac... referate), al asistentilor universitari, etc., foarte
probabil si in al functionarilor de birou.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 345
refuza: ea se refuza oricarei sensibilitati (VR, Aug.-Sept.

1937, 69); s'a refuzat realitatilor imediate (VR, Maiu 1938, 25);
Emilia i se va refuza pentru. totdeau.nia, (Petr 124); F. se refuza
acestui rol (Zw 142). Aproape general, la anumiti publicisti. Dupa
frc. se ref user a...
releva: fenomene care releva dela irational (G-V, 15 Iunie
1935, 32). Mutt mai frecvent decat pare a rezulta din acest singur
citat. Influenta frc. relever de 'a atarna de'.
repercuta: ceea ce in mod fatal repercuteaza in acelasi sens
(VR, Iulie-Aug. 1935, 28). Obisnuit, constructie pronominara
(cu se).
retracta: eerandu-i soi se retracteze (his, 1 Ian. 1936, 16).
Dupa," frc. se retracter, pe care totusi uzul consacrat 11 redA in ro-
maneste prin varianta farce pronume (si Ursa object direct): re-
tractez = retractez ce-am spus.
reusi. Am dat mai sus numeroase citate pentru functiunea
transitive, ca si pentru cea, impersonalg, a sinonimului neaps ",
a izbuti. Exemplele pentru reusi, gasite de mine in scrisul nostru
contimporan, aunt si mai multe, lucru firesc, intru cat neologis-
mul se intrebuinteazg, mai des, indiferent de aspectul constructiei.
De pilda (tramsitiv): as voi, bine inteles, sa pot sa o reusesc (AL,
28 Oct. 1934, 1, 1); si mai putin Inca cei care s'o reusea,sca (AL,
1 Dec. 1935, 1, 7); aveam ambitia sit reusesc tumid ce iesea pe
cos (AL, 12 Ian. 1936, 1, 7) 1; cum a reusit-o Chateaubriand (Ins
II, 3, 1053); D. $. n'a reusit acest lucru (AL, 19 Dec. 1937, 12;
4); .... cu cat a reusit o traducere in versuri. (AL, 15 Maiu 1938,
16, 2.) ; o adevkatA, arlechinada, pe care D-1 M. o reusea (RFR,
Aug. 1938, 397); H. Tr. n'a reusit-o [anetoda] pe deplin. (Azi, 21
Apr. 1940, 7, 6); a reusit aci cateva tipuri (VR, Iulie 1940, 105);
dacA acest lueru nu /-a putut reui (Val 148); (impersonal): i -i
reusise (AL, 12 Sept. 1937, 14, 1) 2. Ored eh, mares, majoritate a
Romanilor eulti de astAzi a s a intrebuinteazA acest verb (si pe
sinonimul a izbuti). Constructia transitive este produsul influen-
tei franeeze: reussir quelque chose. Trebue precizat CA functiunea
obisnuitA a etimonului franoez este cea intransitive, exact cum
' Vorbeete un pictor, care dorea s& reueeasc& a reda cu penelul fumul
aruncat afar& prin hornul sobei!
2 Cf. ei in sfdr$it i-au izbdndit (CS 65), care poate fi echivoc, aci a
izbdndi se construeete cu un object direct personal (i-au izbdndit Pe ei).
www.dacoromanica.ro
cere uzul romanesc mai vechiu (si pe care-1 respects Inca multi
conationali de-al nostri). Aceasta probeaza ca, $i fin frantuzeste
functiunea transitive s'a ivit relativ tarziu, ceea ce pare a cores-
punde cu aparitia recenta, a fenomenului din limba noastra. Cat
despre modelul, lui imi reu,Fe$te, care se bucura de o cireulatie mai
putin large, de unde ar rezulta Ca are o vrasta Inca frageda, el
este germ. es gelingt mir...
risca: care din domnii dela Primarie... se va risca sa-si poarte
pasii catifelati (VR, Sept. 1938, 24). Dupe frc. se risquer 'a in-
drazni, a avea eurajui%
rade: am vazut, in capit. IV, pag. 307, ca ax est verb este in-
sotit foarte des de 4i, tinzand astfel sa capete funetiune mediala.
s'ci/c1$/ici: camaruta care a sitaguit pe Eminescu (intr'o foaie
literary de provincie).
schimba. Numerosi publicisti si chiar scriitori propriu zisi
con.struesc acest verb cu un object prepozitional (avand pe de
inainte) : a schimbat de rol (AL, 10 Martie 1935, 5, 4); schimba
mereu de meridian (Ins I, 1, 674); de-acum incolo schimbeim de
creismii (Ins, II, 2, 321); a schimbat de sueveranitate (Ins II, 4, 50);
schimba: de loc (CS 99); a schimbat de tactics (ibid. 310); Patru
al D-tale li schimbat de case 0. de staplin (Luc 342); schimbase
de plan (1907 I, 39). Este tm caz extrem de interesant acesta,
pentru a ilustra imitarea servile a unei constructii straine, chiar
in conditii care, unui Roman cu simt pentru limba sa materna, i
se par imposibile. Cacti este elar ea tine spume a schimba de ca-
massii, etc. se is durpa frc. changer de chemise, etc. Spre a cora-
plecta explicatia, trebue sa invoc (nu ea o... scuza, ci ca un punct
de sprijin pentru faspAndirea fenomenului) prezenta lui de in
formula pronominala consacrata a se schimba de ca'maei. T.Trma-
torul citat aratrt oanecum transitia dela construetia genuine la, cea
aici in discutie: oamenii cinstiti se schimba foarte grew de pareri
(VR, Aug. 1939, 98), un fel de contaminatie intre Brmkndoua
scrie: alts, data vom putea poate scrie mecanismul poetic al
acestui Villon (VR, Iul. -Aug. 1935, 74).
scrtissni: sertimincta-,Fi (1MM (AL, 6 Nov. 1938, 7, 1). Va fi
Cu a schimba de seanAntt. bine a lipsi de (v. mai sus), nu numai
In ce priveste originea si aspectul sintactic, ci si In amanuntul amintit chiar
acum: cf. a se lipsi de ceva.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 347
influentat scra'snirea dintilor, care pare a presupune existenta

unui object direct pe langa. verb (dintilor fiind un genetiv
obiectiv) I
servi: ca s'o serveascei [fundaural drept azil (CL, 19 Oct.
1935, 5, 3). Contaminatie cu a (o) folosi, a (o) utiliza (cf. si a se
folosi de... paralel cu a se servi de...).
sfeidi: mama it sfadea cateodatii (AL, 6 Nov. 1938, 3, 2). Cf.
sinonimul a certa, care se construeste si pronominal si transitiv.
sfatui: in consecinta sfcltuia peireisirea luptelor sterile (COp,
I, 161). Dupes frc. conseiller quelque chose (a quelqu'un).
sinchisi: bunul mers al lurnii nu sinchisea pe nimeni (CL,
16 Febr. 1935, 5, 1). Subt influenta lui a emotiona, a ingrijora,
etc., ea care seamga, bine eta sens (cf. ma sinchisesc... si mei emo-
tionez, ma ingrijorez de ceva).
sparge: talazurile ce sparg i se astern pe stances, (VR, Oct.
1937, 16). Se spun despre un abces, etc. di sparge (in loc de se
sparge).
spumega: ii vedeai zbaturile spumegand apa Dunarii (AL,
6 Nov. 1938, 7, 2).
stagna: o incrucisare de drumuri care-i stagneaza posibili-
teitile (AL, 5 'Main 1935, 3, 1); legile de represiune sa stagneze
progresul (CL, 8 Iunie 1935, 2, 7); eel de produse fabricate corn-
plect stagnat (CL, 28 Dec. 1935, 5, 2). Influentat, probabil, de a
impiedeca, a opri si alte verbe, simtite ca sinonime" de tine nu
cunoaste bine Intelesul lui stagna.
straluci: de-si streiluceste soarele iar fata? (Man, 25 Oct.
1935, 5, 2-3). Contaminatie cu a-si oirata fata?
striga: strigau areitare,a, scriitorilor (Ins II, 3, 784), adid.
'cereau cu glas tare, eereau... strigAnd'. Cf. mai sus a racni.
studies: N., studiat in Germania (LR, 12 Sept. 1938) Influen-
tat de $co/it ( > germ. geschult) al Bucovinenilor? Sau modelat
duph baut, intepat si altesparticipii trecute (pasive!) on
sens activl
sufoca: sufocand de ceildura (AL, 25 Apr. 1937, 14, 3). Cf,
frc. suffoquer (de colere, etc.).
sugera: nu ne sugera catusi de putin (CL, 9 Iunie 1934, 9,
2); data mai multi suferinzi se alAtura, sugerandu-se reciproc...
(Ins II, 3, 560).
supravietui: necesitatea de a se supravietui (AL, 29 Sept.
www.dacoromanica.ro
1935, 2, 7); cei ce-1 vor supravietui (AL, 27 Oct. 1935, 9, 3). Con-
structia obi*Inuita este on dativul Trecerea la aceea cu aouzativul
o putem simti intr'un exemplu ca acesta: unui om supravietuit
lui insu$i (CL, 23 Maiu. 1936, 6, 6-7), unde participiul treaut pre-
supune o functiune transitive. Cf. frc. survivre a soi-me'me, sino-
nim cu se survivre 'a eklea in mintea copiilor'.
qedea: precum se $ade unui poet (VR, Febr.-Martie 1936,
14); cum i se $edea (AL, 1 Martie 1936, 3, 6); nu mi s'ar $edea
(VR, Apr.-Maiu 1936, 25). Aceasta constructive, n5seutA printr'un
am.estec a lui imi fade (bine, reiu, etc. o haina, o atitudine Y. a.) $i
se cade, se cuvine (sinonime cu fade, atunci cand acesta are o
semnificatie moralk: nu fade bine, fade ram, etc. sa to porti assa);
este general raspanditil in Moldova de nord. Toate citatele provin
dela autori originari din aceastA regiune.
s-uvoi: I/ va $uvoi in obraz aerul viu (1907 II, 28).
teibeiri: uric s'o tabere (AL, 30 Oct. 1938, 9, 4). Cf. a niipusti
si a na'veili, notate mai sus.
tacea: le tace $i nu le va spune (CL, 9 Nov. 1935, 1, 2); cu-
vtintul pe care it tcicuserei (CL, 25 Ian. 1936, 5, 2); suntem suirprin$i
cal tac [acest lueru] (AL, 14 Martie 1937, 2, 5); a tacea o con-
vingere (AL, 22 Aug. 1937, 3, 1); $tia multe *i trebuia sit le tacei
(VR, Sept. 1938, 36); lucruri pe care ar trebui sei le taci
(VR, Febr. 1939, 12). Cum vedem, constructia cu obieet direct a
acestui verb este foarte raspandita. Diva* frc. taire une chose.
care a putut influenta ou atat mai u*or pe unii Romani, cu cat
lui a tacea al nostru, intrebuintat regulat ca intransitiv, ii cores-
punde in frantuzeste se taire.
teme: pe Dumnezeu a invAtat sA-1 ennoascti si sa-1 teams
(VR, 30 Apr. 1934, 10; cf. $i pag. 12); aceastA, parAsire pe care
multi o tem (AL, 30 Sept. 1934, 3, 3); pelerinajele noastre n'o te-
meau (RFR, Martie 1941, 625); nimeni nu-1 va mai teme (TB
387); respecta. pe Dia $i temea,pe Nory (RAd I, 96); un lucre e
de care-1 tern (Tr ag 56); pe mine, mama, nal Ana teme (ibid. 64).
Si aici avem un caz asemAnAtor eu. al lui a schimba (v. mai sus),
in sensul ca area ce putere neobi$nuitA exercitA asupra Romani-
lor, chiar cand stunt poeti magi $i neao$i", modelele strAine. Se
*tie ca in vorbirea populark pe care nu vgd de ce n'ar cunoaste-o
oamenii culti, mai ales scriitorii, farce a fi numai decal... dela tars.
1 Ca etimonul frantuzesc (survivre a quelqu'un, a quelque chose).
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 349
a teme pe cineva insemneaza 'a fi gelos'. Raportati acest inteles

la parte din citate si vedeti ce iese! DeastAdatil a putut influents
nu nurnai frc. craindre (quelqu'un, quelque chose), ci i germ. je-
manden (sau etwas) fiirchten.
termina: coridoral terming in mare (CL, 27 Iu lie 1935, 5, 5).
Influ.entat de sinonimul a sfar?i, care se intrebuinteadt des si fitra
se. Cf. apoi continua al. de se continua, etc.
ticalofi: T. B. ticalo$ie de moarte `...facuse o (PB,
]937, nr. 5, 88). Cf. mai sus a lenevi.
tolani: toatii ziva toleinea (VR, 30 Apr. 1934, 11); [bacii]
toldnesc pe hind (This II, 2, 840). Cf. a lenevi, a odihni s. a.
transborda: N. transbordeazd dintr'un tren in altul (ziarele).
Mci avem, probabil, si un oaz de creatie verbal.: dela transbor-
dare, care cred c5, a existat inaintea, yerbuluil si a lost simtit (din
cauza finalei) ca infinitiv, s'a derivat a transborda.
traversa: ma traversd strada (VR, Ian. 1938, 78).
trezi: deodata cu con$tiinta treze$te ,ci conflictul (AL, 11
Iu lie 1937, 6, 3). Cf. a na$te de mai sus. Poate ca autorul des chiar
acest sons lui a trezi.
tipa: o tip pur $i simplu (CL, 9 Nov. 1935, 3, 6). Cf. a rdcni
si a striga, deja notate.
uita. Afar5, de faptul inregistrat cu alt prilej, care arat5, ca
acest verb apare din ce in oe mai des cu pronumele reflexly de
clativ si tinde astfel s'a capete o functiune media15.., limba actualg
mai ounoaste o intrebuintare foarte interesantA a lui tot ca refle-
xiv. Este vorba de pers. 4 imiperativ. Alaturi de forma regulates
witati-vd, se aude la tot pasul, in vorbirea curentii (chiar a oame-
nilor culti), uitati. Am glisit-o si in limba scrisa, ceea ce clovede-
4te ma-rea ei rgspandire: is uitati-1 ma (NM 82); bdieti, uitati pe
Robescu (Rgzb 337). Se poate sh", avem o influenta, a sinonimului
a privi, dar ipoteza ar merge eel Inuit pentru cei care se folosesc
obisnuit de acest verb. Oki vorbirea popular% si cea pur fami-
liars, nu enmosc pe a privi cu sensul lui a se uita. De aceea ored
oa explieatia trebue cAutata aiurea, mai ales ea uitati! pentru
14 v i! are aerul unei formic aproape periferice. Punctul de
plecare este, cu sig,uranta, cite! (si cu obiect direct: cite -l!,
kite -o!), la care nu se mai simte existenta pronumelui (< uild-te!).
Ca termen tehnic 4n limbajul transporturilor (cettettorie cu transbor-
dare). Cf. frc. transbordement.
www.dacoromanica.ro
Persoanei II sing. nereflexiya" trebue sa-i corespunda o pers.

II plur. tot nereflexiva, asa dar uitati (in lac de uitati -va). Ca
privire la amanuntele aoestui proses psihologic sunt posibile unele
interpretari pe care socot util sa le enunt, indiferent daces ele co-
respund sau nu realitatii. Uitati-va! poate pa'rea eateodata nepo-
liticos, din cauza catracterului prey imperativ (cf. sitalatia prof e-
sorului in fata elevilor, a unui grad militar in fata trupei, etc.).
Lasarea la a parte a pronumelui atenuiaza molt lipsa de. politeta.
(reala sau presupusa), deli nu -vci, singur da formulei tonal im-
perativ. Aceasta impresie va fi intervenind si altfel. Am spus ca
uite a reffultat din vita -te. Dar it mai simt subiectele vorbitoare
ca o forma a lui vita? Cred ea majoritatea vad in el, mai degraba,
o interjectie, as adauga verbala (de felul lui haide!, plur. haideti!),
apta de a priori dezinentele imperativului. Uite1, adresat unui par
tener chi' spunem D-voastrd, este nepoliticos. Si atunci, ii
dam aspect flexionar de plural: uitati! (ca haideti dela haide). In
aeeasta ipoteza, uitati! trebue considerat ca un derivat" al lui
vite!, nu ca o forma fara pronume a lui uitati-v' !
umbla: sa, le umbli [seolile] (Nastr 111). Cf. functiunea
transitive a lui a alerga, a calatori, etc. si formula a umbla, dru-
murile.
uri. Intoemai ca a iubi (v. mai sus), acest verb se intrebuin-
teaza cu ens perfectly, rnomentan. Am_ notat, la intamplare, un
singur exemplu: temandu-se ca incordarea neincetata ova imbol-
navi, Nadia it uri (AL, 13 Iunie 1937, 9, 4), dar oricine gasester
in opere literare mai ales, constuuetii similare.
vibra: cu mdinile vibrand rugeiciunea (CL, 27 Iunie 1936,
6, 1).
vorbi: ii place sa vorbeascd arts, literaturd, politics, etc. Se
spune i se scrie foarte des asa, in Toe de... sa vorbeascd despre...
Ne putem gandi si la a vorbi mite (55i de toate), etc, dar mai pro-
babila mi se pare influenta fre. parler affaires, litterature, etc. Oi
causer peinture, etc.).
vrea: intr'o Inca-are scolastica, cum se vrea manualul de fag
(VR, Iunie 1939, 151). Aspectul pronominal al acestui verb ne
intampina foarte des, mai ales cu un participiu trecut dupa el (v.
mai departe paragraful despre moduri").
zbura: numerosii pasageri pe care i-am zburat [vorbeste un
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 351
aviator] (CL, 27 Iunie 1936, 7, 6). Cf. a alerga, a caldtori, a umbla,

etc., iruregistrate anai sus.
zgribuli: ca'tiva golanai zgribuleau din obisnuinta (AL, 24
Main 1936, 3. 7). Influenta sinonimului a tremura.
zvdcni: aceasta... insetare de a .tfai si a birui, care-i zvelcnea
pan, la plesnet arterele (AN 148).
2. Diverse constructii speciale. litre caztifile
care urmeazit si cele discutate in paragraful precedent nu exists
deosebiri prea maxi. Unele din cele puse aici ar putea figura ac,olo,
si invers. In con.secinta, acest paragraf trebtbe socotit ca un fel de
anexa a celui dinainte.
ajuta: a ajutat discreditarii (JL, 17 Sept. 1939, 2, 1); a aju-
tat mult rdspandirii prin declamarea la serbari (JL, 24 Sept.
1939, 2, 1). Si au dativul persoanei: o intamplare oe i-a ajutat sec
treacd pragul (ziarele). In primele daub-, cazufri, uzul traditional
recomanda constructia cu la, in ultimul, acuzativul. Raspandirea
dativului sta in legg.turii si cu fenomenul discutat la pag. 280
urm., dar si cu influenta germana ( jemandem helf en). Trebue
aeatat c, a ajuta cuiva se spume si in vorbirea popularil, dar nu
in oonditii ca acelea din citatele precedente. Mai intaiu, dupit
dativ urmeazA totdeauna un determinartiv (verbal sau circumstan-
tial): 1i ajut sa preiseascii sau la prdsit, la coasd, etc. Atari de asta,
/manta semantics, diferA, Cad formula are sensul `prAsesc alguri
de el si pentru el'. Dirnpotrivg ajut pe cineva (absolut) sau ajut
pe cineva sa mearga insemneaza ìi dau ajutor, contribuiu cu for-
tele sau raijloacele mele, pentru a-1 pure in situatia de a saviirsi
o actiune (pe care n'o poate stwarsi el insusi)'. Interesant este ca
-fro. alder se construeste exact la fel ea verbul nostru din vorbirea
neinfluentatg de modele airline.
aplica: /deastAdata% scriitorul se aplicd asupra unui material
anal fragil (frecvent in publicatii periodice Fj. a.). Dupg frc. s'appli-
quer a quelque chose? Sau subt influenta lui a se apleca, atat de
asemAnAtor, mai ales ca sunetei x Sau, poste, datoritg, amandorara.
consta: aici consta si rolui istoric... (CL, 14 Sept. 1935, 6, 6).
42,iontaminatie intre aici sta... si in asta consta...
fi. Imperfectul acestui verb se combinit foarte des cu un.
,conjunetiv in sintagme ca era sei cad, era sd tc lovesti, etc., care
1 Printr'un fel de etimologie popular,, care, In fond, este o etimolo-
gie... stiintifick Intru c51 ambele verbe an aceeasi origins.
www.dacoromanica.ro
an sensul frc. j'ai failli tomber, etc. M'am ocupat de aceasta con-
structie si la Morfologie", aratand ca auxiliarul, care, conform
uzului, trebue sa-si paiStreze neschimbata forma (era) la toate per-
soanele singularului si pluralului, apare astazi la numerosi Ro-
mani cu aspectele flexionare obisnuite, ea si cum actiunea expri-
mata de verbal urmator ar fi in functiune de subiectul ei. Tata,
cateva exemple din limba scrig: erau sa fie cat pe ce concentrate
(Ins II, 3, 384); erati data set' ma ucideti (VR, Apr. 1938, 27);
erai sa fii numit (Cim 91). Aceasta doVedeste o slabire a simtului
pentru raportul sintaotie dintre cele doua verbe Si, in special, pen-
tru earacterul impersonal al auxiliarului. Avem un fel de aeon'
gramatieal (de numar si persoana) prin atractie: aspectele morfo-
logiee ale verbului propriu zis atrag" pe era precedent, facandu-1
sa-si modifice forma in con.cordanta cu ele. SA fi intervenit, in
subsidiar, si o influenta strains' N'ar fi exclus, dace tinem seam&
de faptrul ca fenomenul ne intampina si (poate mai ales) la on-
menii culti.
ocupa. Insotit de pronumele reflexiv, acest verb se construe-
ste in doua feluri din punctul de vedere al determinativului cir-
cumstantial: ma ocup cu literatura, sa zicem, inseameaza 'am drept
oeupatie obisnuitA literatura,, sunt literat'; ma ocup de literaturci
`studiez literatura (altora), aunt critic literar sau amator de lite-
ratura'. Prima formula este decaleatg dupes germ. ich beschaftige
mich mit etwas, a doua dupe frc. je m'occupe de quelque chose.
Aceasta stare de lucruri incepe sa se modifice, in sensul ca. con-
structia cu de tirade sa fach', loc oeleilalte, indiferent de nuanta
semantics a verbului. Se impune sa rezistam la aceasta tendinta,
care, dace s'ar realiza definitiv, ar sar4ci lianba, facand s. dispara.
un mijloo de expresie precis si dor.
parea: p'clirea mai putin de zece ani (CL, 4 Ian. 1936, 4, 4).
Influentat de pare mai tan& de 40 ani, mai beitrasn de 50 ani, etc.,
pare mai bun deo& este, etc. Numai in asetmenea conditii se poate
omite verbal urMator (a fi, a avea s. a.).
preocupa: preocupa,ti cu problemele sociale (VR, Iulie 1937,
105). Din cauza lui a ocupa, en care seamana, bine si ca intelest.
Spre deosebire insa. de acesta, preocupa se construeste intr'un sin-
gur fel, si aflame cu prepoz. de inaintea substantivului urmator,
conform prototipului francez se preoccuper de quelque chose.
I Multi oameni le ei confunclti.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 353
prostitua: silegte luoratoarele sit i se prostitueze (CL. 29 Iu-

nie 1935, 10, 5).
rata: imi rata orice alter; activitate (OC 12). Influentat cie
a reuci, opusul lui semantic? V. paragraful precedent.
rdzbuna: sa -si reizbune astfel pe afurisitul (AL, 12 Maiu
1935, 6, 7). Foarte frtcventa forma pronominala, oa la a rade gi
a uita, disoutate mai sus. Se poate spune ca gi acest verb tinde
sa capete, obignuit, functiune medial
trebui. La Morfologie" am inregistrat raspandirea tot mai
mare a uzului potrivit caruia acest auxiliar de mod iii schimba
forma dupa persoana gi numar. Tata exemple: ai trebui f ii
recunoscator (AL, 27 Main 1934, 4, 2); vom trebui mai departe...
(VR, Oct. 1934, 45); pe care am trebui sa i-o beinuim (VR, Julie-
Aug. 1935, 75); cum trebuiati sa mergeti (AL, 25 Aug. 1935, 7, 1);
am trebui sa ne gelndim (VR, Ian. 1936, 69); am trebuit sa facem
(Ins, 15 Ian. 1936, 59); vom trebui... (Ins, 15 Sept. 1936; 174);
not am trebuit...; not trebuiam... (Ins, 15 Nov. 1936, 434); as trebui
ad-7 scutur (ibid. 451); to gi cei de-o seams cu tine ati trebui ucisi
(CL, 20 Julie 1937, 4, 3); ai sa trebue [sic!) sa to culci... (Act 72);
trebuirdm, sa suportdm (EL 254). Pe rang influenta strains, pe
care am inv'ocat -o a,colo, vor fi intervenit gi alto eauze. Printre
ele, ceea ee am numit mai sus (s. v. fi) acord gramatical (sau
flexionar) prin atractie: persoana si nuroarul formei verbului ur-
mator atrag" dupa ele gi pe ale auxiliarului. De altfel a, pastra
nemodificat aspeetul unui verb constitue o exoeptie care pare sn-
biectului vorbitor curioasa, mai ales intr'un caz ca aoesta, cfind
invariabiilul trebue este urmat de forme verbale perfect regulate".
- Dupa iacest auxiliar de mod uzul cere un conjunctiv saw un par-
tioipiu trecut. Daces sunt mai multe verbe, ele trebue Asa alba toate
aceeagi forma, adica on conjunctival on participiul. Prin urmare
nu vom spune ar trebui publicat in brosuricd aparte si sa fie di-
stribuit (Ins II, 3, 142), ci ar trebui publicat $i distribuit sau... sa
fie publicat ,ii distribuit. De asemenea ne vom feri sa intrebuin-
tam prepoz. de inaintea participiului, cum fac numerogi Mo ldo-
veni (in special cci din nordul Vida): trebue spus, va trebui fa:cut,
eta n u trebue de spus, va trebui de facut, etc.1
Linea: aici mirosul nu tine de putoare (CL, 23 Iunie 1934, 5,
I Produs al contaminatiei lui trebue spus, etc. cu este de ;Pus, etc.
42233. 23
www.dacoromanica.ro
5). Constructia este destul de raspandita, chiar daces eam notat

deck acest singur exempla. Do ex.: atitudinea lui tine de prostie;
explicatiile pe care is deb' N. tin de poveste, etc. Imitatie dupes frc.
tenir de quelqu'un (sau de quelque chose) 'a semana cu cineva
(sau cu ceva)'. Subt influenta acestei formule s'a nascut a apar-
tinea + de: emotia in poezia lui apartine de cunoa#ere (VR, Dec.
1936, 37; cf. si pang. 39); rezultatul va apartine de obscur, de alogic
{ibid. 42).
urma. Dupes modelul germ. jemandem folgen, multi Romani
construes acest verb cu dativul, chiar cand obiectul 'e un name
de lucre: urmez logicii; voiu urma principiilor stabilite, etc. Uzul
traditional admite numai dativul petrsoanei, cu conditia ca verbul
sa aiba si un determinativ prepozitional, de pilda: N. urmeaza
lui M. la pre$edintia consiliului de administratie, deli acuzativul
pare a fi preferat si in imp'rejurarl de acestea. Sintaxa lui a urma
seamana destul de bine cu a lei a ajuta (v. mai sus).
3. Moduri. Ind icat iv ul sta.' pentru infinitiv, de obi-
ceiu in oonstructiile introduce prim inainte: inainte de-i pariisesc
leaganele (CL, 31 Aug. 1935, 5, 6); inainte de a deschis wa (ibid.
43, 7); inainte de ce putem gdsi un raspuns (VR, Sept.-Nov. 1936,
75); inainte de s'au pus 'in miKare (IstA II, 64). Avem, de sigur,
o influents strain:a, si anume germana (bevor sie die IWiegen ver-
lassen, etc.), mai ales ea antorii citati sunt on Ardeleni (eventual
B-ucovinemi) on rainoritari germanizanti. Este posibil sa intervie,
cateodata, qi containinatia: inainte de a paral,si, + cdnd peirasesc.
Oricare air fi explicatia, astfel de constructii sunt complect nero-
manesti si de aceea trebue se evitate cu *rice pret1..
0 situatie difarita avem in cazuri ca acestea: E posibil ca
va incepe (DA 305); mi-am propus ca de scum am sa fiu
{00 99), care, farce a fi straine de sistemul limbii noastre, nu pot
fi acceptate, din eauza cars greoaie. Primml sta pentru poste cd,
va incepe sau e posibil sa inceapei si a rezultat din amestecul ace-
stora doug. In celhlalt, mi-am propus a fort simtit de actor ca
perfect sinonim cu mi-am spus.
Ar mai fi de amintit formula munteneasca trebue ca a venit,
care exprima o nuanta deosebita de trebue sa fi venit, qi de acees,
n'o putem condamna: trebue ca..' èste probabil ca..., preaupun
Vezi ei ceva mai Incolo, unde-i vorba despre conjunctiv.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 355
ea_'; trebue mai confine ceva din sensul imperativ", de nece-

sitate, al lui a trebui.
Mai des intalnim conjun ct iv u 1 substituit altor moduril.
Indicativului: 2mi amintesc set' fi cerut (AL, 24 Ilmie 1934, 5, 7);
a crezut sic poata identifica (Ins I, 1, 490); cauta... panel sa i se
parei zadarnic (AL, 15 Aug. 1937, 6, 4); imi face impresia sa fie...
(VR, Dec. 1938, 116); ne amintim sa fi publicat (CL, 5 Nov. 1939,
7, 5); nu cumva zvonul sel fi fost alimentat...? (RFR, Apr. 1941,
186); imi amintesc sec' fi spits (AMu 73); ma bucuram sd -i regasesc
(IPA 41); avea aerul sa dojeneasca pe cineva (ibid. 77). De$i puse
Impreung,, aceste constructii nu seaangn5, toate in ce priveste cau-
zele care le-au dat nastere. La cele mai multe avecra a face on in-
fluenta aspectului for negativ, made conjunctivul este la local lui:
negatia implica indoiala, nesigurantil, etc. din partea subiectului
vorbitor, si conjunctivul este modul indoielii, etc. De ex.: nu-mi
amintesc sa fi cerut; n'a crezut sd poata identifica; n'avea aerul
sa dojeneasca, etc. 2 Imi face impresia scl, fie se datoreate, cu. siga-
ranfa, influentei lui pare sei fie (despre care V. mai depute). Cred
ins5, ca, s'au amesteoat si modele strain, de pila in cazul lui a
aminti, a crede a. a. Verbele corespunzaoare frantuzesti cer dupa
ele un infinitive je me rappelle (d')avoir vu cela; je crois bien
faire. i cum infinitivul este inlocuit in noi prin conjunctiv, imi-
tarea construetiilor frantuzesti corespunzAtoare a putut duce si
ea la aparitia acestui mod (pentru indicativ). De altfel frc. croire
poate avea, si un conjunctiv d-upg, el, in fraze negative si intero-
gativez je ne crois pas qu'il revienne; crois-tu qu'il revienne? Ori-
cum ar fi, se recomanda intrebuintarea indicativului, nu numai
pentruca it core sistemul lingvistic, ci $i pentru altoeva. Conjunc-
tivul perfect este adesea echivoc, datorita, faptului ca-$i pastreazrt
a Constatarea nu surprinde pe cei care-si amintesc ca infinitivul, de

pilda, a fost Inlocuit, la noi, foarte des prin conjunctiv, cS, prin urmare,
acest mod si-a Birgit mult sfera de activitate.
2 Sentimental de Indoiala, etc. a putut lucra si In cazul lui nu sumva
zvonul set fi...?, macar ci3, aici era indicat viitorul H: nu cumva.zvonul ye
fi lost alimentat...? Trebue sa, contam qi cu intentii stilistice, adica retorice.
Asa mi se pare ca sunt de interpretat fraze ca urmatoarele: nu cumva set a-
tdrne puterea dramaticti" ci sonnificqiite psihologice"... de (puntea pa
care...? (Azi, 15 Oct. 1939, 4, 2); nu cumva, sti fie Intre categoria tehnicel a
estetului si cealaltei pur socialti... o interpenetrafie? (ibid.). Aid conjunctival
este cerut (subiectiv vorbind) de Intrebare, iar /ntrebarea e retorica. Intru
cat nu asteapta raspuns, autorul recurge la ea numai pentru ca expresia
sa fie mai viguroasa, mai de elect.
www.dacoromanica.ro
neschimbat aspeetul morfologic la ambele numere si la toate per-

soanele. Astfel imi amintesc sa fi cerut poate fi interpretat in ease
chipuri (bine inteles, data contextul nu-i clar) : 'imi amintesc sa fi
cerut eu,... tu,... e/,.. noi, etc. Iata un exemplu, foarte elocvent in
west seas, care arata oa confuziile sunt ,posibile chiar ou prezentul
oocajunctivului: Marta se rezemei de u.11. li era teams sa levine,
sa cads jos (HYSt 338). Autorul vrea sa spuie èroina se temea
ca va lesina', sau, data, vrem sa p5stram modul incriminat, trebue
8a introdueem negatia: ii era teamd sei, nu leqine, set nu cads jos.
Cateodata until ingadue si indiicativul ei conjunctival, dar cu
acceptii diferite: amenintii cei reclama" 'profera araenintari..., ame-
ninta cu o reclamatie', alaturi de amenintei sei add 'este gata, in
primejdie, etc. sa cada' (a doua formula, dupes frc. menacer de
tomber, cm infinitival redat, ca de obiceiu la noi, prin conjunctiv).
Dar si aici intAlnim amestecul celor doua moduri (si anume con-
junctivul pentru indioativ, adicA tot influents straina): ameningi
sit' se sinucida (AL, 3 Iunie 1936, 6, 4-5).
Mu lt mai obisnuit conjunctival se substitue infinitivului,
ceea oe nu surprinde, dat fiind ca fenomenul s'a produs, intr'o
larga masura, Inca dela inoeputurile limbii noastre. Putem grupa
faptele dupes verbal (saw alt cuvant) care se construeste cu un
conjunctiv urmator. Avern, mai intaiu, cazul extrema de frecvent,
cu tendinta de a se generalize, al lui a piirea: sac parea sa tut-
treascei sirapatii (CL, 22 Febr. 1936, 7, 3-5); parea sa fi inaugu-
rat (AL, 15 Martie 1936, 6, 3); nu pare inset' sa doreascit (Ins II,
4, 219); autorul pare sii cunoa,scii bine (VR, Aug.-Serft. 1937, 75);
parea sa apartie obiectelor (OMD 197); pc:Cream sa ingaimeze (ibid.
294); pareau sa-1 intereseze (Cim 128); nu parea sa audg (PBI 95);
congresul din Berlin piireq, sa fie complect uitat (EL 414). Expli-
catia data mai sus (pentru imi amintesc sit...) se potrivaste ei aici:
pe de o parte influents constructillor negative (v. exemplele res-
pective, care par oarequm regulate", in comparatie cm ode afir-
mative), pe de alta modelele strain (frc. sembler ()ere un infinitiv,
pe care noi suntem inolinaji sa -1 redam prin conjunctiv, iar pa,-
raitre, in f raze negative, este urmat de un conjunotiv). Trebue
aratat numai ca in multe din citatele facute mai sus poate Sta
foarte bine si indicativul. Dar intre pare + indic. si pare + conj..
(adica infinitiv) exists o deosebire semantica: cf. pare ca doarme
(= parcel, doarme, cu pare + ca aglutinati intr'un fel de adverb)
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 357
`face impresia, are aparenta unui om care doarme' (fara sa doarma

-totusi) si pare a dormi `mi se pare, cred, banuesc, etc. ca, doarme'.
Tot in aceasta gruipa trebuesc puse exemple in care conjunc-
tival atarna de verbul a pretinde 1: pretinde sa fie tiintifioa (Ins,
1 Oct. 1936, 309); oei care pretind sale reprezinte si sa le apere
(VR, Dec. 1937, 77). Asemanarea for cu. pare + conj. consta si in
faptul ea, alara de conjunctiv (= infinitiv), poate sta (cu inteles
diferit) si indicativul: pretinde `sustine, afirma, etc. ..',
pretinde sa... 'are pretentia, dorinta, etc. sa...`. Deci si aici conjunc-
tival (= infinitivul) da construotiei o manta subiectiva, de in-
doiala, adica de neexistenta realer, materia.16, a actiuniL Intrebuin-
tarea unuia sau a altuia din aceste doua moduri2 depinde de in-
tentiile subiectului vorbitor, care se vad din. context. Si elte verbo
sau locutiuni verbale exprimand atitudini similare se oonstruesc
la fel: devotii credeau sii, fi cet.,stigat cauza (AL, 3 Apr. 1938.10,.
4); recunoaste sa fi descoperit (CL, 4 Julie 1936, 1, 1); din contra,
e inceintatii sa priveasca (AL, 12 Ian. 1936, 7, 1); este foarte pro-
baba sa fie aici izvo-rul (VR, Nov. 1934, 42), deli pretutindeni ax
fi mai la locul lui indicativul decal infinitival (si, evident, decat
conj unctivul).
A doua grupg de constructii cu conjunctiv pentru infinitiv
cunt cele temporale, imtroduse prin inainte: inainte sa treacei pra-
gul (AL, 12 Ian. 1936, 7, 1); inainte sa adorm (Ins I, 1, 408);
inainte sat termine (VR, Ian. 1940, 50); Duna'rea, dinainte sa pei-
-trundei in Romania (RFR, Martie 1941, 675). Poate ramanea si
conjunctivul, dar numai precedat de Ca: inainte ca sa treacei pra-
igu2, etc. Totusi trebue sce preferam, farce sovaire, infinitivul:
inainte de a trece pragul, etc.3 (si sa spunem inainte de, nu
dinainte de...).
Cazuri izolate: ca sa se impotriveasca cu sucoes sa fie mo-
lipsiti-(VR, 15 Apr. 1934, 69); s fie oare o ironie... ca aceo,stei
Zucrare sa fie una din cele mai alese... (VR, Iu lie-Aug. 1935, 107);
' Inrudit parecum, din punct de vedere semantic (prin atitudinea su-
tieetiv& a vorbitorului), cu a pdrea.
Unul e indicativul, celAlalt infinitivul (n u echivalentul lui, nepotrivit,
<conjunetivul).
Constructie temporal& avem si in Pdnd cdnd Reichstagul sd fi hot&
?ft ceva (FL 275), numai c& aici conjunctivul trebue p&strat, cu conditia de
a Inlocui pe pdnd cdnd prin pdnd si de a modifica putin topica: pdnd sd
ft hotdrit Reichstagul ceva. Putem pune ins, si viitorul II: Pdnd cdnd... va
fi hotartt...
www.dacoromanica.ro
sent cruzimi care fac sa te ingrozeasca (CL, 4 Ian. 1936, 5, 5);

nu poate fi de mirare... cd apeirdtorii, sd fi vrut (Ins I, 1, 341).
In unele din ele nu-i posibil s punem infinitival pentru conjunc-
tiv, chiar daces acesta insusi este nepotrivit. Exemplele al doilea
si al patrulea sunt, cu siguranta, traduoeri sau imitatii dupes mo-
dele frantmesti, cu que subjonctivul, a caror conjunctie a fort
redata, prin sa in loc de ca sic. Dar nici asa nu capsatam congructii
accefptabile. Trebue sa inlocuim conjunctivul prin indicativ: sa fie
oare o ironic ca aceastd lucrare este...; nu poate fi de mirare ca
apeireitorii au vrutt... Numai in primal citat conjunctivul sta. pen-
tru infinitiv: ca set se impotriveascei... a fi molipsiti. Cat despre
sunt avem un caz de stangsacie sintactia Autorul a
vrut sa spuie sane sent cruzimv care nu fac dealt sd... sau sunt cru-
zimi care (te) fac sa te ingrozesti 2.
Prilej de discutie hogata of era in f in itiv u 1, care, in ciuda
concurentei conjunctivului, se dovedQqte a fi foarte viguros in
liinba cult& sustinut fiind, fgra nicio indoiaaa, de modele straine.
CAci vorbirea populara si familiars prefers& in majoritatea cazu-
rilor, conjunctival.
Il ggsim, mai intaiu, in locul altor moduri. Fates de consta-
tarile si aprecierile faeute pans, aici, ne asteptam ca infinitival sa
se substitue, de preferintg, conjunctivului. Asa si este. De ex.: se
meirgineste de a registra (CL, 11 Apr. 1936, 8, 2-3); A. cduta a
vita paltonasul ei vechiu (VR, .Sept.-Nov. 1936, 26-27); visa de a
se face ofiter de marina' (AL, 7 Nov. 1937, 3, 1); It pregdtesc de-a
putea suferi (AL, 6 Fehr.1,1938, 3, 3); esti fleimeind de a te ridica
(Gar 263). Aproape pretutindeni avem a face cu imitarea frc.
in f i n. + de (sau a). Exemple numeroase de infinitiv pentru con-
junctiv figureaza printre cele date mai jos, undo se iau in consi-
deratie alte fapte privitoare la aceasta forma verbal
Infinitival in local indicativului: nu se poate flata de a-i
cunoaste (VR, Aug.-Sept. 1937, 76); la ce-i serveste scum de a fi
crezut in inteligenta (AL, 21 Nov. 1937, 16, 1); foarte plictisita
'de a trebui sa (OC 116); in noaptea de a fi cucerit
Bizantul (PB, nr. 480,. 5); in local conditionalului: face un gest
De aceea s'ar fi cuvenit s5, le discut In alineatul privitor la substi-
tuirea indicativului prin conjunctiv.
2 Ar mai fi de remarcat formula destul de rbspanditg.: din nevoia sa
facd economic (...sd se poarte bine, etc.), care-i produsul unei contaminatii
Intre din nevoia de a face ...ei (avea, simtea, etc.) nevOie sit feed,.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 359
ca de-a se repezi in urma lui (AL, 23 Dec. 1934, 8, 7) 1.; in locul

participiului present: afectam adese,a, de a liiu,da (AL, 3 Iunie 1934,
1, 4); obosesc repede de a le urm'ebri (CL, 27 Lithe 1936, 4, 1); In
locul imperativului: a nu se murdiiri acest loc; a nu se pleca in
farii; a se trage de mciner numai in caz de pericol, etc. Acest fel
do a vorbi a fost ridiculizat de Caragiale in schita Tal, se pare $i
en succes practic, intru cat administratia cAilor ferate, de pild5,,
a renuntat la infinitiv in asemenea cazuri. Deseori seta Si pentru
un substantiv, de fapt pentru un infinitiv lung substantivat, lucru
fireso, care n'are nevoie de discutie: contributia sa consistand a
descoperi (AL, 17 Maiu 1936, 3, 7); sa se coupe de a perfectiona
lectura si inUitura analfabetismul (AL, 2 Ian. 1938, 10, 4); preocu-
pan,du-se de a-si sustine punctul de vedere (VR, Dec. 1938, 184).
V. si mai departe (exemple de infinitiv cu in sau la inainte).
Influenta strains, care se simte in cele mai multe din cita-
-tele precedente, trebue invocart5, $i pentru explicarea prezentei lui
de ca insotitor al infinitivului, acolo uncle acesta n'are nevoie de
/tido prepozitie sau sta. pentru. oonjunctiv.
Distingem douA situatii, dupes functiunea sintactica a infini-
tivului. a) Obiect, nurne predicativ, etc.: nu se multume$te de a
fi descoperit si de a o afirma (CL, 10 Aug. 1935, 5, 3); amenintatei
de a fi cuceritcl (Ins III, 6, 128); poporul este socotit de a fi inca-
pabil (VR, Lille 1937, 45); nu pot evita de a fi ceea co aunt (ibid.
82); nu indrlizne$te de a combate (VR, Oct. 1937, 38); evit de a-1
privy In fatA (VR, Dee. 1937, 69); incumeta,ndiu,-se de a o talmudi
(AL, 18 Sept. 1938, 1, 1) 2. b) Subiect: de a reconstrui... $i de a
OA.. este intr'adeveir, (VR, Julie 1934, 43); de a-i subventiona
pe agricultori... este iarii$i o anoma,lie (AL, 15 Julie 1934, 9, 2);
de a alege din intreaga literature,..., imi pare insufficient (VR,
Mar -Apr. 1935, 101); e util de a o spune (CL, 11 Apr. 1936, 8,
2-3); e necesar de a organiza (Ins II, 2, 672); nimic nu era mai
strain lui D. decat de a zugreivi... (Ins II, 3, 773); ma intereseazei
de a $ti (Ins III, 6, 562); de a se exprima bine... e posibil... (Emi-
nescu, ap. COp I, 175). Trebue 65, m5, opresc putin asupra exem-
plelor de subt b), al cAror infinitiv se af15, la inceputul construe-
1 Infinitivul poate rarnanea, dar cu spre (sau pentru) inainte: ...ca spre
a se repezi... Totusi trebue preferat conditionalul.
2 Cf. *i constructia, foarte frecvent5.., sunt obligat de a motiva atitu-
dinea mea, de a preciza, etc.
www.dacoromanica.ro
tiei. Aparitia for m'a surprins prin noutate, caci nu-mi amintese
SA be fi intanit cu 15-20 ani in urma, dar si prin ciudnenie, daca
pot spun a5a: de, ehiar sand e simtit ca netrebuincios, pare mai
patin curios inaintea unui infinitiv din mijlocul sau dela sfaritul.
frazei. Si aceasta, pentruca astfel de formule nu stint necunoscute
limbii noastre (bine inteles, cu alts functiune, in special cu aoeea
de atribut: nevoia de-a lupta, dorinta de-a pleicea, etc.). Surpriza
mi-a. lost mare i din alts cauza. Gandindu-ma, ca de obieeiu, la
influenta franeeza, inu puteara gasi modelul acestei constructii, cad
infinitival cu valoare de subject pus la ineeputul propozitiei sta
in frantuzeste singur, fara nicio prepozitie. Ulterior am gasit,
fara vreo intentie specials, doug exemple care area ea este posi-
bilis intrebuintarea acestui mod cu de inainte si atund eand el
funetioneaza ca subject si are pozitie initialA: (parce qu'elle se
rendait compte que) d'tre malheureuse l'empechait de devenir un
bon rnarchand de boist; ( autre chose est) d'etudier Les organes et
le fonetionnement chez un animal, (autre chose) d'etudier la Tacos
dont... 2 Cred totusi ca modelul trebue cautat aiurea, si aflame in
limbile germane si engleza, uncle zu, resp. to preced in mod obli-
gator infinitivul, indiferent de funatiunea si topica acestuia 3. Do-
va,da, pentru influenta germane, exemplul din Emineseu, apoi
r'asp'andirea, constructiei in special la Ardeleni. Pantru cea engleza
ar vorbi prezenta lui to la infinitiv in abselut toate imprejurgrile
si faptul ca until din autorii nostri eitati mai sus, care scrie re-
gulat de a + infin. la ineeputul frazei (T. Cristu_reanu), a trait,
dupli cat stiu, multi vreme in tarile anglo-sa.xone 4.
Si ante prepozitii intovarri.sese modal aid in discutie. Una
din ale, si anume prin, s'a ineetatenit aproape definitiv dupes ver-
bele a incepe, a sfarqi, etc. b: autorul incepe grin a-qi expunte.pla-
nul; oratorul sflirgeqte print a declara, etc. Dupe fro. it commence
par presenter..., it limit. par declarer. Oricat de rasp'andita ar fi
aceasta constructie, ea continua sa fie simtita ca neromaneasea,
mai ales ea multi dintre not o evita, inlocuind-o cu participiul pre-
Intr'un roman tradus din englezeste.
2 A. Meille t, Linguistique historique et linguistique generale II, K.
4 In nemt.este zu se las& destul de des la o parte, intre altele, dinain-
tea infinitivului subject, dar exist, cazuri, numeroase, and prepozitia spare
tocmai la aceasta func %iune.
In fdrd de a renunta (Spm 88X de merge mai degra135. cu f dreY (d.
fdrd de rost alaturi de MO rost, fdrd de lege fdrIt lege, etc.).
6 Cl. la urma urmei cedase prin a-1 primi de confident (Petr 259).
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 361
tent: autorul incepe expuncindu-$i planul; oratorul sfeir$egte de-

clareind... Alt eohivalent, si acesta preferabil, este o constructie
substantivala: incepe cu expunerea...; sfeir$e$te cu declaratia... etc.
Raspandit este si infinitivul cu in: a se complace in a trece
(AL, 24 Aug. 1935, 3, 5); cel mai bun in a face aceste genuri de
pelicule (AL, 21 Sept. 1935, 6, 2); s'au specializat in a demonstra
(CL, 5 Oot. 1935, 6, 3); inteligenta se poate cheltui $i in a admi-
nistra bunurile temporale (AL, 2 Febr. 1936, 3, 7); au inteirziat in
a confirma (CL, 25 Julie 1936, 7, 2); n'au feicut nicio dificultate
in a-i acorda, clreptu1 (AL, 21 F4br. 1937, 15, 1); nu este scrupulos
in a respecta (AL, 28 Aug. 1938, 2, 5); eforturile regisorului in a
face pe interpret (AL, 2 Oct. 1938, 2, 4); wn, paradox in a spune
(Nastr 15); gasind o voluptate in a se atata (Cr 145). Punctul de
plecare pentru aceasta formula, care se extinde, in ciuda aspectului
ei cam ciudat, este, cred, echivalenta sintactica si semantica dintre
infinitiv (forma substantivala a verbului) si substantival cores-
punzator (infinitivul lung al aceluiasi verb sau un derivat dela
terra acestula). De aoeea deseori putem (si chiar trebue) sa inlo-
infin. prin in subst.: s'au specializat in a demon -
stra-
-cairn pe tin
-
min demonstrarea...; se poate cheltui fi in a administra
...in administrarea...; nu este scrupulos in a respecta ...in res-
pectarea, etc.
La fel de neroananeasca, si de condamnabila este oonstruetia,
la + infin. (in conditii sintaotice foarte asemanatoa.re cu oele ara-
tate chiar acum): merge panel la a se contesta (CL, 17 Aug. 1935,
6, 2); nu are drept la avere, la libertate si nici la a profita de im-
prejurari (AL, 19 Iunie 1938, 4, 3); aplica necontenit atentia la a
distinge (VR, Maiu 1940, 126). Observatiile facute cu privire la
en + inf in. se potrivesc si aici. Exemplul al doilea arata clar cum
se poate intinde prepozitia dela substantiv la infinitiv: drept la
avere, la libertate si la a profital
In timpul din urma aipare insistent pentru infin.: le stilt
pe din afara, pentru a le fi auzit de 2000 on pe zi (AL, 28 Apr.
1935, 10, 3); pentru a a.lege Lorena, Inc a insemna o dezradacinare
(CL, Nov. 1935, 4, 4); trebue sa fim recunosclitori pentru a nu fi
euat si pentru, implicit, a nu fi compromis... (AL, 13 Febr. 1938,
17, 4); cere iertare nu pentru a fi ceilcat regulile, ci pentru a nu
fi reuit... (AL, 21 Aug. 1938, 2, 5); parerea care, pentru a
avea mare circulatie, nu implied neaparat si o baza de adevar (Azi,
www.dacoromanica.ro
30 Iunie 1940, 4, 1); a fo,st impuscat, pentru a nu fi f (IstA

II, 169), etc. Este imitatia, prin nimic justificatg, a constructieii,
frantuzesti corespunzgtoare, de ex.: pour etre riche it n'en est pas
mains malheureux. In ramaneste, formula are un sans mai degrabg
canzal (cu nuantg, concesivg, uneori), asa, ca echivalentul ei obis-
nuit va fi pentrucii indicativul (alt.a, data de$i, cf. ultimul
exeanplu).1
Rind o form verbalg, impersonalg., infinitival nu poate avea
subject. Ou toate aeestea it intglnim cand si rebid construit in fel
cu celelalte maduri: dar a impune noi poetului idealul nostru. (JL, 2
Julie 1939, 2, 3). Prezenta lui noi este, din punt de vedere strict
gramatical, de prisos, ha ehiar o gresalg,", chiar da,cg n'o simtim
astfel (din mum, sinondaniei sintactice perfecte cu dar ca sa impu;
nem noi...). Atunci de ce 1-a pus autoruli Pentru contrastul, care
trebuia srubliniat, dintre noi" (cititorii, etc.) si poet.
Din nervoia de a scurta" expresia se intrebuinteazg, douri.
sau mai multe infinitive dupes acelasi auxiliar de mod, rata repe-
tarea acestuia: poate socoti aceste strofe ca prozg, curates $i atribui
efectul artistic indiscutabil metricii savante (AL, 5 Iunie 1938, 5,
2); nu putuse vedea, nimic, 'intelege nimic $i nici inchipui (Wad I,
261); va uleia cuvintele neadevgmte psi da ali/ntare tonului cerseto
(ibid. 339); pang, sunt constient si-mi voiu putea explica faptele,
judeca, nu aunt nebun (Petr 235). Asemenea constructii sunt si
neromanesti si confuze: infinitivele (dela al doilea inoolo) pierd
legg,tura eu auxiliarul si din aceastg eauzg, pot fi confimdate cu
alte forme verbale (indicativul prezent, imperfectul sau perfectur
simplu, dupes oaz), mai ales cg nu-i posibil ea raibg, a (a putea nu
cere prezenja acestei prepozitii inaintea, infinitivului). Dar chiar
and construetia, permite repetarea lui a se preferg omiterea lui,
iargsi in datum claritgtii: pentru a servi cetAtenilor ;Si satisface
anumite interese (AL, 7, Febr. 1937, 2, 4) Ir.
Deoareee infinitival si conjunctivul aunt, in general, perfect
echivalente, se intganplg oa pe rang aeelasi euvant sau aceeasi
locutiune sa stea un infinitiv si arpoi un conjunctiv: femeia are
prea putine $anse de a-0 cii$tiga painea si sa ajungli in situatii
1 In citatul penultim, constructia incriminatk (... pentru a avea mare
circulatie...) este absolut echivoctL: autorul a vrut sk spina pentructt are
mare circulatie..., iar, de fapt, el spune... cu scopul de a avea mare cir-
culatie...).
2 Exemple mai numeroase dau in cap. Elipse".
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 363
(AL, 9 Oct. 1938, 2, 5). Nu trebue s. proceam aesa, in nicio im-

prejurare, ci vom pane pretutindeni on numai un mod on numai
pe celalalt.
i participial (e vorba de eel trecut) pare a se bucura
,asazi de o circulatie mai largg deck inainte. 0 particularitate
caracteristieg pentru stilul pe care 1-04, putea numi dinamic, atitt
de agreat, mai cu seamg de tineri, este combinarea participiului
trecut cu forma pronominalg a unor verbe ca a cere, a se coven,
a vrea, etc., avand sensul lui a trebui. Astfel, in loc de aceastd,
problemii trebue cercetata serios se spune aceasta problem% se cere
'(sau se vrea, se cuvine, etc.). serios cercetatei. Formula a pries
foarte repede, fiindca prezinti avantaje stili.stice. In primal rand,
subieetul (de obiceiu nume de lucru) Caruia i se da d.rept predicat
o locutiune verbarg, reflexiva este asimilat cu o fiint., arc dar
`personificat' (ca in operele poetice). Afarit Ide asta, legarrea di-
-recta a participiului de verbal precedent (far5, intermediul lui a
fi: se vrea admiratei pentru vrea sa fie admiratei) mareste vigoa-
rea, constructiei, ached expresivitatea ei. Dau toate exemplele eu.-
lese do mine: pantofi care se cer pingeluiti (AL, 7 Apr. 1935, 7,
1); doruri ce se netzuesc implinite (CL, 9 Iunie 1935, 3, 6); certi-
ficatul care se cerea autentificat (CL, 25 Maiu 1935, 2, 3); aceste
Taivinte se cer cu tArie rostite (VR, Maiu-Iunie 1935, 45); onorata
burghezie se vrea stimatei ca stare (CL, 3 Aug. 1935, 7, 5); trasnete
-care se cer iplesnite (AL, 27 Oct. 1935, 3, 3); care se vor trezite
(VR, Febr.-Martie 1936, 43); un lucru care se immune relevat
(AL, 19 Apr. 1936, 1, 1); banalithtile se cer imbracate in zvareoliri
impresionante (Ins II, 4, 511); se cuvine asa fel construitei (ibid.
591); interese care nu se vreau, amenintate (Tars II, 3, 780-1); se
cuvine acomparviatei de toba mare (Ins III, 5, 340); s'ar fi cuvenit
neted dezaprobatei, (RFR, Febr. 1937, 386); se cuvine cititcl in in-
tregime (VR, Martie 1939, 159); care se merits analizat (VR, Nov.
1939, 10); materiile care se cer cunoscute (Act 91); se void mai
respectatei, (Petr 204); toate se cereau ascu2tate si fntelese {DO
223) 1. S. se compare tiji example ca acestea: celor ce-?i vor formatti
individualitatea artis tick- (AL, 25 Oct. 1936, 3, 3); arivisti care
Dula& modelul participiilor, cu care aunt echivalente din punct de
vedere sintactic, se construesc asa (mult mai rar Inca) si adjectivele (sau
diocutiunile adjectivale): se voia darnic (Act 26); ...se vreau mai dihai deceit
.suet (Ins II, 2, 607).
www.dacoromanica.ro
voiau transplantate in Rusia moravurile occidentale (CL, 28 Mar -

tie 1936, 6, 2); o vor ata?atii idealvlui (CL, 3 Aug. 1935, 7, 5);
care se cer sa fie repetate (BPed 180), apoi se void darnic (v. mai
jos, nota), despre care putean presupune ca reprezinta, intr'un
mod sau altul, treceri dela nzul traditional la inovatia, actuall
Penultimul (se cer sa fie repetate) arata laanurit, deli narmai
una din chile pe care s'a putut ajunge la formula in discutie,
ri adica printr'o contaminatie (iaatre se cere sa fie repetate qumea,
ratiunea, etc. cere...' si [ele] cer sa, fie repetate), combinata ulte
rior Cu o scurtare" a vorbeil.
Asem'anatoare, in multe privinte, cu cazurile de mai sus sunt
acelea in care participial trecut atarnit de verbul a merita 2: o
problems care merits dezbatutd (AL, 30 Sept. 1934, 8, 5); memo-
ria lui Chendi ar merita ramprospdtata (AL, 28 Julie 1935, 10,
1); merits pomenit niumele (CL, 31 Aug. 1935, 4, 4). $i N. Iorga
aria asa (ar merita improspatate).
Aceasta forma verbala apare adesea en de inainte. Cateodatk
dupa a merita: merita de relevat Neumark (VR, Iulie 1934, 95),
sau dupa a urma: sa spun tot ce tie si ce urmeazd de sus (Ins-
II, 3, 236), de obiceiu dupa a trebui: trebue de rdspuns (CL, 21
Sept. 1935, 2, 4); trebue de aratat (CL, 28 Dec. 1935, 6, 1) si dupa
a da: i se clic-du de inteles (VR, Ian. 1936, 59); domnul clildu de
inteles (AL, 8 Martie 1936, 6, 5); in fine da' de inteles (EL 387).
Astfel de constructii nu se explica pretutindeni in acelasi chip.
La a trebui avem a face, cum am mai aratat in dila parte, cu o-
contaminatie: trebue spus + este de spits (cf. nu este de miratr
CR-M 10), care se intalneste obisnuit la Moldoveni. Cat despre
a da, intrebuintarea participiului cu de este consacrata in da de
bdnuit, da de gandit, etc. Acestea au influentat asupra lui da a
intelege, transformandu-1 in da de inteles. Pentru celelalte trebue
sa adraitem tot incrucisari de formule mai mult on mai putin in-
ruclite semantic (de obiceiu intervene ideea 'necesitatii'). Oricum
Nu stiu dacii, si In ce mitsurg, va fi influentat Ire. se vouloir + infin.
(la question se veut discuter serieusement, etc.). Date fiMd slabele i puti--
nele atingeri semantice ale participiului cu infinitivul, sunt dispus s cred
CO constructia frantuzeasca n'are amestec In producerea fenomenului nostru,
chiar dad, in constructii ca a se idsa intimidat, etc. participiul nostru co-
respunde unui infinitiv frantuzesc (se laisser intimider).
Cf., In lista precedentli, care se meritd analizat, cu pozitie mijlocie-
Intre se vrea, se cere, etc. analizat si cele urmatoare.
www.dacoromanica.ro
CAP. V: VERBUL 365
are fi, se impune evitarea, lor, chiar a lui trebue de, in ciuda fa's-
pandinii ei atat de largi.
Alta, situatie are participiul trecut care insoteste pe a deveni:
biblioteca deveni frecventata (VR, Apr.-Maiu 1936, 72); ele devin
robite economioeste (VR, Dec, 1936, 72). Aici avem im fed de con-
structie pasiva, cu sens continua sau durativ, daces pot spune asa:
intro fu frecventata si deveni frecventata exists a deosebire de
durata a aotiunii (momentana in primul caz, 1:xrelungita,' in al
doilea). Asimilare a participiului trecut cu adjectivul (a f. deveni
mare, frumos, etc.) 7 Influents din partea sinonimului" a ajuinge,
cane se intrebuinteaza cu un paticipiu dupes el (prin lIsa.rea la o
parte a lui a fi: bliblioteca ajunsese frecventata < ajunsese a fi
sau sa fie frecventata)? Greu de raspuns. Cf. si vine part.,
foarte des in vorbirea, populaza si farmiliara (mai ales muntenea-
sea, da,ch nu ma insel): haina vine tivita dublu pe margine, etc.
Despre alte moduri ma este nimia deosebit de inregiTtrat.
Doa,r greseli de corespondents ca in exemplele aoestea: Capitala
ar fi la inaltzime, data vom grai (VR, Nov. -Dec. 1934, 465); data
turn privi..., vom vedea (CL, 9 Nov. 1935, 7, 4). Tot conditional
trebue si in partea a. doua a acestor fraze, caci avem constructii
ipotetice.
4 T im p u r i. Fapte putine, si mai toate ar putea figura
in paragraful corespondenta timpurilor". Cel mai interesant este
intrebuintarea imperrfectului in local prezentului. Legatura din-
tre ele o face ideia de durata: amandoua arata actiuni `netermi-
nate', care dureaza (in momentul povestirii, prezentul, in trecut,
imperfectul). De aici izvoraste posibilitatea, deci primejdia de a
le confunda. Exists anumite formule, de obiceiu cu valoare gene-
rala, al caror verb st.5, totdeauna la prezent, indiferent de aspectul
temporal al celorlalte verbe din fraza, de pildrt: in ce priveste...,
este drept (,that, constatat, etc.) s. a. Iata exemple care nu res-
pects acest uz (din cauza timpului celorlalte verbe):..: aceasta in
ce privea ochiul (CL, 7 Martie 1936, 4, 1); a cunoscut in tot ceea
ce privea (Hr I, 480); o intelegea pe Ana in ce privea. gustul (Rad
I, 16); Nory se exalta, dPvenea romantica, in re privea Dia (ibid.
60); provincie care, intru cat privea pe Romani, n'avea decf,it, o
singura class sociala (CIst 447); in ceea ce privean [sic!] trebu-
www.dacoromanica.ro
rile interne (IC 77) 1, etc.; era drept ca baba it incurcase (Bad
I, 430) 2; i se parea ca Linea isonul (AL, 6 Turtle 1937, 7, 1) 5; Si
se intreba pe unde se afla scum Otilia, ce feicea, ce gandea (E0
II, 61) 4; personalitatea nu se putea sd nu-1 fi atras pe E. L. (AL,
23 Ernie 1935, 4, 6) 5, etc.
In alte cazuri este vorba par $i simplu de greseli sau, oeea
ce-i aproape acelasi lucru, de nerespectarea corespondentei tim-
purilor, cane se ;datareste unei intelegeri false a raportului crono-
logic dintre actiunile respect-five. De pilda: cred c nu sunt eronat,
ca'nd voiu considera (VR, Oct. 1934, 39); cand vom vorbi de dina-
mismul unei frontiere, 'nu trebue sd intelegem (VR, Nov.-Dec.
1934, 70); inventarea eivilizatiei a fost datoritd nu atat unor per-
soane dotate... (Ins I, 1, 385); inviorarea pietei a fost datorita, in
primal rand... (VR, Sept.-Nov. 1936, 96) 0; ,desi nu s'a fost reali-
zat tot ce se putea realiza (AL, 5 Sept. 1937, 14, 1) 7; Mayer ling,
unde se omori arhiducele, a fost, cu cativa ani in urma, teatril
dragostei lui H. W. (AL, 3 Apr.. 1938, 13, 3) 8; de ce-or vorbi unii
oameni asa de multi (AL, 5 Sept. 1937, 7, 3) 9.
CAP. VI: ADVERBUL.

Inovatiile privitoare la aceasta parte de vorbire aunt, mai
totdeanna, de natures semantics si functionea. Nu gasim creatii
pTopriu zise, ci aproape numai uzuri deosebite ale adverbelor cu-
rent folosite de toatA lumea. Ca de obiceiu, ele Bunt, in parte, pro-
duksul unor influente strain: dupes modelua sinonimelor frantu-
zesti, nem-testi, etc., cuvintele romanesti corespunzbloare apar cu
Inovatia e mult mai frecvent& cleat rezult& din citatele male.
' Trebue este drept...
I se parea cd fine...
4 Adv. acum cere prezentul, care se impune, de altfel, si fti.ra el.
6 Trebue on ...nu se poate sd nu-1 fi atras on ...nu se putea sd nu-I
atragd. Exemplul ne arata c& fenomenul este, de fapt, produsul unei atractii,
un fel de acord temporal intre verbele celor doll& propozitii.
Avem o contaminatie !litre este datoritd (mai bine, se datoreste) gi
a fost provocatd, determinatd, etc.
Autorul cunoaste mai-mult-ca-perfectul compus numai din auzite,
de aceea nu stie s&-1 manuiasca.
o In loc de moil trebue s'a morn (ori se omorise).
Aici este mai degrab& o inadvertent& modalgt: (v)or vorbi In loc de
(v)or fi vorbind. Autorul a crezut c& prezentul" corespunzator prezumtivu-
lui sau potentialului trecut (v)or fi vorbit (ca formrt, viitor II sau viitor
perfect), este (v)or vorbi (viitor I sau viitor prezent).
www.dacoromanica.ro
CAP. VI: ADVERBUL 367
fundiuni noun, necunoscute mai inainte. De cele mai multe on

insa avem a face cu. abateri voite dela normele traditionale sau
cu simple neglijente individuate, asa claw, intr'o anumita masura,
cu fapte de stil, care se pot totusi generaliza on macar raspandi la
un mare numar de subiecte vorbitoare, cum vom constata adesea.
abia, (i deabia). Foarte frecvent in vremea din urrnA, avant'
sensuri identice sau foarte asemanatoare cu ale lui atunci, tocmai,
tocmai atunci, etc. Exemple: cand ma vad, in. sfarsit, servita,
achit, imi da pachetul cu un sa,1 purtati sanatoasa" si... plec de-
abia peiceilitd, (AL, 23 Tunic 1935, 4, 5); ma odihnesc, pe urma vin
jos sit an'a'nanc si dupa aceea abia ma cult cum se cade (AL, 25
Aug. 1935, 7, 6); cand iti strangi putina energie..., to reipadesc
deabia fel de fel de ganduri cicalitoare (ibid. 7, 1); de uncle abia
a pornit conflictul (Ins I, 1, 600); acum abia era incurcatcl, d ru-
inata (VR, Febr.-Martie 1936, 46); adevafratul export de capital
isi assteaptei deabia momentul (VR, Aug. 1938, 106); puternic suet
eu si am sa devin d'abia d'acum incolo i mai puternic (Ins, Aug.
1939, 307); asemenea temeri ar trebui abia sdrl hotdrascd (Azi, 24
Martie 1940, 2, 2); excitandu-I [intestinul], abia, exasperdm siste-
mul nervos (intr'o publicatie medicala); cand colo, seam deabia
s'a mdrit (TB 148), etc. Numai in foarte putine din citatele ace-
stea adverbul nostru. are 1111 inteles asemanator cu cel acA3eptat de
toti Romanii, pe cand in marea for majoritate el inseanneaza eun,
totul altceva, cateodata chiar contrariul. Avem pretutindeni in-
fluenta germ. erst i gerade, prim.ul cu nuanta mai molt tempo-
ralg 1, calalalt pur moda12. Astfel acum abia era incurcatd, este
germ. jetzt erst war sie verlegen...; ... de uncle abia, a pornit con-
flictul = germ. wo der Konflikt gerade ausgebrochen ist, etc.
Cred (31 fenomenul s'a ivit in vorbirea Evreilar de lianba.gerranna,
si prin ei (in calitate de gazetari) a gasit acces $i la Romani. Ino-
vatia trebue combat-0A, filmic:1 nu-i necesara.
aici... aici (pentru aci... aci): aici In prozei, aici in versuri
(Ins II, 4, 4); aici un domn, aici o doamnd (Cim 306). 'Aici 64i
pastrea.za, in toate imprejurarile, sensul strict local, pe cand act...
aci (eventual ici... ici) are o nuanta temporala (cand... cand), apoi,
si mai ales, exprima repetistia (cu aspect, secundar, de opozitie).
altcum (in be de altfel): este o problemd altcum complexes'
1 Traductibil In romanWe prin atunci. tocmai atunci.
2 Echivalentul romanescului tocmai.
www.dacoromanica.ro
decat aoeea... (VR, Oct. 1937, 101) 1; in opera sa de illtcuim foarte

meritorie (Ins, Apr. 1939, 107); fiindca altcum air fi fost subli-
niate (Ins, Iunie 1939, 577). Ardelenism. Cf. si altunde pentru in
alts parte, aiurea.
altfel. Un numar de publicisti, in frunte cu Cez. Petresm,
intrebuinteaza des acest cuvant (si subt forma in alt fel sau in-
tr'altfel) on un adjectiv (eventual cu un adverb) dupes el, prin ur-
mare cu un sons diferit de cel consacrat si in acelasi timp cora-
plea necunosout, ba chiar strain de traditia noastra lingvistica 2:
o oercetare e, acestei marete si bogate personalitati..., altfel impu-
neitoare $i pasionat de interesanta decal au creat-o (AL, 21 Julie
1935, 2, 7); o problems, cu total altfel grea (VR, Ian.-Martie 1937,
18); o Verbire altfel moldoveneascii $i tareineascei detest a lui
Creanga (AL, 13 Martie 1938, 3, 1); o alts Viend 7ntr'altfel dragii
(CS 58); un glas altfel plangeiret (ibid. 210); era altceva, altfel
invaluitor (Luc 250); alti ochi, altfel dragi (ibid. 295); dar altfel
straini (ibid. 336); cu privirea intr'altfel rascolitoare (ibid. 412);
viata i-a rezervat Ginei altceva, altfel hotd,ritor (DO 12); schim-
barea era mai adeincii si altfel neprevazuta (ibid. 165) 3. Este imi-
tatia frc. autrement adj. (sau adv.), cu valoare de comparativ,
pe care lush: rem. altfel n'o reda nici pe departe, din cauza sen-
sului curent, atat de deosebit: ceci est autrement important àcea-
sta este molt mai important'. Alta particularitate a iacestui
adverb este urmatoarea. Piind simtit ca cmant campus din alt
si subst fel, apare de unite on ànalizat', adica desfacut in ale-
mentele lui alcatuitoare si tratat ea o sintagma, propriu zisa (dato-
rita si influentei lui chip sau mod4, sinonime ale lui fel): ce face
sa se int:ample asa si nu in alt felt (VR, 30 Iunie 1934, 62); in alt
fel se izoleazii de mediu (CL, 3 Aug. 1935, 5, 2); ea ivela, in alt
fel (VR, Febr. 1939, 22); mi s'au infdtixt in alt fel (1907 I, 330).
Am scris pretutindeni substantival separat de nedefinit, ceea ce
nu face niciunul din autorii citati. Aceasta dovedeste ca, pentru
ei, altfel precedat de in este perfect identic cu. altfel singur, 69.
adica, acest ouvant ramane tot campus si, deci, tot adverb. Ur-
meaza ca prezenta lui 'in este inu,tila, si tot asa inovatia ca attire.
Pentru sensul lui altcum, cf. cele spuse s. v. altfel.
2 Cateodata sta. inaintea unei constructii comparative, introdusa prin
dealt (sau ca).
' Cf. ei este o problems altcum complextl..., notat ceva mai sus.
Eventual a lui gem, specie, etc.
www.dacoromanica.ro
Poate ca, de f apt, nu ànaliza' lui alt f el a dus la aceasta nail for-
mula., ci slaliciunea" multor contimporani de-ai nostri, care pre-
fers (nu vaid pentru ce) variantele cu in, mai greoaie (si mai putin
eufonice), ale unor adverbe ca: contra, deajuns, destul, totdeauna,
etc. (cf. si prepoz. inspre pentru spre).
asa. Urmat de un adjectiv sau adverb, apare foarte des (mai
ales in vorbirea feTneilor) fa.res de dupes el: erau a$a frumo?i,
incest... (AL, 7 Iulie 1935, 4, 1). Punctul de plecare va fi fost con-
structia exclamativa.: era assa frumosi, care trebue roses, si ea s'a
aiba, perepozitia inaintea adjectivului sau adverbului.
atilt... dar $i (pentru... cat vi): atilt ad/rnirratia, dar $i
(VR, Sept.-Nov. 1936, 5); atilt prin ridicolul lor, dar $i prin...
(Ins II, 3, 893); atilt de legile de fier ale sistemului potrivnic, dar
$i de cele... (Ins III, 5, 153). Contaminatie, care trebue condamnatil,
intro atilt..., cat... si nu numai..., (ci) dar $i. Choi se poate spume,
la fel de bine si cu acelasi inteles, atilt admiratia, cat ..; nu
numai admiratia, (ci) dar vi... Daca., atilt este preoedat de o pre-
pozitie (cu, pe, etc.), cat va avea si el inaintea lui aceeasi prepo-
zitie. Asada' n u vom spune pe atilt de a$teptata, cat de fericitd.
(Cr 91), ci... pe cat de fericita. Alt cam, i mai eriticabil, avem
in: era atilt mai puternic detest ei, ca toti... (CL, 9 Nov. 1935, 1, 2) 0
care-i produsul unoi oonfuzii intre atilt de puternic..., $i mai
puternic... dealt_
ca. Apaire in local altor cuvinte sau de prisos. a) In local lui
cu: ca titlu de curiozitate (AL, 11 Oct. 1936, 2, 1); vi le trimet ca
gait de recunostintei (Ins I, 2, M9) 1. Amestec intre ew tit/2c de...
si ca... (in vorbirea familiarg se spune chiar si ca o curiozitate).
b) In local lui decal (dupes un comparativ): acest diferend este
mai important ca cel al Pocutiei (VR, Apr.-Maiu 1937, 43); a fost
mai mull ca toate... (ibid. 79) 2. c) In local lui pentru (sau de):
ca ce se indigneazeil (CL, 4 Ian. 1936, 2, 7). Foarte frecvent in
limbajul familiar m-untenesc, cu valoa,re stilistica" (peiorativa.) 3.
Poate ca" adverbul in discutie are sensul lui 'in militate do': ca ce
Cf. si aid mai sus, la Stilisticr s. v. titlu.
! Vezi 0i cele spuse la pag. 294-5. Poate c6, tot aiCi trebue pus *nem.-
plul urmator: de niciun privilegiu In plus nu se bucurti minereul din Roma-
nia ca cel alzacian (CL, 4 Ian. 1936, 7), uncle ca= decdt ar fi cerut de (fn)
plus. Dar mai probabil pare cti. adverbul nostru sth. pentru tap de, fn cont-
paratie cu...
Cf. ei pd ce (aproape vulgar), de ex. pd ce rdzi to de mine?
www.dacoromanica.ro
se indigneazal = in ce calitate se indigneazal De prisos sty ca

mai Cu seaana dupes verbul a numi: se. -1 numeasca ca maturator
(CL, 20 Julie 1935, 4, 1); 1-am ales de sapte on ca deputat (VR,
la.n.- Martie 1937, 43) 1. Extrem de raspandit. Caracteristic pentru
vorbirea seaniculta si populara2, chiar daces ne intampina si la...
academicieni sau yrofesori universitari. Ca fi cand este nepo-
trivit intr'o constructie de felul acesteia: am aeeeassi sensatie ca $1
cand obsery (AL, 27 Dec. 1936, 10, 1-7). Prezenta, lui qi se expli'ca,'
probabil, prin nevoia autoruilui de a evita cacofonia, care putea
fi 'bag evitata, mult mai... avantajos, prin introducerea lui atunci:
...ca atunci cdnd...
cat. Aipare in diverse formule, care, cal putin partial, repre-
zinfa adevarate inovatii. Urmat de mai -I- adj. (saw adv.), are va-
loarea unui fel de superlativ (absolut): ii trecu prin minte un
cuviint cat mai jigivitor ou care se. -1 poata rani (Petr 230); zise-
cu o cat mai precise. intonatie (ibid. 232). Foarte raspandit, chiar
daces citatele mele nu-s prea m.imeroase. Originea aoestei con -
structii trebue cantata in example ca urmatoarele: cauta se. -i place.
cat mai mult, ...sei impresioneze pe ascultatori cat mai adanc, eke.,
uncle eat mai... insemnea,za 'cat putu mai mult, etc.', deei 'maxi-
mum de...' 0 sintagma asemanatoare este cat de -I- adj. (sau
adv.): veti avea o cat de palida imagine (CL, 5 Oct. 1935, 3, 2); se.
incercam o analiza cat de sumara (CL, 18 lithe 1936, 6, 3); lipsa
unei cat de vagi teorii (AL, 10 Ian. 1937, 2, 6); nevoia unei cat
de neinsemnate vacante (AL, 17 Ian. 1937, 7, 7). Si mai freeventa
decat precedenta, cu care se inrudeste chiar semantic: cat de pa-
lida insestmeanA foarte putin palida' 3. S'a pornit dela constructiile
cu sans ooncesiv: sea aiba si el o cases cat de modesty (numai sa,
fie a lui); sa-si dea Si ei mazer cat de putina osteneala..., etc. Cf.
si cat de cat, cat(Asi) de putin, etc. Avand alts aeceptie si
fiind intrebuintat excluziv de Muntemi, cat mai poate precede si
un substantiv: cats mai vorbaria, tats! (BP, nr. 486, 169). In lirn-
bajul familiar se buicura de mare eirculatie. La Buzau cat are tot-
deauna forma cilia, indiferent de genul substantivului (cdta mai
1 Sg. se adauge nu po(i intitula o mi$care ca ortodoxista (VR, Febr.-Mar-
tie 1936, 126).
2 Cf. ca ce 5511 acolo? pentru ce efti acolo? `ce slujb5. ai acolo?' Despre
prezenta de prisos ca Inaintea conjunctivului, v. cap. conjunctiet.
3 Adjectivele sau adverbele respective exprima, de obiceiu, notiuni 'mi-
nors' (putintitate, neinsemnrdate, modestie, etc.).
www.dacoromanica.ro
bdiatu21). S'a ascut, probabil, prin incrucisarea lui cats vorbdrie,

etc. cu ce mai vorbdrie, etc., ambele excla.mative si sinonime.
ccitufi de putin 'de loc': din cauza tinutei sale narative Si
catusi de putin oratorice (VR, Mart-Apr. 1935, 23); cuvinte de
mare bun stmt, catusi de putin jignitocure (AL; 11 Sept. 1938, 2,
6). Raspandit, dela construetii negative: n'am vrut ccitusi de putin
sari jignesc, etc.
cum, comparativ, constrtia la fel cu ca, adid, fail verb dupii,
el: le debarcii, in saaobism..., cum pe altele in debosa (CL, 9 Iunie
1934, 9, 1); Ma'nchid, cum melcul in chilii oculte (AL, 4 Apr.
1937, 16, 2); eliminand unele piedici, cum de pildd Acopereman-
tul Maicii Domnului (Ins III, 7, 357); se anunt5, publicarea unor
piese exceptionale, cum de pildd Bunavestire" (AL, 4 Dec. 1938,
4, 2); farti, sa simtim, cum cresterea firulia de iarba (JL, 18 Iu-
nie 1939, 2, 4); cum odinioara cu printul Raul (DA 186); cum de
vale (R5d I, 81); de care-s plin currm apele de luny (PTA 72).;
Neobistruit de des1. In ciuda rgspandirii ei, nu consider accepta-
bilg, aceasta constructie, care sva fi datorand ceva si influentelor
straine (frc. comme, germ. wie), nu numai sinonimului rem. ca.
curiind. Se confunidg,, de multe ori, curand `repede' cu in cu-
rand 'pests putin timp': ...ar f i murit in curand dupe epizodul
povestit (AL, 7 Oct. 1934, 9, 4); incat in curand nimeni nu le-ar
mai fi putut suporta lectura (VR, Iunie 1939, 127); Tragicul vi-
ziunii... a fast analizat yin curand de un Roman (VR, Aug.-Sept.
1940, 82). La eomparativ, curand este preferat de multA, lume
lui mai degraba, mai repede, etc., de sigur pecntruca e statit mai
distins" decal sinonimele lui.
de -scum pentru deja. Ca.racteristic mai ales pentru Evrei,
care, intrebuintand prey des pe acesta din urmil (din cauza limbii
for materne, wade schon apare la tot pasul), s'au silit sa-1 evite
(si, odatii on el, s'a, evite nidiculizarea uzului de dare Romani).
Intere,sant, din punctul de vedere al lingvisticii generale, este ca
;west act de voila% colectivli a izbutit, Eu personal n'am mai au-
zit, in ultimii ani, la niciun Evreu pe deja. Dar de -arum nu poate
fi totdeauna sinonim cu neologismul incriminat. Afarti de asta,
freeventa lui este tot aka de mare ca si a lui deja. De aceea, pre-
zenta lui de-acum in vorbirea sau serisul cuiva constitue o carac-
V. mai departs, s. v. precum.
www.dacoromanica.ro
teristica intocrnai ea $i deja 1. Acesta din urma este repudiat 4i

de multi Romani puristi, in special bucovineni, care-1 inlocuese
prin acu (eventual prin alte cuvinte), de pilda (citez din memo-
rie): Eminescu acu la 1870 daduse probe de mare talent poetic.
Aoest surogat al lui deja mi se pare si mai n.epotrivit deceit eel
mentionat, intre allele, pentrutea acu aratA un moment foarte
apropiat de prezent, de timpul cand are be povestirea. Astfel
asezarea lui langa o data mai mult ori mai putin depgrtata in
trecut este nu nurnai ridicules, ci si absurda. Din fericire deja s'a
incetatenit in limba noastra si va ramanea, caci exprima nuance
temporale pentru care gasirea unui echivalent neaos nu este tot-
deauna posibila 2.
de-a-dreptul (si neologismul sinonion direct) inaintea unui
adjeotiv sau adverb. Constitue una din particularitatile cele mai
caracteristiee ale limbii culte actuale, si aoeasta de putin& vreme.
Exemple: o lucrare de-a-drepu,l fundamentalei, (VR, 15 Apr. 1934,
43); a devenit de-a-dreptul fascist (CL, 21 Sept. 1935, 2, 2); un
caracter de-a-dreptul literar (AL, 1 Nov. 1935, 8, 1); le consider&
direct false (CL, 16 Nov. 1935, 3, 1); aceasta criza a luat chiar
forma de-a-dreptu curioasa" (VR, Ian. 1938, 95); eateva sent de-a-
dreptul magistrale (ibid. 114); apare ca direct absurd (ibid. 117),
etc. Are, aproximativ, sensul lui,ehiar, tocmai, intr'adevcir, par $i
simplu, etc. Avem a face, de sigur, cu o influents strains, si adicg.
gerniana: es ist geradezu lacherlich 'c'est simplement ridicule';
es ist geradezu erstaunlich, 'c'e,st vraiment surprenant'.
de-a gata (pentru, gata): [cravats] cu nodul facia de-a gata
(VR, Apr. -Maio. 1936, 124). Aceste data adverbe nu-s deloc sine-
mime (cf. N. urea sei aibd toate deSa gata).
de altfel (sau de altmintrelea) in loc de altf el (sau altmintre-
lea): Horea, numit de altmintrelea Ursu Nicolae (AL, 17 Oct.
1937, 3, 1). Obisnuit la Ardeleni si Bucovineni. Traducere apro-
ximativa a germ. sonst?
decal. StA dupes diferit urmat de un euvant oareeare: ele cunt
diferite pentru came deceit pentru paine (AL, 18 Aug. 1935, 2, 5);
in total dif emit dealt fusese/rii inainte (AL, 30 Main 1937,14, 1);
1 Cf. Dar Insu*i gdndul acesta nu-i de-acunt emetionant? (AL, 28 Oct.
1934, 8, 5); primul intelectual... a lost de-acum o exceptie (CL, 27 Iunie
1936, 7, 1).
Deseori fl putem lnlocui prin $i (adverb!`: ai $i sosit? 'ai sosit deja?'
(germ. bist du schon angekommen?; frc. es-tu dj arrive?).
www.dacoromanica.ro
o Zoe Trahanaehe diferia decal aceea, care (AL, 17 Apr. 1938,

16, 3). Contaminatie intre diferit de 4i sinonimul altul dealt... --
Dupa un comparativ, deceit serveste sa introduces o propozitie se-
cundara4 era cu milli mai obosit deceit sa fi putut incepe k;) noua
lupta (AL, 16 Iunie 1935, '2, 1); dar Morus era o fire mai echili-
brata deceit sa fi dat ra'spunsuri... (AL, 28 Ellie 1935, 9, 3). Arde-
lenism, foarte probabil, de origine (germang. Cf. er war viel zu
mode, als Bass er amen neuen _Kampf begin/nen konnte. Singura
deosebire consta in faptul ca, formula nemteasea are adjectivul la
(un fel de) suporlativ, nu la comparativ. Vede uor oricine ea
deceit trebue inlocuit, ca sa; avert" o constructie romineasert, prin
pentru ca... Un caz special, care so opune si el sistemului lion-
bii noastre, reprezinta acest exemplu: interminabil deceit in na-
zuinta de-a termina... (CL, 11 Iunie 1936, 8, 5-6). Adjeotivul for-
mat cu prefixul negativ in- este eonstruit ca i cum am avea Re-
galia insQi (= care nu se termina deceit in...). Faptul este totusi
interesant, caci arati Ica subiectele vorbitoare ànalizeazg; cuvin-
tele eoanpuse (gratie instinctului ethnologic", cum spun Anil
decum pentru decal: dupes comparatie, mai ilustrii decum este
o stea de cinema (Ins II, 3, 789). Obisnuit in vorbirea familiars
a unor anwmite cercuri. De fapt, acest adverb implineste functiu-
nea lui deceit cum (of. si mai mare de treizeci de ani, cu de, dupes
comparativ, in local lui dealt).
defel i deloc, cu sans negativ, in constructii fgrg negatie:
calatoria defel nepleicuta; sau obositoare (AL, 10 Maiu 1936, 6, 6);
oameni cu o psihologie deloc rudimentary (CL, 20 Apr. 1935, 9,
3); varful unei piramide de o inaltime deloc ametitoare (AL, 5
Ian. 1936, 4, 1); fai-a faspuns deloc jenatei (AL, 2 Main 1937, 9,
4); printr'o legaturei deloc necesarei (AL, 9 Main 1937, 17, 2);
deloc frumoasa; deloc demoralizata. (AL, 13 Iunie 1937, 6, 4);
deloc comunicativa: (AL, 14 Main 1939, 8, 2); al pla'zmuirilor deloc
inspetimeinteitoare (VR, Aug.-Sept. 1940, 81); un imens material*
'Inca deloc studiat (Spm 112); a unui medic deloc eminent (EL
45), etc. Mu lt mai Taspandite decal rezulta chiar din aiceste bo-
gate exermple. S'a pornit dela constructii negative: celleitoria n'a
lost deloc (sau defel) neplacutei. Cf. mai sus ctitu$i de putin.
din berechet: ceea ce se gaseSte din berechet (AL, 20 Nov.
1938, 6, 1). Contaminatie ( din belsug berechet).
www.dacoromanica.ro
diseard pentru seara, tot asa aseard pentru seara precedentd,

mane pentru. a doua zi, etc.: le anun.tase dela, pram ca diseard
merge la Operd (Razb 242); Toata, ziva vorbise... despre masa de
aseara (Gar 158); 01sd un biletel care-1 vestea ca maine are .364
caute (ibid. 250); dispunea, ca in termen de cloud zile, adicet pond
maine, Marti... (ibid. 518), etc. Povestitorul se refer5, nu 1a mo-
mentul and povesteste, ci la acela cand s'au petrecut evenimen-
tele, si din punetul de vedere al eroilor, nu al gm. propriu. Cf. si:
leri a fost Dumini,c*d. La, vecernie au fost la biserica... (ibid. 307);
B. D. nu se mai argtase pela P. dupd incidentul de deundzi la Fa-
garas... (ibid. 563).
dupd cum in loc de (pre)cum: cAntand melodii vechi, dupd
cum fi un cdntec vechiu dupa o muzica de Mozart (CL, 19 Oct.
1935, 6, 2).
fie... fie. In ciuda fixitatii ei, consacrata de multa vreme,
numerosi publicisti utilizeaza aceasta formula in mod foarte liber.
lath, cateva aspecte inovatoare": a) fie le lipse$e..., fie sunt pd-
truwi (AL, 26 Maiu 1935, 9, 1); fie publicul incepe..., fie arti$tii
trebue (AL, 20 Nov. 1938, 2, 2), in loc de fie di..., fie 04..4 b)
fie ca wind reprezinta un peizaj, iar altul un interior (AL, 7 Febr.
1937, 15, 3); c) s'au ndscut fie din zone diferite sau $i-au com-
plectat teritorial (VR, Nov.-Deo. 1934, 63); fie ca urmare a unor
fapte latente sau ca rezultat... (ibid. 70); fie ca e in umbra pala-
telor, in aceea a blok-hausurilor, sau in painjenipl... (CL, 20 Iu-
lie 1935, 4, 5); acest interes fie ca e vorba de... saw de... (AL, 7
Febr. 1937, 15, 2-4); fie conte sau muncitor (EL 477) I. Cazurile
de subt b i c merg impreuna, in sensul ca ara'andona stau pentru
fie... fie. Ele sunt foarte frecvente si se rilspandesc mereu, mai
ales csa, chiar celor care nu le aproba ele nu li se par prea aberante.
in noapte, in vara, etc. pentru noaptea, vara, etc.: Capitala e
multicolor., zgomatoasA in noapte (Azi, 23 lunie 1940, 3, 3); altd-
data, in yard, n'ar fi heat... (VR, Dec. 1938, 14). Dupes germ. in
der Nacht, im Sommer, etc.
just: in aoest film este just dragutd (AL, 21 Iunie 1936, 8, 4).
Destul de ides in vorbirea familiark mai mult ca uz oarecum per-
sonal: a spus just oe nu trebuia sa spuie, etc., uncle just = exact.
1 Cf. si fie elf se produc tate tard cvilizatd on intr'una inculitt (Ins,
15 Sept. 1936, 195), cu ori, sinonimul lui sau.
www.dacoromanica.ro
la anul pentru pests un an: la anul uitase paraponul (Rad

I, 93). Cf. mat sus, s. v. diseard.
mai `d.eja': un glas pared mai auzit (Rad I, 397).
necum 'dar Inca, cu atat mai malt': era incleman atec la toate,
neowm, la jucdrii (Rad II, 466); dupes ce se dovedi ca suntem oa-
meni cum se cade, necum hoti (AL, 22 Dec. 1935, 6, 2) I.
niciaind pentru niciodatd, niciunde pentru nicdiri, etc. se
raspandesc subt ochii nostri. Ardelenisme, si ca atare, in ochii
Romanilor din tara veche, nedeprinsi ou ele, mai expresive sau mai
putin bangle 2.
nicidecum `deloc, defel': avea o cochetarie, nicidecum femi-
rind (EL 228). Cf. mai sots catusi de putin, defel, etc.
niciodatd cu valoare de negatie obisnuita: tandreta sa nicio-
data marturisita (EL 311). Diva germ. nie (seine nie gedusserte
Liebe).
nu... decal... Foarte frecventa aceasta formula subt aspectul
nu poate decdt sa verb, gratie marii ei expresivitati, in compa-
ratio Cu. echivalentul afirmativ, care tontine numai verbul. Am
notat putine exempde (mai multe n'am crezut necesar) : nu poate-
dealt ajunge sa fie comic (Ins II, 3, 74); legile de represiune nu
fac dealt sa stagneze progresul (CL, S Iunie 1935, 2, 7); nu ajun-
gem deca't un stop contrariu (CL. 31 Aug. 1935, 6, 3). Se va fi
pornit dela Braze ea: aceasta vests nu poate decdt sa ne bucure,'
atitudinea lui nu poate dealt sa indigneze pe oricine, etc. Inter-
pretate in mod strict, ele insemneaza ca subiectul nu poate sav'arsi
(in momentul respectiv, in imprejuraride date, etc.) alts actiune
decal pe aceea despre care-i vorba. Neputand savarsi detest o sin-
garb, actiune, urmeaza to o savarseste in conditiile cede mai bune,
cu maximum de eficacitate, etc. A ici creel ca sta"forta", adica
expresivitatea deosebita a constructiei noastre 1.
nu mai mutt: iii continua studiile..., nu mai mull la Viena,.
ci la Berlin (IET 185). La Bucovineni. Dupes germ. nicht anehr.
nwmai pentru nu mai: numai pot suporta, etc. S'ar parea
2 In exemplul al doilea, datoritg stAngliciei autorului, necum. insem-
neazg, adicg, trebue sit Insemneze, 'cu atat mai putin'. Sg, fi influentat nici-
decum,?
2 Ne putem gandi ei la o influent, ruseascit: nikogdd niciodatil?,
nigde niciiirr, care Insemneazi literal respectiv nici cdnd si nici unde.
I. Cf. ei G. DRAGOMIRESCU, Sintaxa 0 stilistica propozitiuniior inde-
yendente, Brasov 1939, pag. 126-7.
www.dacoromanica.ro
ca e o chestie excluziv ortografica.% In realitate, eine scrie asa (si

aunt multi!) n'are destui de Clara constiinta deosebirii seanantice
dintre adv. numai (un singur cu.vant) si negatia + adv. mai (daub,
cuvinte), mai ales ea, in ce priveste pronuntarea, sintagma nu mai
nu difera prin nimic de numai.
oarecat, pelanga adjective si adverbe: caracterul Diei era
oarecat a,rbitrar (Rad I, 60). Destul de frecvent. Contaminatie
intre oarecum Si ori($i)clit, care seat nana chiar semantic. Cf. si
intro cdtva.
or. Extrem de rAspandit, mai ales in vorbirea avocatilor, a
profesorilor si a altor oaaneni deprinsi 6a discute, sa explice, etc.
Ceea ce intereseazg, aid este Ins altceva. Din cauza omonimiei cu
on (= sau), aoest adverb, de origin franceza, se pronunta si ade-
sea se scrie eu un i final. Unnarea imediati este a unii Romani
nu mai fao nicio deosebire intro aoeste doug, cuvinte 1 si astfel
inlocatese pe on (= or) prin sinonimul" sau. N'am ggsit exem-
ple scrise, dar am observat fenomenul in limba vorbiti. 0 doamna
(licentiate!) spunea regulat: Trebuia sd, plea astazi la unu, saou
= or] arn primit o telegramci dela bArbatu-meu si n'am mai ple-
cat, etc. Cateva citate pentru or bine intrebuintat 2: or, viata pe
timpul acela... (AL, 9 Iunie 1935, 5, 6); or, dot fiind ca Japonia...
(CL, 15 Iunie 1935, 8, 1); or, intr'o zi pe cetn,d 'mina (AL, 7 Ju-
lie 1935, 7, 6); or, personajul din Genial nebun" este si el regi-
sor; or, Ma,sti de ceard" este tocmai... (AL, 21 Iulie 1935, 8, 3).
pe cat... tot a$a (in loc de... pe atc2t): pe cat de importantd...,
tot ax mu e neglijabila (VR, Nov.-Dec. 1934, 64).
poate ca pentru. poste: este poate ca omagiul oel mai adc-
cuat (AL, 18 Maiu 1934, 1, 1); vor fi poate ca inferioare (VR,
Julie 1934, 41); reprezint'd poate ca cel mai elasic gen (CL, 4 Iu-
lie 1936, 6, 6); ar fi lust poate ca o alts direotie (Ins II, 3, 113);
poate ca mai face parte din baina. (NM 297). Pain inarucisarea
lui poate ca... (pus la inoeputul oanstructiei, ca in exemplul ultim)
cu poate (adverb propriu zis, asezdat in interiorui propozitiei).
Daces inovatia se faspandeste, nu-i exclus ca poate ca BA se agluti-
' Confuzia (pur fonetic6.) dintre or of on este cu atilt mai usoarg, cu cat
ultimul se pronunta or (adesea se si eerie asa; cf. orcine, orcum, etc. In ma-
nuscrisele lui I. L. Caragiale Insusi, care era extrem de scrupulos si In
aceastb, privinta).
2 Cilci de foarte multe on aparitia lui este nepotrivitift cu contextul.
www.dacoromanica.ro
neze, asa cum s'a int5mplat cu fiindca, par(e)ca, pop. (mold.)

matinca (= ma tem ca), etc.
precum in loc de ca: numai doi regi... s'au bucwrat de aten-
tiunea unor straturi... precum acest emigrant (AL, 12 Maiu 1935,
1, 1); muzica este o arta 'mean/lea; stilistiea, precum arhitectwra,
dansul (AL, 30 Iunie 1935, 9, 1-2); largoliul Sara nu este insa olim-
pic, precum at hid, A. de Vigny (AL, 23 Martie 1936, 6, 3); cu
toate sfortarile unor tineri intele,ctuali, precum d. A. D. (AL, 12
Sept. 1937, 6, 2); s'ar sirfuduli ea, mancinca precum boierii (Azi,
18 Tunie 1939, 5, 1); melodii, doctrine... sunt duse la groapa, pre-
cum cadavrele ingrAmAdite intr'un car (Vail 63); ele n'au crescut...,
precum cele romanesti (Spm 128; cf. si 134); cu paru2 despletit, pre-
cum ingerii (COp IV, 203); ideia avea un mers orb, precum at
insayi acestei fataUtati (Petr 235), etc, Cf. cum, notat 'Mai sus.
Acta:1st:a constructie, pe care n'o putem recomanda, este produsul
unei contaminatii. intre (cu pgrul despletit) ca ingerii i (cu pArul
despletit) (pre)cum It au ingerii. Cateadata pot interveni si cauze
fonetice, de pild5, evitarea unei cacofonii (...stilistioli ca arrhitec-
tura; ..manancii ca boierii, etc.).
putin: in loc de cel putin se spun, mai cu seamg in. vorbi-
rea familiar. (si popular5), pe putin, care apare cateodata si in
scris (o create de mina intaiu, pe putin egalil cu... AL, 10 Oct.
1937, 14, 2).
relativ la `fata de, in raport cu, etc.': melomanii claxonului
sent ing rani relativ la masa $ofeurilor (BP, 1937, 89). DupZi frc.
rektivement a?
simplu: dar oontradictia este simple explicabi/c1. (VR, Apr.
1939, 141). Cf. frc. (est) simplement explicable.
singur, cu valoarea adv. nwmai (dar acordat in gen si numir
cu substantivul): singure concluziile... nu sunt suficiente AL, 29
Aug. 1937, 16, 4). Formal avem un adjectiv, .semantic rola am
adverb. Cf. si lipsa articolului la adjectiv", care surprinde, datA
hind norma ca adjectival pus irnaintea substaintivului se artiou-
leazg: singurele concluzii (al. de concluziile singure).
totdeanna. Am pomenit mai sus (s. v. altfel) faptul ca acest
adverb apare foarte des cu in-, fgril ca prezenta prefixului si
fie neoesara (dimpotrivit, ea ingreuiazil expresia). Mai interesant
' La origine, prepontie.
www.dacoromanica.ro
.este insa altoeva, cu privire la adverbul in discutie, si anume com-

binarea, lui cu de sau din, in conditii oarecum speciale. Fenomenul
,rai se pare foarte recent si totusi se raspandeste vertiginos subt
ochil nostri. Dau intaiu exemplele: (cu de) de totdeauna a fost ob-
sedat (VR, Ian.-Martie 1937, 130); Liceul Internat a avut de tot-
deauna traditia acestei organizari (Ins, 15 Sept. 1937, 334); ceea
ce ciiutc7/m de totdeauna (VR, Aug.-Sept. 1937, 21); del totdeauna
afa, a fost soarta oamenilor mari (AL, 16 Ian. 1938, 9, 2); preocu-
Tari mai vechi, poate de totdeauna, (VR, Sept. 1938, 84); De tot-
deauna s'au observat caracteristicile poporuilui roman (Ins, Mar-
tie 1939, 544); exista de totdeauna, era, deci, vesnic (JL, 15 Oct.
1939, 3, 7); (cu din): burghezia a fost din totdeauna... (CL, 21
Sept. 1935, 5, 2); conservatorii din totdeauna si de pretutindeni
(AL, 30 Oct. 1938, 10, 4); am admirat din totdeauna (AL, 20 Nov.
1938, 5, 1); din "incordarea din totdeauna, (DO 258); lumina spec-
tralci din totdeauna (ibid. 335). Deosebirea dintre aceste (Iowa ea-
tegorii de exemple este numai aparenta. In realitate, avem pretu-
tindeni pe de, care, inaintea lui in- dela variants prefixata a ad-
verbului, devine din. Dovada, daces ar mai fi nevoie, stau construe -
iii ca urmatoarele: nu a fost de intotdeauna (Ins II, 3, 894); nu
fusese oare de malt, de totdeauna... (Rad II, 300), care difera
numai grafic de cele cu din (nu a fost din totdeauna, etc.). Daces
urmarim cu oarecare atentie citatele, observam usor ca prezenta.
lua de (sau din) nu-i necesara d.ecat in unele cazuri, de pilda dupes
substantive (lumina... din totdeauna, preocupari... de totdeauna),
-uncle formula functioneaza ca atribut (assa ca trebue sa se lege de
-substantivul !precedent printr'o prepozitie), sau atunci sand ad-
verbal tarata nu idurata ca atare, in linie dreapta, continua, ci in-
ceputul ei, un moment initial (exista de totdeauna; nu fusese... de
ntotdeauna), cand, adica, el este oarecum sinonim cu 'dela ince-
-put, din capul locului' 1. Astfel de cazuri vor fi servit ca punct
de plecare pentru constractia noastra, care nu poate fi acoeptata
decat in conditii sintactice similare cu acestea. In ce priveste func-
tiunea pur adverbial, (= circumstantial4), este posibiil ca de(in)-
totdeauna sa se fi ngscut si subt imboldul germ. von jeher, frc.
' Cf. si din toate timpurile, intro constructie ca: acestea au fost mo-
,delele sate din toate timpurile..., care poate fi usor modificat In: acestea au
.fost din toate timpurile... sau In: din toate timpurile, acestea au fost...
www.dacoromanica.ro
de tout temps, care, in traducere romaneasca litera114 trebue sa

sane de(in)totdeauna.
uncle. Acest adverb functioneaza extrem de des ca pronume
relativ, caei sta.' pentru in care. Imitatie a frc. ofz, dar si produs
indigen, acolo unde substantival precedent are un sens apropiat
de eel local", de ex.: intr'un media nou, unde... (AL, 23 Maiu
1937, 14, 2); de dupes razboiul de uncle s'au rotors (CL, 8 Aug.
1936, 4, 1) 1; discipline!: complexa,unde problemele tehnice... (VR,
Aug.-Sept., 1937, 130) 1; popoarele slave, uncle literatura rasa e
cunoscuta (Ins, lulie 1939, 141) 2, etc. Dela constructii ca aoestea
n'a fost greu sa se intinclA uzul, printr'o lgrgire tot mai accentuate
a senbului 'local' existent realmente (ori numai presupus) in sub-
stantivul precedent, mai ales cs, modelul frc. oft era mereu viu in
mintea subiectelor vorbitoa.re. De pildg: o tactics complicate,
uncle siretenia e dozata, (VR, Ian.-Martie 1937, 69); a patra con-
ditiune, uncle a dat grey (ibid. 78); dezrantuirea naturii are aioi un
inteles dramatic, sfasietor, uncle poezia descrierii lase loe mortii
(AL, 30 Maiu 1937, 3, 3); o confidenrd, wade limbajul interior
(AL, 19 Sept. 1937, 13, 3); dupe o seipteimanil, ca cea precedentg,
uncle am avut... (AL, 26 Sept. 1937, 14, 1) 3; un vast sistem, uncle
calomnia (VR, Nov. 1937, 119); o polernicei, identica, uncle s'au.
afirmat.... (ibid. 120); aoeste atitudini inairipate, uncle bratul lovi-
torului... (AL, 19 Dec. 1937, 12, 2); a fost tiparita si in englezeste,
uncle.., a avut mai multi cititori (Ins II, 3, 70) 4; fabricarrea mate-
riilor colorante, uncle chimistii domnesc in stgpani absoluti (ibid.
389); cafe un grup de doi domni, uncle personajul... (VR, Ian.
1938, 44); problema idealului la Fichte, uncle... (ibid. 165); inchi-
puiti-va o istorie, uncle o fate foarte tangra.... (AL, 6 Fehr. 1938,
13,2); caricatura gesturilor si purtarilor noastre, uncle imitatiile...
(AL, 20 Martie 1938, 2, 1); intr'un veac, uncle poetii... (VR, Iunie
1938, 32); originalitatea, uncle amintirile de ooneeptie sunt cu totul
sterse (AL, 26 Iunie 1938, 19, 2); povestile..., uncle viola este siste-
matic luata, in glum (VR, Martie 1939, 25); apologia, uncle ple-
`Ra.zboiu. ei concepute spatial'. (`local uncle se dau lup-
tele,' resp. 'node sunt depozitate fapte, idei, discutii, etc. tiintifice').
2 'Popor' asimilat cu ceea ce se intAmplii, adesea.
In acest citat unde este un relativ temporal (stg, pentru cdnd el
pentru in care). Tot frantuzism.
Adv. ènglezeste. este sinonim cu 'limbs englea', iar acesta simtit
ca identic cu 'Anglia'.
www.dacoromanica.ro
doariile pasionate... (ibid. 59); feerica, ametcalii a visurilor, made

.cele mai absurde peripetii... (DO 21); viata de salon falser, ipooritA,
unde nimeni... (Gor 41). Cf. *i Unde geinde$ti, Cristino? (AL, 18
Oct. 1936, 6, 1) 1, Fenomend este relativ vechiu (cf. TM I, 262:
o vreme uncle justitia se va face, uncle dreptatea..., dintfun dis-
curs al lui P. P. Carp, la 1868) 2. De*i am invocat Mai sus in-
fluenta franceza, nu trebue sA neglijAm, in subsidiar, aici pe cea
germanA, &lei in namte*te wo are aceleasi fmactiuni ca *i fro. out
(mai ales cu seas temporal: es war eine Zeit, wo man sehr leicht
leben konnte).
.Alte fapte in legAturrt cu sintaxa adverbului aunt patine.
Cel mai important este ac or d u 1 Jul (gre*it, se intelege, prin
el insu*i) cu un cuvant apropiat (substantiv, adjectiv, etc.). Cauza
trebue can' itatA, pe de o parte in identitatea, morfologicA a foarte
numeroase adverbe au adjectivele corespluazgoare, iar pe de alta
in atractia pe care o exercitA cuvantul flexibil invecinat. Ex.: o
uzinA de javre not ?la's' cute (AL, 11 Iulie 1937, 11, 4) 3; albiile
adanci spate ale fluviilor (AL, 5 Sept. 1937, 13, 2) 4; o Hite cot
mai subtire posibilei (AL, 14 Nov. 1937, 4, 2); cei mai putini
ortodoxi ar Thisa sA subsiate (VR, Nov. 1938, 88) 5; lipsa de apci,
indeajung (TN 298); Franta nu a avut deajun$i fii (RFR, Sept.
1942, 591) 6. Foarte easpandit este west fenomen in constructii
era greu de facut, u$or de reatizat etc., care trebue sA Tamale ne-
sehimbate, in mice conditii sintactice, i totusi apes la 'tot f elul
de cameral. subt aspectele (treabil) grea de facut, (intentii) upare
de realizat, etc.; of. atatea cuvinte frumoase de spus (VR, 30 Apr.
1934, 25), etc.
Foarte frecvent chiar In vorbirea popular& (bine inteles, cu to Main-

-tea verbului).
2 Se pot Inregistra exemple anterioare si acestei date.
a Pe Haig& motivele de ordin general invocate mai sus (cf. pozitia ad-
verbului Intre'un substantiv si un participiu trecut, ambele feminine si la
plural), trebue s& fi intervenit aici si influents, formulei haine, ghete, etc.
not (sau noun) nou(e, unde *nou' este adjectiv (s& se compare singur singu-
relsinguri singurei, etc.), yi trebue, deci, sti, alb& motiune.
4 Din cauz& c albii addnci spare des In vorbire. autorul a putut avea
impresia ca situatia se- prezinta la fel (cf, albiile addnci, sapate, ale fluviilor).
o Nu-i vorba de cei mai pu(ini dintre ortodoxi, ci de (oamenii) care
runt cel mai pu(in (In cea mai mica rn4surd) ortodoxi.
o Se 1ntalneste adesea, din cauza lui (In)destul, sinonim care a Si
.adjectiv si adverb In aceeasi vreme (pe cand (in)deajuns nu poate fi cleat
adverb, cum arat& formatia: de + ajuns).
7 $1 alte constructii similare (adv. + de +adj.): ochi excesivi de
www.dacoromanica.ro
CAP. VII: PREPOZITIA 381
0 situatie specialg, are un caz ca acesta: o judecatii finale e

prea de timpurie (VR, Sept-Oct. 1935, 39), unde s'a produs oconta-
minatie intre... prea timpurie FA... prea de timpwriu.
Ar putea fi amintita tot aici, deli local mai potrivit este la
Adjectiv", intrebuintarea unor adjective (sau asimilate de-ale
lor) cu vialoare $i sintax4 adverbiale. De pildsa: indiferent forma
subt case...; indiferent firma... (CL, 13 Tulle 1935, 8, 1); dat fund
calda apeirare pe care i -o face inculpatului; dat fiind imprejurci-
rile prin care trecem (foarte frecvente in press, in hartii of iciale,
etc.). Explicatia. tau-i aceeasi pentru amandou5. oonstructiile. La
prima avem a face, probabil, eu o elips6: indiferent forma... pen-
tru indiferent de forma, pe cand cealalti este tratatg ca o formula
fixA, deci nemodifieabila din punt de vedere flexionar, mai ales
ca o intalnim adesea cu functiune de conjunctie (dat fiind ca lu-
crurile s'au petrecut aka...), cand isi p'astreaza, se intolege, aspec-
tul neschimbat 1.
Fapte mai mult de sill decat de limbit sunt cele de felul ur-
matoarelor: Sulina sa aparci funebru $i abandonat (CL, 3 Aug.
1935, 3, 3); aceste idei aunt particular de cinematografice (AL,
5 Ian. 1936, 8, 4), etc., t nde avem adjective intrebuintate adver-
bial. Exemple de aoest fel se gaisese cu sutele, in special la autori
mai molt on mai putin tinori (printre ei locul de frunte it ocupg.,
ered, Ionel Teodoreanu) 2.
CAP. VII: PREPOZITIA.

Intocmai ca la adverb, fenomennl eel mai curent este i n t r e-
buin tare a unei prepozitii in locul alteia, i wee,-
sta, iarlsi ca acolo, fie subt influenta unor modele strain, fie da-
torit5. modificiirii (in mintea subiectului vorbitor) a raportului
dintre notiunile respective. De asemenea vom constata extinderea
neobisnuit de mare a iuzului catorva prepozitii, provocat5, si de
ceea ce am opus chiar acum, dar si de cauze speciale pentru fie-
care in parte.
iimpezi (CSt VI, 6). Mai ales destul de..., care circuits mult, datorit5. sensu-
sului: oameni destui de bunt, etc. (si din oauz5. cg. destul e adjectiv foarte
Intrebuintat: oameni destui, etc.).
1 Cf. si capitolul privitor la acord".
2 Oamenii ace$tia priveau Intors ru spatele (CL, 21 Dec. 1933, 8, 6-7)
Teprezintit pur si simplu o gress.15, de limbii.
www.dacoromanica.ro
a. Vorbirea populara Si femiliara posed5, cateva constructii

fine cu aceasta prepozitie dupes anumite verbe (foarte putine):
a calca, a face, a meni, a mirosi, etc. (cineva calca a doctor, face
a razz, meneste a bine, miroase a sudoare, etc.). Dupes exemplul
acestora, nurcaerosi scriitori, unii chins talentati, recurg neconte-
nit la constructii asemAnatoare cu verbe I al cAror sews nu justi-
flea un astfel de procederu. Adesea nici substantivele die &pa a
nu expriraa notiuni potrivite pentru combinatia in discatie. RAs-
pandirea ei pang,. la abuz are o singutrg explicatae: dorinta de a
obtinea efecte stilistice, prinimitarea tonului familial Si popular
al povestirii, cu ajutoral unei formule intr'adevAr apte de mare
expresivitate 2. CA efectele scontate nu se obtin totdeauna, ba sunt,
de multe ori, contrare asteptarilor, este alts' chestie. Dau toate
exempilele culese de mine a pioaie tot nu se arata (Man, 29 Sept.
1935, 5, 4-5); F. se lumina a pricepere (AL, 29 Sept. 1935, 5, 5);
a incrucisat bratele a infrangere (VR, Sept. -Oct. 1935, 46); frea-
make a matasa (AL, 1 Nov. 1935, 5, 6); sclipesc a sarbatoare
(AL, 22 Dec. 1935, 1, 6); intinzand mulnile a saWitate fi fericire
(ibid. 3, 1); au sunat a cantec (ibid. 9, 5); grai a res (CL, 28 Dec.
1935,4, 1); sceinceau a foame (AL, 29 Dec. 1935, 4, 2); l-ata
scuturat a trezire (VR, Sept.-Nov. 1936, 53); tusea a des-
mortige (ibid. 54); tuseste a multumire (AL, 8 Aug. 1937, 11,
1); tuguind buzele a alintaire (ibid.); clopotul a inceput sa bard a
mort (Ins II, 3, 598); chiuia a veselie; incepu sa tremure a fricii
(AL, 3 Julie 1938, 6, 2); 4i strange manile subt sort a slat (Ins,
Nov. 1939, 157); arcuind a intrebare sprincene,le (DO 69); exclama
a mirare (ibid. 241); a cutezat sa surit'da a mai multe ftiutor (1907
I, 255) 3; vajaind a furtuna (FM 64); spa are gust a hoit (ibid.
258) 4; urla a pustiu (ibid. 330) 5; nu mai fazeam, a buns (Laz
Sau locutiuni verbale.
2 Din cauza `scrutimin a subst. echivaleaz6, de obiceiu, cu o pro-
pozitie Intreag& a4a dar cu o constructie complioata si mai mult on mai
putin greoaie.
a Cu un substantiv de felul acestuia (care-i mai mult adjectiv), con-
structia este i neromaneasc& Autorul a interpretat gre*it functiunea lui a,
caci 1-a considerat sinonim cu adv. ca. Afar& de asta, $tiutor trebue sit aib&
un genetiv, deci a mai multe st& pentru a a mai multel
Se zice... gust de hoit. Au influentat verbele a mirosi ii a pug, care
exprim& notiuni apartinand la domeniul sim %urilor, Intocmai ca (a avea)
gust.
6 Constructie popular&
www.dacoromanica.ro
184) 1; nu i-a fost a buina, (RB-R 4)1; tu$ea, o hotiirire (Li 362).
Destul de des a se pune in local altor prepo2itii, ceea ce duce
cateodata la schimbarea raportului cazual. De pilda: contrariu a
ceea ce se crede (AL, 19. Martie 1939, 11, 3) pentru contrariu de...
(sau contrariul celor ce...); declarase wn razbaiu &amen a ceea ce
se numele (AL, 26 lithe 1936, 5, 4) pentru... la ceea ce... InfluentZ,
francezA (contrairement a ce...; declarer la guerre a...) 2
asupra spare in locul lui a) contra: atenteazd asupra intregii
planete (CL, 3 Maiu 1936, 6, 3); ofensiva indreptatd, asupra ta-
ramilor (AL, 2 Main 1937, 10, 4); s'a deschis rlizboiu asupra bise-
ricii (Ins, Maiu 1940, 388); b) despre: sa -$i faa. o idee asupra
bataliei (curent in presa periodica); c) la: cheia pe care o avea
asupra ei (AL, 28 Maiu 1939, 2, 5); d) relativ la, in ce prive.,ste,
etc.: suet fapte eloovente asupra politioii japoneze (CL, 30 Maiu
1936, 3, 6-7); pang unde merge luciditatea lui M. asupra sa insusi
(AL, 1 Nov. 1936, 9, 1); sunteti mai constienti... asupra procedeu-
rilor totalitariste de investigate (Ins, 15 ',Nov. 1936, 463); fiind.
foarte curioasei asupra ideilor (AL, 4 Apr. 1937, 17, 2); nepacl-
iori asupra soliditatii for (AL, 11 Apr. 1937, 12, 2). Cu exceptia
eazurilor de subt a), unde contra a fost inlocuit prin asupra dato-
rita, iinfluentei unor constructii romanesti, precum a naveili asupra
cuiva (= a sAvarsi acte de oprimare contra cuiva), fin celelalte
avem a face aproape totdeauna cu traducerea" 4:Ikeda Gall indi-
recta a frc. sur (cf. avoir la clef sur soi) on a unui echivalent (cf.
se faire une idee de), pe care it redgm corect in romaneste .prin
despre. Aceasta din. ulna' prepozitie se confund5, foarte usor cu
asupra, flindat este simtiti ca inruditA din pullet de vedere eti-
mologic: despre (in)spre asupra (arata directia in care se
srwarseste o actiune).
Glare: era o fobie a Yolandei catre mincisnei (VR, Sept. -
Nov. 1936, 23), in loc de... contra...3 sau, eel mult, fats de...; cea-
laltA picturd, catre care a dovedit insusiri (AL, 21 Aug. 1938, 8,
4), in loc de ...pentru care...4
contra: formula comercia15, contra cost, contra ramburs, etc.
I In vorbirea munteneasca, mold. bine (din face a bine) e inlocuit prin
bund, Tot a4a. In nu-i a bine.
2 De alifel frc. d este echivalentul lui la, nu al lui a romanesc.
Un fel de... revenire la etimologia lui cdtre ( lat. contra)!
Substituirea pare a se fi produs prin faza (pur mintallt!) spre, care,
inteun anumit sens, face legAtura dintre cdtre i pentru.
www.dacoromanica.ro
este utilizata, cu scopuri stilistioe, in limbo. seri 'sa,' de ex. vi-i of er

contra uno, perechg nouii, contra perechea, din... (DO 346).
Cu se substitue altor prepozitii: cartea abund,4 cu material
(VR, Iulie 1934, 94) .1; in functie cu analogia ei cu pisica (AL,
26 Ian. 1936, 4, 1) 2; spre diferentd, deci, cu atomismul (Ins, 1
Nov. 1936, 345) 3; scrise cu o limbs romaneasca pure (AL, 9
Maiu 1937, 14, 4) 4; s'a preocu pat Cu formarea mijloaoelor (AL,
28 Aug. 1938, 9, 5) S.
de. Ffind una din cele mai des intrebuintate prepozitii, ne
asteptam sh ofere prilej de disautie inteo foarte larger mAsurA. Nu
trebue trecutA on vederea nici influents, francezA, care poate in-
terveni mai usor deck in alte cazuri, din cauza identitAtii formals
a rom. de cu frc. de, chiar dad, acesta nu este totdeauna echi-
valentul semantic vi sintactic ail aoeluia. Clasez materialul dupe
fenomenele pe care le pot atesta, bine inteles, ea tFi pare acum, in
limitele posibilitAtii. a) de + subst. in l o c ill gen et i v u 1 u is
cu ocazia Pattrii 'de riimas bun (AL, 28 Apr. 1935, 10, 2); au in-
vederat absenta de orice program (VR, Julie-Aug. 1935, 20); a
semnifica exact contrariul de intelesul pirimitiv (AL, 18 Aug,
1935, 8, 4); o cre$tere de infreitire a popoarelor (Ins II, 2, 328);
in dezvolta,re de alte adeveiruri (ibid. 660); a unei complectdri de
mi/nte (ibid. 661); in enorma majoritate de cazuri (ibid. 800); car-
tea are avantaja noutiitii de subject (Ins II, 3, 666); nu ne der
m.Aear o schita de toatd oldria preistorica (Ins III, 6, 563); do-
vada strAlucita de avantagiile pe care... (VR, Aug.-Sept. 1937,
108) "; istoriae obis mite de literatwrd, germanit (Mel 296); pre-
vestire de ceea ce trebuia (Nastr 98) 7; in clips de-a-ti
'(Cim 322) 8; b) de subst. in locul dativulu is subiectul
face conoesiuni de public (CL, 22 Iunie 1935, 8, 6); can dat exte-
1 Deoarece constructia Intreaga este un frantuzism, singura prepozitie
potrivita este in (frc. abonder en...).
' Trebue de, cad formula (originara In limbajul matematicienilor,
daca nu ma !mei) sun& regulat fn functi(un)e de.
8 Tot de $i aici, uncle ar mai trebui schimbat $i substantivul precedent
(spre deosebire de). Cf. si frc. a la difference d e. Spre deosebire este decalcat
dupa germ. zum. Unterschiede von.
4 Influentat de scris cu ?mina, cu cerneal?1, etc.
Despre concurenta dintre cu $i de la a se ocupa ($i, prin analogia
acestuia, la a se preocupa) v. cele spuse la pag. 350.
o Poate, mai bine decat genetivul, se potrive$te... despre...
7 Cf. prevestire de bine, de rdu, etc.
8 Aproape totdeauna trebue sl ne gandim la frc. de... (= genetiv).
www.dacoromanica.ro
rior de con,sti4tta scriitorului (CL, 23 Maiu 1936, 6, 1); care nu

e accesibila de concesii (AL, 16 Maiu 1937, 7, 3) 1; motive inverse
de acele ale Dezonoratei" (AL, 6 Iunie 1937, 14, 3) 2; apartin de
lumen interns (Ins, Martie 1938, 595) 3; apartine astfel de cel mai
malt domeniu (Consp 76); c) in locul lui Nitre: area tendintei, per-
manentg de inexplicabil (AL, 14 lithe 1935, 7, 2) 4; d) in locul lui
cu: qi-a marit exportul de urmeitoarele produse (VR, Iu lie 1934,
44); dinamismul de care poate impregna masele (CL, 16 Nov.
1935, 7, 2) 5; ocupati de altd indeletnicire (CL, 11 Apr. 1936, 8,
2-3) 8; se lauds de folosul subtil (VR, Iu lie 1937, 8) 7; sei impo-
dobeascii de culori (VR, Oct. 1937, 3); e) in locul lui de clitre:
s'au tinut conferinte de personaliteiti... (VR, Iunie 1934, 32) 8;
se comiteau crime de particulari fi autoriteiti (CL, 3 Aug. 1935? 6,
3); f) in locul lui dela: se inspird, de criteriul (Ins, 15 Sept.
1936, 157) 9; g) in locul lui despre: i-am fdcut de Vdratic un trist
tablou (VR, Apr.-Maiu 1936, 65) 10; nu, vom discuta aici de sleibi-
ciunea acestui spectacol (AL, 27 Sept. 1936, 8, 1); de cum pot eu
sei lucre; am inteles... (Ins, 1 Nov. 1936, 349); ce putea fi ade-
veirat de logica... (IP 14) 41; pastrez de intelia mea vizita o amin-
tire... (Cr 119); h) in locul lui fag de: nu trebue set' ne facei orbi
de unitatea obiectului insusi (BSG LIV, 14); i) in locul lui din:
era aplecatei de profil cu spatele (AL, 20 Maiu 1934, 6, 5) 12; a
' Subt influenta lui apt, capabil, etc., cu care accesibil pare a sem5na?
2 Din cauza lui deosebit de, diferit de...?
3 Contaminatie cu formula, frecventk fine de... In locul dativului pro-
priu zis poate sta $i la + subst. Aceeasi observatie pentru exemplul imediat
urmator.
Cf. tendinfa de asuprire, de transformare, etc.
o Dups. impregnat de culture( francezti, de ida conservatoare, etc.
o Din cauza luptei dintre de *i cu in legatura. cu a ocupa. Construc-
tia IntreagX nu prea merge, cti.ci Indeletnicire este sinonim cu ocupatie.
7 Subt influenta frc. se louer (se vanter) de quelque chose.
8 Prezenta lui de care se impune si pentru evitarea confuziei: e vorba
de `conferinte pe care le tin personalitgtc, n u de `conferinte (= aduntiri)
alatuite din sau la care participg. personalitgti".
Dupg, frc. s'inspirer du criterium...
10 Tot traducere literati a frc. de. Cf. $i topica.
11 Ar merge si din (algturi de despre). Contextul decide.
12 Aceast6 formulgh din limbajul fOtografilor, al cronicarilor plastid,
etc., se intrebuinteazg, astazi aproape regulat cu de (pentru din, care Pgrea
consacrat). lath. si alte citate: sunt reprezenta(i de profit (AL, 28 Iunie 19311,
9h 7); chiari privit in faftt fi se pdrea de profit (AL, 3 Ian. 1937, 10, 5); iaro
aici de profit (Al, 9 Maiu 1937, 18, 4); aratd animalele totdeauna de profit
(AL, 23 Ian. 1938, 13, 4); personajul important se deplaseazd de profit
(VR, Ian. 1938, 44); existenta e privitel oarecum de profit (VII, Martie
1939, 25); Intoarce -te nitel de profit (OMD 185). Tot a*a de Mel pentru din
42233. - 25
www.dacoromanica.ro
compus de aproape 12.000 desene (CL, 11 Ian. 1936, 6, 3-5); au

putnt trage folds de aceste brusce progrese (VR, Iunie 1937, 1.65);
telegrame de sursei rebels (VR, Aug.-Sept. 1937, 137); versul...
e de inventia lui Ciaragiale (RFR, Oct. 1938, 167); sa atace de
flanc (VR, Martie 1939, 107) dj ca sa haw de perspective..., am
departat portretul nostru. (Cim .146); sei-1 tie de scurt (TB 121) 2;
a apuca de scurt (Cim 85) 2; j) in locul lui in: a exprimat de
trei maniere (CL, 1 Iunie 1935, 10, 2); n'am vcrzut de zilele mete
(1907 I, 212) 3; k) in locul lui la: sa fim imuni de critics... (CL,
14 Sept. 1935, 6, 5); nu apartin fuel de Onojordon, nici de Cir-
sium... (AL, 6 Oct. 1935, 1, 1); constiinta apartenentei de grup
(CL, 2 Maiu 1936, 4, 7) 4; se preteazei de-o bijuterie, de-o Sinaie
(VR, Iunie 1939, 123) 5; 1) in loctLI lui pe: de care class sociara s se
sprijine? (CL, 6 Sept. 1935, 2, 2) 6; m) in locul lui pentru: mai ieri
'injurati de politicianism" $i francmasonerie" (CL, 17 Aug.
1935, 6, 6-7) 7; hotariri decizive de soarta sa (AL, 17 Nov. 1935,
1, 6) 8; o lupta aprigei de viatei $i de moarte (CL, 11 Ian. 1936, 7,
1); neglijenti de persoana for (AL, 21 Iunie 1936, 3, 6) 9; nu fare
malitie de mine (AL, 18 Iunie 1937, 6, 1) 9; era imbreicatd, de ora$
(DA 181) 10; n) in locul altor construe ti neoclasicism
pretins de gravitatea cernita a perspectivelor (CL, 14 Oct. 1935,
5, 7) 11; interesat de muzica (CL, 26 Oct. 1935, 8, 3) 12; dad. vrem
(OP prezentarea de fad (AL, 28 Iunie 1936, 9, 7); de fafti si de profit (Br C
58; cf. 207: din Tafel $i de profit). Dups frc. de profit, de face, care au fost
redate, din capul locului, prin din profit, din fafet.
I Si. de front nu ar fi fost atacat de front (VR, Iulie 1938, 107). Cf.
frc. de ftanc, de front, cu observatia fticutA In nota precedents.
2 V. Stilistica", s. v. scurt.
Dupit frc. de mes jours? Cf. gi de ani de zite, de cdnd sunt, de multd
vreme, etc. Formula frantuzeasa, are alt sens.
4 Cf. mai sus apartine de...
5 Ironic? SA se compare amant pasager de-un cinematograf, de-o gar-
sonierd, etc. (ziarele).
6 Cu de acest verb are Bens 'material: and sprijin de gard, de s-aun,
etc.
A influentat formula curentA a injura de mama? Sau avem o con-
taminate titre a Injura pentru.:. ei a acuza de...?
Prin analogia lui a decide de soarta cuiva.
.. .in ce prive$te..., resp. pentru sau NUL de mine (eventual ...con-
tra mea).
w In loc de pentru ora$ sau ca de (pentru) oral.
51 Cf. a avea pretentii de... Sau, poate, autorul a Inteles ...pe care it
pretinde gravitatea... In acest caz, constructia e corectg.
32 Subt influenta lui a se interesa de...
www.dacoromanica.ro
sa -1 asociem de vitalitatea... (CL, 11 Ian. 1936, 7, 1) 1; interesat

de povestea (AL, 27 Dec. 1936, 11, 5); interesat de viata
tiiranului (VR, Iunie 1938, 123); inveitameintul de istoria evolu-
tiei (VR, Julie 1938, 110) 2; imprumutul, de inzestrarea tarii (ibid.
119) 81 etc. In searit de apare fares necesitate in cazuri ca urm5,-
toarele: n'are nimic de comun ou spiritul (CL, 10 Martie 1934, 5,
1); ce are de comun d. T. asta Cu V. B.7 (CL; 19 Maiu 1935, 12,
3); tot ce are ea de senin (CL, 11 Iulie 1936, 6, 5); nu se simte
nimio de amesteditura, nimic de proiectie dupli. model (AL, 4 Dec.
1938, 4, 3); in ceea ce are de esential (Consp 24). Pretutindeni
traduceri literale din frantuzeste (quelque chose sau rien de corn-
-mun, etc.) 4.
de catre pentru de: exploatati de catre sistem (Man, 28 Julie
1935, 3, 3-4) 5; pentru, din: impotriva socieatii actuate care se
compune de catre capitalisti (CL, 30 Maiu 1936, 2, 4) 9.
dela in locul altor prepozitii: soarta unui individ se decide
dela modal cum... (VR, 15 Maiu 1934, 68); L. Barthou dela Aca-
demia Franceilt (AL, 12 Ian. 1936, 3, 7) 7; starea tuturor proble-
melor dela. un anumit moment (Ins I, 2, 521) 8; a cazut dela model
(AL, 1 Martie 1936, 7, 6) 9.
despre apare des. in locul lui de: despre acest lucru s'a con-
vins (CL, 15 Iunie 1935, 1, 1); despre aceasta nu a avut parte
(CL, 23 Nov. 1935, 5, 1); despre aceea nu-mi aduc aminte (AL,
19 Iulie 1936, 2, 6); nu ne vom ocupa despre Mate (AL, 14 Mar-
tie 1937, 6, 1-2); despre asta vrectu sa ma ocup (Al., 18 Iulie
1937, 14, 1); despre Ceasornicul Domnilor" m'am ocupat (CCD
42, notes). Punctul de plecare al acestei confuzii dintre despre 11
1 Prin analogia lui a legs de... (sens abstract) sau a lui asocialie de...
Mai probabila, este prima ipotezti.
2 ...despre sau privitor (re/ativ) la...
3 ...pentru Inzestrarea... Cf. imprumutul de inzestrare (=... Inzestarii).
SA se compare si de fin In loc de fin: ceva mai ,,de fin" de alcat
(Log 270), pus In ghilemete de autor.
6 Prin analogia lui ...de cdtre cineva: aceasta prepozitie se poate com-
bina numai cu nume de fiinte umane. Inaintea altor substantive trebue de.
6 Cf. mai sus e compus de aproape 12.000 desene.
Traducerea literal& a frc. de l'Alcaddraie..., at clrui echivalent exact
si, deci, corect este genetivul. beta Academie.., Isi poate spune un functionar,
un om de serviciu, etc. La Iasi, pedelul unei anumite Facultati fyi Rim cArti
de vizita, pentru a felicita pe profesori de Anul Nou, utilizand formula ...dela
Facultatea de...!
6 Trebue... din(tr')un...
s Influentat de (a fi) la model.
www.dacoromanica.ro
de it oanstitue, cu sigurant6, constructiile in care pot figura am-

bele prepozitii, fairs deosebire, de pild5, vorbesc despre ceva 6
vorbesc de ceva. Se intelge ca" in exemplele date aici trebue de,
n u despre.
din. Ofera motiv de discutie intr'o mgsufa, mai largg chiar
decat de, cu care vine in concurenta. Trebue sa grupez $i aici ma-
terialul dupa raporturile sintactice. Fenomenul eel mai important
este tendinta lui din de a se substitui lui de. Importanta constg.,
nu named in numgrul enorm de exemple, care araa ea fa,"spandi-
rea lui este oareoum gencralg, ci si in faptul ea el dovedeste o
schimbare a mentalitatii subiectelor vorbitoare: 'raportul idintre
notiuninle legate grin aceste dou'd prepozitii n u este aoelasi, a$a cA
inlocuirea lui de prin din are drept cauza o modificare a chipului
cum este conoeput astazi ruportul acesta. Avem, mai ales, doug
cazuri interesante. Primul se ref era la constructiile in care de
(prepozitia consacrata prin -uzul de pans acum) arata `felul, ge-
nul, categoria, grupul', de pilda, um, ow de ace$tia (nu se intalneste
des), adica 'Lin am de felul aoestora (sau de felul acesta), un om
oa acestia (sau ca acesta)'. Raportul exprimat aioi de prepozitia
noastrii, este de calificare, a$a dar abstract. Daca' spunem insa, oa
marea majoritate a Romanilor de astazi, un om din ace$tia, rapor-
tul se schimba, &ad intelegem ca dintr'un grup de noameni (teore-
tic, din totalitatea oamenilor de acest fel, la care ne gandim, etc.)
luAm sau elegem unul. Este ca $i cum am avea in fats naa,stra
grupul respeotiv, din care ne retine atentia un anumit individ. I:n
astfel de rapport este in eel mai inalt grad concret, aproape mate-
rial, gratie $i oelor spuse chiar scum, dar 9i faptului ca deasthdata
'un om' (din ace$tia) este prezentat in mad conoret (sau mai con-
oret), deoareoe spare ca o individualitate de sine statatoare, di-
stincta, nu ca un fel de deilegat sau ireprezentant al grurpului, care
ar putea fi, in definitiv, oricare, din moment ce toti sent identici 1.
Punctul de pleoare al modificArii raportrului trebue cautat la
obiectele propriu zise, intro cat pe acestea le avem ideseari subt
ochi: 6 pane din acestea (la brutarie, uncle vedem zecile $i sutele
de pani), un guler, o cravatii, etc. din acestea (pe care le etalead.
negustorul) $. a. Cred ca, inovatorii suet tocmai comerciantii de.
Constructia cu din este concret a. si pentrucl trezeste imaginea ac-
tiunii de àlegere% de 's co at e r e' a unui obiect dintre mai multe.
www.dacoromanica.ro
toate speciile, eat din cauza imprejurarilor gnateriale, asa cum le-am
schitat aici, cat si pentruca, din diverse motive, sensibilitatea for
lingvistieZ, este mai slabg. Eu personal simt formula un guler din
astea ca semiculta, in ciuda deprinderii... auditive si vizuale cu ea.
Al doilea caz este mull mai simplu, ehci, indiferent de pre-
pozitie, raportul dintre notiuni are totdeauna caracter material,
prin urmare inlocuirea. lui de prin din se poate realiza cu mare
usurinta,: geantet de piele, haine de lan4, etc. devin geantei din
piele, haine din land, etc., adica `...lucrala din piele', `...f acute din
rang!. Trecerea are lac pe nesimtite, cum dovedeste, daces ar mai
fi nevoie, o constructie ca aceasta: confectionarea obiectelor cas-
nice de temn, care poate fi.interpretata in sensul ca òbiectele cas-
nice se confectioneazg din lemn' (= `confectionarea din( lemn a
obiectelor') si transformatg, deci, in confectionarea obiectelor cas-
nice din lemn, unde nu se mai simte clar cu care substantiv merge
din lemn, g-ratie tocmai aptitudinii de a le determine pe aman-
data. Dar si aici intervine tendinta de coneretizare, amintitar mai
sus. Desi raportul ramane aeelasi, intru cat in ambele formule cu-
vantul urmat de prepozitie arati materia din care este fkut un
object oarecare, subiectele vorbitoare dispuse s'a conceapit in chip
material lucrurile (si ele formeaz5, mares majoritate) prefers con-
structia cu din, care corespunde mai bine aoestei dispozitii, intre
altele, pentruca, dupes cum am vazut, prezenta lui impJica exi-
stenta unei actiuni (din piele, din land, etc. ne trimet la p roc e-
s u 1 eonfectionarii obiectelor din materia in discutie).
Dau acum exemplele4.
a) (pentru tipul un om, din acestia 2): un caine din aceia
lungani (AL, 12 Aug. 1934, 3, 2);ope vremuri din astea (AL, 27
Ian. 1935, 9, 3); un gandac negru din aceia pe care... (VR, Febr.
1935, 56); un ac din acelea cu care... (CL, 20 Apr. 1935, 8, 7);
n'avem vreme sa fim oam,eni din acid, de roman naturalist (AL,
28 Apr. 1935, 10, 1); punga international din acei ce vorbesc
perfect cate trei patru limbi straine (AL, 5 Main, 1935, 2, 11;
pantaloni din astia (AL, 23 Iunie 1935, 6, 4); cate-o garoafei din
Foarte numeroase, pentru ca cititorul sg-si dea seama de raspandirea

fenomenului. Trebue sa precizez di, in lista citatelor figureazA multi scriitorl
buni, chiar mari, ai literaturii noastre.
2 Dupes din avem. fie un substantiv, fie, mai des, un demonstrativ (a-
cesta singer on cu un determinativ, de obiceiu o propozitie relativii).
www.dacoromanica.ro
acelea care infloreau.., (AL, 28 Julie 1935, 6, 3); glume din ace-
stea (CL, 24 Aug. 1935, 7, ,2); o hand dintr'astea (AL, 23 Aug.
1935, 7, 6); o poartit din acele de lemn (VR, Apr.-Maiu 1936, 121);
se pot lauida a fi impusscat din aceste peiscifri (Ins I, 1, 676) 1; s-i
fee alte .otii din astea (CL, 27 Iunie 1936, 4, 7); din cauza pra-
busirii unei bdnci din acestea (CL, 25 Julie 1936, 7, 7); cu un ha-
rapnic din acelea (AL, 20 Sept 1936, 8, 4); o pereche conjugates
din ace$ti furnisori (AL, 1 Nov. 1936, 2, 3); exam in tmijlooul unui
pod rustic din acestea (AL, 6 Dec. 1936, 6, 3):- un film din acele ce
marcheazh un hotar (AL, 7 Martie 1937, 14, 2); buceitile publi-
cate vor fi totdeauna din acele scrise anume pentru revista noa-
stra (Ins II, 3, 80); defects care nu aunt din acelea (AL, 11 Apr.
1937, 6, 4); noua ne trebue din aceia, cum le zice..., inteligenti
'(ibid. 13, 1); o pelerina largit din acelea own se vad in filrae.
(AL, 12 Sept 1937, 8, 2); multe buma,sti din aste,a, (AL, 26 Sept.
1937,13, 1); ale un to/ mare din acelea care... (AL, 19 Dec. 1937,
7, 4); inttr'o revista din acestea marmite (AL, 23 Ian. 1938, t18, 1);
wn caricaturist din aceia anonimi (VR, Ian. 1938, 50); o logodna
din acelea englezesti (ibid. 87); o frazd din acelea pline (VR, Febr,.
1938, 135); aceastei infiirnA mincritate din omenire (Ins, Martie
1938, 549) 2; oameni din aceste dozed felwri de temperament (Ins-
III, 7, 369); nici aventuri mgrete, nici din acele frenezii revolu-
t1ionare (AL, 3 Apr. 1938, 6, 3); ii daruese mai degrabg caleva chi-
lograme din carne (AL, 24 Apr. 1938, 8, 3) 3; s'au gLsit multe din
aceste reimass ite (AL, 24 Apr. 1938, 14, 4); vreo trei slide [de yin]
din eel tare (VR, Apr. 1938, 27); o javrd din acele... (Ins III, 8,
377); o linguritii din cele dela bucifith,rie (AL, 24 Julie 1938, 4, 3);
cute de mute din acelea... (VR1 Iu1ie1938, 17); exist a, multi 'din
ace$tia (JL, 1 Oct. 1939, 1, 3); problems din acelea care... (VR,
Nov. 1938, 72); realiteiti din acelea care... (ibid.); o piatrd din ace-
lea... (Ins III, 7, 547); s'au publicat... mai multe cdrti din acestea
A Aid pare a predomina Intelesul partitiv, care existg totdeauna, cad
e vorba de 'u n obiect (d e on din acestea)' sau de 'm ai mult e... (dar n u
t oat e)'. Constructia se poate modifica ueor In ...a fi trapuscat pdatri de a-
cestea, MIL ca sensul sit r6.milie exact acelaei. Cf. ei o mdsurel ce necesitd
totdeauna o parte din arbitrar (VR, Tunic 1937, 77), unde avem un 'partitiv'
pur, dar tot inlocuire a lui de prin din i cu acelaei elect 'concretizator` aL
raportului.
2 Raport mai mult partitiv (cf. nota 3, pag. 388).
E vorba de `carnea... povestitorului', ceea ce justifica oarecum pre-
zenta lui din.
www.dacoromanica.ro
(VR, Apr. 1939, 154); straturi in miseare .si chestii din astea (Azi,
11 Iunie 1939, 5, 6) 1; mifloace din care poseda un arsenal intreg
(Ins, Iunie 1939, 463) 2; un mare numar din aceste plachete (VR, Iu-
lie 1939, 53); un tub din acestea (Ins, Apr. 1940, 147); violete din
acelea pe care le vindeau tigancile (0C 136); o pashre din acelea
strgine (Luc 110); posearii trebue s5, fi fost din aeeia mici (AV
30); din acestiaaveam bielsug (Laz 27) 3; un pacifist din care rash-
rise multi (ibid. 186) 3; o cutie de tinichea din acelea pentru tutuu
(EO II, 157).
Substantival sau pronumele preoedat de din poate sta si la
singular, lucru firesc, de vreine ce de are dupe el. un singular (un
caiet de-acesta, etc.), iar din it inlocueste. Dar din punt de vedere
strict logic, o asemenea, sintagmil e absurda: din presupune exis-
tenta mai mult or obiecte de acelasi fel (ca s5, poti lua sau alege
imul din ele) $i, deci, existenta unui avant la plural. Tat.' exem-
ple 4: iar tanhrul din acest gen (CL, 22 Iunie 1935, 3, 4); stofa din
asta sa," ne lug& (VR, Ian. 1936, 28); o afacere din asta puerilA
(CL, 20 Iunie 1936, 12, 3); caractere din Ref ma (AL, 29 Nov.
1936, 9, 1-2) 5; un subiect din fiziologie (AL, 14 Febr. 1937, 4,
2); staid din aceasta revista (Ins II, 7, 1127) 6; un colt din tarn
(scrie un academician oelebru) ; un plutocrat din cea mai ordinary
categoric (ziarele); orice tema din filozofie (DA 161). Deoarece
din i dintr' alterneaza (a iesi din cash a iesi dintr'o cash), nu.
ne va surprinde inlocuirea lui de i prin acea.st5, ultima prepozi-
tie, care exprimA un raport mai conoret &jar &eat din. Deastgdata
intervine si altoeva. Dintr' este vechiul dintru, clisparut astazi (s'a
pastrat numai in formule care s'au creat si fixat pe vremuri: din-
tr'un sat, dintr'odath, etc.). Subiectele vorbitoare it simt ca sino-
nim al lui din, dar null dau seama de forma lui intreagit Do
aceea, cand euvantul urmiitor nu incepe en o vocals, elidarea lui
' Acest exemplu este interesant $i prin faptul ca tontine o formula
extrem de raspanditA.: chestii din astea. Rasp&ndirea ei se datore$te, in
primul rand, sensului foarte larg $i vag al substantivului (care insemneaza...
tot ce vreti, in limbajul familiar).
2 V. mai sus, nota 2, pag. 390.
3 Raport partitiv (cf. nota 3, pag. 387 $i nota 2, pag. 390).
4 Nu toate sunt perfect identice cu precedentele. Fenomenul nu difer,
Ins, prin nimic de cel aici In discutie.
3 Intelesul este mai degraba genetival (caractere de-ale Reformei).
6 Sensul de genetiv este foarte clar (stilul acestei reviste), dar exem-
plul (ca $i caractere din Re forma) cu atitt mai elocvent pentru tendinta lin-
gvistica de care ne ocupam in aceste pagini.
www.dacoromanica.ro
-u nu-i posibila, si atunei, fiindea. dintre nu mai exists subt acea-

sta. forma, in iced lui apace dintre, care -i altoeva ( < de intre,
asa cum din < de + in). Urmarea acestui fapt este alternarea lui
dintr' cu dintre inaintea unui substantiv sau demonstrativ (tot-
deauna la plural, oeea ce wrath; ca chiar pe dintr' suibiectele vorbi-
toare it interpreteaza tot ca dintre). De aid provine sensul foarte
concret al lui dintr(e): intre (adica 'de intre') mai multe obiecte
de acelasi fel alegem unul anumit'. De pilda: o harts dintr'astea
(AL, 25 Aug. 1935, 7, 6); o statuetei egipteana dintre ace/ea ce se
puneau pe pieptul mortilor (AL, 6 Oct. 1935, 1, 7); o esarfei dintre
acele seumpe (AL, 7 Iunie 1936, 3, 7); Maliere are adeseori inter-
ventii dintr'acestea (AL, 11 Oct. 1936, 2, 7); pilde dintr'acestea
(Ins II, 3, 531); vreo haraba dintr'acele care alearga (Ins III, 5,
452); cateva mu dintre aceste mici instrumente (AL, 29 Maiu
1938, 11, 4); Lewis a sera's i dintre acestea, si nu cu mai putin
talent (JL, 23 Julie 1939, 3, 1); tara noastra are putini dintr'acestia
(Azi, 9 Iunie 1940, 7, 2); marina finlandeza are fase dintre acestea
[vase de razboiu] (ziarele), etc.
b) (pentru tipul geanta din piele, etc.): din aur, probabit
(CL, 4 Ian. 1936, 4, 1); canapele din plus, din piele (CL, 4 Tulle
1936, 2, 6); bilele sent din otel masiv (AL, 7 Martie 1937, 15, 3);
turn din piatrei, grea (AL, 25 Apr. 1937, 5, 1); ca un colan din ma-
tase (AL, 11 Iulie 1937, 6, 2); un tren din stiold (AL, 16 Ian. 1938,,
6, 3); o placei, din acest metal (VR, Iunie 1938, 122); o mica trom-
petei din tables aurita (AL, 19 Iunie 1938, 9, 1); cerceii erau din
aur impletit (VR, Sept. 1938, 27); R1n peimeituf din par de cal (ibid.
36); cojocul era din piele de oaie (AL, 18 Dec. 1938, 5, 5); aceste
cinematografe din marmura artificiala, din arama artificiala (Ins,
Aug. 1939, 230); tavan din grinzi de lemn (JL, 8 Oct. 1939, 2, 6);
portile cele maxi din, fier calit (VR, Ian. 1940, 9); meincarea e din
earns de call; pantofi din antilopii; statuete din marmura (toate
trei in presa zilnica); genii roseate din piele de caprioara (Niry
162); scaunele din Levi nichelate (DO 58); mesutele din lemn de
lamaiu (1907 II, 171); baraca din scoindwri (Las 265); comanac
negru rotund din aceeasi piele (DP 135); era din piele imitatie
'de crocodil" (CSt VIII, 176); cu pantofii din aceeasi calitate de
diprioard (Cim 197); diferite figuri din co/ate/ (Rad I, 251);
www.dacoromanica.ro
bijuterie minunata, din email (IstA I, 63) 1. c) din pentru de in

diverse alte raporturi sintactice: i se muiase picioarele din atatea
intiimpleiri (Rad I, 421); ii pocnea in urechi sangele din ateita vi-
jelie (ibid. 422) 8; necazul din care o durea asa de tare capul (ibid.
426) 8; chinuindu-se din banuieli ridicule (ibid. II, 47) 2; din ce zo-
rea, picioarele-i lunecau (HM 32); si cand au fost orele patru din
dimineata (VR, Ian. 1936, 15) 3; a patrat ceva din copil (CL, 4
Iulie 1936, 6, 1) 3; nu se mai poate distinge adeveirul din min-
ciunei (AL, 5 Iulie 1936, 10, 6) 4; nu-i scapa din observatie nimic
(AL, 7 Febr. 1937, 9, 1) 3; din aceeasi calitate fragila (AL, 25 Aug.
1935, 9, 6) 5; un pele-mele din ideologie si fantezie poeticd, (IET
174) 8. d) din pentru dela: Inca din primele inceputwri ale ome-
nirii (VR, Mart-Apr. 1935, 96) 7. e) din pentru in: din tow' e
timpurile au existat ganditori (CL, 14 Sept. 1935, 2, 1) 8; din acea-
sta privintei (Ins, 15 Febr. 1936, 133); din aceasta privintei ma
bucur a ma alatura la parerile... (Ins, 15 Febr. 1937, 233) ; din cloud
privinti (Ins, Apr. 1939, 187); opera... utila din ateltea, privinti
(VR, Iulie 1940, 142); din toate privintile (Luc 384) 9; aceste ele-
mente sunt dintre cele mai rare din naturd (Ins, Nov. 1937, 499)10;
se vor mai publics, lucrari din aoest camp de oercetare (ibid. 606) ;
din treacal remarc... (CL, 25 Apr. 1936, 6, 3-5); asezand din trea-
In unele cazuri va fi intervenit si nevoia de a evita repetarea lui de:
genti de piele de cdprioard, etc.
2 In toate aceste citate din (pentru de) are sens cauzal. De aceea putem
presupune ca prezenta lui se va fi datorind, in parte, si influentei lui din
cauzd (cd...). RAmtme totusi valabilg explicatia propusg, pentru cazurile de
subt a) si b), care se potriveste, In largg, masurd, chiar aici: `cauza' seaman5.'
cu òriginea' (=izvorul d i n care porneste), si din aratg, In mod concret, ma-
terial, acest raport.
Aceste trei exemple seamtmg. Intru catva, cu cele de subt a), din
pricina unei nuance partitive la care ne trimet patru, ceva, nimic.
Distinge a fost simtit ca sinonim cu alege, asa ca din t r e b u i a sa
is locul lui de ( alegi d i n multime, etc.).
o Merge, poate, mai degraba cu citatele de subt a).
o Subt influenta sinonimului autohton amestec, care se construeste si
el cu din (la fel vb. amesteca), deli tot de este mai potrivit.
7 Cf. din primele timpuri.
8 A i c i pare a fi originea lui din totdeauna (4i de totdeauna), discu-
tate mai sus (subt de) i care sunt perfect sinonime cu din toate timpurile.
Acesta, la randul lui, s'a putut naste prin contaminatie (stn toate timpurile
au existat gdnditori + gdnditorii din toate timpurile).
9 Din privinta este produsul Incrucisitrii lui In privin(a cu din punct
de vedere.
10 Acelasi autor a publicat un articol subt titlul Himere din $tiintd.
www.dacoromanica.ro
cat scaunele ritzletite... (1907 I, 71)1; inovatie constand din a com-

bine (AL, 1 Nov. 1935, 8, 5); folosul principal consta din analiza
(Ins, Ian. 1938, 156) 2; numele personajelor din literature... (JL,
15 Oct. 1939, 1, 1) 3; va ajunge sa% formeze o figura bine conturata
en totul caracteristicii din literatwra contemparanA (Ins II, 3,
666) 3. f) din in local lui pentru: merits o specials atentie din
motivul ca... (CL, 14 Sept. 1935, 2, 1); Din aoest motiv nu exists
un scriitor mai damnat... (PC 174) 4. g) din in diverse alte con-
structii: insemnatatea cartii create din faptul... (VR, Febr.-Martie
1936, 65) 5; din prima oars ciind a venit (AL, 7 Iunie 1936, 3, 7);
haine din proaspeit calcate (Sanz 180) 6; aceasta concluzie din filo-
zofia culturii (BPed 183) 7.
dintre apare pentru vintre: este o admirabila armonie dintre
necesiteiti $i vointei, dintre umilinta determinismului orb $i onoarea
clreatiunii omenesti (CL, 22 Iunie 1935, 3, 3); armonia ce exists
dintre ofiter si soldat (CL, 9 Maiu 1936, 6, 4) 8, pentru genetiv:
vor conveni, data nu tuturor studentilor, majoriteitii dintre ei
(VR, 15 Maiu. 1934, 59) 9.
dintre este inlocuit prin dintr'un, Cu care se,amang atat de
bine ca sunete, fiindca- a dispgrut din constiinta subiectelor vor-
bitoare, unde e1 exists numai in leggturg cu nedefinitul un, o (ur-
mat de un substantiv). De aceea vechile fonmule cu dintre subst.
(masc.) cunt transformate sistematic in dintr'wn, subst.: nu ce-
rem dintr'un inceput... (Ins II, 3, 344); nu suntem mare lucru
dintr'un ineeput (Ins II, 4, 439); Dintr'un inceput, Balcescu tre-
bue situat... (VR, Iunie 1940, 134)1.
Pentru in treacdt, cf. Stilistice, s. ay. treacdt.
2 Contaminatie Intre (cartea) constd din (trei volume) 0 (folosul)
constd in analiza. Explicatia se potriveste si pentru exemplul imediat prece-
dent, cu deosebirea cti acolo avem, dupg prepozi %ie, un infinitiv, nu un sub-
stantiv.
Aceste dolt& exemple (In special primul) ar putea fi puse al5Auri de
himere din $tiintit, citat in nota 10, pag. 393.
Contaminatie Intre pentru motivul di 0 din cauza cd.
o Trebue... prin faptul...
Aici prepozitia este de prisos.
' Seam5,nit cu himere din $tiinfa, etc., numai c5. din nu poate fi inlo-
cuit prin in ca acolo. Cf. a trage o concluzie din..., concluzie trasd din...
8 Fenomen paralel cu din pentru in (cf. exemplele respective). Au in-
fluentat constructiile In care avem subst. dintre subst. (armonia dintre
ofiter si soldat).
o In.crucisarea lui majoritatea for (studentilor, etc.) 5i cei mai multi
dintre ei (studenti, etc.).
"2 Vezi BPh VII-VIII, 335-6.
www.dacoromanica.ro
dupd sta a) pentru de: &and cram tinere, nu ne ardea dupes

atata plecat (Petr 94); pentru de pe: oamenii dupes strada au ras-
puns... (VR, 30 Apr. 1934, 75) d; dupes terasa hotelului (CL, 17
Aug. 1935, 4, 3); un v5.1 i-a ceizut dupes ochi (AL, 15 Sept. 1935,
1, 1); nu cant sit ma ridic dupes urma politicii (AL, 22 Sept. 1935,
4, 5); copii dupes scrisorile... (VR, Sept.-Oct. 1935, 52); dupes urma
inchiderii (VR, Nov.-Dec, 1935. 94); fiecare le poate avea duper,
urma, idealismului situ (AL, 10 Oct. 1937, 18, 1); sufereau dupes
urma jugului turoesc (VR, Nov. 1937, 57); 1-au alungat dupes scenes
(AL, 21 Nov. 1937, 5, 1) 2; c) pentru pe: dupes urma, bratelor se
interpune, intermediar, clasa mijlocie (VR, Sept.-Oct. 1935, 91);
dupes urma lui N. Cr... (CL, 2 Maiu 1936, 7, 3) s.
fats de in local lui cu (san contra): felul cum po/emizeaz2i
socialistii... fate de adversarii for (VR, 30 Apr. 1934, 5) 4.
in. 'lath, iarasi o prepozitie care castiga teren subt ochii no-
stri. a). Trebue relevata mai ales intrebuintarea ei cu sensul lui
ca (comparativ). Subt influenta Ire. se deguiser en serviteur, trai-
ter en ami, etc., limba culla actuala misung de constructii similare
(cu in pentru Ca). De pilda: se intretinea cu ei In prieten (VR,
30 Apr. 1934, 12); in reformist convins (CL, 12 Maiu 1934, 6, 4);
nu l -ar fi tratat niciodatg in egal (AL, 17 Iunie 1934, 4, 2); in
bunt cunosceitori si mesteri ai acestei arte (AL, 10 Febr. 1935, 1,
2); inalyacat in marinar (AL, 23 Iunie 1935, 7, 4); stilpaneau in
ctitori salonul (VR, Tunic 1935, 22); admira in estet (CL, 20 lithe
1935, 7, 2); se sileste a-1 trata in servitor (AL, 15 Sept. 1935, 8,
2); clasa burghezh" se pune in adversar firesc (CL, 19 Oct. 1935,
4, 1); cerceteaza in diletant studios (Ins, 15 Febr. 1936, 135); a
venit in simplu curios (Ins I, 1, 594); D. N. Cr. in bun scriitor
De cinci on spare aceast& constructie pe o jum6tate de pagin&I
a Inlocuirea lui de pe prin dupd, fenomen specific muntenesc (Moldo-
venii comit, de obiceiu, gresal& inverses.), are, in primul rand, cauze f one-
tice. Deoarece de se pronunt& dd, iar pe, pd, este oarecum fatal ca de pe
sl sune on sit fie simtit ca dupd (adicit ddpd). SI se compare si varianta,
frecvent&, dupe. Dar intervine cateodat& si factorul semantic: dupd urma
inchiderii pentru de pe... se datoreste, cu sigurantit, cel putin In parte,
influentei formulei sinonime dupd inchidere. De pe trebue s& apart"
atunci tend pe ( subst.) inceteazit de a fi complement de lot $i devine
atribut (adic& determinativ al unui substantiv): cartea std pe masd -
cartea de pe masd; (am vdzut) oanteni pe strada oamenii de pe stradd,
etc. Operatic sintacticit similar& cu in subst. (complement) trans-
format in din [= de 4- In] + subst. (atribut).
' Cf. pe urma lui N. an rdmas cinci copii si dupd N. au rdmas...
4 Influenta lui rum se comportd, cum se poartd (Oa de...
www.dacoromanica.ro
fascist... (CL, 16 Maiu 1936, 8, 3); rationeazg in logician (CL, 27

Iunie 1936, 10, 6-7); in anonim (AL, 18 Oct. 1936, 8, 7); prea multi
istorici supravegheazg in dictatori destinele (VR, Sept.-Nov. 1936,
87); chi mistii donmesc in stapani (Ins II, 3, 389); sa nu lucrezi
in diletant (AL, 14 Martie 1937, 11, 4); trgiesc in paraziti (AL,
4 Apr. 1937, 14, 2); deghizat in servitor (AL, 25 Julie 1937, 14, 3);
Doamna Dr... nu apgru in hangioaica (Ins II, 4, 321); oameni care
stiu muzica. o fac adesea in amatori (AL, 12 Dec. 1937, 13, 1); im-
brgcati in carabinieri (VR, Febr. 1938, 34); de aceea, in perfect
om de teatru, d. V. T. (AL, 13 Martie 1938, 14, 4); pe care, in
om ponderat ce era... (AL, 8 Maiu 1938, 151, 1); gospodarul e re-
prezentat in catand (AL, 22 Maiu 1938, 15, 3); Englezii, pe care-i
dadeam in exemplu (Ins III, 6, 326); se prapadesc in eroi (AL, 20
Nov. 1938, 8, 4); de ce nu s'a lasat d-sa fardatg in femeie? (AL,
1 Ian. 1939, 11, 1); evident le-a dirijat in bun qef de orchestra
(VR, Febr. 1939, 107); romanul se terming in predica (VR, Mar-
tie 1939, 60); cand, in &scat, am afirmat dela cateclra, (din dis-
cursul unui profesor); descantecul 1-a spus in artistes de frumoase
resurse (ziarele) ; seful cabinetului imbracat in femeie (EL 395);
de ce nu trece pe la local macar asa in cliental (NM 197); nu
poate sg vadg lumen. decat in avocat (TB 133); a exclaimat in ar-
tist pur (Val 44); observes Stan ica in fiber-cugetator (EO II, 254);
Ina parte in aparator (Vac II, 85); nu participase la speotacol nici
in privitor (ibid. 135); Imbracati in muncitori (Trag 165). Oricat
de raspanditg ar fi aceasta constructie si oricat de puternica ten-
dinta ei ds generalizare (cel putin la o bung parte dintre Romanii
culti de astazi), n'o putem aproba, fiindeg nu corespunde siste-
mului limbii noastre, ba adesea dg naistere, daces nu In echivocuri
(gratie... absurdititii), mgcar in ridicul (cf., intre altele, a treii in
parazit, care trimete vrand nevrand in a trai in cases, in ora?, etc.).
Prepozitia in se substitue si alter tovarase de function: b) (lui
cu) trusturile strgine aprovizionand Manciuko in petrol (CL, 15
Tunic 1935, 8, 1) I; artistul 1-a reprezentat in capul gol (RFR,
Apr. 1941, 169); un om in capul gol (Nastr 50) 2; c) (1111 de)
oglinzi in aluminium (AL, 4 Aug. 1935, 2, 4) 3; identitatea de ati-
intr'un text tradus din frantuzWe (approvisionner en...).

2 Cf. un om in pielea goalll, in celmasa, etc.
' Dupe, frc. montre en or, etc. Tot ala pretutindeni, unde in precede
substantive care aratri `materir.
www.dacoromanica.ro
tudine tine, poste, in identitatea de situatii (AL, 21 Iu lie 1935, 8,

3); o statuetei ealturei in lut (AL, 13 Oct. 1935, 5, 3); linguri in os
(AL, 5 Julie 1936, 2, 4); o splendida bucatd de Carpeaux in lut
an (AL, 18 Oct. 1936, 8, 7); un Pleyel imperial in lemn de nuc
(VR, Febr. 1939, 57); d) (lui din) in aceastei pleiadei face parte
(AL, 10 Martie 1935, 4, 1) 1; se pune in punctul de vedere (Ins,
15 Sept. 1936, 224); e) (lui la) majoritatea studentilor in limba
romance (AL, 4 Nov. 1934, 6, 1) 2; plea,c6 in militeirie (CL, 26 Oct.
1935, 6, 6); z1mpulsiv, usor in vorbire (AL, 1 Nov. 1935, 10, 2); ne
reamintim ca, in pag. 40 (VR, Febr.-Martie 1936, 23); s'a dus in
Iasi (AL, 25 Dec. 1938, 3, 3); aceasta revive in a spune (VR, Iu.-
vie 1940, 112); in multe prilejuri (Nastr 13); merge pane/ in a,
afirma (EL 318); f) (altor prepozitii sau altor constructii) care
in yard treceau, pe la manIstire (VR, 30 Apr. 1934, 10); &and in
vary pcIras?) serviciul Statului (EL 358); in cele douel crize pro-
blemele ce s'au pus au fost: in prima data eliberarea Italiei (AL,
24 Iunie 1934, 1, 1); a intoveird,sit in calambur notiunea de jura.-
mant (AL, 17 Nov. 1935, 3, 5); intr'un prcinz aim vazut-o ghemuit'a
subt un raft (CL, 21 Dec. 1935, 5, 7); trebue se/ reactiondm in
vitezd (AL, 25 Oct. 1936, 6, 2); N. crestea in net' praznio (ibid. 6, 7);
ce-am visat in asanoapte (AL, 27 Lillie 1937, 9, 1); in deosebire
de alte fenomene (Ins, Febr. 1939, 194); comandant in sef (Ins I,
2, 500). - Neobisnuit de des se intrebuinteazA in cu un infinitiv:
BA nu se grgbeasca a ne dovedi (CL, 25 Aug. 1934, 9, 3); spe-
cialist in a sti sA aleag5, (AL, 13 Oct. 1935, 3, 6); zeta acesta in a
servi cu lorice chip (AL, 11 Nov. 1934, 7, 1); interesate in a pro-
voca (CL, 22 Febr. 1936, 7, 3-5); un anumit fel in a privi lucrurile
(Ins II, 3, 996); doctor in a sluji capitalismul (CL, 4 Julie 1936.
7, 7); toate se reduce.au, in a iubi viata (AL, 11 Sept. 1938, 9, 6);
a colaborat cu autorul in a prezenta, (Ins, Ian. 1939, 139); perseve-
renta in a simplifica structura socials..., in a o prezenta mult mai
inapoiati (VR, Aug. 1939, 155); ma resemnez in a crede (Petr 69);
zelul lui in a pdtrunde (1Vazb 366), etc. Pretutindeni in + infin.
trebue inlocuit fie prim la (eventual alfa prepozitie) infin., fie
Contaminatie Intre face parte din... *i intrd in (aceasta pleiadd).

2 Subt influents lui student in Litere, Yn Medicind, etc., care pot fi
ele 1nse0 criticate, cati merge mai bine student la Litere, la. Mledicintt,
etc. In citatul de mai sus ar trebui majoritatea studentilor dela Linzba
Romdnd (din cauza formei articulate a subst. student).
www.dacoromanica.ro
printr'o constructie verbalg personalg, fie prin participiul prezent,

dupg caz. Altgdata lipseste in: ce privqte pe Ucraineni (VR,
Sept.-Nov. 1936, 44). Obisnuit scriu si vorbesc asa Bucovinenii,
apoi, ceva mai putin, Ardelenii, subt influenta germ. was... betrifft
(sau anbelangt). Formula consacratg (in ce priveste) a, luat na-
stere dupg frd. en ce qui concerne.
in afara de sau in afara T genetiv pentru afara de: in afara
scumpetei manualelor (CL, 5 Oct. 1935, 3, 1); in afara succesului
obtinut; in afara volumelor (CL, 27 Iunie 1936, 10, 3); in afara
faptului ca...; in afara muncii lui obisnuite... (amandoug VR, Mar-
tie 1939, 85). 0 situatie oarecum specialg avem in: geniul care,
in afara ca asters... (Ins II, 2, 488), unde formula are valoare de
conjunctie (si ar trebui inlocuita prin afara de faptul ca...). De
multe on in afara (locutiune adverbialg) stg, pentru afara: mg-
rimea gradului o purtam in afara (Ins III, 1, 30); fereastra era
larg deschisa in afard, .(Ins, Iunie 1939, 470); tipetele r'dzbat in
afara (NM 38). Acest uz, care se datoraste model-dui. frc. en de-
hors de, a fast combaut si ridiculizat. Asa se explicg, de ce a fost
pgrgsit in anumite constructii (cf. inscriptia a nu se pleca afara,
din vagoanele de oglatori, pentru mai vechia a nu se pleca in
afara). Dar nu-1 putem condamna totdeauna. Adesea, trebue sg
prefecrgm pe in afara lui afard, care are seas local static si strict
material. Sg se compare, de pildg, camases leisatei afara si camases
leisatei in afara: prima constructie presupune elipsa determinati-
vului din 'mg', a doua pe a lui 'din pantaloni' -(cum se imbracg
Lipovenii). Dar mai este ceva. Chiar afara de si in afara se deo-
sebesc intro ele: una din aceste locutiuni insemneazh, èxceptand,
pe cealaltg 'la exterior, dincolo de'. Cf. afara de case (a
mai pierdut si rnasia) algturi de in afara casei (are un `balcon,
etc.). In afara ar trebui sa fie perfect sinonim cu in afara de, Gael
a luat mastere din acesta (prin articularea lui afara, apoi, lgsa-
rea, la o parte a lui de). Totusi, din oauzg ca avemdubletecu in, ab-_
solut identice ca sens cu cele nice in, la, adverbe de felul lui
rin)deajuns, (in)destul, etc., in afara de este simtit, ored, tot-
deauna ca echivalent desgvarsit al lui afara de. Situatia nu se pre-
zintg insg destul de clar. De aceea in afara (cateodatg si in afara
de) provoacg neintelegere, dach contextul n'o inlaturg: in afara
mediului inconjyreitor (VR, Dec. 1937, 56); si-au gasit utilizgri
practice chiar in afara medicinii (VR, Aug. 1939, 114). Ne putem
www.dacoromanica.ro
intreba, data locutiunea prepozitionalA insemneaza aid '(in) afara

de' (adich' `pe langa, exceptand') sau 'afarA din' (adica iesind
din...') i. Cf. si: un zambet it au in afara noastra si cei care
cites (CL, 1 Iunie 1935, 8, 3).
inainte: subt forma articulate stA cateodatA, gresit, pentru
inainte de, ca in de mai inaintea lui 1914 (Ins, 1 Nov. 1936, 394).
intre se substiute lui dintre: taind legiiturile intre corp $i su-
flet (AL, 4 Sept 1938, 9, 1); traind pe granita cat o muche de cutit
intre cerebraatate $i actiune2, apoi lui in: &A restabileasea pacea
intre randurile osta$ilor (AL, 6 Aug. 1938, 6, 2) 3 1 lui printre:
bagii nuiaua intre gard (AL, 25 Dec. 1938, 3, 5) 4.
intru. Fiind skirt-HA (gratie izolsarilor intr'o zi, intr'un timp,
etc.) ca sinonirrn on in, aeeastA prepozitie tirade sal se substitue lui
in, col putin la unii dintre publieistii actuali. Tendinta pare a fi
cu adevArat tiranicA in cazul
-- prof. D. Caracostea, care scrie regu-
lat (dela o -vreme inooace) : intr'unele Lpoezii] ies clar la ivealg
(RFR, Aug. 1942, 246); intr'al treilea rand (ibid. 253); opozitia
apare iintealte buciiti (ibid. 259). Astfel de constructii nu pot fi
reeomandate, pentrucA denatureaza sensul. Intru temporal presn-
pune durata., asa dar o succesiune de momente, nu unul singur (ca
in). De aceea s'a paistrat numai subt forma izolarilor deja amin-
tite (intr'o zi 'de-a-lungul, in cuprinsul, in interiorul unei zile'l.
Cu seas local, aceastA prepozitie ne trimete do asemenea la un
spatin intim, la un cuprins spatial. Lui intr'unele air trobui sA-i
corespundA un singular intr'una, care exists, in adevrix, dar in-
semnemA `continuu, mereu' (adied àn interval de timp'). Iar in-
teal treilea rand este simtit, daeg-1 scoatem din context, ca 'in al
treilea etaj' (cf. case/ cu dotal, trei, randuri). Alta e situatia lui
intru din constructia intru ce prive$te (CL, 2 Nov. 1935, 6, 2),
care-i produsul contaminatiei lui intru cat prive$te i in ce pri-
vefte. Neanai existand ea element lingvistic as zice mobil, intru se
poate confunda en uncle cuvinte apropiate de el subt raportul
fonetic: intr'acestea, prin birouri, emotia sporitA (AL, 9 Oct. 1938,
1 Ca in it cau(i afard din cadrele teatrului (VR, Dec. 1939, 108),

unde un subiect vorbitor mai putin atent ar fi pus il caufi In afara... sau
in afard de..., care, de altfel, nu-s imposibile.
2 Trebue dintre (ca 11.i in citatul imediat precedent), din cauza cl
substantivul de care ataxia& circumstantialul este articulat.
Influentat, cred, de germ. unter (unter den Reihen der Soldaten).
4 Gresala propriu zisa,
www.dacoromanica.ro
6, 1), pentru ntre acestea...a Cf. si vino $i to salei$lue$te intru

noi, care sung (eateodatil chiar la biserie0 ...intre noi. Tot aka se
explies.1 inlocuirea pasajului din Tata]. nostru" (psi roc ne duce)
intru ispita prin ...intr'o ispita.
la: a) (pentru. dela) abjureind la ceea ce s'a inchinat (CL,
Oct. 1935, 6, 7); nicio abdicate la personalitatea flee:1mila (AL, 3
Ian. 1937, 9); b) (pentru in)... este foarte la dreptul sau (VR;
Sept. 1934, 78); distribuind la dreapta $i la stcinga die o ochiada
(AL, 28 Oct. 1934, 8, 5); o editie... trasei la o suta' de exemplare
(CL, 2 Febr. 1935, 5); la al treilea volum este cercetatei (AL, 26
Apr. 1936, 2, 2); c) (pentru pe) dela cinci dolari la zi in sus (VR,
Iu lie-Aug. 1935, 56); d) (pentru panel la) starea milatala ii slabi
la ultima expresie (AL, 13 Oct. 1935, 4, 3); iubirea de flori impinsa,
la patimet (Cr 37) 2; e) (pentru alte constructii) atentie deosebita
trebue sei se dea la alegerea filmelor (VR, Tunic 1934, 38) 3; abor-
darea lui Gide la Jurnal, la forma literara prin esentit autenticA
(AL, 7 Oct. 1934, 6, 1); la noapte au ajuns in orasul lui Seoarta
(Act 153) 4. Freevena este aparitia aoestei prepozitii inaintea unui
infinitiv (cf. mai sus in): nu slujeste &cat la a sfeirelma (AL, 21
Oct. 1934, 1, 5); partea noastra de contributie la a rei,bda de foame
(CL, 2 Febr. 1935, 5); sarcina for se reduce la a risipi (CL, 6 Julie
1935, 5, 7). In local infinitivuluii sistemul lingvistic romanesc
cere, de obieeiu, substantivul verbal corespunz.tor (sfeirelmare,
risipire).
pe: a) (pentru. asupra) nu s'a concentrat pe... (Ins I, 1, 514) 5;
b) (pentru cu) dar pe ori$icari riscwri nu va trebui (AL, 18 Aug.
1937, 5, 3); c) (pentru in) fiecare se schimbg pe fiecare moment
(VR, Febr.-Martie 1936, 53).
panel(la) cu infinitivul: filozofii merg Dana' a discuta (Ins,
15 Aug. 1936, 115); o uluise pow); la a-mi ref uzo, (AL, 2 Maiu
1937, 9, 4). Cf. mai sus in Si la. Singur pcind nu poate intovarasi
un infinitiv, nisi vreun echivalent al acestuia, iar dup5. panel, la
trebue un substantiv verbal (intoemai ca dup5, la),
I Ardelenism, adoptat si de foarte multi Romftni de dincoace de
=nil (model: germ.. unterdessen).
2 Motive stilistice? Formula cu la pare mai expresiv& decat cea cu
pdnd Ia.
' Contaminatie
5
Intre a.da atentie la alegeri... ei a fi atent La alegerea...
Traducerea literal& a germ. am Abend. Cine *tie romO.neste zice
noaptea.
6 Dupa frc. se concentrer sur...
www.dacoromanica.ro
prin: a) (pentru cu) prin ajutorul unor personagii (AL, 9

Oct. 1938, 7, 5) 1; b) (pentru in) un interview cu B., prin care
se declares (CL, 6 Oct. 1934, 11, 3); printr'un fel sau altul (DA
164) 2;c) (pentru alte oonstructii) au ajuns prin deosebite cai (CL,
31 Aug. 1935, 8, 1) 2; Asachi a dobandit prin cei sapte ani de stu-
dii (Ins I, 1, 514); prin deosebire de (= spre cleosebire de). Foarte
des Inaintea unui infinitiv, care Marna de a incepe, a sfcirsi s. a.
(v. mai sus, pag. 358-9). -
printre: a) (pentru in) ancheta printre publicwl spectator
(AL, 7 Oct. 1934, 6) 3; b) (pecatru prin) trecand ou fruntea sus
printre multime (AL, 5 Maiu 1935, 7, 4) 3.
spre: a) (pentru lintr') cu fata care sud, spre acolo unde...
(VR, 30 Apr. 1934, 22); sit-si indrepte pasii spre acolo uncle... (VR,
Oct. 1934, 58); b) (pentru la) bovarismul nostril ajunge spre cul-
tul superficialului (AL, 2 Iunie 1935, 8, 1) 4; c) (in locul lui pen-
tru) gust pronuntat spre singurdtate (AL, 5 Julie 1936, 7, 5) 4; d)
(pentru alte constructii) bratele (truncate spre inwinte (VR, Aug. -
Sept. 1937, 101) 5.
subt. Iargsi o prepozitie care castiga teren vazand cu. ochii.

ggsim: a) (in local lei cu) subt rezerva insa ca aoea (VR,
Nov.-Dec. 1934, 66) 6; subt niciun chip nu urea (CL, 3 Aug. 1935,
6, 4) 7; o dau subt title [sic!] de curiozitate (AL, 27 Nov. 1938, 8,
2); ...subt intentia de a intciri natiunea (Ins, Dec. 1939, 505) 8; b)
(in locul lui cu) subt conditia ca... (foarte raspandit Si cunoscut
cue toati lumea, asa ea; nu mai dau example) 9; c) (in locul lui din)
subt acest unghiu (VR, Sept-Nov. 1936, 4); au fost cercetati nu-
mai subt unghiuri speciale (Ins II, 3, 24); discuti subt unghiu-1 de
privire (ibid. 1095); subt acest unghiu de vedere (AL, 27 Tunic
Contaminatie: prin intermediul (mijlocirea)... 4- cu ajutorul unor...
Cf. si prin alte cuvinte (vorbe) pentru cu alte..., fnregistrat la StiliStiCV.
2 S6. se compare constructiile semantic fnrudite: prin mijloace, prin
procedee, etc.
2 Desi diferite, fn: ambele cazuri au influentat formule sinonime" ca
printre spectatori, printre multi oameni, etc.: public *i multime au sans
de plural.
a Cf. tinde sau are tendin(4 spre...
Prepozitia e de prisos (iar constructia neromaneascti).
o Cf. fre. sous toutes reserves, germ. unter allem Vorbehalte.
7 Vezi mai bawl subt un mod... (cred Ins& aS n'avem ace asi con-
structie).
8 Va fi influentat subt pretextul...? (cf. sensul peiorativ al color spuse
de autor).
I alp& frc. sous condition E3i, mai ales, germ. unter der Bedingung.
www.dacoromanica.ro
1937, 18, 1); subt diferite unghiuri (Spm 147); unghiul satiric subt
care... priveste (PC 229)1; d) (in locul lui in) privete sportuI
subt toate varietatile sale (Ins II, 3, 59); subt aceleasi conditii
(ibid. 178); subt toate imprejuireirile (ibid. 1127); tritim subt zo-
dia reizboiului (AL, 4 Sept. 1938, 9, 3); subt conditii determinate
(VR, Far. 1939, 20); ne spare subt culori intunecate (VR, Ian.
1940, 159); scrisorile for trebuesc Minute subt cel mai mare secret
(AL, 16 Apr. 1939, 9, 4); o masts subt forma de potcoavd (Ins,
Ian. 1940, 89); protestantii posed... subt un mod chiar foarte &lane
(Spm 46) 2; elemente subt care se intelege (VR, Apr.-Maiu 1936
157) 3; poezia (subt care inteleg aici toate genurile literare) (AL,
25 Apr. 1937, 3, 3) 3; ceea oe se intelegea clinical% subt stil"
(VR, Maiu 1939, 143) 3; f) (in local altor constructii) subt adeipo-
stul ceireia (AL, 6 Dec. 1936, 2, 6); subt garantia de asistentei mu-
tual% (VR, Nov. 1939, 122); a realiteitilor subt care Tolstoi a scri
Invierea" (CL, 18 Maiu 1935, 8, 7); subt pedeapsei de a nu inte-
lege... (AL, 26 Dec. 1937, 19, 2) 4; subt aceeasi pedeapsei de exco-
municare (Ins, Iunie 1940, 527) 4... surprinde modelele subt ade-
veirul for psihologic (Ins III, 7, 338); ..zdruncinate subt interpre-
tdri neasteptate (Ins, Iunie 1939, 559); subt simplul motiv... (AL,
3-Ian. 1937, 4, 5) S.
CAP. VIII: CONJUNCTIA.

Situa4ia se prezinta, in linii maxi, la fel cu aceea pe care am
constatat-o in caipitolul precedent: nuaneroase conjunctii se sub-
stitue altora, impotriva uzului consacrat si respectat de majorita-
tea subiectelor vorbitoare. Cu o sialgur% deosebire mai impor-
A servit ca model germ. unter dem Gesichtswinkel, cum probeaza
si subst. unghiu germ. Winkel). Sinonimal mai vechiu (si, am putea
spunk), banalizat), punct de vedere (sau de privire) nu se construeste nicio-
data, cu subt (ci numai cu din).
Pentru aceasta. formula, ca si pentru altele, pe care nu le-am
explicat in notele precedente, trebue sa, invocam tot influente straine (cf.
frc. sous le secret, sous couleur, de, germ. unter alien Umstanden), dar si
analogia unor constructii fixate de mai inainte, precum subt pretextul...,
subt forma... (= subt aspectul...), etc.
Probabil dup6, modelul acestora s'au nascut: subt accepfiunea sa
cea mai criticd (CL, 27 Iunie 1936, 6, 7); &ma subt categoria influenfelor
cosmice cuprindem... (VR, Martie 1939, 90-91); Teoria subt o termino-
logie diferita ajunge... (GO 122). Cf. germ. unter etwas verstehen.
Modelat dupa. frc. sous peine de (mort, amende etc.).
Contaminatie ( <subt pretextul + pentru motivul).
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII: CONJUNCTIA 403
tanta: influentele stritine intervin aici intr'o m5surA molt mai re-
dusa dead, acolo. Si aceasta, pentruca raporturide exprimate prin
conjunctii (sa nu uittim ca aproape totdeauna aver a face cu pro-
pozitii care se leagA, intre ele, spre a forma fraze) sunt mai orga-
nice" decat cele exprimate prin prepozitii, deci mai ad:Inc plantate
in con*tiinta noastra
ca sa- in loc de scl. Constitue o particularitate a limbajului
semicult *i este, mi se pare, un hiperurbanism sintactic. Deoarece
sa singur caracterizea25, vorbirea populara, el este simtit ca in-
cult $i, prin urmare, evitat de oamenii cu pretentii... culturale. Cf.
amz venit set te veld (care aminteste de doresc sa te veid, unde ra-
portul dintre cele doua propozitii este de object, n u de scop) a15.-
turi de am venit ca sa te veld. Caragiale s'a E3eziat de aceasta
tendina *i a ridiculizat-o, punand adesea pe eroii lui se recurg5,
la pentru ca sa, care reprezinta. un maximum... de oulturalitate
(pot pentru ca sa spun, nu pot pentru ca sa mai astept, etc.).
Limba scrish actuala, cunoa*te adesea formula ca sa, acolo uncle
.811 ar fi de ,ajuns (*i nu-i vorba totdeauna de autori... aproximativ
culti). De pildri: nici nu- i are rost ca sa ma,s' ori cu ea (AL, 15
Nov. 1936, 3, 6); nirneni nu poate impune literaturii ca sa fie...
(Ins I, 2, 542); va trebui ca sa marim (Ins II, 3, 278); nu-i oare
posibil ca sa se afle... (ibid. 893); vreti ca sei-i inspire (VR, Ian.
1939, 59); chiar dac5, ar vrea ca sa fie (RE 20), etc.1
cat apace des in locul lui cdnd (subt influenta constructiilor

frantuze*ti de fella lui maintenant, que vows etes libre, it faut en
profiter). Ex:: acum, ca i-a ars casa (AL, 18 Aug. 1935, 7, 6); e
prima oath' ca" un Roman (AL, 24 Ian. 1937, 8, 3); acum, ca toti
erau chemati se lupte (AL, 25 Apr. 1937, 11, 1); acum, ca reizboiul
a izbucnit (AL, 19 Dec. 1937, 15, 1). Dup'6, modelul acestora s'a
ajuns la: in cazul ca Aneta... (VR, Sept-Nov. 1936, 23); in caz cic
nu se inapoiazei (AL, 20 Martie 1938, 5, 2), unde ca poate fi Inlo-
cult *i prin in care (dace, subst. caz e articulat). Sta, *i pentru de
cad 2: nici trei luni nu trecuserci ca biata madam... (G1, 23 Iunie
1940, 2, 5). AltAdata ca este inutil: s'a, fie citita aproape ca de
1 Pretutindeni avem constructii nefinale, asa c5. prezenta lui ca

este de prisos.
2 Eventual pentru dupd ce, odata ce, etc.
www.dacoromanica.ro
prisos (AL, 3 Iunie 1934, 2, 7) 1. Cf. si poate ea pentru poate, dis-

cutat in capitolul Adverbul". Subt influenta limbii vechi Si a
celei populace ca este adesea intarit" prin cum (sau precum),
farg, necesitate: opera mea.,. este exceptionala., pot s'6, zic cum cd
clasica (AL, 7 Iu lie 1935, 1, 1) 2; sa creada cum ca sensul... (AL,
8 Nov. 1935, 9, 1); sg, nu se creadg cum ca... (COp I, 145).
chit ca: frecvent, mai cu seams, in limbajul avocatilor (dupe
fre. quitte a sau pour + infinitiv). De pilda: Chit ca scriu ver-
suri indigeste..., chit ca dau dovada..., ei scriu inainte (Ins I,
2, 518).
ci: numerosi scriitori (si, dupg, ei, diversi publicisti) incep de
multe on fraza cu ci, in scopul de a obtinea efecte stilistioe 3. De
obiceiu nu izbuteso sh-si atinga tinta, dimpotrivg, clan impresia
de artificialitate. Si aceasta, fiindca nu cunosc conditiile in care
ci poate sta in capul frazei la autorii vechi si in vorbirea popu-
lara4. Iata, un exemplu (lust dintr'o lucrare stiintifica): Ci feno-
menele culturale crest din preggtiri latente, simplificate la rascruci
de epoci de personnlitati areatoare (CLi IV, 103). Cf. si RFR,
Apr. 1941, 12. In schimb, aceastg, conjunctie nu este intrebuintatl
acolo uncle trebue (v. mai departe, s. v. dar).
daca. Apare cateodati in imprejursari neobisnuite, de pilda.:
pentru mine, data totul era aranjat, nu mai simteam niciun fanmee
(VR, Sept. 1934, 42); a ajunge la concluzia finale, data statul
roman e un organism politic unitar (VR, Nov.-Dec. 1934, 67). In
prima frazA, data are sons mai clegralA, temporal, in a doua inte-
rogativ-obiectiv (intrebare indirect:a). Sinonimul lui (de) nu-1 poate
inlocui totdeauna5: indiferog de constituesc (CR-M 64) este o
constructie neromaneascA.
dar: are tendinta sa is locul lui ci, cu deosebire in formula (nu
1 Pare a fi un ardelenism. Se *tie a. Romanii de peste munti, chiar

ctind aunt cultd, recurg la forma vorbirii indirecte acolo unde aceasta nu
se justifich.: Met intreb cd cum e posibil...; Vreau s1L $tiu cd cum s'a In-
tdmplat..., etc.
2 Aici este de prisos *i cd insu*i (nu numai cunt).
3 Ca In ultima strofa din Luceafdrul lui Eminescu: Traind 4n cercul
vostru stramt Norocul vr), petrece, Ci eu In lumea mea ma, simt Nemuritor
*i rece (uncle ci nu, se gitse*te totu*i la Inceputul unei fraze, ci al unei
propozitii opuse semantic propozitiei precedente).
I In aceasta din urma, numai In exclamatii ca acestea: Ci, lasel-md'n
pace! Ci, pleacd odatd de-aicil, etc.
Trebue o constructie pur conditiona15. (de-ar vorbi mai rar, l-a,
intelege) sau una optative, (de-ar veni primdvara!).
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII: CONJUNCTIA 405
fi. Exemple mi se par de prisos, caci fiecare cititor le

intalneste la tot pasul, chiar in propria sa limbA. Tendinta trebue
macar infranata, data nu combatutd, pentru motivul ca dar nu
este sinonimul desAvarsit -al lui ci. Aceasta, mai cu seams in ailte
conclitii sintactice, uncle fenomenul s'a intins, subt influenta lui
nu numai..., dar fi... IatA cateva citate: de a nu mai fi vgzut in
ei niste elemente periculoase..., dar in primal rand (VR, Oct. 1937,
102); nu pe apA, Innot..., dar cu trenul (VR, Iu lie 1938, 12); a fi
frumos nu InsemneazA Inca totul, dar trebue sd... (AL, 1 Aug. 1938,
4, 1); invatgtorul, n'are se cearg mAiestrie, dar con ?tiinciozitate
(CR-M 191). Unele din aceste constructii par neromanesti. Negli-
jenta sau dorinta de a inova cu orice pret merge atat de departe,
incest dupes nu numai... avean dar singur (in loc de dar si sau,
mai bine, ci fi): nu si-au limitat preocupArile numai..., dar au su-
pus unei cercetari (VR, Julie 1939, 106); nu numai publicul de
teatru, dar autoritatile (ibid. 148).
deceit. Ardelenii si Bucovinenii se folosese de acest cuvant in
locul corectului pentru ca. Yam notat exemple, dar pot alcAtui eu
Insurni unul, oa,sa se vadg, desipre ce-i vorba: problem, este mutt
mai grea decal sa ne inchipuim ca-i vom ggsi repede solutia. Si cu
prea Inaintea adjectivului (sau a adverbului) : ...este (malt) prea
grea, dee& sd... Diva: germ. (vigil) zu schwierig, als class_ Vezi $i
diseutia dela pag. 371, s. v. deca,4 s.
deoarece se substitue adesea lui caci, fiindca, pentrucd, etc.,
ca si cum ar fi sinonim Cu acestea. Sensul for este, intr'ade-
vAr, destul de Inrudit (din pricing raportului cauzal pe care-1 ex-
prima, on nuance diferite, toate aceste conjunctii), dar nu-i per-
fect identie. De aceea nu vom spune: [trebue sa fim multumiti...]
deoarece D-ra... Ssi D-nii... au realizat lucruri minunate (AL, 24
Ian. 197, 8, 1-2), ci... caci D-ra... (sau, eel mult, fiindca, etc.).
Deoarece este, in general, echivalentul fre. puisque. De aceea se
recomandA ca propozitia respeetivA sa stea la Inceputul frazei.
DaoA o punem dupg propozitia principals, vom :inlocui pe deoarece
prin caci, eventual prin fiindca, pentrucd, etc. (dupa cum predo-
mina intelesul pur explicativ sau eel cauzal).
fie ca = desi, chiar dacd: nu-si vazu visul cu ochii, fie ca se
Pentru functiunea sintactica a acestui cuvant, s5. se compare not&
dela pag. 405.
www.dacoromanica.ro
constransese la toate (HM 108). Avem un caz izolat: autorul, Bul-

gar de origine, nu stapanea bine limba romans.
on cu valoarea lui daces: celor ce se intrebau on de Bucovina
mai poate... (FF X, 5). Regulat la Bucovineni (si la Evrei). Este
clar ca avem a face eu o traducere" (pe care eu nu. mi-o pot ex-
plica) a germ. ob dela inceputul constructiilor interogative in.di-
recto (ich frage mich, ob es moglich ist...). De obiceiu, eel putin
la minoritarii etnici, numai on (fares de dupes el). Aspectul din
citatul reprodus alci se datoreste, probabil, unei contaminatii (se
intrebau ori... + se intrebau de... [ =-- dad]) sau, poate, nevoii, dic-
tate de simtul limbii materne, de... a romaniza Dakar in parte
aceasta constructie atilt de stranie pentru not 1.
pang in lac de card vreme (sau cat) 2: pima cel care chema
renunta (VR, Dec. 1938, 7); plind sunt conaien,t..., nu sunt nebun
(Petr 235). In primul citat am putea avea o gre,sala de tipar
(pentru pand ce sau panel' cdnd). Astfel de constructii sunt nero-
manesti.
panel cdnd =-- pe cand: pawl cand nevoia mea nu e de ordin
propriu zis biologic (RE 22; cf. i 100, 198). Ardelenism caracte-
ristic, pe care-1 intalnim chiar la c,ei mai buni cunoscatori ai lira-
1 Se va fi produs, poate, ei o confuzie Intre oare (din Intrebgri di-

recte) ei ori, care seaman& atilt de bine ca sunete (cf. oarecine, oarecare,
etc., al&turi de oricine, oricare, etc.; oarecdt, oarecum,, etc., al. de oricdt,
oricum, etc.): Ma intreb, oare ce s'a intdmplat? *i Ma fntreb, s'a intdm-
plat oare ( > ori) ceva (Intrebare direct& prima, intrebare indirect& a
doua). Sl se compare ei: Nu still, oare va veni? al. de. Nu ctiu, ori va
veni (ori nu va veni). D-1 VAISBERG, directorul Institutului polon de cultura
din Bucureeti, un excelent cunosator al limbilor ucraineang, ei romans;,, Imi
sugereazd urm&toarea explicatie, care cred c& trebue acceptath., mai ales
dad, tinem seam& de rasp&ndirea geografic& a fenomenului aici In discutie.
Conjunctia ucraineang, 6i insemneazg, 'oder' In intreb&ri directe: bilde.
sluhati, ei ni? `wirst du gehorchen oder nicht? ei 'ob' in Intrebliri indirecte:
povidi sja, 6i koni zaprjcieni `schau, ob die Pferde angespannt sind.
(Cf. ST. VON SMAL STOCKYJ and TH. GARTNER. Grammatik der ruthenishen
(ukrainichen) Sprache, Wien 1913, p. 445, 448). In primul caz, ucr. et a fost
tradus' prin rom. ori = sau, in al doilea prin rom. dacd (eventual de, con-
junctia). Cum In mintea celor care fac traducerea' exist& un singur ctr-
vant ucrainean pentru cele doug, echivalente rometneeti, confuzia intre ori
qi dacd, in sensul inlocuirii unuia prin celglalt este oarecum inevitabilh-
2 S& nu se... emotioneze cititorul c& pun p r e p o z i ti a pdnd In ca-
pitolul despre c o n j u n c t i e. Suntem doar la Sintaxe, 8i ceea ce inte-
reseazg, In mod excluziv aid. este .f unctiunea cuvintelor. In exem-
plele care urmeaz& Nina are valoare de conjunctie. La fel cdt (v. mai sus).
cdtd vreme, etc., care nu-s prepozitii, dar nici conjunctii, din punct de
vedere strict morfologic. Observatia este valabil& si pentru alte cuvinte
care nu sunt cdnjunctii" ei figureaz& totuei In prezentul capitol.
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII: CONJUNCT IA 407
bii noastre dintre Transilviineni. Traducere" (curioa,sa pentru

mine) a germ. wahrend?
9i: apare uncle nu trebue sau lipseste cand este necesar. De
ex.: poetul trimesese o poezie, $i a lost publicatcl aici (AL, 1 Dec.
1935, 1, 7); vizite facute la institutiuni, sau in localtfati, care aveau
de stop (VR, Iunie 1934, 32). De fapt, ambele constructii aunt
neglijente de am care scrie repede sau nu-i stapan pe fraza. In
primul citat, sta-, pentru care (uz popular $i Moult), in al doi-
lea, se impure prezenta lui inaintea relativului, eaci altfel care
se ref era la localitati (zi institutiuni), iar autorul a inteles sA-1 ra-
porteze la vizite.
CAP. IX: SCHIMBARI DE FUNCTIUNE.

Este vorba de depasirea granitelor dintre partila vorbirii,
asa cum le ounoastem din clasifiarile morfologice, in sensul ca
substantivele functioneazg ca adjective $i rovers, adverbele devin
adjective, etc. Fenomenul caracterizeaza mai ales limbajul poetic,
dar apare $i in scrisul obisnuit, fie subt influenta stilului literar,
fie ca inaitatie a =or module strAine. N'avem a face en o ino-
vatie propriu zissa, ra limbii actuale, cad it gasim $i la scriitorii
din sec. XIX. Noutatea, in masura in care exista, are aspect pur
cantitativ: suet mult mai numeroase astazi decat aladatA faptele
de acest fel. In special publicistii mai mult on mai putin tineri
uzea.za ($i abuzeaza!) de libertatea, pe care principial n'o putem
condamna, de a schimba functiunea consacrati a cuvintelor. Si
n'o putem condamna, pentrucii pe de o parte granitele dintre par-
tile vorbirii aunt (teoretic) artificiale, iar pe de alta, procedeul,
utilizat rational, reprezinta un cAstig din punct de vedere stilistic.
Materialul adunat de mine nu-i prea bogat, fiinda femme-
nul apartine m,a.i mult stilistii ii propriu zise, adica stiintii stiau-
lui". Asa se explica, intre allele, de ce faptele aunt, de obiceiu,
strict individuale, nu se repeta,' dela un subject vorbitor la altul
(numai procedeul este acelasi) 1.
1. Subs tan tivu 1. Diverse plirti de vorbire, in primul
rand adjective, stint intrebuintate cu valoare substantivala. Mai
Unele lucruri, al citror loc mai potrivit ar fi fost, poate, aici, au
fost Inregistrate si discutate la Stilisticit", eventual la Morfologie".
www.dacoromanica.ro
ales adjectivele cArora le corespund, in aceeasi familie, substan-

tive abstracte sufer aceasta modificare sintactica. Izvorul ei tre-
bue cautat in nevoia de expresivitate: substantivul este mai pla-
side, deci mai expresiv dec.it adjectivul, intru, cat denumeste o no-
tiune de sine staatoare si care, prin aceasta, este on poate pgrea
concreta, materialg. Insusirile sunt simple anexe ale obiectelor 1,
n'au existentg aparte, separata de a acestora. Prin transformarea
(par functionalA) a unui adjectiv in substantiv insusirea respec-
tiv5, devine notiune propriu zisa, exists independent de obiectele
care o poseda si, prin urmare, se c,oneretizeazA, se materializeazg,
asimilandu-se cu fiintele si lucrurile. Procedeul nu constitue o
noutate a limbii actuate sau a oelei `poetise'. Il cunoaste, din ca-
pal locului, si vorbirea pe care o numim, de obiceiu, populara, fa-
miliars, etc. De pildg: inaltul cerului, orbul gainilor, seitulul (nu
crede celui fleimand), scumpul (mai molt peigubeste) s. a. Se inte-
lege cg, oamenii culti, in special poetii si oratorii, recurg malt mai
dies la el. Daea si in co mAsurg, reusesc, atarnA de mestesu.gul
fiecAruia.
Tata un numAr de exemple: a dat in vileag meschinul, uritul
sau falsul (AL, 3 Nov. 1935, 3, 7); a fgout sa succe,ada la pican-
tul de scandal picantul de mister (ibid. 4, 2) 2; ceva inooent, un
vadit cclutat sau siluit (CL, 28 Martie 1936, 6, 5); intr'un vag prey
ceps (Ins I, 2, 580); era mai degrabA un fermecator (AL, 12 Sept.
1937, 8, 3); un patima al istoriei literare (VR, Ian. 1938, 129) 3;
toti cei fanatici de opera lui Dobrogeanu-Gherea (VR, Apr. 1938,
79) 3; pe rang% odiosul unei crime stupide (AL, 1 Ian. 1939, 7, 5);
marele peizagist a fast indreigostitul, peitimasul peizagiului sau
(JL, 19 Martie 1939, 4, 4) 3; moralul, religiosul si filozoficul se
echivaleazg (BPed 185, un citat din V. BAncila). Foarte des se
transforms in substantive adjectivele care aratg culoarea obiec-
telor: albul, negrul, rosul, etc., din cauzg, sa substantivele cores-
Dau acestui termen sensul cel mai larg posibil.
2 Autorul este acela4i In ambele cazuri (de fapt, trebuia 86, zic tra-
duatorul, caci, chiar dad], el nu spune, oricine vede avem ,,tradu-
cerea", complect neizbutita, a unei constructii frantuzeW). Observatia
facuta In parantezi se potrive*te, macar aproximativ, si pentru alto
citate din cele urm&toare.
Acest tip de adjective substantivate (fanatic, indrelgostit, pasionat,
plltima$, etc.) este cat se poate de frecvent. Prezintii. interes si prin faptul
ca obisnuit ele se leaga de un substantiv pus la genetiv (v. mai sust,
pag. 2/8). In citatul al doilea, cei fanatici sta., de fapt, pentru fanaticii.
www.dacoromanica.ro
CAP. IX: SCHIMBARI DE FUNCTIUNE 409
punzatoare (albeatii, negreatd $i negreald, rweald, i ro$eald, etc.)

s'au fixat de mult cu un inteles prea departat de at adjectivelor
care le servesc drept tem:4. Astfel pictorii si cronicarii plastid
vorbesc moron (citez forma de plural) despre alburi, griwri, por-
tocaliuri, siniliuri, etc. 1
Si alte cuvinte sau chiar locutiuni intregi apar cu functiune
substantivalA: data s'ar asigura $i subsemnatul de afa ceva' (AL,
17 Iunie 1934, 6, 2) 2; ace$ti fard, niciun scrupul preconizeazg (CL,
6 Apr. 1935, 6, 7) 8; realitatea pe care tot amanase s'o vada dintr'o
lehamite a intregului trup (VR, Sept. 1938), 33) 4.
2. A d.j e c tivu 1. Fenomenul opus celui discutat in para-
graful precedent este de asemenea raspandit. La pag. 297 am dat
exemple de substantive ou grade de comparatie, tratate, asa dar,
intocmai ca adjectivele. Iata acum cateva cazuri de OM naturg, la
baza carom sfa, insa tot adjectivizarea substantivului: suflet artist
i analist (Ins I, 1, 381); dintii vampiri din fatal (AL, 25 Oct.
1936, 6, 5) 5; a tdrii moldove (VR, Apr.-Maiu 1937, 39) 6; ca o veste
panicd $i urgenta (VR, Aug.-Sept. 1937, 21) 7; somnul buftean ce-1
apucam (AL, 12 Sept. 1937, 13, 1); unele [copii] destul de me$tere
(VR, Julie 1938, 125); paleta lui nababd; in capul unei hoarde sa-
telite (ambele in BP, nr. 487, 193); plan director al municipiului
Bucuresti (zia;e1e) 8; entuzia$ti de legea Indiilor (ziarele); suman
noaten (CS 174) 9; Cu. o cinsulletire adolescentd, (Gor 411); un
lungan Necurnt (FM 66); farina rd,,seazd (Arghezi). Cf. $i bdie-
tanii soiu reiu... (AL, 4 Sept. 1938, 5, 2).
Foarte multe adjective devin substantive prin lasarea la o
parte, ca fiind dela sine inteles, a substantivului pe care-1 into-
farasesc de obiceiu: (film) documentar, (jurnal) heb do madar,
Fapt existent si el in vorbirea traditional/.
2 Vorbirea familiar& (cam perifericg) recurge in tot momentul la am
ceva, care a devenit astfel aproape trivial.
Imitatie nereusitg a formulei fdrd de lege.
Pgrintele" acestei creatii este, dacg nu ma insel, Ionel Teodo-
reanul, In opera cgruia ea apare foarte des.
5 Vampir ne aminteste, fgrg sg vrem, de vamp(a), care so intrebuin-
teazg (chiar fn discutii literare) foarte des si singur, ca un fel de deter-
minativ al subst. femeie.
Subt influenta lui moldav ( <frc. moldave), pe care numerosi pu-
blicisti (in majoritate traditionalistiI) II preferg, pentru motive stilis-
tice (?), lui moldovenesci
7 Pare a fi o gresalg de tipar (poate de limbg).
8 Dupg fro. directeur, care-i si adjectiv.
Vorbirea popularg cunoaste formula Ulna noatenel.
www.dacoromanica.ro
(imiprimat) periodic, etc. Nu cred necesar s insist, cAci fenome-

nul este cunoscut (si incA de multh vreme). Dau, la in.tamplaxe,
dou45, exemple mai caracteristice: baietii dela ceilcIreatii (FM 351) 1;
recurenta (ibid.) 2.
3. Adverb u 1. Dat fiind cA intre un adjectiv si adverbul
corespunzAtor nu exists, adesea, nicio deosebire formal:A, pare na-
tural schimbuil functional dintre ele. Nu-i vorba de greseli, adica
de fapte inoonstiente, care ne intasanpin5, de asemenea cand Si
card 3, ci de procedee stilistice, aplicate cu infantii estetice bine
precizate. Prin transformarea in adjectiv a unui adverb, `calitatea'
respectivA este atribuita notiunii care savarseste actiunea (in loc
sA, fie atribuita acesteia). Rezultatul insemneazg concretizare, pla-
sticizare. De aceea fenomenul se intalneste ,mai ou seams la poeti
(autentici sau numai... virtuali). De pildA: cararile afunde (AL,
10 Maiu 1936, 5, 3); apa care curgea zgomotoasei (AL, 4 Oct. 1936,
3, 1). Cf. si formulele din ce in ce mai raspandite de tipul usoarei
de ci,tit (CL, 10 Aug. 1935, 3, 3); grele de feicut, etc. In Ce,a, mai
dureroasa e inset indiferenta multimii (AL, 4 Oct. 1936, 2, 1-2)
situatia nu-i clara. Eu as zice cel mai dureros..., as da, adicA, seas
adverbial (= neutral) acestui superlativ 4. SA se compare si subt
conducerea succesiv a mai multora (Ins 1,1., 591); imaginile leit
femeii tuturor vremurilor (AL, 31 Maiu 1936, 6, 6), unde succe-
siv 5 si leit functioneaza adjectival dar au aspect de adverb.
Tot aici poate fi amintit mot, care se intrebuinteaza. la tot
pasul ca adjectiv (este sinonim ou locutiunea adjectivalA astfel
de, prin urmare si cu asemenea): un asa viteaz, o asa lucrare, aka
oameni, etc. Subt influenta (exercitatA parte prin Ardeleni si Bu-
covineni, parte prin Evrei) a germ. so ein, multi Romani spun
si soriu assa un viteaz, tot o lucrare, etc. Aceasta topicA trebue
combAtutA.
4. Divers e. Pun impreuna cazuri destul de deosebite,
E vorba de artileria caldreatd.
2 SW), pentru febra recurentd.
Am inregistrat cateva la pag. 108-9 si 1523. Pot adguga acum al-
tele: nu ga.seste deajunse cuvinte (Ins, Iunie 1940, 455); ticutul si cumse-
dele client (NM 48).
4 Cad autorul are in vedere n u 'mai multe indiferente' (dintre care
una ar fi `cea mai dureroasa'), ci `mai multe lucrurc (sons neutru) pro -
' ocatoare de durere.
B Acesta poate fi interpretat si ca echivalent al Iui rdnd pe rdnd (lo-
.cutiune adverbial,).
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 41,1
numai ca sa nu inmultesc rubricile. Substantive cu valoare adver-

biala.: cdt de maiestru reprezintei d-ral... (VR, Apr.-Maiu 1936,
165); siirind acrobat scaunele (AL, 28 Febr. 1937, 9, 3-4). Infini-
tiv substantivat construit ca un verb: in cazul unei ocupeiri de ea
(Ins I, 1, 369) 2. Alte fapte, care nu pot fi definite totdeauna:
Principiul este necesar de manifestat (AL, 24 Ian. 1937, 9, 5); S.
glisea in ea total o minune (AL, 21 Febr. 1937, 10, 3). In ferita
sftintul (AL, 4 Oct. 1936, 3, 4) putem avea o gresala de tipar, dar
si o gresala de intelegere a formulei (ferit-a va fi fost simtit ca un
substantiv feminin articulat). SA se compare si singur (= putin)
din constructii de felul aoesteia: D-1 R.-M. este unul dintre singurii
care incearca... (CL, 30 Maiu 1936, 7, 3) 3, apoi timp lung (Rad I,
258) pentru malt timp (dupes f rc. longtemps), cu valoare, se inte-
lege, tot adverbiala.
CAP. X: ACORDUL.
Dau acestei notiuni acceptia eea mai larga cu putinta: `po-

trivire formals (din punctul de vedere al genului, numarului, ca-
zului, persoainei, etc.) intre cuvinte care merg sintactic impreutaa'
Faptele notate de mine sunt extrem de numeroase si se ref era la
toate partile propozitiei si la cele mai multe dintre partile vorbi-
rii. AceastA bogatie se explica. Acordul se impune orid.ecateori
avem a face cu grupuri de cuvinte, asa dar, principial, totdeauna,
caci numai intamplator ne folosim in vorbire de cuvinte izolate.
Ffind nesfarsit de multe oazurile de acord obligatoriu, urmeaza ea
si prilejurile de a gresi sau a inova se prezinta foarte des. Se stie,
de altfel, ca respectarea normelor acordului nu-i deloc u,soara, chiar
pentru oamenii culti si atenti la construirea, frazelor. Este sem-
nificativa formula (pe care Camil Petrescu, daces nu ma inset, si-o
1 Ardelenii pi Bucovinenii utilizeaza pe maiestru pi ca adjectiv (ma-

iestru-mdiastret), crezand (nu f&r& oarecare dreptate) c& avem a face cu
un cuvant moptenit ( <lat. magister). In realitate, singurul caz unde limba,
actual, cunoapte pe mdiestru prin traditie neintrerupt& este formula (din
basme) pasdre mdiastrd `pastire vriijitoare, minunata'. Incolo trebue si con-
tam cu extinderi (mai mult on mai putin... poetice) ale acestui uz.
2 Constructie condamnabila.
' Oricat de curios s'ar pgrea, faptul acesta trebue s& fie o... imitatie-
granceza. In romanul Autant en ernporte le vent (tradus din englezepte)
am intalnit un des seuls..., une des seules...
www.dacoromanica.ro
alesase drept titlu al unei carpi) Romanii e de$tepti (procauntata

si cu intentia de a arata ca mai ales Bucurestenii, si,
in general, Muntenii savarsesc asemenea greseli de acord?) j. Lim-
bajul popular si, mai putin, eel familiar sunt foarte bogate in
abateri dela regulife acordului. Subt influenta for comit erori simi-
lare si oamenii de cultursa.
Trebuesc separate greselile propriu zise (cum este cea po-
menita chiar scum) de cazurile uncle avem a face cu o simp15, so-
Vaire a limbii, care nu. s'a fixat Inca asupra unei singurre forme
obligatorie pentru tooth' lumea. Operatia nu-i usoarg. De aceea nu
voiu Inceroa s'o fac in cursul discutiei. Voiu spun aici ea lipsa
de sigurana a subiectelor vorbitoare se manifests, de obiceiu, cand
exista conflict intre forma si intelesul unui euvant (cf., de pilda,
ntajoritate, numar, qir, etc., fiecare, nimeni s, a.): nu totdeauna
ne putem decide, fara sa avem Indoieli, pentru .aspectul de singu-
lar sau pentru eel de plural al predicatului caruia ii serveste de
sUbiect un astfel de cu.vant 2.
Mai putist scuzabile, deli foarte explicabile, sunt cazurile in
care intervine atractia': acordul se face n u eu toate cuvintele care
it car, ci numai cu eel mai apropiat, ca si cum celelalte n'ar exista.
Aeea.sta, cand e vocrba de un predicat cu mai multe subiecte, de
un substantiv eu mai multe atribute, etc. In alte oonditii sintac-
tice intervine un fel de analizA gramaticalg gresit'a' sau, daeg. vreti,
diferiti de cea justA, de pada cand nu substantiv feminin la ge-
netiv-dativ singular are drept atribut un participiu trecut urmat
de un derterminativ circumstantial. Pretutindeni avem ta. face cu
o slabire a raportului dintre cuvintele pe care trebue sg. le àcor-
aim?: ori aunt prey departe unul de altul (prima ipoteztt) on an
(sau numai unul din ele are) legOtursa si cu alte elemente ale fra-
zei (ipoteza a dom.).
Numeroase fapte privitoare la acord sunt strict individuale,
in sensul ca se intalnesc la un singur subiect vorbitor. Cele mai
multe se bucurg insg de o faspAndire larga, adesea foarte largg,
care probeazg, macar cateodata, ca ne ggsim in fata unor adev5.-
rate tendinte lingvistice, on sanse de a se realiza definitiv.
Ceea ce corespunde, In parte, realitMii. Se pare c5 un cunoscut
profesor universitar si critic literar vorbea obisnuit asa.
2 Cf. articolul lui AL. GRAIIR, Acordul dupd inkles (VR, Nov. 1937,
76 urm.).
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 413
1. Subject la plural cu predicat la singular.

Este fenomenul eel mai frecvent. Las la o parte, caci sunt lipsite
de interes stiintific, greselile propriu zise. Se pot distinge mai
multe cazuri.
a). Avem, in primul rand, subi ec t e cu forma ;1e sin-
gular si cu inteles de plural. Am. spus deja ca limber nu
s'a fixat, in toate cazurile, asupra aspectului morfologic al predi-
catului, care sta, astfel caml la plural, cand la singular. Tata exem-
ple: imensa majoritate a intelectualilor e de dreapta (CL, 17 Aug.
1935, 6, 1); o treime din Evreii poloneji treiieste din filantropie
(CL, 7 Sept. 1935, 2, 2); grosul minoriteitilor sunt inteo saracie...
(CL, 28 Dec. 1935, 2, 6-7); o parte din locuitori sedea (AL, 13 Oct.
1935, 5, 1); din west moment incepe o serie de misceiri (AL, 19
Iulie 1936, 3, 4); numeirul studentilor s'au augmentat (CL, 25 Julie
1936, 6, 4); o categorie de spectatori care nu, nice... (VR, Tunic 1937,
129); majoritatea indivizilor nu percepe viata neted (VR, Iulie
1938, 81); un grup de oameni care cultiva religia..., care leiuda
democratia... (AL, 9 Oct. 1938, 8, 2); sirul lung de zeite... n'au
putut fi detronate (AL, 18 Dec. 1938, 1, 5); marea majoritate a
revistelor.... este subt nivelul (Ins, Apr. 1939, 208); ...de care s'a
plans majoritatea cercetc1torilor (RIR X, 481); cea mai mare parte
a geamurilor era acoperitei (0C 13); au venit toatei familia (1907
I, 17); mai molt de jumeitate din locuri reimane goalie (Zw 67).
Sovaiala se poate constata la acelasi autor si in aoeeasi fraza: ma-
joritatea elevilor..., dupace s'au instruit, nu mai are gotta (Ins II,
2, 8'78); un prug de femei se opri... $i lui i se Om ca vorbesc de
ei (Petr 211). Teoretic ar trebui sa avem pretutindeni predicatul
la plural, fiindca, indiferent de forma subiectului, intelesul lui
este de plural. Aceasta cu atat mai mult, cu cat subiectele in dis-
outie sunt aproape totdeamia determinate de un substantiv la plu-
ral: parte din locuitori, majoritatea cerceteirilor, etc., ceea ce pre-
cizeaza pans la maximum sensul for `pluna.lic% Amanuntul are
mare importanta, caci (un) grup, categoria, etc., intrebuintate sin-,
gure, cer, fara nick, indoiala, un predicat la singular: indiviiii
care alcatuesc grupul, categoria, etc. nu aunt considerati izolat,
unul tate unul, ci in totalitatea lor, ca o masa unitara, indivizibila
Acelasi lucru cu majoritate, la care oscilatia pare totusi mai mare,
poate si din cauza limbii franceze, unde predicatul lui majorite
sta la singular, indiferent daca subiectul este sau nu urmat de un
www.dacoromanica.ro
atribut substantival la plural'. Dintre exemplele date mai sus aunt

gresite, in sensul contrar, numeirul studentilor s'au, augmentat 2 si
au, venit toata familia, primul, pentruca- notiunQa, `nunaltr' n'are
nimic 'pluralic' in ea, iar al doilea, pentrua 'familia' alcAtueste o
unitate desavarsiti si este simtita, astfel 3. Tot asa un roiu de al-
bine a peireisit stupul (si, figurat, un roiu de fotografi se afla,...).
b). Subject multiplu cu predioat la singular.
Acordul se face, deseori, numai cu unul din cele dat' sau mai
multe subiecte legate, obisnuit, prin pi. Aceasta, fiindca, vorbitorul
simte raportul de subject la predioat numai pentru. ultimal, care
se afro, l'anga verb, sau pentru primal, in cazul cand subiectele
stau in urma predicatului. Ex.: ale caror limbs $i suflet Inca mai
suna (VR, Apr.-Maiu 1937, 43); literatura $i... intreaga viats cul-
tura15, isi croigte (VR, Lithe 1937, 145); lectorul ei mai ales tine-
retul va geisi (Ins II, 3, 569); mucoasa fi organismul treiie$te (Ins,
Innis 1939, 607); aceasta armoinie $i eficaxitate a starnit (ibid.) 4;
nehoteirirea 0i neincrederea in sine it impinge (EL 287); compa-
nia... probabil B. trage castiguri (Zw 107). De adaugat construe-
tii cu predicat nominal, care, cand e adjectiv, poate prezenta de-
zacord si in ce priveste genul: literature $i scrisul lui pare strains
(AL, 25 Apr. 1937, 16, 3); intinderea qi intensitatea acestei in-
fluents este dependents (Ins II, 2, 799); studiul, cat $i fragmentul
este Vintitulat (Ins III, 7, 561) 5; este criticat umanitarismul, maso-
neria qi bol$evismul (Ins, Febr. 1940, 398). Acest aoord gresit, pe
care-1 lantern numi `prin atractie', se intalneste si atunci cand unul
1 Sim.tul meu lingvistic cere predicat la singular, and majoritate

este urmat de un genetiv singular (majoritatea publicului este favorabild
actorilor; majoritatea populatiei muncefte serios), el predicat la plural,
and dupg majoritate sta. un genetiv plural (majoritatea oamenilor trd-
iesc bine).
2 In acest citat nici verbul nu-i intrebuintat corect: se zice sau ...a.
augmentat, dace, tinem cu orice pret sa vorbim... distins, sau a crescut on
s'a mdrit (dela acest din urma sinonim a venit s' al lui augmenta).
3 Cf. notiunile inrudite din acest punct de vedere: na(ie, popor,
trib, etc.
o Nerepetarea demonstrativului ar putea fi interpretatl, in favoa
rea... acuzatului: cele doll& substantive expriml. garble alatuitoare ale
unei singure notiuni. Dar o asemenea plxere nu se poate sustinea, ei a-
ceasta, din cauzl. ca. àrmonie' 6i 'eficacitate' Bunt notiuni independent&
una de alta, tleci deosebite.
Prezenta lui cdt ar plirea ca. Bcuza dezacordul, mai ales dace. dupl.
fragmentul punem o virgull.. Dar argumentarea nu poate fi primittt.
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 415
din subiecte sta la plural: cum a dorit A. B. $i prietenii lui (AL,

4 Sept. 1938, 3, 4).
Cazuri speciale reprezinta subiectul multiplu ale cArui ele-
mente. constitutive sunt legate prin cu eau (ea in vorbirea nein-
grijita) prin $i cu. Norma cere predicat la singular pentru prima
ipotezA, si predicat la plural pentru a doua. Deoareoe lash' ambele
formule sunt sitntite ca sinonime, adica egale, se produc $ovaeli.
De pilda: &Lusa ($i cu o sora a ei) conduce munca (Ins II, 3,
776) 1; Prof. M., impreund cu Dr. B. $i cu autorul prezentului stu-
4.1iu, au constatat... (VR, Nov. 1937, 91) 2, etc. Cf. $i D-ta $i cu &mi-
ca vii? (Ins, 15 Sept. 1936, 193) in loc de... veniti,
Cat despre spiritul si ironia lui Heine nu se poate incadra
(AL, 16 Fehr. 1936, 7, 7), situatia se prezinta diferit, din cauza lui
se (v. alineatul urmator).
c). A.cordul predicatului precedat de s e. In ea-
-pitolul despre pronume (pag. 307 urm.) am aratat diversele func-
tiuni ale reflexivului se. Subt influenta frc. on, germ. man, multi
Romani considers pe se ca subiect, asa ca subiectul adeVarat de-
vine object, iar predicatul.sta totdeauna la singular (caci se = on,
man, cineva nu poate avea un predicat la plural). Astfel de con-
structii aunt nerom'ane$ti. $i trebue,sc evitate. In sistemul nostru
lingvistic se + verb are, aproape totdeauna., sens pasiv. Prin ur-
mare, su.biectul acestei formule verbale poate avea aspecte pentru
ambele numere, oeea ce implicA o variatie paralela $i din partea
predicatului. La putinele exemple date acolo adaug alte cateva (din
-mama multime recoltata fara scopuri speciale): se poate infrunta
adversarii prin for% (AL, 17 Iunie 1934, 6, 7); cetateanulu.i i s'a
recunoscut libertatile (Ins I, 2, 513); se poate urmari usor eta pele
(Ins II, 3, 182); dach se poate fixa principiile (AL, 4 Sept. 1938,
2, 4); nu se mai aftepta ralieri (VR, Aug. 1938, 117); m se va mai
-cunoafte niciodatA ultimele lui ganduri (Zw 90); se putu spune
versuri in batjocurA (EL 389), etc. Am impresia ca cele mai dese
surd cazurile en se urmat de a putea (+ infin. sau conjunct.), $i
Paranteza nu schimba situatia dead, cel mult, pentru... ochil

2 Faptul cit la constatarea..." au participat mai multi anti nu jus-
tified pluralul: subject In aceasta propozitie este numai prof. M. (ce ur-
.meaz5. pan/ la predicat constitue o constructie incident explicativa., care,
din punct de vedere gramatical, adica formal, este de sine st6tatoare).
www.dacoromanica.ro
aceasta, fiinda formula se poate (singurA!) apare mereu in vor-

birea curenta.
d) C a z u r i s p e c i a 1 e. Am renunta.t, la local euvenit
(subt a), sA citez greseli propriu zise de acord, pentru motivul cA
ele cunt asa, zicand la indemana oricui (fiecare le poate... eoinite,
eel putin din fuga si din nebAgare de seaang). CAteodata insg ele
apar in conditii care le fac interesante din pima de vedere teo-
retitc. Avem un fel de acord pr-in attactie": subiectul, la, plural,
are un determinativ la singular, situat in apropierea predica,thlui1.
Urmarea, nu fireascA., ci... fatalA, este adaptarea formei de numar
a acestuia la aeeea a determinativului, nu a subiectului. De pildg:
ambele aspecte ale vietii.. ne este redata (AL, 9 Sept. 1934, 8, 2);
treiseituri/e caracteristice ale organizatiei soolare este bine definitd
(Ins II, 3, 236); incercitrile de analizei... este, pang la un punct,
posibild (AL, 13 Iunie 1937, 4, 1), etc. Atractia se poate exercita
si dela distantA (daeg in constiinta subiectului vorbitor, care nu
cunoaste limitele fixate de gramatici, se leagA de predicat altA no-
time, mai importanta, adica mai luminoasA, decat subiectul):
dreptul pe care ei ii are (VR, Martie-Apr. 1935, 7); opera D-nei
P. B. este dintre acelea care naste (AL, 7 Iulie 1935, 9, 1), etc.
Alteori gresala de acord s'ar putea datori influentei unor for-
mule verbale fixe: aceste ateliere care pare a-si astepta maestrul
(AL, 4 Sept. 1938, 9, 3) 2 va incepe eA ni se desvolte dintii (CL,
11 Iulie 1936, 3, 5) 3; nu este de ajuns proclamatii solemne (RYA
Aug.-Sept. 1941, 248).
2. Subject la singular cu predicat la plural.
Aceasta ipotezA, Mil a fi tot eat de frecventA ca. cea discutata in
1, se realizeazg totusi mult mai des decat am fi dispusi sA admi-
tera. Intervin si aici sensul cuvantului care serveste de subject,
mai exact spus, influenta unor sinonirne, fie si aproximative, cu
formA de plural, atractia unui element sintactic din aceeasi con-
structie, conjunctia de legAturA dintre cuvintele apte de a fi aim-
tite ca, subiecte, etc.
a) P r o n u m e 1 e nedefinite fiecare, orice, nimeni,
niciun(al) . a. an un inteles foarte inrudit cu al pluralului lui
1 Situatia seaman& foarte bine cu cea descrisg. mai departe In 6.
2 Cf. se pare, Mr& cl dupo, el (ca adaos In interiorul unei propozitii).
3 Va Incepe e simtit ca impersonal. Tot a*a nu este de ajuns din ci-
tatul urmator.
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 417
tot: fiecare pasdre sboarii toate pdseirile sboard; orice om este

muritor toti oamenii sunt muritori; nimeni (sau niciunul) nu-%
scutit de pedeapsd toti (vinovatii) sunt pasibili de pedeapsd,
etc. Influents, lui toti, toate se exercita foarte usor, atunci cand
constructia confine un cuvant la plural lath de000mdata doug ci-
tate menite sa arate cum se poate produce fenomenul in discutie:
ei se culcard si adormird fiecare in despartitura sa (Ins III, 1,
455)1; cititorii, notri cunosc fiecare... (ibid. 564) 1. Dau acum
exemple de aoord gresit: nimeni dintre hitleristi nu se vor atinge
(CL, 25 Mai 1935, 3, 2); se tie in Slujba cui vorbesc fiecare (CL,
12 Oct. 1935, 8, 1); niciunul din scriitori... n'au, reusit (CL, 19 Oct.
1935, 7, 6); fiecare din tole doug priviri yin parcL. (AL 26 Iu lie
1936, 8, 5); nimeni ca. Iberii nu ftiu... (AL, 4 Apr. 1937, 15, 3);
fiecare din capitole au fost scrise (AL, 16 Main 1937, 17, 1); ni-
meni, fie ei oameni de teatru, n'au dreptul (AL, 29 Aug. 1937, 8,
4); $i-au mers fiecare drumurile for (Ins II, 3, 122); fiecare din
acestea sunt opera lui personals (Mel 63); nimeni dintre ;mei_
nu se vor putea opri (Mao II, XXVII), etc. Cf. si cine nu s'a
ascuns, cine n'a fugit..., au fost ucisi (ziarele), uncle pluraiul pre-
dicatului nu se datoreste repetArii lui tine..., ci sensului acestui
pronume (= toti care...).
Fiecare da prilej de dezacord si altfel. Cand oineva vorbeste
si in numele altora, ou care se ssolidarizeaza, west pronume ca-
pata un predieat la pers. I plurals, Punctul de plecare i1 constitue,
foarte probabil, formula fiecare din(tre) noi 2: fiecare din noi pu-
tent... (ziarele); biet ins care suntem fiecare din noi (CL, 29 Iunie
1935, 2, 6); fiecare din noi am priori (CL, 21 Dec. 1935, 7, 3). Ex.:
fiecare avem inscrissa in noi (VR, Nov. 1937, 91); fiecare cclutdm
transpunerea plastics, (AL, 28 Nov. 1937, 2, 2). Cf. $i toti clientii
vechi ai acestui restaurant avem maniile respective (AL, 5 Ian.
1936, 6, 6), undo exists n-umai dezacord de persoang (fenomenul
fund, in fond, acelasi).
b). Acord prin atracti e. In ice sa se acorde cu subiec-
tul, predicatul se lash', asa zicand atras de alt cuvant din propo-
a Daca despartim pe fiecare de verbul precedent ($i adormird, fiecare

cunosc, fiecare...), nu se poate obiecta absolut nimic acestor fraze in
In...;
privinta acordului.
2 Ma se explica de ce majoritatea citatelor mele au ca subiect aceasta.
formula (nu pe fiecare singur).
42233. - 27
www.dacoromanica.ro
zitie. red ca mai totdeauna west cuvant sta inaintea. predica-

tului (si, bine Inteles, in. imediata lui apropiere). Lucru firesc,
caci in astfel de conditii atractia so exercita mai usor. Mutt mai
des am intalnit, de pild'a, caselor li s'au dat foc &cat (li) s'au dat
foe caselor. S. se compare urmlitoarele constraetii, pe care le-am
notat fare indica,rea publicatiei: i altor personalitati li se vor con-
feri gradal de general; Francezilor le vor trebui molt curaj; U se
vor servi o pensiei. kVA si citate proprivu zise: pregatirea acestora
le fao mai ingenioase (VR, Nov. 1934, 43); se vorbeau de ac ciden-
tele din munti (AL, 1 Nov. 1935, 1, 5); ceea ce da a,cestor povesti
un farm inuzabil le fac sa placii, (AL, 14 Iunie 1936, 8, 3); pu-
terea mitului, a simbolurilor si a Mellor i$i km, obeirsia (VR, Tulle
1937, 140) 2; s'au scris In mai raulte randuri (AL, 25 Sept.
1938, 2, 3); valoarea creditelor &cordate nu se cwnosc incei (VR,
Nov. 1938, 89); ceea, ce cunoastem din tehnica si leoria eizboiului
nu vor fi de ajuns (VR, Dec. 1938, 182) 3; le vor fi fost grew
multora (Azi, 18 Tunic) 1939, 7, 1); problema cea, mai grea ce s'au
pus principalilor dramaturgi (VR, Ian. 1940, 163); mortilor le
plac frigul (VR, Aug.-Sept 1940, 16) 4; o retea de drumuri si de
eai ferate se impun (RFR, Aug.-Sept. 1941, 324); in ceea ce pri-
vesc copiii (AbS 52) 5. Ultimul exemplu ne trimete la alte pronume
relative (si interogative), care de asemenea, se oonstrueso, prin
atractie, cu un predicat la plural: Cine le ficursurile] frecventau?
(AcR, Mem ist III, 23, 97); ce-s cu calf ele astea? (foarte easpan-
dit, chiar in vorbirea oameailor culti); tine ati oetit romanul...
(Gaud, Ian. 1941, 7).
c) Un aspect al acordului prin atractie mi se
pare cazul subiectului (la singular) care se leffig5, de alt cuvant
prin. diverse conjunctii (cu, sau, etc.) on prin particule compara-
tive (ca Intocmai ca, etc.). In asernenea imprejuiari putem avea
impresia unui subject dublu, de unde forma de plural a preclicatu-
lui. De pilc15,: Epitropia Sf. Spiridon... impreung, ou, conducerea
au lust initiativa (Ins III, 7, 334); Ministerul Educatiei... de co-
Auzit In gura unei mari" figuri a vietii noastre culturale.
2 Atributele subiectului, chiar dace, toate ar avea forma de singular,
provoaa aparitia pluralului la predicat (fiinda-s... mai multe atributel).
Cf. nota precedents.
Va fi influentat si iubesc, sinonimul lui plac?
Extrem de rlispanditrt aceasta formulg (0. nu numai cu in ce...) la tot
felul de oameni.
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 419
mun acord cu Ministerul Propagandei vor Lua Ma-suri (intr'un co-

municat oficial); intreaga familie a primatelor, omul plus mai -
mufa, an tendinta (VR, Apr.-Maiu 1937, 22) 1; omul, ca $i cdnele
lui, se simt pa$nici (Ins III, 1, 451); R., cia $i M., sunt do pgrere
(AL, 21 Aug. 1938, 4, 7); prepozitia pe", kintocmai ca fi con-
junctia dar", stunt expresiuni if osative (VR, Aug. 1939, 142); ca-
racteristice sunt atilt atitudinea..., cat vi... (VR, Aug. 1937, 148) 2;
superioritatea sau inferioritatea raselor sunt explicate (VR, Iu lie-
Aug. 1935, 39) 3; ei,,,a cum an elaborat un Kant sau um Schiller
(VR, Sept.-Oct. 1935, 37) 3.
d) Diver s e. Clucl propozitia are predicat pasiv sau ad-
jectival, se poate produce un d e z a e or d d e gen si num a r cu
subiectul: gloatele de soldati erau impinssi (AL, 15 Sept. 1935, 1,,
1) 4; deosebit de impresionant a fost mai ou seaim dragostea (CL,
3 Oct. 1936, 5, 4); trebue scos in evidentii insu$irile (A1S 171).
Citatul ultim (poate i eel imediat precedent) arat. ca mai ales
predicatele care sunt simtite ca un fel de f ormule f ix e pro-
voac5, asemenea dezacorduri. De ex.: este care posibil aceastii re-
strdngere? (CL, 28 Dec. 1935, 5, 1); interzis cornea (AL, 26 Dec.
1937, 15, 2) 5; este necesar o politica mai rationala (Ins III, 7, 534).
Sa se compare, in special, inscriptiile, ordoeaantele s. a.: este in-
terzis stationarea (afisarea, murdariile, etc.). Ajuta mult la pro-
ducerea dezacordului pozitia initials a predioatrului, care poate
face impresia fie a unei elipse, fie a unei constructii impersonale.
SA nu -uita-m apoi ca, foarte des, este interzise are drept subject
un substantiv masculin (singular) sau vm infinitiv (eventual un
conjunctiv), si ca in toate aceste cazuri, extrom de n-umeroase,
I Aid avem 91 atractie (primatelor) i sens de plural la subiectul cu

form6 de singular (famine) qi doua. substantive (legate prin plus = Cu),
avttnd functiune apozitionalg., care pot fi Ins& uor simtite ca subiecte
(omul plus maimu(a).
2 Limba *ovae intre singular ei plural. Cred ca trebue s6, ne decidom
pentru acesta din urma..
Aceea0 situatie ca In exemplele imediat precedente. Este mai greu
totu0 sg. luam o hotgrire in favoarea unuia din cele dou6 numere. Personal
aq inclina pentru singular.
4 A influen %at, desigur, ei solda(i (a arui interventie s'ar fi produs ei
fara sa fi fost exprimat, dad, autorul se gandea la 'gloate de soldati, de
oameni, etc.' 0 nu de 'femei').
Constructde eliptic6, (din limbajul medicilor?), ceea ce u0ireaza ivi-
sea dezacordului (ca in stilul telegrafic").
La fel este oprit gi alte predicate similare.
www.dacoromanica.ro
formula este areal Asa se explicg de ce a clipatat un caracter

oarecum fix.
Tot aici poate fi amintit dez acordul de per s o an g:
D. G. Ibraileanu $i multi din cena.clul Vietii roanin' .asti" luam
ceaiul... (AL, 26 Main 1935, 1). Cf. mai sus (subt a) fiecare avem...
(cu subject pronominal) : psihologic vorbind, situatia e aueeasi
(autorul 1 se solidarizeaza" cu ceidalti, si atunci ...trebue sg, pre-
domine pers. I, oare-i mai puternicg", din punct de vedere gra-
matical, decal pens. II si III).
3. A c o rd ul a tr [ibutul u i. Este vorba, in primal rind,
de atributul adjectival (in sans larg) al unui substantiv feminin
pus la genetiv-dativ singular. Limba actualg renunta foarte des la
acordul cu. substantivul in ce priveste cazul. Fe'nomenul este atat
de rgspandit, incat am impresia ca, ne ggsim in fata unei adevg-
rate tendin.te. Il intalnim extrem de des la atributul participial,
care trebue, de aceea, considerat ca punct de plecare. Deli au func-
-time adjectivalg, participiile trecute continua a fi simtite caverbe,
gratie leggturii pe care o pgstreazg (cum nici 11.11.14 posibil altfel)
en toate celelalte forme ale verbului respectiv. Din aceastg email
atributul participial, .mai ales cand e urmat do un determinativ,
face impresia unui predicat nominal, deci a unei propozitii"
careia-i lipseste copula si pronumele relativ introductiv: construe-
tie sei, dam ajutor vecinei noastre amenintate de mizerie este sau
poate fi interpretatg de subiectele vorbitoare ca o frazg alcgtuitg
din propozitia principalg se dam ajutor vecinei noastre sj din
subordonatg (care este) amenintate de mizerie. Urmarea este cg
participial poate rAmanea cu fornia dela norninativ (predioatul
nominal sta. in acelasi eaz cu subiectul). Prezenta determinativu-
lui usureazg mult producerea dezacordului, del participiul este
oarecum solicitat de determinativ si indepgrtat astfel de substan-
tivul pe care-1 insoteste ca atribut. Se deplaseazg oentrul de greu-
tate sintactieg, dace- mg pot exprima asa.
AjutA, probabil, intr'o anumitg nagsurg, sj anailogia pluralu-
lui ambelor genuri si a singularului masculin, la care un acord
oa.zual intre substantiv sj atribut nu-i posibil (din pricing cg sub-
Aantivul insusi are adeeasi forma la toate cazurile).
Izabela Sadoveanu, care, se *tie, a fg.cut parte din redactia revistel

mentionate.
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 421
Dela participii fenomenul s'a intins la adjectivele propriu

zise, apoi la pronume (cu functiune adjectival5,), ba chiar si la
substantive. Ipoteza ultima are nevoie de litmuriri. Atributul sta,
obisnuit, dup5, substantiv, dar poate (cateadat5, chiar t r e b u e) sii
stea, si inaintea isubstantivului. De ex. nefericitul partnte, scirma-
-nul copil, scumpul meu frate1, etc. In ipoteza unui substantiv f e-
minin pus la genetiv-dativ singular, va primi dezinenta cazuala
miimai adjectival (potrivit tendintei in discutie) : nefericitei noastre
mama (in loe de... mame), seirmanei tale bunica, etc. Asemenea
.constructii aunt, din pkate, o realitate vie si faspandita, nu o sim-
pa combinatie teoretica, necesarg: discutiei. Die mai arata oeva., in
legAtura, cu conditiile care favorizeazg dezacordul: cuvantul (fie
.atribut, fie substantiv) dela sfarsitul formulei este mai expus sa
rAmaie cu aspectul morfologic al nominativului, din cauza depar-
tgrii de substantivul pe care-1 determina, atributiv, intreaga for-
mula 2. DepArtarea slneste constiinta legal-lira sintactice dintre
cuvinte si inlesneste, deci, neglijarea acorduilui.
Cu participiile trecute trebue,sc asiniilate neologiam.e ca exi-
stent, de pildg, care, datorita lui a exista, face impresia unei forme
verbale participiale (cum si este la origine), mai ales ea, se eon-
strueste la fel cu verbul insusi (poate, adicg, avea un determina-
tiv circumstantial ca si acesta). Astfel de cavinte gasesc, probabil,
un sprijin (pentru a n u se acorda in caz on substantivul determi-
nat atributiv de ele) in participiile prezente, care, se stie, functio-
neaza, adesea, ca atribute, dar nu sufer schimbari flexionare (v.
mai departe).
Urmeazi., acum citatele, diva natura morfologicA a atribu-
tului.
a) Participii trecute3: sgrbAtoare a ceirtii expusii la
Avem pretutindeni adjective cu sens afectiv, care, dace nu preced

-substantivul, pierd acest sens (cf. petrinte nefericit, copil seirman, etc.).
2 Vorbesc de atribut, dar situatia se potrive$te si pentru obiectul in-
direct (card formula determinh un verb). Am5,nuntul n'are importanta,
/Ruda In interiorul formulei Inse$i raportul dintre adjectiv (ori participiu)
* substantiv este tot cel de atribut.
' Dau Intaiu exemple de atribut participial cu un determinativ dupti
fel, apoi de celelate.
www.dacoromanica.ro
Teatrul National (CL, 13 Iunie 1936, 7, 2) 1; rezultat firesc al po-

zitiunii avutd de ereatorii respectivi (CL, 27 Tunic 1936, 6, 6); in
mijlocul unei alei acoperitd cu un strat gros (VR, Iunie-Aug. 1936,
39); reprezentatiei consideratd ca talmgeirea credincioasa a textu-
lui (VR, Sept. 1938, 85); infatisarea acelei venetice vents tocmai
de pe ceea lume (IA 67); a casei ddruitd sotiei (DA 312); gulerul
m,antalei stropitil de shmge (FM 100); unei actrite scutitei de tipi-
cul moralei bargheze (DO 362); imaginea unei vieti condamnatd
(VR, Mart-Apr. 1935, 78); parerile d-lui C. K. asupra educatiel
dirijatit (VR, Nov. 1937, 101); dovada comediei jucatd (VR, Martie
1939, 118) 2; a unei stari de lucruri existents (VR, Apr.-Main
1937, 44).
b) A d j e c t iv e. Trebue precizat tea lexplicatia datg, mai sus
pentru participii este valabira si aici: un adjectiv pur poate fi
siratit si el ca predicat al unei propozitii cgreia-i lipsese copula
*i relativul (acesta menit sa joace rol de subject). Si, iarki la fel
clu cele constatate acolo, fenomenul se produce mai usor, daces ad-
jectivul atributiv are un determinativ. Exemple: intrebuintarea
expresiei impecabil corecta si adaptata (AL, 17 Febr. 1935, 7, 7);
pentru compromiterea acestei institutiuni rebels (Ins II, 3, 239);
unei populatii mai mare decal... (Ins III, 6, 330); as d'arue*te vietii
plink de sbucium ,(VR, Nov. 1938, 122); rezista criticii tic& de
minutioasd si exigenta (VR, Ian. 1939, 177); sit ra'spunda, iubirii
plind de vgpai (VR, Ininie 1939, 133); freeventarea academiei ofi-
ciald de muzica (Ra'zb 36); al cdprioarei agild, zveltd (AL, 5 Apr.
1936, 8, 1-3); in jurul unei anecdote destul de spirituald (AL, 27
Febr. 1938, 15,. 3); coloanele wnei discipline violentd si factice
(VR, Oct. 1938, 63); notiunea, contrabandei relatives sau conditio-
nald (Ins, Apr. 1940, 62); st5panirea... navigatiei mondiald (RFR,
Aug.-Sept. 1941, 247); inaintea, clasei a VI-a modernd, (Rgzb 348) 3;
unei slujnice svrda, scitacd (DO 87) 4.
Aici se poate produce i confuzie ('sarbatoarea', nu 'cartea', pare a
fi Yost expus5,).
2 Cf. cele spuse fn nota precedent&
' Inteun caz ca acesta va fi intervenit si sentimentul c a VI -a mo-
derna e o formula fixes (cf. vorbirea colarilor, in care, obisnuit, lipse%e
class).
Ca sa, nu desChid o rubrics noug, mai ales ca-i vorba, in acest pa-
ragraf, de acordul atributului, to it aici cateva citate, unde dezacordul lo-
ve*te substantivul, sau yi substantivul (wzat dupe. atribut, deci departe de
cuvantul pe care-1 determin6): exponent al unei ?nes chine mica burghezie
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 423
Spre a ilustra afirmatia. privitoare la conditiile care usureaza

idezacordul, clau o serie ode &tate alese anume in acest soop: ale
3,anei case singuratice si atat de trista (AL, 1 Aug. 1938, 4, 4); da-
torita unei civilizatii prospere $i impacatei (AL, 28 Main 1939, 1,
2); a fiintei sale asprite, neinduplecatei si mcindr`d (1907 I, 235);
tragicul roman al unei telefoniste tinere si frumoasei (ziarele). 5g
se compare si infLuentarea opiniei publice, atat oea spaniold cat
ni cea, internationald (VR, Iu lie 1938, 107). Un exemplu ca rezi-
-stenta armatelor franceza, englezei fi rusli (ziarele) arata ca, lipsa
acordului poate fi impusa, cateodata, de sensul frazei, de nevoia
olaritatii (franceze, egleze si ruse ne -ar trimote 1a mai multe ar-
mate pentru fiecare categoric etnica, si autorul n'a vrut, niei n'avea
cum ea wea asta) 1.
c) em onstrativ e, etc. Trebuesc separate acest qi acel
de cel. Primele dourt roman neschimbate la genetiv-dativ, cand
stall dupe substantiv, deci mai deparbe de cuvantul pe care-1 de-
termine (impreuna au, substantival). Cum aoest ornanunt nu mi se
pare suficient pentru. explicarea dezacordului, cred ca intervine
i analogia adjectivului atributiv, care, precedat de substantiv,
schimba forma (ma refer tot la genetiv-dativ), numai data este
feminin singular. Asa dar, dupe modolul (a) omului bun se poate
ajunge la (a) omului acesta (in loc de... acestuia). Un argument
in favoarea aco_Qtei ipoteze este, desigur, faptul a mai toate cita-
-tele mele oontin rnasculinul singular al demonstrativului2. Was
gandi si la alteeva..0mul acesta va fi facand impresia unei for-
mule fire (sau, ceea, oe-i acelasi lueru, a unui element lingvistie
'campus), si atunci subiectul vorbitor care-1 simte astfel se multu-
francezd (AL, 10 Febr. 1935, 1, 1: exemplu foarte instructiv, din pricina com-
plicatiei sintactice); vigoarea unei asa de estremd obstractiune (Ins I, 2 508);
Intreprinderea unei astf el de uzinet rurcad (AL, 18 Sept. 1938, 11, 4); simt. al
.celei de-a treia dimensiune (VII, Sept. 1938, 114); dupa descoperirea celei de-a
treia gresold (Ins, Oct. 1940, 162); pierderea prea iubitei Si vrednicei for ?na-
val (anunt mortuar); cu prilejul celei de-a 90-a aniversare (EL 301); impo-
triva bietei Anisoara (OC 221); dovada unei veritabile h6rnicii si pricepere
(AIS 54); iubitei for mame pi bunicd (anunt mortuar). Ultimele doug. exem-
ple area ce rol poate juca distanta, with& slabirea raportului sintactic
dintre cuvintele care merg Impreuna: primul substantiv are forma (corectit)
de genetiv, al doilea nu. Cf. si exemplele imediat urmItoare din textul
acestei pagini.
I Iata si un caz de Inperacord" (gresalit, asa dar, opus.): dons/ unei
.cioare si ea flamdnde (VR, Aug.-Sept. 1940, 190).
2 Recunosc ci. argumentul nu-i prea puternic, deli iarri-si este incon-
'testabil cit nu poate fi vorba de o simplit Imtamplare.
www.dacoromanica.ro
meste sa exprime raportul cazual o singura data (la substantiv,

partea principals a formulei). Aceasta ultimi cauza provoaca,
fara nicio indoialk dezacordul la eel, ca articol adjectival: (a)
omului cel bun (peaatru ...celui bun). Ma bazez pe existenta, atator
nume proprii de fella' lui 6tefan cel Mare, Alexandra Gel Bun,.
etc., pe care le interpretam, intr'adevar, ca unitati semantice de-
savarsite si de aceea le lasAm neschimbate la genetiv-dativ (a lui
Stefan cel Mare, nu ...celui Mare). Evident ea se amesteck inteo
oarecare masura, si moduli de articulare a unor asemenea, nume
(lui se pune inainte), dar acest amAnunt nu pare hotaritor, cad
genetiv-dativul dela Ecaterina cea Mare sunk cred, mai corect"
(a) Ecaterimei cea Mare decat ...celei Mari, care poate fi inter-
pretat ca referindu-se la o Ecaterina 'mare' in sens fizic (sau de
ani), si nu la o anumit a Ecaterina, aceea cunosouta de teat/
luanea (si, deoi, unicA).
Urmenza. example (intaiu pentru acest i acel, apoi pentra
cel).
da orapawl lista (CL, 24 Aug. 1935, 7, 1); grija avutului
acesta mA strange (CL, 14 Sept. 1935, 4, 5); fao un mare serviciu
neamului acesta (Ins, 15 Nov. 1936, 450); felptuirilor acestea (VR,
Julie 1938, 36); ale persona jului acesta fabulos (ziarele);
Doamne, taranului acela tihna (VR, Iunie-Aug. 1936, 31);
lupta RusiezJ die ieri si cea de maine (AL, 10 Martie 1935, 4,
1); poetilor nOstri cei mai talentati (AL, 25 Aug. 1935, 9, 7);
in interenul publicului cel mare (CL, 26 Oct. 1935, 5, 3); viata
Ecaterinei cea Mare (CL, 28 Dec. 1935, 6, 6-7); morala omului cel
mai inteligent (CL, 31 Aug. 1936, 5, 3); in dreptul catargului cel
mare (AL, 25 Oct. 1936, 7, 4); Cu prilejul amorului eel nou (AL,
4 Apr. 1937, 14, 3); la usa brdatului eel mare (AL, 8 Aug. 1937,
9, 4); la iesirea domnului cel gras (AL, 12 Sept. 1937, 7, 4) 1; cui-
rasele tancurilor cele mai puternice (AL, 17 Oct. 1937, 4, 2); pi-
rerea oamenilor cei mai indicati (EL 171).
Deoareoe dismn de putine example, ma opreso, tot aici, asu-
pra nede f in itel o r, care slant supuse, mai raw insA, unui tra-
1 La uncle din aceste constructii impresia de formula fixa sau com-
punere (v. cele spuse mai sus) se poate na0e unor: publicul cel mare are un
sens oarecum unitar (din cauza desei Intrebuintari), In care contributia
fiecarui element alcatuitor nu se mai simte (cel putin nu se simte dal).
Cara la fel se prezintit situatda pentru btliatu/ cel mare, domnut cel gras
mai ales, Ecaterina cea Mare (titulatura consacrata de vreme).
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 425
tamest asemAnAtor cu gal demonstrativelor. Cauza este aceeasi. De

pita: ar covarrsi puterile oriceirui altu,l (Zw 132); oricarui a/tul
(EL 170); marturiile lui B., ale lui M. $i altii (ibid. 341).
d) D iv e r s e. Lipsa de word intre atribut $i substantiv nu
spare numai in eazurri ea cele discutate mai sus, chiar dacA izvorul
for este, in general, identic. Ca sl nu i-nrnultesc peste masurA ru-
bricile, pun la un b e fapte destul de deosebite, eel putin in pri-
vinta constructiei sintactice. Numeroase cunt greselile propriu zise,
cum poate usor observa orieine. Pe acestea. le lays la unrna.
cautarea pur si simplu (CL, 9 Nov. 1935, 4, 1); la o pwr fi
simply mistificare (Ins I, 2, 515) 1; singur aceste consideratiuni
(AL, 4 Sept. 1938, 2, 1) 2;
o verva qi un spirit demn de eroii lui Rotand (AL, 28 Febr.
1937, 5, 4) 3; o piatrei din acelea scorburoasei $i galbol,ei (Ins III,
7, 547) 4; preocupeirile for de interes locale (AL, 28 Maiu 1939, 6,
.6) 5; reguld de trei simple (1907 I, 86) 6;
cei mai mari dintre fetele bisericesti (VR, Sept.-Oct. 1935,
105)'; una din cele douei volume (CL, 22 Aug. 1936, 3, 1); unul
din cele mai directe evoceiri (AL, 12 Sept. 1937, 14, 2); Hasdeu...
e unul din cele mai insemnate figwri (AL, 10 Oct. 1937, 15, 2);
unul din gloriile Universiatii din C. (Ins II, 4, 187); Teatrul...
pierde una din cele mai stralucite talente (AL, 26 Febr. 1939, 4,
1) 8; sA facA din eartea... 'ma dintre putinele volume (JL, 23 Julie
1 Pur fi simplu are, foarte des, valoare adverbial& qi atunci ramane,

se fntelege, neschimbat De asemenea poate fi simtit ca un element linguistic
compus, ceea ce duce la modificarea flexionara numai a partii finale (ca
in exemplul al doilea).
2 Singur a fost simtit, probabil, ca adverb (sinonim cu numai), poate
si subt influenta vreunui model strain.
Acordul s'a facut cu substantivul imediat precedent, nu cu aman-
don& (cf. si am unchi ci matuse foarte bogate).
Contaminatie Intre piatra de (sau din) (a)cele(a) scorburoase BI
piatrd de cea scorburoasel... (constructii perfect sinonime).
5 Poate fi discutie, dm& local se refer& in interes sau la preocupdri
(eventual la preocupdri de interes, ceea ce-i acelasi lucru). Este mult mai
acceptabila ipoteza Intai.
Dad, n'avem a face cu o gresala de tipar, trebue s& admitem o a-
tractie din partea lui trei (provocat& de ignoranta autorului? Putin pro-
babil.).
'Fetele bisericesti aunt, de obiceiu, dee& nu excluziv..., barbatil
E vorba de o acrita!
www.dacoromanica.ro
1939, 3, 6); dintre cele cloud role BA, ajeaga pe cea mai mare (VR,
Aug. 1939, 75) 4;
victimele au stat aruncati (CL, 31 Aug. 1935, 8, 4); voile ge-
neratii pa,trunfi (CL, 26 Oct. 1935, 5, 5); personagii toti lintr'o cre-
che (AL, 5 Apr. 1936, 8, 1-3); Pamantul" Rita' unei poezii],
unicul in literatara... (AL, 9 Maiu 1937, 12, 4); arta trebue s fie
ceva sfant, care nu este accesibil'd (AL, 16 Maiu 1937, 7, 3); vo/u
mul Napoleon in viata sentimentalg", serisa... (Ins III, 5, 186);
ochii sal blanzi i a multe iertdtoare (Ins, Julie 1939, 88) 2.
P. A. a saris despre Omni vi... muncitori...: cg, e mojic, egoist,
slugarnic, fanatic (AL, 9 Itmie 1935, 1, 7); impartiti in tabere,
lwm,ea cade in extreme (VR, Nov.-Dec. 1935, 51); flegmatismul
englez i lipsa for de pripealg, (Ins, 15 Aug. 1936, 126) 3.
g 4. Acordul obiectelor ei complementeaor.
eazurile de dezacord privitoare la determinativele verbului sunt,
relativ, putin numeroase. Majoritatea se referg la object& prono-
minal, pus langg eel substantival, pe care-1 reprezinta. De Oa:
s'a vrut mielusea pierdatg, ca Domnul sri-I regaseascci (VR, 30
Apr. 1934, 12); tot ce-a fost omenesc in viata aceasta fanrifa dim
mizerii... el le-a adwnat (CL, 6 Apr. 1935, 2, 1) 4; anvi dinainte de
ra'zboiu T. le-a folosit (CL, 13 Iu lie 1935, 3, 1); le-a permis [cuar-
tetuluil sa acorde... (CL, 19 Oct. 1935, 6, 2) 5; au crest femeii o si-
tuatie care indreptAteste pe Sch. sit' be arunce (CL, 10 Aug. 1935,
6, 3); denumirea de simbolism apartine lui M., care l-a lansat (AL,
5 Julie 1936, 3, 34) 6; cu toate maretiile gi puerirdtile pe care acest
eroism it comport'd (AL, 25 Oct. 1936, 8, 4) 6; aerul de siguranta
o pot avea i eu (AL, 14 Febr. 1937, 11, 1) 6; numeste acest com-
plex de functiuni si o define$te (VR, Apr.-Maiu 1937, 25); perso-
najele plasate intr'un mediu..., undo nimic nu4 leagi (AL, 23 Main
Toate exemplele intro. In aceeasi formula,: unul (una) dintre cei (car)
mai... Neobisnuit de des. Nu totdeauna avem a face cu raporturi strict atri-
butive. Aceasta, pentru cititorul care ar fi dispus s5, interpreteze cateodati
altfel functiunea In propozitie a formulei noastre. Observatia se refer5, si la
unele din citatele urmatoare.
2 In toate exemplele din acest alineat avem dezacord de gen.
8 Aceste citate cont.in dezacorduri de num5,r.
Acord cu mizerii, mai apropiat de verb. Atractiel
6 `Cuartetur e... mai multi `,ca s5 ma, conformez si eu normelor de
acord ale autoruluil
Pretutindeni, influents substantivului mai apropiat.
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 427
1937, 14, 2) 1; a pus mana pe gologani..., le-a. numarat (AL, 6 Iunie

1937, 7, 1) 2; iubirea inseamn'a Isuferinta, zbuchinn $i chin, pe care
l as riisfreinge (AL, 4 Iu lie 1937, 10, 2); can d. era aproape ingghe-
bag. gratie mai cu l-am putut organiza (Ins II, 3, 869);
-valoarea pe care le an aceste poezii (ibid. 910); caracterul de obiec-
tivitate pe care I. cuprindea (ibid. 1904); cutare ritornel, pe care
orice creche... ref uzg, s'o asculte (Val 78); nu l'asara liber decal o
singurd, fereastrd (A1S 46) 3.
5 Acor du 1 lui al, a, etc. Am aratat la ,,Morfologie"
(pag. 102 urm.) dificultaile de manuire a formelor acestui mor-
fem. Marea majoritate a Romanilor utilizeaza numai pe a, pentra
ambele genuri iii numere. Cine nu se poate... resemna si tine cu
tot dinadinsul sA-i varieze aspeotal flexionar savarseste deseori
greseli grave, as spun greseli adevitrate, dacsa, bine inteles, nu sta-
paneste perfect sistemul lingvistic. $i trebue recunoscut ca. nu-i
neloc usor sa evifam clezacordul dintre al, a, etc. si arvantul la
care se referA, mai ales cand aces-La are pe langg el un d.etermi-
-flatly de alt gen sau la alt numar. Àtractia,', de care am pomenit
mereu in acest captol, se exerciti si aici, ba Inca in data chipuri:
din partea insotitorului euvantului cu care urmeaza s'a se acorde
al si (-tare sta totdeauna inaintea, acestuia si din partea cuvantului
de dup5, al (adesea mai apropiat decal clillalt) 4. G-rupez exam-
plele potrivit conditiilor aid schitate.
a) (forma unica: a) a icui este oul? (Ins II, 2, 510); in toate
capitolele a partvi istorice (Ins III, 5, 188) 5; cats albunzuri a caror
file (Val 77) 6.
b) (hiperurbanisme) a fost invadat de bu,ruienele controver-
selor, al exegezelor (VR, 30 Apr. 1934, 3); cele dou'a, gheene, al
tarfelor $i al cercetorilor (CL, 29 Iunie 1935, 6, 4); aunt contra
conferintelor de razboiu $i ale consultatiilor (EL 439);
c) (acord cu cuvantul urmator) oclata cu evolutia sere lichi-
1 Personaje simtit ca masculin (acord dupli Inteles).
2 Influentat de sinonimul pantie, care-i feminin?
2 A lelsa liber poate fi interpretat ca un fel de formula fix..
Aceast4, situatie seaman& cu aceea a relativului care (v. paragraful
imediat urmittor).
5 In acest citat avem Inca o gresala: prezenta de prisos a lui a.
o Am dat putine exemple, fiindc>i oricine poate Inregistra cttte doreste
in vorbirea qi in scrisul conationalilor nostri. Un citat interesant, caci aratil
'clay sovgiala subiectului vorbitor, este urmatorul: evolutia a carei linii gene-
Tale si ale celrei haze (Azi, 14 Apr. 1940 7, 8).
www.dacoromanica.ro
dare at sistemului... (CL, 3 Aug. 1935, 2, 3) 1; prestigiului stralu-

citor ale numelor (AL, 29 Dec. 1935, 9, 5); unei nestingherite ini-
tiative ale elevilor (VR, Dec. 1937, 113); ale caror libertinaj (VR,,
Iu3aie 1938, 24);
d) (acord cu insatitorul cavantului la care se ref era) nu va
avea ca mijloace de stapcinire ale acestor dezlantuiti (AL, 29 Sept.
1935, 10, 7); Tratatul... indeplineste raga de consolidare at acestei
etiinti (VR, Dec. 1936, 96); procesele de combinare originals ale
imaginatiei si fanfteziei (Ins II, 4, 666); nivelul de cuno$tinte ale
studecatilar (ibid. 4, 86); prineipalele elemente de sustinere ale re-
publc,anilor (Ins III, 5, 281); un volum de versuri ale tanarului
(ibid. 583); chipul de aplicare at criticii... (VR, Ian. 1938, 130); Wit
efort de explicare al operei (VR, Dec. 1938, 105); sistemele de ex-
ploatare ale zacamintelor (Ins, Ian. 1939, 180); procesul de asimi-
lare at Slavilor de care... (RFR, Aug. -Sept. 1941, 308); metodele
de combatere ale religiei (A1S 50).
Se pare ca ode mai =He clezaoorduri apartin la acemsta,
ultima grupa. Situatia este, intr'adevar, dificila, cand pe at it pre-
oed doua cuvinte, legate prin de, si ambele apte, teoretic, de a avea
un genetiv cu al, a, etc. dupg, ele. Unul (si anume prianul) cere uar
genetiv posesiv: rolul... acestei procesele... imaginatiei...,
efortul... operei, etc., celalalt, un genetiv obiectiv: consolidare a
acestei $tiinti, sustinere a republicanilor, aplicaire a criticii, etc.
Daca, suntem atenti la emote name si cautam s le dam o aplica-
tie conforms cu situatia fiecarui caz in parte, evitain lesne grese-
lile de fella celor notate aici.
6 Acordul lui care. Singurul fapt vrednic de remarcat
este intrebuintarea substantivala a aoestui pronume, la genetiv,
cu un substantiv clupa el: in lac sa-si adapteze forma (in gen ii
nrumgr) la aceea a cuvantului pe care-1 reprezinta, si-o Taodificit
drupa a cuvantului urmator. Am discutat si explicat acest f enomen
in cap. IV (pag. 322). Dana ana oprese si aid supra lui, este pe
de o pacrte pentruca avem a face cu urn dezacord gramatical (si
obiectul prezentului capitol acest a este), jar pe de alts din cauza
marii lui raspandiri. Ne gasim in fata unei adevarate tendinte
lingvistice, care 1ucreaza cu o forta aproarpe irezistibila. De cand
i-am constatat efeotele in sarisul contimporan, am inceput a-i
1 Aici s'ar putea vorbi, In subsidiar, si de un hiperurbanism.
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 429
acorda o atentie deosebitg in vorbirea de toate speciile (familiars,

academia, etc.). Ei bine, se poate afirma ca marea raajoritate a.
Romanilor, indiferent de cultures (am impresia ca, mai ales eel culti
ari presupu$i astfel), acordA relativul, in conditiile arittate, abso-
lut totdeauna cu substantival urmalor. De taceea cred ca sistemul
lirngvistic ramanesc este pe tale de a se sehimba ea privire la acest
amgnunt sintactic.
Tata $i alte exemple pe langA oele date la pag. 322: un idol al
spiritului a ceirei independ,entd (CL, 29 Iunie 1935, 9, 3); printre
initiatorii Academiei al carui secretar (St1 III, 45); o biologic sin.-
tetia, al carui object (Ins II, 4, 359); o negatie a2 carui rezultat
(ibid. 436); o creaturd, a carui rost (AL, 20 Tunics 1937, 17, 4); unei
intelectualitafi, al carui rafinament (Ins II, 3, 1042); propunere...,
al carui continut (AL, 26 Sept. 1937, 16, 4); o tart ca a noastra,
a carui comert (Ins III, 6, 525); acest act a ceirei analfizei (VR,
Dec. 1938, 101); o freinghie, a carui capdt (AL, 9 Apr. 1939, 12, 6);
partea literax5,, al carui unit subject (VR, Julie 1940, 52); acest
rdstimp a carui durata (DA 370); Madona a carui secret (1041 II,
44). La fel se explica o femeic, caruia ii era credincios (AL, 2
Main 1938, 11, 2), unde dativul ciiruia se acord.1 cu el, neexprimat
direct, dar prezent in rnintea autoralui (cf. credincios). Si senti-
mentalitate, a carui victims (AL, 22 Aug. 1937, 5, 2) apartine, pro -
babil, tot aici, dat fiind ca," pe victims multi 11 simt ca, masculin
(chiar cand nu se refers la o fan% barbaeasa).
7 Acordul adverb el or. La sfar$itul cap. VI (pag.
378-9) m'am ocupat, mai mult din fugA, de madificarea, aspectului
unor adverbe dupes numarul si genul substantivului cu care fac
parte din aceeasi sintagml Izvorul psihalagic trebue cgutat in
slitbirea simtului pentru raportul sintactic dintre elementele alcit-
tuitoare ale constructiilor respective: in lee sa percepera adverbul
ca un determinativ al adjectivului care deterraina substantivul, it
conisiderAm ca un atribut al acestuia si, in cansecint5 it asimilam
cu adjectivele. Fenomenul este mult ajutat de identitatea formals,
adios pur exterioara, dintre numeroase adverbe (de mod) $i ad-
jectivele corespfinzAtoare. Afars de asta, intervine àtractia' exer-
citata de substantiv, care se gaseste, de obieeiu, in imediata apro-
piere a adverbului. Sunt cazuri in care nu putem hotareu tea%
www.dacoromanica.ro
siguranta, dacti. àdverbul' este, intr'aclevAr, adverb eau nu 1. De

c,eie mai multe on insti lucrurile see prezinta cla.r, a$a ca acordul
in discutie trebue evitat.
La exemplele date acolo adaug acum altele, mai numeroase:
arbuni scampi produsi (VR, Nov.-Dec. 1935, 94) 2;.., bogati im-
podo(iiti de stele (CL, 13 Iunie 1936, 6, 4) 3; ding streilucitori de
albi (AL, 20 Sept. 1936, 10, 4) 4; numai nevrastnicii $i proaspeti
sositii... (CL, 26 Sept. 1936, 7, 3); proaspeti debaircati (AL, 11
Apr. 1937, 9, 1); ochi minunati de albastri (AL, 16 Maiu 1937, 15,
2) 4; statistics relativei la... (AL, 30 Maiu. 1937, 4, 3) 5; $colari
proaspeti absolviti (Ins II, 3, 273) 6; personalitatea lui a fost din-
tre ce/e mai stimulante posibile (ibid. 447) 7; ea se nafte fictitod,
in mintea... (AL, 1 Aug. 1937, 14, 2) 8; clasele noi create (Ins III,
7, 364); carti noi apeirute (ibid. 568); sentimente adeinci ?mane
(VR, Ian. 1939, 179) 2; se purtase cu adeveirat lasa, (DA 228) 8;
rude putrede de bogate (EO II, 85); boierii liberi cugeteitori (Gm
209; cf. Si ateiti amari de ani 9, ibid. 134); pa.si extraordinariZe
mici (HYSt 167); dint/ extraordinari de albi (ibid. 375); oclii ui-
mitori de albastri (ibid. 402).
8. Acordul participiului prezent. Dupg model
strain (in special franoez), numerosi Romani culti trateaza parti-
oipiul present ca pe un adjectiv propriu zis, ae,ordandu-1 in gen,
nuxnAr $i caz cu substantivul pe care-1 determin'a. Din punctul de
vedere al functiunii, nu incape nicio indoiala ea" participial pre-
zent pus pe langa tun substantiv este atribut, intoctmai ca adjec-
tivul. Sistemul limbii noastre nu permite insa asimilarea, lui si
I Aceasta si explick in parte, Targa raspandire a inovatier, care ar
putea prinde cu vremes, (bine inteles, in anumite condit4i).
I In astfel de cazuri substantival poate fi simtit ca avand dou& atri-
bute diferite unul de altul.
Substantivul precedent nu 1-am notat, dar el existk asa ca bogati
este, de fapt, determinativul lui impodobiti.
I Ne putera gandi la o elipsa: ...strdlucitori de albi (ce erau), minunati
de caba;tri (ce pareau), nu ca justificare. ci ca explicatie suplimentark
Aceasta formula. este, cred, generald.
6 Constructia este in total gresitk cad absolviti nu poate servi ca atri-
but al lui ;colari nici nu poate fi determinat de un adverb.
Si aici stint mai multe lucruri de criticat (nu numai posibile pentru
posibil).
8 Se na;te fictivd a putut fi simtit ca echivalent al lui '...fn calitate de
fictiviV, ler ...cu adevdrat lead = '...ca o lass'.
Aceast& formula straveche are aspecte diferite chiar in vorbirea Po-
pular& si familiar& (v. BPh 1 178 urm.).
www.dacoromanica.ro
CAP. X: ACORDUL 43 t
subt raportul flexiunii cu un adjectiv. De aici rezulti o adevaratii,

dilema pentru subiectele vorbitoare: sa renunte la west uz al par-
ticipiudui prezent, si atunci sa-1 inlocuiasca grin echivalente foarte
aproximative si de woeea nepotrivite (cum cunt adjeetivele verbale
in -tor) sau greoaie, de pilda o propozitie relativa, on sg, se folo-
seasca, de participiu prezent,, dar sa-1 acorde cu 'substantival?
(C5ci, din moment ce rolul lui este atributiv, acordul gramatical
se impune.) Problema o solutioneaza fiecare cum credo mai nime-
rit. Traditionalistii urmeaza prima alternativI, inovatorii pe a
doua 1. In starea actuala a lucrurilor trebue sa ramanem la traidi-
ie, chiar data solutia implica. inconveniente stilistice. Litre res-
pectul pentru partea pur formals a spuselor noastre si respectul
pentru sistemul lingvistic nu poate fi sovaire, cal putin atata, vre-
me, cat acesta se dovedeste, ca in cazul de fag, rezistent, ba chiar
foarte rezistent.
Am. inregistrat extrem de multe example, pe care cued util
sa le daru, aici, pentru edificarea i, eventual,.... indreptarea eitito-
rului: arhitectonica... formelor neisceinde (VR, 30 Apr. 1934, 62) 2;
tinerete izbucnindei (ibid.); aurirea. sporindei vestejiri (VR, Iunie
1934, 67); in negura cresceindci a odaii (AL, 17 Iunie 1934, 4, 2) 3;
izbucniri viermuinde (AL, 1 Iulie 1934, 6, 4) 4; main... tremurande
'(AL, 15 Julie 1934, 7, 2) 5; aceste curande aparitii (AL, 23 Sept.
1934, 4, 6); paA soveiinzi (VR, Oct. 1934, 58) ; adancurile vuinde
(VR, Ian. 1935, 76); a gandurilor mele.. ezitande (AL, 7 Apr. 1935,
2, 1); meimeiligel, aburinda (VR, Maiu-Iunie 1935, 21); luminitei
papilindei (CL, 29 Iunie 1935, 6, 6); ziirile fumegande (CL, 29
Iunie 1935, 3, 6); 7icheieturile cleinteininde (AL, 7 Iulie 1935, 8,
3); masca tranjindii (CL, 17 Aug. 1935, 5, 4); masele grew sufe-
Numai cu totul exceptional participiul prezent avtind functiune atri-
butivd poate s5.-si pi streze neschimbat aspectul ei totodat& so. satisfacil aim -
tul nostru lingvistic.
2 Cf. $i ale zilei netscdnde (CL, Aug. 1935, 5, 1).
Cf. ei enervarea crescdnda (AL, 7 Apr. 1935, 2, 2); fat& de crescdnda
agitatie (EL 289); multiplicitate crescdnda (RE 98). Acest participiu este pe
tale de a se impune ca adjectiv propriu zis. Tot a4a. descrescdnd. Pro-
babil din cauza desei for Intrebuintari In conditii prielnice pentru aplicarea
acordului.
4 Acelasi autor are linii viermuinde (AL, 21 Oct. 1934, 1, 3).
Foarte frecvent ca epitet al subst. indite/ (Si, mai putin, al lui picior).
Cf. Felicia tremurdndd de neliniste (AL, 1 Nov. 1935, 4, 2).
www.dacoromanica.ro
rinde (CL, 16 Nov. 1935, 5, 7) 1; cu inima zbdtandei (AL, 22 Dec.

1935, 7, 7); (se auzea) relsuflarea gelfelinda; a plains (AL, 29 Dec.
1935, 4, 6) 2; sensibilitate fremeiteindei (AL, 26 Ian. 1936, 5, 4);
pupl1ele scdnteinde (CL, 18 Dec. 1936, 4, 1); a doua revista buco-
vineana nisi/Tina, din cenusa... (FF XVI, 140) 3; constelatii lied-
rinde (G Soh 14); invtilmdsealei sporinda (Cr 146); apci clocotindei
(Foc 395); cu geanta baleingeinindii de genunchi (Ci 147) 4; linia
drumului albinda (AV 80).
9. D i v e r s e. Dat fiind... ramane adesea neschimbat, chiar
daca, substantivul urmator este feminin on stagy la plural. Uzul
acesta, pe care nu-1 putem aecepta, se datoraste, in primul rand,
formulei frantuzasti eorespunzatoare (etant donne l'attitude...,
giant donW les circonstances..., etc.). Intervine, probabil, si sen-
timentul ca avem a face en run adverb, poste cu o eonjunciie (cf.
dat fiind ca..., atat de freevent si care este o locutiune conjunc-
tionalQ. De pilda: dat fiind numeroasele sectii (Ins, 1 Nov. 1936,
352); dat fiind fecwnditatea subiectului (AL, 5 Sept. 1937, 14, 1);
dat fiind fondurile (AL, 8 Aug. 1937, 12, 4); dat fiind solutia (Ins
II, 3, 465); dat fiind moraivurile (AL, 20 Febr. 1938, 16, 2); dat
fiind competinta (Ins III, 6, 179); dat fiind calitatea (Razb 354);
dat fiind =tare intentie (Val 14); dat fiind ,Si exproprierea (Rad
II, 240); dat fiind bung dispozi(ie (EL 262).
Cared un substantiv este precedat de un numeral feminin,
limba novae in ce private acordul cu eel pus inaintea intregii for-
mule. Astfel se spume si cele trei sute de oameni si cei trei sute
de oameni: cel isi adapteaza. aspectul -morfologic cand la nume-
ral, sand la substantiv. In prima ipotez'a.", numeralul este consi-
derat ca alcatuind o notiune propriu zisa, de sine statatoare (cf.
cele multimi de oameni, etc.), in a dew, el alcatueste cu substan-
tivul o notiune oareoum unitara, in care ideea de numar se pierde.
Am impresia ca vorbirea populara prefers pe cele. Eu insumi ma
las influentat de uzul din eopilari.e, caci it simt mai conform cu
I Singurul participiu prezent acceptat ca adjectiv si, mai ales, ca sub-
stantiv de that& lumea, dar numai In terminologia medicalg. La fel muri-
bund, care nu-i Ins& o form 6. verbal& propriu zisa.
' Cf. si din pieptul gdfdindelor mcgini (ibid. 4, 6-7).
' Acordul e si de prisos aici: revistd, rdsdrind din... merge foarte bine
(tntocmai ca Felicia tremurdnd de...), datoritit determinativului circumstan-
tial urmittor.
4 Vezi observatia facut6 mai sus cu privire la revistd rdsdrindit.
www.dacoromanica.ro
CAP. XI: ELIPSE 433
spiritul limbii noastre. sit nu uitam ca numeralele cardinale sant

tratate, mai toate, ca substantive (cum arata de pus infra ele, dela
douazeci in sus, $i substantival unmAtor) si ca acest tratament
eonvine in graklul eel mai malt lui suta, mie, milion, etc., care
nu se deosebasc prin nimic de substantivele adevgrate. IatO cfiteva
exemple din limba scrisa: cei 200 milioane someri (CL, 24
1935, 8, 2); avea de asteptat inch: cativa zeci de ani (EL 398). sit
se compare $1: cluper atettia mii de ani (CL, 2 Nov. 1936, 6, 6),
care-i curate gresalA, alOturi de ata tea zeci de ani (AL, 28 Aug.
1938, 3, 5).
CAP. XI: ELIPSE.

Nevoia de expresivitate provoacA deseori lasarea la o paste
a unui cuvfint sau a mai multora, pe care, in momenta de afect
puternic, le siantim ca qz1 obstacol in calea manifesrtArii spontane
si libere a starilor noastre sufletesti. Vorbirea `scart.5.' este, in anu-
mite conditii, mai expriva, mai viguroasA, Numeroase faipte do
limbO apartinand acestai domeniu au caracter pur stilistic, adicA,
individual, si, in consecinta, aunt produsiul unui act de vointa:
subiectul vorbitor urmAreste, cu intern:tie, efecte estetice sau ma-
car retorice. Unele din ele find totusi BA' se raspandeascA prin
iniitatie (constienta sau nu, purtin importer) $i atunci devin (ori
pot deveni) fenomene lingvistice propriu zise, cu $anse de a se
generaliza.
SA,' nu ne inchipuim insa c'e, totdeauna avem a face au iz-
bucniri" 'ale unor eanotii sau impresii care tree, in mod fatal,
paste normeae gramatikele. De eele mai multe ori este vorba de
greseli pure sane macar de neglijente, dach nu $i de cunoastere
numai aproximativA a limbii, cum am constatat, de altfel, mereu
$i pima aici.
1. Elipsa articolului. Foarte des lipseste artico-
1 u 1 po sesiv la genetiv. Mai intAiu, &and avem douA sau mai
multe genetive care determine acelasi cuvfint: Cu exceptia prima-
lui, toate oelelalte roman farA, a/, etc. inairn.te, ceea ere poate da
loc, macar o clips, la confruzii cu dativul. Repetarea articolului
este, aproape totdeauna, absolut necesara, din carazO ca fiecare
din notiunile exprimate prin genetiv reprezinta ceva de sine st5.-
tater, care nu poate $i nici nu trebue &A fie tratat ea o simpler
www.dacoromanica.ro
anexg, a altei notiuni. Lgsandu-se la o parte al, etc., genetivele par

adesea ca alcgtuesc o unitate, cu elemente atat de strans legate,
incat fiecare se pier& in masa celorlalte. Situatia si, deci, urma-
rile inovatiei" difera dup5, imprejuAri. De ex.: la baza viejii in-
dividuate, cat ,5i mai ales celei sociale (CL, 23 Martie 1935, 8,
1-2); in fruntea unei plasi on unui spital (AL, 14 Iulie 1935,
2, 1); mirajul faptei, atitudinii active (VR, Iulie-Aug. 1935, 50) 1;
fartificarea Frantei in Shia, Italiei in Tripolitania (CL, 28 Sept.
1935, 2, 3); din mijfocul unei societai intinate, unei generatiuni
evadate (Ins I, 1, 358); din cauza cordului, rinichilor saw wnei
complicatii (VR, Nov. 1937, 92) 2; indiferent de valoarea, filmu-
lui, actorilor sau pove$tii (AL, 6 Sept. 1936, 8, 5) 2; deplasarea
stlaului unei epoci, unui popor saw categolii sociale (Ins II, 2,
664) 2; colaborarea tuturor, chiar acelora care... (VR, Aug.-Sept
1937, 120); mascarea probaemei celei adevArate, gre$elilor de gra,
viatica (ibid. 126); in numele unui simj comun fi un&i, cumin-
tenii (VR, Ian. 1938, 107); se simte nevoia unei mizoitri..., unei
jelanii (AL, 6 Martie 1938, 17, 4); in urma marelui ra,zboiu ,si
executiilor (AL, 6 Aug. 1938, 4, 1); toafg nostalgia unei zile fru
moase de varsa, unei zile ce presimtim (VR, Iunie 1938, 31); anxie
tatea lui Leiba Zibal, lui Stavrache, lui Anghelache (AL, 2 Oct.
1938, 7, 4) ;... nu e sclava unei immniere, wnei retete (AL, 20 Nov.
1938, 5, 1);... statornicia, unui drum, unei credinte (ibid. 5, 3); in
afirmarea unei constlinte treze, 'and franchete absolute (RFR,
Sept. 1940, 570); aceasta a doua lume e a lui Androdes..., a copii-
lor razgaial, amantilor exasperati $i chelnerului (ibid. 573); sem-
nul -unei cleeadente, unei civilizatii imbakranite (Dic 23); pretul
unui Schusterlabl on wnei perechi de wiir$ti (Niry 70).
Desi cede mai dese, acestea nu sent singurele constructii in
care lipseste articolul posesiv. Iata si ailtele: se simte nevoia -
mai intaiu acolo - unui contraatac (CL, 26 Oct. 1935, 3, 5); asu-
pra fructeaor numai muncii efectuate (Ins I, 2, 514); in joc este
soarta $i altor popoare (AL, 11 Iulie 1937, 16, 2); in contra chiar
autorilor (VR, Oct. 1937, 108); chiar infectarea fi altor intelectuall
Adj. active pare a se raporta si la faptei, tocmai pentrua lipseste
a. In realitate el determine, numai pe atitudinii.
2 Lipsa lui a(l) se simte mai ales la ultim.ul genetiv, legat de celelalte
prin sau, ori, $i. Aceasta, si din cauza depArtitrii de substantivul determinat,
dar i datoritli. conjunctiei, care slabeste raportul dintre cuvintele in discutie.
www.dacoromanica.ro
CAP. XI: ELIPSE 435
{YR, Iunie 1938, 86); prin desfiinjarea insusi obiectului (VR,

Iunie 1940, 123); in interesul insaysi libertatii (VR, Aug.-Sept.
1940, 183); suplinirea fire$te platita $i ea eatedrei amintite
(TP 30); prin recunoa$terea insuqi principiului (FE 179); fiica
tot unui soiu de Buzesc (DA 143); religiozitatea, idacA pot spune,
acestor momente (ibid. 277). Toate aceste cazuri seanartng prin
faptul ca intro genetiv si cuvfintul determinat de e1 se interpune
alt cuvant, care slAbeste legrttura sintacticA $i face absolut necesa.rit
prezenta lui al, etc.
Articolul genetival lipsaste des, $i inaintea numeralelor car-
dinale: contralul asupra patru banci (CL, 4 Oct. 1935, 5, 3)1; *asu-
gra $aptezeci$ipatru miliarde de dolari (ibid. 5, 5) 1, apoi in alte
diverse conditii: lin plin centre actuatitatii (VR, Nov.-Dec. 1935,
56) 2; iMPOtriVa ce? (VR, Ian.-Martie 1937, 22).
Inta Inira $i elipsa articolului adjectiva 1, on acela$i
efect (contopirea a doug sau mai multe inswiri, eventual a notiu-
nilor respective, in. una singurA): pare a fi cel marl lease? $i obraz-
stic (AL, 29 Aug. 1937, 9, 2) 3; guvernul italian $i german (Ins
III, 7, 150); omagiul cel mai miscator fi pLin de autoritate (VR,
Nov. 1938, 21) 3; Leggtura dintre dreptul bizantin $i roMa'nesc
.(titlul eartii unui pTofecor universitar); ar putea fi eel mai bine $i
.miraculos (HYSt 427) 4.
Celelalte specii de articol lipsesc mai rar: cafe o
=ea/A neastimparara sant ro$ioara curioasa (AL, 23 Main 1937,
8, 2); unui popor scut categorg sociale (Ins II, 4, 664); in sfar$it,
tot era investigat pi deslu$it (AL, 5 Ian. 1936, 7, 2) 5; in prim rand...
(AL, 29 Nov. 1936, 7, 1).
2. Elipsa pronumelui. Ne intampina4 de obicein, la
pronumele personal neaccentuat, cu functiune de .obiect (direct
san indirect). Se tie og, atunci cand obiectul precede verbul, el
trebue repetat subt forma-i pronominall Aceasti norma, care con-
1 Influent, a limbii vorbite (cu a dinaintea numeralului absorbit de -a
el cuvttntului precedent)?
2 Din cauza identitatii (vorbite) a formei articulate cu cea nearticulattl.,
subst. centru a fest simtit aici ca avand articol definit.
Al doilea adjectiv pare a sta la pozitiv, car nu la superlativ, cum sty,
In realitate. Lipsa lui cel se complia aici cu aceea a lui mai. Dad' acesta
sr figura, cel n'ar fi numai deceit necesar: cel mai lene$ $i mai obraznic este
13imtit de tout& lumea ca egal cu cel mai lene$ $i cel mai obraznic.
I Situatia seaman& aici cu aceea din citatele discutate in n. 3.
Trebue totul... In We de tot_
www.dacoromanica.ro
sititue o trasatura caracteristica a limbii noastre, este adesea ne-

glijata, de sigur subt influenta modelelor strain (caci alte idioms
n'o cunosc).
a) o b i e c t indirect: ...motiv cdruia Spartanii atribuiaa
(AL, 3 Nov. 1935, 4, 1); carfilor... a luat loc cartea de joc (CL,
25 Ian. 1936, 7, 3); minunatei carti regisorii au gdsit (CL, 29
Febr. 1936, 6, 6-7); judeceitorilor F. a prezentat (CL, 4 Apr. 1936,
3, 2); acestui fapt opera... datore$te (VR, Apn-Mai-a, 1936, 78);
lui Amosis urmeazei... (AL, 21 Tunic 1936, 7, 3); acestui mod... s'a
opus (Ins I, 2, 578); inertia ineduoatului rauzical caruia a impus
(Ins II, 3, 388); celorlalte s'au pus coperte (ibid. 663); Ref ormei
s'au opus... (ibid. 674); efectului... adauga (ibid. 1089); ecirrui apar-
tine (Ins II, 4, 160); sociereitii datorom (ibid. 221);... cdreia ima-
ginatia imprumuta (AL, 7 Martie 1937, 10, 2); ceireia... n'a dat
(VR, Aug.-Sept. 1937, 41); corporatiei apartin (VR, Ian. 1939,
48); ceireia sunt subordonate (Ins, Julie 1939, 91); acestui fond a
adaugat (VR, Aug.-Sept. 1940, 165); clirora am putea adauga
(ibid. 170). Nevoia de a repeta obiectul se simta $i atunci ca'nd
aoesta, sta dupa verb: a placut D-sale (Ins, Julie 1939, 91); nu fan-
tezia lipsea lui A. P. (Nastr 215).
b) object direct: editia III n'am putut avea (VR, Iu-
nie 1934, 88); pe niciun pelerin nu intereseaza (CL, 24 Aug. 1935,
5, 7); numai pe tarani n'au imbogatit (CL, 11 Ian. 1936, 2, 3);
nu pe ace$tia a avut in vedere (CL, 15 Febr. 1936, 7, 2). Cf. si e
pleat sa te chinuim $i obosim toomai pe Sfintia Ta (VR, 30 Apr.
1934, 15); ii deruteazd, apoi emotioneazei $i finalmente conver-
te$te (AL, 20 Maiu 1934, 6, 4), unde te, reap. ii ar trebui sa stea
si inaintea celorlalte verbe.
c)se (cu valoare de subject): se lumina $i intuneca rand
po rand (CL, 9 Nov. 1935, 1, 7); se ridicase qi apropiase de ea
(VR, Aug. 1936, 18)1; se fac $i desfac (VR, Oct. 1937, 85); calla
se umple $i gole$te automat (reclame oomerciale) 1. Fenomenul se
intalneste molt mai des deck pare a rezulta din aceste example.
3. Elipsa verbulu i. Distingem si aici mai multe
oazuri.
In aceste douii citate, se este, de fapt, object direct dal, ca reflexly, el

se refer& la subiectul propozitiei. De aceea le-am pus Impreund. cu cele-
Mite, In care se are functiune de subiect.
www.dacoromanica.ro
CAP. XI: ELIPSE 43T
a) Cop u 1 a (a fi), dupii anumite oonjunctii (in 'special

dupg caci, fiindcei si sinonimele a,cestora): example vii, pentrucd
mai recente .(AL, 30 Sept. 1934, 3, 6); in acel festin..., fiindcd artist
(VR, Febr. 1935, 45); pentrucii el insu$i felah al propriei amintiri
(ibid.); pan5, atunci menajate, fiindca ignorate (CL, 17 Aug. 1935,
7, 2); fiind,cd, dacd intelectuali, nu mai putin ignaranti, ei au.
uitat (CL, 24 Aug. 1935, 6, 4-5); mult mai Varar, caci neiscut abia
la 1895... (AL, 5 Ian. 1936, 6, 5); dacii diiscittat ca poet, dar ne-
contestat ca artist (VR, Ian. 1936, 65); iv,tru cat femeie, reprezinta.
insg... (AL, 23 Martie 1936, 7, 6); tocmai pentrucei profund auten-
tica (VR, Maiu 1938, 23); indiferent daca falsificat on nu (BSG
LIV, 276); stiinta este neoesarg, caci utila (RE 22; cf. si pag. 102,.
140); ea iluzii necesare, caci binefaca7oare, caci consolatoare (ibid.
206); chestia felsului, pentructi mai complicatd, egpgta... (DA 10).
A1te verbe suet malt mai rar llsate la o parte: versul exprimg
admirabil, pentruca in foarte putine cuvinte (VR, Oct. 1938, 31)..
Of. fro. ils out ete triocmphants, car (sau parse que) vainqueurs,-
en taut que femme, elle represente... Dupes deli, lipsa verbului
este permis5, de sistemul liraibii noastre, tot asa, dar mai putin
sigur, dupa, sinonimele lui: cu toate ca transpuse in dialectic...
(VR, Febr. 1935, 34); T., cu toate ca wn membru in inalta aristo-
cratie (AL, 15 Dec. 1935, 3, 2), etc.1
b) Au x i I i a r u l (la diverse forme verbale compuse): nu
a eastigat, nici pierdut nimic (VR, Dec. 1935, 104); ea si cum ar
fi mArturisit o taing sau inganat o rug (VR, Maiu 1938, 26);
le-a addpostit, hrdnit... (AL, Nov. 1938, 9, 4); pe care le-a cultivat
apoi fi degenerat (COp V, 31); cum vei gandi si judeca D-ta
(Gar 33).
c) Auxiliarul de mod (de obiceiu a putea): -nu ee va
putea rsgoori, aclimata noilor ceirinti (AL, 26 Aug. 1934, 1, 6); C.
L. poate face $i fi absolut orice (AL, 11 Oct. 1936, 8, 4-7); i -ar fi
putut strica zidurile, gauri curtea sau sparge geamurile (AL, 25
Oct. 1936, 4, 4); sine ar putea aprecia consecintele fi asigura ca...
(VR, Oct. 1937, 100); ne vom. putea bueura... $i apoi intrista (VR,
Iunie 1938, 29); ar fi putut realiza un gros de forte..., distruge a
grupare ei apoi concentra (VR, Julie 1938, 108); s'ar fi putut
vorbi... fi incerca (ibid. 138); n'a putut ucide decal cateva zee/
Despre elipsa copulei dupl. (pre)cum, v. mai sus, pag. 370, 375.
www.dacoromanica.ro
de persoane $i tortura cciteva sate (Val 41); nu-1 puteau surprinde

nepldeut, nici jigni (DO 159). In exemple ca urmaloarele lipsa lui
a putea se complied eu. alte fapte sintactice: amandoud se pot ti-
pdri deci constitui o lectures (AL, 1 Aug. 1937, 14, 2) 1; gelozia
s'a putut strecura afar d', patrunde in sufletul lui E. $i dezleintui
tragedia (AL, 19 Martine 1939, 4. 6) 1, etc.
4. Elipsa altor cuvinte. a) Adverbe: vina nu
o poarta nimeni $i mai cu seams soriitorii (AL, 5 Maiu 1935, 3,
2) 2; acest artist apare, din studiiul d-lui B., un cap posedand (CL,
19 Oct. 1935, 8, 4) 3; c,L-tile D-sale bine gandite $i scrise (VR,
Sept-Nov. 1936, 93) 4; poezia lui nu este un domeniu, cat un
sistem (VR, Dec. 1936, 29) 6; artificialul nu este contrariu firescu-
lui, cat un execs de firesc (ibid. 42) 5; ele nu infali$eazil, cat su-
gereazd aderentele (ibid. 44) 5; anormalul" n'a fost $i este cel mai
important factor (VR, Oct. 1937, 100) 6; unele mai grade fi persis-
tente, altele mai marunte lsi treceitoare (VR, lune 1938, 111) 7; e
tipografie bine organizata $i condusei (Ins III, 6, 363).
b) P r e p oz itii : $ezgtoarea", titlu a$a reprezentativ
(AL, 29 Sept. 1935, 2, 1) 8; n'au ce sa se amestece... (CL, 1 Febr.
1936, 7, 2) 9; ...in cariera mea de universitar, apoi cea de scriitor
(CL, 8 Febr. 1936, 4, 1-2); camaradul nostril de discutie $i tras
la tints (AL, 16 Maiu 1937, 7, 1); in metropole ci block- ha'use (AL,
30 Maiu 1937, 5, 1); prin vreo idee sau principiu general (Ins I,
2, 522); ideile de dreptate $i progres social (VR, Aug.-Sept. 1937,
136); n'au produs ceva mai pretentios ridded (VR, Oct. 1938, 88) 4;
nu e indeajuns vrednic (Cr 41); din cale afar interesant.si con-
Verbele construite cu a putea aunt, In aceeasi proportie, unele pro-
nominale, altele nepronominale. De aceea se impune numai cleat repetarea
auxiliarului de mod.
2 Lipseste negatia (ar trebui repetat si verbul).
Trebue apare... ca un cap...
4 Si al doilea participiu trebue s& aib& bine Inainte, mai ales dad.
este urmat de un determinativ.
5 Pretutindeni lipseste atdt, corelativul lui cdt: nu este atdt un dome-
niu, cdt un sistem, etc.
o Lipseste nu Inaintea lui este. De aceea sensul devine exact opus.
7 Repetarea lui mai este necesar&, fiindc& altfel cele dou& Insusiri Bunt
concepute ca una singur& sau ca avAnd grade diferite (prima la comparativ,
cealalta, la pozitiv), si nu asta a vrut s& spuie autorul.
8 Lipsa lui de dupe, asa s'a transformat tntr'o adevdrat& reguld..
o Constructie familia/A aproape popular& (cf. si ce se amestecd...? pen-
tru de ce se amestecd...?).
10 Trebue de Inaintea lui ridicol, cad pretentios e adverb. Aceeasi ob-
servatie pentru exemplul imediat urmator.
www.dacoromanica.ro
CAP. XII: TAUTOLOGII 439
cludent (Spm 112)1; se "uita hn dreapta si stanga (Gor 29) 2; din

intamplare fi ferioire (ibid. 601); in came 6 oase (1907 I, 290;
Dic 57) 2, etc.
c) Diverse: astfel la Sibiu, Provincia literary ", careia
ad'augandu-i-se gruparea Thesis", a izbutit sa inmanuncheze...
(VR, Sept. 1934, 84); Jar prins intre ele, sufleta omului con -
temporan este... (VR, Maiu 1935, 82); as fi curios la cat revine...
(CL, 25 Iunie 1936, 3, 4); pe care nu le proclamd de eliminat....
(RE 191) 3.
CAP. XII: TAUTOLOGII.

Sunt tot asa, de frecvente ca si elipsele, cu care seamang in
ce priveste cauzele. Repetarea unui savant izvafaste adesea din
nevoia de expresivitate: o notiune exprimat5., de dou5, on creste in
vigoare. De cele mai multe on avem a face insa Cu lipsa: de aten-
tie sou cu influenta unor modele shaqine, pe care, tot din negli-
jenta -on din ignorant:1, le interpretam. si, deci, le imitam greet.
1. Repetarea subiec tului: si, intro acestea, cele
dela om, de ating maximum (Ins II, 3, 544); aceste manifestdri,
chiar dace nu swat organizate, de poartd... (ibid.); epilogul Ins
este slab si el ne infeitiseazd (ibid. 574); aceastei idee 'isi arata ea
toate efeetele (ibid. 675); societatea ea insdsi (ibid. 677). Alaturi
de asemenea cazuri, care sunt pure neglijeate (apartin'and limba-
jului popular si periferic), avem altele de fell urmittoarelor: si
aria zisele monere ale lui H. posedd Pt ele (VR, Nov. 1937 91);
care, de, nu. se pot practica... (VR, Sept. 1938, 98); icac' Chinezii,
ei, sunt zbwrdtori... (ibid. 113), uncle tautologia trebue s fie o
imitatie strains. Valoare stilistica, are repetarea subiectului in
constructia ca acestea: dna, clup51 rciarturisirea cea mare el, Reim,
nu se va resemna (R5zb 364); Oti,lia era ea cam, distratd (EO II,
57); ce putea sa spumy..., el, Felix, in clipe de pofidal (ibid. 130),
care au un temeiu solid in formulele populare foarte expresive:
Aici de trebue numai dead a5 stea Inaintea adjectivului, fiinda de-
terminativul precedent este o locutiune adverbialii, nu un adverb cu aspect
adjectival, ca In alte cazuri.
2 Lipsa lui in dupa ft poate avea si o ca.uzg. foneticit: $i in se pronun-
ta, de fapt, 9i, cu i nazal, ceea ce face ca prezenta prepozitiei sit nu fie clam
simnirs
Ultimele douti. exemple sunt elipse propriu zise, celelalte, constructii
gresit alcatuite.
www.dacoromanica.ro
a veni el Dreigu$ la caw, nu ne-a mai ocari el mama, etc. si sunt,

prin urmare, pe Ideplin justificatel.
2. Rep e t ar ea obiectului. In capitolul precedent
am vazut oa obiectul pus inaintea verbului trebue exprimat din
non subt forma proarumelui personal neaccentuat. Daces, sta idupa
verb, el n'are nevoie sl fie repotat. Cu toate acestea, subt in-
fluenta constructiilor apartinand -primei categorii, vorbirea
populara, si eea familiara reourg la pronuine si in cazul obiectului
pastpus. Desi foarte raspandit, west uz nu-i tacmai recomandabil,
eel putin in saris.
a) Object indirect: Romania ii aparti/ne Europei eon-
tnale (VR, Nov, 1934, 60; cf. si 61); Platen ii redobandi ratiunii...
rangul de principiu (TBr 8); intuitiile pure Zi inlesnesc intelec-
tului (ibid. 17) 2.
b) O b i e c t direct: l-am imaginat pe magnatul anglo-
saxon (Ins II, 2, 323); il face pe criticul (AL, 14 Aug. 1938, 6,
5) 3. 0 situatie special'a, are fenomenul acesta, cand obiectul este,
relativul ce: documentele ce ea le detine (AL, 14 Oct. 1934, 4, 4);
rezultartele ce le-am inregistrat (VR, Apr. -Main 1937, 75). Repo-
tarea, se datoreste unei contaminatii intro (documentele) pe care ea
le detine si (documentele) ye ea define 4. Daees astfel de construc1ii
par mai melt on mai putin acceptabile, altele, de felul celor care
urmeaz1, trebuesc conda.mnate: orioe am saris &arm. silit sa-1 pre-
zint (VR, Tunis 1937, 112) 5; tot ce urc7sc... ei it spun (VR, Iulie
1937, 9) 5. Cazuri ea pentru a o fi auzit-o (VR, Dec. 1937, 124);
dorinta grabnicii de a o tua-o (EO II, 145), eta. iarasi sunt de
evitat, chiar daces au echivalente, aproximative, in vorbirea
populara poetics," (Warn dusu -m'am, l-am vazutu -1 -am 13. a.).
3. R ep e tar e a nega tiei. Ne intampina extrem de
des. Si se intelege de ce. Negarea unui fapt insenmeaza luare de
atitudine foarte precisa: subiectul vorbitor simte nevoie. ss insiste
asupra `negatiei', de teams ca spusele sale ar putea fi interpretate
Vezi BPh II, 261 urm. si BL V, 15 urm.
1
2 Num&rul mic de citate nu aratrt a
servatie in ce priveste cazurile de subt b).
fenomenul este rar. Aceeasi ob-
a Nu cred cg. autorul s'a 16sat influentat de formula consacratit o face
pe prostul, etc. (afar, de ipoteza cg, nu stie bine romaneste si-si Inchipue c6
dee& criticul e masculin, pronumele trebue sit aibit forma. tot de masculin).
4 Cf. cele spuse mai sus, pag. 321, n. 3.
5 In aceste exemple / reprezinta, cu sigurantl, frc. le sau germ. es.
www.dacoromanica.ro
gresit, ba chiar in sews contrar celui la care se gandeste el. Rezul-

tatul este ca se ajunge adesea la echivoc sau, Si mai gray, 1s. o
afirmatie, cad cloua negatii, in alumnae conditii, se neutralizeaztt.
Obi$nuit repetarea lu nu apare in legatura cu verbe ca a opri, a
impiedeca, a se teme, etc. si cu fiird (avarud valoare de conjunctie,
nu de prepozitie) 1.
Exemple: n'as urea sa subliniez..., fares sd, nu amintesc (CL,
20 Iu lie 1935, 8, 3); tau s'a putat refine de a. nu avea (CL, 7 Sept.
1935, 8, 5); nu se poate opri sib' nu afeze (AL, 6 Oct. 1935, 2, 2);
Scriitorul nu uita sa n'o ooze (AL, 31 Main 1936, 6, 7); nu inceta
nicioclata sa nu citeasca (Ins II, 3, 1128); nu era in stare sa fiarbI
o mug de ape*, fdret sa n'o verse (AL, 17 Apr. 1938, 4, 1); mimic
nu impiedeca obuzele sit n'ajungei, (ziarele); nu putera incheia,
fares a nu mentiona (AL, 2 Apr. 1939, 11, 6); nu pierd prilejul
sa nu declare (VR, Aug. 1939, 129); nu pot termina.., fdrei, a nu
ma face ecoul (Ins, Febr. 1940, 331); daces nu i-ar fi fast teams
sa nu, fie suprins (Razb 283); nu se putura abtine de a nu zdmbi
(E0 I, 142); nu ma puteam gandi, farce sa nu nu turbur (Cr
83), etc.
4. Cuvinte de prise s. Faptele inregistrate mai jos nu
diferk in esenta, de cele precedents. Izvorul for este 'acelasi.
Numai aspectul linguistic diferap Ele scant foarte numeroase $i
foarte variate. Le grupez dupes natura morfologica a cuyantului
superf lun.
a). A r ticolul: 1. (nedefinit) nu $tia dada, va deveni un
profesor, un naturalist sau un matematician (AL, 21 Oct. 1934,
10, 4); D-1 I. imi era un sfetwic vi confident (AL, 22 Sept. 1935,
4, 4); $i e totu?i un Moldovean (AL, 29 Sept. 1935, 9, 7); tare mai
e$ti o proa,std (AL, 29 Dec. 1935, 4, 1); ctrezi ca un doctor nu mai
e un om (Cim 53) 1; 2. (posesiv) din cauza a insu,$i caracterului
1 Fenomenul apare In tot felul de limbi, lucru firesc, intru cat psiho-
logia uraang nu diferg, In esenta, dela un popor la altul sau dela o epocti la
alta. Pentru latinb,, v. E. LOFSTEDT, Syntactica II, 209 urm.
2 In mai toate cazurile acestea trebue sg admitem influents unor con-
structii straine, si anume germane. Nemta spun regulat ich bin ein Deu-
tscher, ein 3f athentaliker, etc., ceea ce surprinde pe oamenii a caror limbig
materna nu cunoaste astfel de constructli (si-i ...Indeamna sg glumeascg,
spunttnd ich bin ein Rumdne, nich zwei Rumdnen, cu valoarea de numeral
a lui ein). Tare mai e$ti o proastd pare a fi o imitatie voit a. a felului cum vor-
besc Evreii (tot din cauza modelului german).
www.dacoromanica.ro
(VR, Iunie 1934, 33)1; cu pretul a multor dertfe (CL, 14 Sept.

1935, 2, 1) 2; dupei respingerea a multor propuneri (CL, 28 Dec.
1935, 3, 4) 2; toate indeletnicirile ale primelor debuturi (CL, 6 Ta-
ni() 1936, 6, 1) 3; al jprofesorul a [Sic!] tuturor odor care... (VR,
Ian.-Martie 1937, 150) 4; 3. (adjectival) toate legiuirile cele ome-
ne$ti (Ins I, 1, 359); mornmantwl despgrtit de cele ale altora (VR,
Aug. 1938, 23); contribu1ia lui A. i cea a urmassilor (ibid. 28) 5.
b) P ronnmel e: 1. (personal) exemptele trecutului ne
-sunt concludente (Tins III, 7, 533); calitatile for ne sunt 0 garantie
Mi... (Ins III, 8, 495); Ce ne este cdntecull poporan? (titlul unui
rticol de D. Caracostea.).5; imi cuno$tea familia ceireia apartineam
(IPA 31); nisi eu n'o creel, &,r... (EL 377); Kronprintul o ntartu-
ciseste... (ibid. 480); guvernul german o ftia Inca dup. prima nota
(ibid. 488) 7; 2. (al identitatii) am autoportret al lui Gide inSU$i
(VR, Maxt.-Apr. 1935, 44); ti chiar insusi omul (VR, Febr.-Martie
1936, 53); chiar insu4 directorul (AL, 15 Nov. 1936, 6, 3); sunt
'datorite chiar lui insuoi (AL, 30 Oct. 1938, 4, 5); inseigi chiar na-
Iura ii face pe am fericit (AL, 8 Ian. 1939, 4, 5); iata, finsi4i, pro -
priile cuvinte ale autoruilui (VR, Aug. 1939, 155); votau chiar pie -
.trele insele (IstA II, 247) 8.
c) A d v erbu 1. Foarte fro:went:a este aparitia lui tot im-
Prezenta lui a este regulate.`` (datorita lui insug, care separit cele%
doug substantive), *i totu*i constructia nu merge.
2 Contaminatie intre pretul, respectiv respingerea multor ;i ...a mdulte.
Va fi intervenib *i analogia genetivului numeralelor cardinale (respingerea
a doud...), cu care mutt se Inrude*te semantic (arata *i el o `cantitate').
Gre*ala curate, (obi*nuita la Basarabeni).
o Autorul, care *tie bine romane*te, va fi Inteles se, fax& o pauza dupa
prof esorul (o pauza retorica, menita se, obtie efecte de stil). In ace Este, ipo-
tea, articolul (at, nu a) s'ar putea justifica.
5 Dacia. -i vorba de d o u S contributdi absolut distincte, prezenta lui cea
nu-i de prisos.
o In aceste trei exemple, ne care, evident, e de prisos, s'ar putea 1nlocui,
la rigoare, prin pentru noi, in. ochii no;tri, etc. Trebuesc amintite aici *i ca-
zurile discutate la pag. 305 urm. (cu 10 de prisos dupe, a avea, a cd$tiga,
etc.), apoi acelea, devenite aproape o norms, In care, alaturi de pronumele
.posesiv, apare, farit a fi necesar, dativul pronumelui personal corespunzator:
mi -am vazut prietenii mei; casa lui ui-a vdndut-o ieri; pentru a -ui asigura
lui superioritatea (VR, Iunie 1933, 115).
Despre acest o netrebuincios v. *i cele spuse la pag. 306. Prezenta lui
mud totdeauna condamnabila. Cf., de pildil: de mai multe on ma amenin-
tase ck daca, plec, ma omoara; stiam c'o face.
o In citatele de subt 2. putem considera corecta prezenta pronumelui
i necoreeta pe aceea a sinonimului" lui, care nu-i Inteles totdeauna cum
trebue (cazul lui auto- din autoportret *i chiar al lui propriu).
www.dacoromanica.ro
preung cu acelasi: tot acela4i in toe de acelasi sau de tot acela.

Fenomenul caracterizeaza, in special, limbajul semicult Si se dato-
reste nu numai nevoii de a insista asupra ìdentitatii' unei notiuni
cu ea, insgsi, ci si faptului ca vorbirea popularg si chiar oea fami-
liars nu intrebuinteazA obinuit pe aoelafi, prin urmare nu-i cu-
nose exact sensed. (11 asimileaza, foarte probabil, cu acela). Tata
example: tot in a,cela,si timp (Ins I, 1, 308); tot aceect$i pricing"
(VR, Deo. 1936, 67); nu tot acela,si lucru (ibid. 98); tot prin ace-
lctssi procedeu (AL, 22 Aug. 1937, 4, 3); tot intr'aceecti zi (AL, 3
Oct. 1937, 15, 4); nu tot cu aceectssi wurint4 (VR, Oct. 1937, 10) 1;
tot la aceeaqi confering (VR, Febr. 1938, 125); tot in aceea,Fi
noapte (VR, Febr. 1940, 82); tot din aceeafi pricing..., tot aceeasi
fried (EL 320), etc.
Para lel cu, west fenomen psi avand o cauzA asemAnaloare este
aparitia lui numai alaturi de singur, cu care-i sinonim: avand
ca escala numai singurci Constainta (Ins II, 2, 881); era vorba
numai de un singer scriitor (VR, Iunie 1937, 64); nu/mai un sin-
ger lucru (VR, Aug. 1938, 18), etc. NumArul Into al citatelor nu
do-vedeste ea formula ar fi putin Aspandita, dimpotriva. 0 g-
sim si in alto limbi, undo are acelasi izvor: afectul sau nevoia de
insistenta 2.
/ar(gfi), din nou i diverse sinonime determainA", adesea, fara
necesitate, verbe formate cu re-, care area tocanai repetarea ac-
timii. Pentru aprecierea juste a acestui uz, sa, se compare eel
spuse la pag. 206 urm., unde aunt discutate compusele respective.
Ex.: reintoars'ei din nou in Franta (AL, 2 Iunie 1935, 10, 6); trebue
ins'a reamintit din nom (VR, Oct. 1937, 62); inrtr'o zi a revenit
iarc1.5i (AL, 21 Aug. 1938, 4, 4); S. ictr revine (Ins, Maiu 1939, 315);
reapeirea iarg1si (VR, Sept.-Oct. 1939, 16); iseAlitura mai reapare
(VR, Aug.-Sept. 1940, 37); sa se rein deacapul (Cr 26); din nou
revede (EL 352). Cf. si E. I. revine intre not cu un nou volum
de versuri (AL, 19 Martie 1939, 10, 6).
Alto fapte, marunte i izolate: ca el anume pretexteaza boala
(Tns II, 3, 1072); se poate resemna numai la opere... (ibid. 1092);
ba mai mutt chicyr d.ecat atat (AL, 25 Apr. 1937, 11, 2); perfect
complect comparabil (AL, 1 Aug. 1937, 4, 1); problems, se pune
1 In aceast6, constructie tot nu pare a fi absolut de prisos.
2 Numai poate ranaftnea, dar cu conditia de a lAsa la o parte pe singur.
www.dacoromanica.ro
tot de asemeni pentru... (VR, Dee. 1937, 7, 7); am scris Inca de

acum 10-15 ani in urmil (Ins III, 7, 749).
d) P rep oziti a. (de): etnicul n'are... nimic de subversiv
(VR, Mart-Apr. 1935, 5); schimbel de opinii (CL, 21 Dec. 1935, 7,
7); nu a schimbat de sees (AL, 22 Martie 1936, 4, 3); carte scrisa
direct in dialectal de oil (AL, 27 Iunie 1936, 9, 6) 1; /a scos de
buturugi (CL, 11 Ian. 1936, 14, 4) 2; fort de ajuns... de un ante-
rd,
project (CL, 18 Ian. 1936, 2, 3) 3; (in): in Dumineca trecuta (AL,

28 Julie 1935, 8, 2); au care A. nu va mai avea nimic in comun
(Ins I, 1, 688); Dumnezeu, cu care poetul are atettea treisaturi in
comun (VR, Julie 1937, 23) 4. Cazuri izolatte: proportia e cu de 11
on mail mare (VR, Iunie 1937, 142) 5; la dreaipta sau stanga, spre
inainte sau inapoi (VII, Sept. 1938, 114).
e) Conjuncti a. (ca): ajungem fireqte ca si la a1 doilea.
rezultat (VR, Nov.-Dec. 1934, 61; cf. si 63: aceasta diversitate...
fire$te di nu mai conteaza, uncle ca poate ramanea) 6; (dar) dar
nu insa i in realitatea. transpusa (AL, 8 Martie 1936, 4, 5); ochii
nostri aunt facuti pentru a plange, dar pentru a vedea, inima
noastra este facuta pentru a suferi, dar pentru a crede (AL, 26
Ian. 1936, 1, 5) 7; dar inset vezi si nu uita. (Ins III, 7, 8) 8.
f). Divers e: subitituirea lui in locul victimei (AL, 29
Apr. 1934, 5, 6); mobiliza.rea generald a inbregii industrii (VR, 15
Maio. 1934, 9-10); a declara pe delincventul politic unul comun,
un bandit (CL, 7 Sept. 1935, 8, 3); a trai lard credinta, de niciun
fel (AL, 6 Iunie, 1937, 9, 2); adevilratul devotament in persoana
(AL, 18 Julie 1937, 17, 3); noblete aristocratica (Ins II, 3, 1122);
datele cronologice (ibid. 1118); farce nici yea mai mica diversiune
(VR, Aug. 1938, 116); i'mposibilitatea asta de a nu putea iesi
In aceste patru citate de se clatoreste influentei franceze (v. mai sus,
pag. 344 si 382 urm.).
a Autorul a siratit pe scos ca substantiv (cf. la pret$it de petpufoi, is
cules de struguri, etc.), a*a ca. de are valoare genetiv5.. Dar chiar In aceast5,
ipotezil, merge mai bine Mr& prepozitie (la pret,Fit papupiu, etc).
3 Va fi influentat este nevoie de...?
Dup5, frc. (avoir quelque chose) en commun avec quelqu'un.
Contaminatie lntre cu atdta (la sutd, etc.) mai mare si de atdtea on
-mai mare.
o Ne aminteste (chiar prin autor!) de poate cet, notat la pag. 375.
7 Nu ggsesc nicio explicatie (sau macar analogie) pentru aceastli. con-
structie.
8 Foarte frecvent, adesea si la oameni cu adeviirat culti.
www.dacoromanica.ro
CAP. XIII: TOPICA 445
(Petr 43); n'avem trebuinta de niciun medic (AMu 176); S6-ei

schimbe alt guler (CS 415) a.
CAP. XIII: TOPICA.

In acest domeniu subiectele vorbirtoare se bucura de o liber-
tate mult mai mare deck in alte domenii ale sintaxei. Ca'ci pozi-
tia cuvintelor care merg impreura este determinate, in general,
de ritmul nostru interior, de modul cum simtim, in fiecare caz
aparte, raportul dintre ele. Si aceasta, nu numai in stiluil asa zis
poetic, uncle nevoile pur tehnice (chiar dac5, nn avem a face cu
versuth) joac:i un rol aproape hotaritor si provoad, atatea haver-
siuni cu care ne-am deprins in asa ma'surb., incat le considerhm
arecum obligatorii. De aceea nu poate fi vorba de reguli in sens
strict. Totusi uzul consacrat ounoaste unele norms, pe care le res-
pects, in general, oricine are viu in constiinta sa spiritul limbii
noastre materne.
0 adevgrata lege" pentru asezarea cuvintelor in fraza este
aceasta: elementul sintactic cunoscut sta. inaintea celui necunoscut,
aclicg a celui adAugat sau nou, merit sa determine pe primul. Asa
dar substantival precede atributul (de toate speciile), dar verbul,
toate obiectele si complementele ciremnstantiale. In ipoteza ca ace-
lasi ouvint are mai multe determinative, acestea, se a.seaza unele
filth: de altele iargsi lute anumita ordine. Astfel atributul substan-
tival se pane dupe eel adjectival, obiectul direct in urma oelui in-
direct, complementele circumstantiale clupg obiectele properiu zise,
etc. Aceastg norms este valabila pentra vorbirea pe care o putem
numi obiectiva, intelectualg, sau gramaticard, aceea pe care o so-
eotira drept produs mai mult on mai Rutin excluziv al ratiunii.
'Gaud intervine insa: afectul, adieu emotial, situatia se schimb5.
-fundamental. DeastgdatA tocmai elementul nou ()pupa locul intaiu,
pentrucg el ne impresionea.za puternic, el produce emotia, el se
af15, pe primul plan al constiintei, si de aceea suntesu impinsi s-1
exprimgm inaintea elementului cunoscut, care ne este indiferent.
Cazurile cu un(uI) puteau fi puse 4i subt a), unde-i vorba de arti-
col. Niciun sta. pentru vreun si a fost atras' de forma negativa a construe-
tiei. Cat despre imposibilitatea de a nu putea (eventual ...de a putea), *tie ori-
tine ce. astfel de constructii ne intampinii la tot pasul. Tot asa imposibil de
a nu..., imposibil sd nu... Cf. riispunsuri ca acesta: Imposibill Nu pot!, ale
oarui elemente se pot user combina intr'o unitate continua,.
2 Dau acestui termen intelesul cel mai larg posibil.
www.dacoromanica.ro
Lucrurile acestea nu constitue o noutate, nici chiar pentru

indivizii vorbitori obisnuiti, in sensuil ca e1e sunt respectate oride-
eateori agm drum liber idieilor si sentim,entelor noastre, Mfg a
ne rasa influentati de consideratii asa zicAnd estetice, de modele
straine, de un spirit inovator exagerat, etc. Din ph'cate asemenea
mobiluri lucreazg extraordinar de des, fiind ajutate, hi marea, ma-
joritate a publicistilor nostri, de grabs, ignoranta, neglijentg s. a.
Dat fiind caracterul individual, adica stilistic, ad faptelor de
acest fel, este evident ca, nu poate fi vorba die fenomene cu ten-
din% de generalizare, cum am constatat, de atatea, ori, Sn cursul
discutiilor noastre. De aceea, erica de bogat este materialul pe
care 1-am miles din scrisul romaneso actual, el n'are o semfaifica-
tie deosebitg. In, consecintA, reproduc numai citate rani intere-
sante din punctul de vedere al... nerespecearii normelor amintite
mai sus, in special pe acelea care, tocmai din pricing cirudaleniei
lor, dau nastere la echivocuri on aunt contrare spiritului limbii
noastre.
Le grupez dupa natura morfologia, a cuvintelor 1.
1. Ad j ectivu 1. (Hera, cele mai numeroase exemple,
lucru, fireso, intru cat substantival are, de obiceiu, un adjectiv (sau
mai multe) pe lang5. el (orice 'object' presupune existents, unei sag
a unor insusirP). Afara de asta, in limbajul 'poetic' (veritabil ori...
contrafgcut) epitetele (adica, adjectivele) joaca un rol foarte im-
portant, Mei contribue la òrnarea' stilului. In asemenea, conditii,
sunt inevitabile, chiar la oamenii atenti, abaterile dela, topica obis-
mita. Cauza principals a acestora este insg alta. Am spas ca
adjectival sta.', in principiu, dupg substa.ntiv. Asa se preginta situa-
tia in vorbirea populara, care numai exceptional ournoaste inver-
siunea si mmiaii la annmite adjective, precum biet P, nev,orocit,
sarac, sarman (toate sunt sinoniine), apoi, la bun, rim, deftept, fru-
mos, writ, pacatos, ticalos si la altele, putin numeroase, de acelasj
fel (exprimand, adica, aprecieri mai molt on mai putin subjec-
tive) 3. In alte limbi, adjectival precede foarte des substantival
(in frantuzeste, de pilda) sau spa a,seaza absolut regulat inainte
I Se fntelege ca ma refer, In primul rand, Is determinativele curente
(adjective si adverbe).
2 Acesta sta totdeauna Inaintea substantivului.
Deseori ele sunt substantivate, si astfel se leaga de substantivul
sau pronumele urmator prin de: nenorocitul de Ion, deOeptul de el, etc.
www.dacoromanica.ro
(cazul germanei). Subt influenta acestor modele, Romanii culti au

inceput, Inca, de mita vreme, sa procedeze la. fel si sa se indepar-
teze, prin iurmaxe, de uzul popular, care se confonmeazit strict tra-
ditiei. Procedeul nu poate fi condamnat, ci dimpotriva, caci repre-
zint5, un mare castig de ordin stilistic: inlesneste variatia topicii
si marete numarul adjectivelor care au sens dublu (unul propriu
an. material, gal& figurat sau moral), dupes cum stau in urma
on Inaintea substantivului. SA se compare, de pildsa, probleme di-
ferite gi diferite probleme, om mare (de stat)1 *i mare om (de
.stat), cartes noun a lui N. 13i noua (carte a lui N.2, etc.
Posibilitatea de a aseza adjectival cand dupes substantiv,
tand imainte iii aratg roadele binef6cgtoare mai eu seams in ipo-
-teza ca," substantival este determinat de mai multe adjective (ceea
ce, pentru omul de culturA, nru. insemneaza un lux, cd o necesitate).
In acest caz avean sf folos pur stilistic (variora topica, eyit5m
tonstructiile greoae, etc.), dar $i unul semantic: nuamtgm valoarea
<calitatilor in discutie. Deastadata asezarea adjectivului inaintea
substantivului ii reduce importanta in comparatie cu col pus dupes
substantiv: primal are un rost mai anult decorativ 3, pe caud ce15.-
Ialt exprimii o Trnsusime reala. Altfel spas, unul este simplu deter-
toinativ, celalalt este explicably.
Exempla (putine) de imitare acceptabilg, a modelelor straine
voiu da qa sfarsital paragrafului, cu scopul de a ilustra afirmatiile
mele. 'mop cu cote multe, care nu pot fi recomandate, cum va
putea constata cititoaul insusi.
albii cuceritori ai Americii de sad (AL, 17 (Tunis 1934, 1, 2) 4;
asupra careia primul Brown-Sequard se opreste (VR, Ian. 1935,
87) 5; cu noaticolore cabo?oane (BSG LIV, 583); un unic cugegtor
in fella sau (AL, 24 Nov. 1935, 2, 2) 6; mu lera redus In singura
Boma (Ins I, 1, 704) 7; o i1nedita 1,atwre (AL, 16 Febr. 1936, 2, 2) 8;
Adica ...de staturdl

La fel cu nenorocit, etc.: femeie nenorocita ei nenorocitd femeie, etc.
Se vorbeste (mai ales se vorbea pe vremuri) de epitete ornante.
Autorul se refer& la Europeni, adica la oameni de rasa albs, tre-
luia, prin urmare, sa spuie cuceritorii albi.
5 Primal Br.-S. Insemneaza. dintre mai multi Br.-S.1
Un unic cugetdtor are sensul de 'un singur cugetator', pe and pentru
un cugetator original, aparte, deosebit de altii' spunem un cugetator unic,
vi la asta s'a gandit autorul (cf. adaosul in felul sau).
' Singur, Inaintea substantivului, ne trimete la 'tin obiect dintre mai
inulte (de acela% fel)'.
8 Adj. ca inedit, natural, specific, personal, cdlduzitor exprima inst4iri
www.dacoromanica.ro
naturald tendintli..., naturalul tel... (VR, Febr.-Martie 1936, 58);

cerea ca, tirmaloarele nuvele sei fie tip&ite (AL, 10 Maiu 1936, 3,
7)1; in, toate randurile aniversarului... volum (AL, 13 Sept 1936,
2, 1-3); cinstitd atitudine (Ins II, 3,.38) 2; alcatuirea unei speci-
fice uniteiti organice (ibid. 431); cele trei libere orase (VR, Aug. -
Sept. 1937, 113) 3; urmeitorul nunar al Soc. de mAine" (AL, 17
Oct. 1937, 12, 3); vitregul sciu tag (AL, 16 Ian. 1938, 9, 3) 4; a
distrage pe A. dela personalele lui perplexiteiti (VR, Febr. 1938,
33); este o purl expresie a spiritului francez (AL, 6 Febr. 1938,
2, 2) 5; o inedig intimitate a lucrurilor (AL, 27 Martie 1938, 19,
1); sa treaca funebrui cortegiu (AL, 17 Iu lie 1938, 5, 5) 6; ceilduzi-
toarea noastrd con?tiintil (VR, Aug. 1938, 18); urmeitorul obiectiv
este acum (ibid. 116); tehnica... face din trimestriala revistei (Ins
III, 7, 568) 7; ...sarpanitorii unei optimiste intelepciwni (Azi, 11
Iu.nie 1939, 6, 5) 7; pentru umana specie (VR, Sept-Oct. 1939,
15) 8; calinele ,mcIngdieri (Razb 279) 7; s'a intors din strdinele
locuri (DO 86) 9; generala atmosferei de humor (Zac 72) 7; o filo-
zoficei atitudine (Die 23) 7; fundamentala problemd a filozofiei
(ziarele); o reciprocd determinare (ibid.); in autenticui inteles al
cuvantului (ibid.).
care nu pot fi colorate afectiv, ci de aceea nu pot precede substattivul. Tot

84a aniversar, dace.... avem dreptul sI-1 Intrebuintam adjectival (ca in frau-
tuzegte, unde se spune totwi volume anniversaire).
Urmator, inaintea substantivului, Insemneaza. 'care vine la rand (in
discutie, etc.) i m e d i a t, ac e s t a' (cf. Sadoveanu a scris urmItoarele ro-
mane istorice: Neamul $oimarectilor, Zodia Cancerului, etc.). pups sub-
stantiv, el are sensul de `viitor' (cf. nuraIrul urmItor al revistei apare...).
La Radio-Bucure0i se anunta, regulat urmatorul radio-jurnal In be de
radio-jurnalul urmator... In ultimul timp se spune numai urmtltorul (dupg,
ce speaker-ul anunta. radio-jurnalui s'a terminat).
2 Si;, se compare cinstiti oaspeti (`pe care co, vorbitorul, fi cinstesc )
al. de oaspeti cinstiti ('oaspeti care... nu mint, nu furs, etc.'!). Atitudinea
nu poatei fi cinstitti, decal. In al doilea sens! Deci atitudine cinstitd.
a DupI germ. die drei Freistadte (ale Uniunii hanseatice).
4 Este vorba de un `tats vitreg' (nu de unul care se poarta... vitreg).
5 Cf. o purl, invenfie, o purd barbaric, etc. ò adevarat5....9. Trebue,
deci, o expresie purl.
Funebru, cortegiu nu-i necesar s fie... funebru, adios o inmorman-
tare! Iar autorul vorbe*te de himormantarea cuiva.
7 Vezi nota 8, pag. 446. Observatia este valabilg. tai pentru fundamen-
ts, reciproc, autentic din ultimele citate ale acestui alineat.
o Se zice umand intelegere ('doveditoare de umanitate', adica de 'o-
meniel. de pads, nu Ins& umand specie ('specia umanI: este alciguitl din
'oameni', n u asemanItoare cu ei). Francwii Ir4ii spun totdeauna l'espece
humaine qi niciodatI l'humaine espece.
Turnurg poetic&
www.dacoromanica.ro
(ziarele); o reciprocei determinare (ibid.); in autenticul latteles hl

euvantului (ibid.).
Intklnira si `gresala' opuses,, cu adjectivul asezat dupes sub-
stantiv, card ar trebui sa stea inainte. Influen% din partea vor-
birii populare. Ex.: asezeiri importante omenesti (BSG LIV, 147) 1;
poetul teincl,r C. trimisese o poezie (AL, 1 Dec. 1935, 1, 7) 2; ceipi-
tanul numit e un fermier (Ins, 15 Sept. 1936, 196) 3; caracteristi-
cile nenorocite ale noastre (Ins II, 3, 1118); consecinte ale plarnel-
dirii not de idei (Ins III, 7, 365) 4; redactorul spiritual emitea,
pgrerea, (VR, Aug. 1939, 131) 5.
Exeraplul asseziiri importante omenesti, dat mai sus, arati.
chiar daces .avem dou5, atribute adjectivale, asezarea unnia din
clat,
ele inaintea substantivului nu-i obligatorie. Aceasta probeaza ca
topica (in general, nu mnnai a adjectivului) este dictates de seman-
ticA, nu de motive pur stilistice, adic5. tehnice (sau exterioare).
Rata cateva citate menite sa ne faces a evita antepunerea unuia din
adjective, card intelesul n'o cere: excesivul nationalism, economic
(Man, 28 Iulie 1935, 3, 3); toath,' ceteiteneasca. suflare artistic (CL,
25 Apr. 1936, 6, 3-5); o generals comunitate spirituals (Ins II, 4,
668); in legAtura cu generala dispozitie afectivei (Ins III, 8, 270);
inniiscutul for simt moral (JL, 29 Oct. 1939, 1, 5); restabilirea
pierdutului for echilibru sufletesc (ibid.); oglinzi din rotunda sal
albs (Razb 56); cAtiva compacti nourasi albi (ibid. 74); in preajma
arcuitului pod japonez (ibid. 360) 6. Cf. apoi perfecta si socialists
justitie (CL, 9 Nov. 1935, 6, 1), Cu ambele adjective inaintea sub
stantivului.
Fiind vorba de mai multe determinative adjectivale pe langg
acelasi substantiv, cred util sit dau cateva exeanple, pe care las
sa: le aprecieze cititorul cum va crede de cuviinta: un foarte can-
stient de interesele sale mare capitalist (CL, 8 Aug. 1936, 6, 5);
Importante trebuia pus inaintea substantivului si din cauza celui de
al doilea adjectiv. Sau, mai bine, dupg. ornene$ti (aseza.ri omenesti impor-
tante), care exprinA o Insusire realrt $i anterioard, celeilalte (aceasta fiMd
o simply, apreciere a subiectului vorbitor).
2 Poezia a fost trimeasa de C., cand acesta era Omar.
3 Trebue 'numitul... (adia, pomenitul) apitan'.
Autorul a vrut s6, spuie 'consecinte ale unei a I t e (deci...
ale unei not plamediri...).
Nu-i vorba, cum s'ar parea, de 'redactorul rubricii... spirituals' (-='re-
ligioase'), ci de un redactor care are spirit.
Trebue so obsery c despre unele din aceste construc(ii stau la in-
doialg, dac5. trebuesc criticate sau nu.
42233. - 29.
www.dacoromanica.ro
450 PABTEA V: SINTAXA
maxi probleme si mici (VR, Aug. 1938, 5); to esti singura mea
adeveirata mestesugita indeletnicire ascunsa (AV, 118). Sunt in-
clinat mai degraba sa nu aprob topica din citate ca urmatoarele1:
west incontestabil In autenticitatea lui pictor (CL, 16 Martie 1935,
6, 5); cu brusc un buhnet surd de dezacord (VR, Dec. 1936, 25) 2;
am primit frematator si nunveros de pretutindeni reispuns (AL, 18
Iu lie 1937, 5, 4); aceasta pentru deinsul dezonorantd situatie (DA
377); grandiosul si nicai'rea ruptul lant (RE 37); mari $i biologic
sanatoase sperante (ibid. 52) 3.
Iata, in sfarsit, si cateva inversiuni vrednice de a fi recoman-
date: neeuropeana atitudine a lui M. (CL, 24 Aug. 1935, 3, 3);
aceasta occidentard publicatie (VR, Apr. 1938, 145); in schitatul
doctor, autorul a vrut... (RFR, Nov. 1939, 425). Interesante sunt
mai ales primele doua: adjectivele respective, puce inaintea sub-
stantivului, inpeteaza de a mai avea semnificatia for obisnuita, de
natura geografica, pentru a capata Una pur spirituals.
2. A dv erbu 1. Situatia acestuia seamana, in multe pri-
vinte, cu a adjectivului. Caci rolul, deci si pozitia lui, pe langa un
verb (sau alt cuivant) sunt identioe cu ale adjectivului care into-
varaseste un substantiv 4. Cea mai raspandita abatere dela topica
traditionala este a lui mai: mai se suprapun insa si alte chestiuni
(CL, 9 Iunie 1934, 6, 1); rareori mai ma insotea (AL, 10 Iunie
1934, 2, 7); dar nu mai nti apartii (AL, 17 Iunie 1934, 6, 4); daca
mai se pot propune si allele (AL, 7 Iulie 1935, 1, 2); mai fug de
acasa, mai se intorc, mai isi dau in petec (AL, 22 Sept. 1935, 8,
1); foamea. mai o facea s'a, se gandeasca (VR, Sept.-Nov. 1936, 29);
mai se joacei voios, mai se bat (AL, 1 Aug, 1937, 7, 4); cineva mai
se uitei odata (AL, 23 Ian. 1938, 5, 1); nu mai ar fi posibile (VR,
Iunie 1938, 23); nu mai mi se pare ca... (AL, 24 Iulie 1938, 4, 5);
euveinteirile mai ne opresc luarea aminte... (REV, Oct. 1939, 32);
nu mai ma chiama (OMD 264); totusi Mai tc vreau, prietena (Petr
69; cf. si 161, 171); mai imi reimasese de stat (Cr 92), etc. Feno-
Uncle n'avem absolut totdeauna doll& sau mai multe adjective pe

tang& acelasi substantiv.
2 Chiar in vers (citatul e luat dintr'o poezie) o astfel de topic nu
merge (in special partea cu brusc un buhnet...).
8 Opera in discutie are continut filozofic, adica stiintific (fie si cu preo-
-cupari de popularizare). In consecintit, inversiunea adjectivelor (care au si
un determinativ adverbial), proprie stilului poetic si retoric4 este nepotrivita.
4 De aceea discut adverbul imediat dupa adjectiv.
www.dacoromanica.ro
menul e curent in vorbirea munteneasca. Prin Moldova 1-am con-

statati nuniai la oopii, inainte de a deveni stapani pe limba for
materna. Generals' (si de origine populara on familiars) este
inversiunea lui mai la superlativ: cele mai de ?mate on (RE
126, 144).
Destul de frecvent I i schimba locul, fara deosebire de pro-
vincie, adverbul de negatie nici: tincul de nici trei ani (CL, 20
Iulie 1935, 4, 4); putea sa nici nu semneze (CL, 11 Ian. 1936, 3,
6-7); dela vriista de nicii 20 ani (CL, 22 Aug. 1936, 6, 6); ajunse
ourand sa nici nu se mai gandeascii (RJ 147); sa nici nu piece de
aici... (Gor 173); puteai sa nici nu to deranjezi (Razb 117). In ca-
zul cand nici determina un verb la conjunctiv, oeea oe se intampla
adesea, asezarea lui dupes sa (nu inainte, cum ar trebui) mareste
expresivitatea constructiei, prin intensificarea sensului negativ
(caci rid sta mai aproape de verbul propriu zis).
Alte adverbe (sau locutiuni adverbiale): autorul faimosuluir
altcsidatd, volum (JL, 2 Iulie 1939, 3, 1); o perioada de cam 75 ani
(Ins III, 8, 517) 2; asta, se va fi chiar intlimplat (AL, 18 Nov.
1934, 1, 3); nu chiar Abisinicc (CL, 2 Nov. 1935, 8, 6) , se chiar
disiitarele (AL, 29 Nov. 1936, 8, 3-4); in chiar stagiunea aceasta
(VR, Iunie 1937, 127); in chiar timpul siujbei (PC 219) 3; am fost
sa-1 vad de exact trei on (AL, 14 Febr. 1937, 14, 2); cei numai
trey ani de stapdnire (Laz 17); pentru. aceasta, oricum, jignire...
(Ins, Julie 1940, 80); ...gandind cu tocmai asemenea lucruri (AL,
16 Sept. 1934, 8, 2); a dat un banchet la bordul tocmai at lui Kai-
ser" (Ins I, 2, 564); parte integranta din tocm,aii ideologia... (VR,
Aug.-Sept. 1937, 138); ale tocmai acelei bcitra'neti (VR, Dec. 1938,
155); prin tocmai complecta ei nemiscare (Petr 99); unei cu totut
recluse minoriteiti (Ins III, 6, 320); chipul ne Inc d indestulat de
suferintii (VR, Ian. 1940, 13). - Cazuri izolate: trasaturile atilt
de descompuse hidos (AL, 30 Main 1937, 12, 4); cumva nu se obi?-
nuiau? (AL, 11 Iulie 1937, 6, 2); nimeni nu-i putea face Inca un
prognostic (Ins II, 3, 1073) 4. Despre aka (cu valoare adjectivala.
Chiar data n'am notat deeat un singur exemplu propriu zis.
2 Influentat de sinonimul aproape.
' De multe on inversiunea lui chiar este provocata de analogia osino-
nimului" frisufi.
Autorul fntelege 'nu se m a i putea face un pronostic'. Asa cum a
stria Insenmeaztt 'nu se putea face a 1 t pronostic'.
www.dacoromanica.ro
insa) am vorbit in alt loc. Iata inca doua exemple: deoe e aka o
lin4te? (VR, Sept. 1934, 23); assa o bazaconie? (Ins II, 3, 387).
3. P r onumel e. Cele mai numeroase,cazuri de inversiune
le gasim la care, de obiceiu atunci cand acesta functioneaa sub-
stantival. Cum el sta foarte des, in asemenea conditii, la genetiv,
ceea oe insemneaza ca este deterrainat de un substantiv care in-
dica `posesiunea', àbaterea' consta in asezarea lui innintea sub-
stantivului. Aceasta topics, da nastere &ileac:lath, la oonfuzii (rela-
tivul pare a fi un dativ, nu un genetiv, cum este de fapt). Ex.:
Musset, invdtatura ceirui pildit se intrezareste (VR, Ian. 1935, 56);
E., doctrinele ccCruia le ounoastem (AL, 28 Iulie 1935, 9, 1); epoca
in care a trait autorul i spiritul cdreia l-a redat (CL, 28 Dec. 19351
7, 4); ...dooumentelor mai vechi, cuprinsul carora treaea (Cosm
IX, 162); eu sunt ...persoana cd,reia i-ai -povestit viata (VR, Ian.
1936, 83) 1; G. I., pierderea, cdruia E. N." o resimte (Ins I, 1'
621); popularitatea arida printre eugenistii.. (VR, Iurrtie-Aug.
1936, 54); acordul monetar dintre ale ceirui scopuri (VR, Aug. -
Sept. 1937, 96) 2.
Destul de des constatgm si inversiunea lui alt: viziune clara
a unei lumi alte (CL, 7 Sept. 1935, 6, 6); a unei sensibilitc7,ti alte,
mult mai intense (CL, 21 Dec. 1935, 8, 6-7); pune la dispozijia
autorului posibilitati alte (CL, 11 Ian. 1936, 6, 3-5); cu o revista
a unei lumi alte (CL, 18 Dec. 1936, 6, 7). Aoeasta topics, are sco-
purl stilistice: sa scoata in evidonta pe alt, care inseinnea,za 'dile-
rit, deosebit'. V. cele spuse la pag. 327, undo am dat si explicajia
fenomenulni.
Ceva asemanator (dar mai rar) constatam si la ace/ai: psi-
tendinte acelea4 (CL, 10 Aug. 1935, 6, 3); supuneri la
t plan acelffi (CL, 17 Aug. 1935, 6, 6). Formula e mai expre-
siva, &ici pune greutatea pe acelasi, care pare a fi echivadentul
-unei propozij.ii relative (...care sunt aoeleafi; ...care este acelaci).
Cazuri sporadice: trecutul... ne tinde sti arate (AL, 1 Iulie
1934, 1, 2) 3; to iata iareissi singur (TAV 52) 4; sa-si exercite... insd4i
in interiorul (CL, 31 Aug. 1935, 8, 3); ...raspunde ca unui oarecarP
.strain (Petr 148).
E vorba de 'persoana a arei via% ai povestit-o' (nu, cum s'ar ps.-
rea,... 1c6reia i-ai povestit viata altcuiva').
2 Inversiunea s'a produs aici in sens contrar.
3 S'ar putea s6. fie o simp15. gresa16. de tipar.
4 Arhaism (voit!) de mare efect stilistic.
www.dacoromanica.ro
4. Prepoziti a.. Singurul fapt vrednic de insemnat este

intercalarea unuia sau mai multor ouvinte intre cu ei substantivul
(eventual un echivalent substantival) pe care-1 determine aceastit
prepozitie. Fenomenul, destul de aspandit, cum arata exemplele
de mai jos, este produsuil unei imatatii, pe care n'-o putem aproba,
a constructiei frantuzesti corespunzittoare. Tata un numitr de ci-
tate: cu, din ctind in tend, prezentari (AL, 3 Nov. 1935, 8, 4) 1;
apare cu, indaratul lwi, tot cortegiul (CL, 23 Nov. 1935, 3, 7); cu,
4rept unici toveire4i, un tigru si o gorild, (AL, 14 Febr. 1937, 14,
2); cu, in rolurile principale, P. B... (AL, 11 Apr. 1937, 14, 2);
cu, 'in fiecare serie, o mare dive.rsitate (AL, 22 Aug. 1937, 14, 1);
...cu, inanntrul ei, un sugaciu (VR, Aug.-Sept. 1937, 22); asemit-
naloare... cu, dupe formula lei Scheller, noul ateism (VR, Dec.
1937, 81); un holl cu, in fund, o scare interioatrei (VR, Ian. 1938,
'55); Cu, ca singur program, impwcarea adversarilor (VR, Aug.
1939, 139); botezata cu, dela el incoace, faimosul nume... (RE 16;
cf. $i 152) 2. De adgmgat aoest exempla *i mai indraznet: un caz
de duel cu, ca sa zicem a,sa, idei (VR, Aug. 1938, 132) 3, ale eitrui
intentii ironioe justifica' totu*i inversiunea. Poate fi amintit aici,
deli situa,tia diferg, un bilet scris cu din sangele'sliu (AL, 29 Apr.
1934, 1, 2) *i mi-ai zdrobit viata cu pe-a Ilenei (RIS 177) 4.
Alte prepozitii oferg numai in mod exceptional prilej de dis-
cutie subt raportul topicii... De pilda: in, on dreptate, celebra for-
inulci (RE 168).
5. Divers e. Pun impreung fapte de tot felul, care sea-
mgna, intre ele numai prin abaterea dela topica `regulates'. Nu mai
tin seams, in gruparea lor, de natura morfologicii, a ouvantului
eareli schimbg local.
Se oarecum opre$te din lot (AL, 20 Maiu 1934, 6, 5); Undo
ne, cum se zice, fierbe oala (AL, 17 Iunie 1034, 10, 3); subt o, indi-
Cf. si cu, din, cdnd in cdnd, oarecare drepturi (AL, 25 Aug. 1935, 8,
3). Autorul este acelasi.
2 0 bung. parte a acestor citate provin din articolele publicistului D.
I. Suchianu, a ca.rui limb e Min& de frantuzisme (multe din ele voite).
3 Cred crt autorul este tot D. I. Suchianu (ascuns subt pseudonimul
colectiv Nicanor & Co.").
4 Asezarea lui cu corespunde uzului. In citatul al doilea surprinde pre-
2enta lui pe, care dovedeste ca autorul vede in a un adevarat pronume, pus
la acuzativ (tees ce-i just, de altfel). In ambele sunt, mi se pare, de prisos
prepozitiile de dupe cu, al caror rost se explica la rigoare, Printreun exces de
precizie logic& (`...cu o parte din sangele sail; `...viata mea si [ =cu] pe-a. I-
lene).
www.dacoromanica.ro
ferent, masa sau alta (CL, 22 Dec.. 1934, 14, 2); aoeaste. orops-ita
de situatia economics breasla (CL, 7 Sept 1935, 8, 3); ocazia unei
vizite la Berlin din August-Septembrie 1931 (Ins I, 1, 411); ...4i
beituse, ca un prost, hoc (AL, 11 Julie 1937, 14, 4); ore o data
nu justificare motivare special% (VR; Aug.-Sept. 1937, 106);
doritori... de a cum se zice juca un rol" (AL, 14 Nov. 1937,
14, 1); pawl la, ca sa zicem afa, Noua Constitutie (VR, Aug. 1938,
148); at ca sei zicem aka celei de a treia dimensiune (VR, Sept.
1938, 114); voinicul nostril, in buzunar cu o diploma (VR, Martie
1939, 155); e vorba ...8(1, de pilda, marcilm locul... (VR, Aug. 1939,
139); adevgrul celei, dupes noi, mai pretioase idei (RE 16); ineer-
care de sinteza fiind, cartea noastriL... (ibid. 17); liniile lui cloud $E
punctul (Cim 122). Nu-i greu de observat ca unele din aceste in-
versiuni urmgresc scopuri umoristice. Par cele mai indrtiznete,
dar si mai reunite, tocmai pentrucit suntem oarecum preveniti,
prin atitudinea autorilor, care oreiazit a.stfel atmosf era necesares
intelegerii juste a luerurilor. Allele apar in opere par literare, uncle
iarasi sunt, eel putin teoretic, la local lor. Deplasate le socot pe
cele existente in luceari stiintifice, a cgror tinuta nu permite ase-
menea exercitii stilistice.
CAP. XIV: DIVERSE.
1. Constructii participiale. Se ggsesc din ce in

ce mai des in .scrisul romanesc actual. Principial sunt dispus sa
le consider drept produsul nevoii de a `scurta' vorba. Caci atilt
participiul prezent, cat si eel trecut, reprezinta., de fapt, propozi-
tii subordonate car' ora le lipsesc anumite elemente dintre cele ne-
cesare pentru existenta unei propozitii autentice (subt raportul
strict formal). Situatia difera ins5, dupes felul constructiilor. Cele.
cu participiul prezent dovedesc, in general, stanghcie din parte&
subiectelor vorbitoare nedeprinse sa manuiascii aceasti forma ver-
balli dificilA. De altmintrelea ele constitute o caracteristia a Gam-
nilor care in ses se exprime cult", Mfg sa. sibs totnsi o adevg-
rata culturit1. cat despre participiul trecut, avem a face cu o
inovatie, eel putin din punctul de vedere al marii lui r5spandiri.
1 sit se compare, de pildtt, procesele verbale, sentintele judecgtoresti
s. a., In care prezenta lor, de% justificatti, depriseste orice limits. permisa.
www.dacoromanica.ro
CAP. XIV: DIVERSE 455
a) Aceasti audienta a fost impiedecatit de Ungu.ri, condam-

nand pe frunta0i rometwi la inchisoare (CL, 20 Iunie 1936, 5, 4);
scrierile D-nei E. D. valoreazh nu numai prin continut, ci si prin
forma., promitand a deveni una din cele mai interesante scriitoare
(AL, 1 Nov. 1936, 9, 6); ceroetarea D-lui T. e facuta..., consulta'nd
toate textele si cciuttind... (VR, Sept. 1938, 128). Alte example nu
mai dau. Aoestea ajung, pentru a &rata in ce cons% incorectitudi-
nea construe-tie'. Pretutindeni participial prezent are f9nctiune
cirenfrostantiall. Prim urmare, actitmea respective trebue sh. fie
sb,varsith, de acelasi autor ca si wow, a verbului din. propozitia
supraordonath. Aeeasta conditie nu se realizeazii in niciunul din
citatele precedents, care sunt cateva dintr'o serie neSfarsita.
b) Participial trecut apare neobisnuit de des in emnstructii
absolute, duph modelul limbilor francezh si italiaa care au imi-
tat, de timpuriu, ablativul absolut din lattneste. Deoarece este
vorba, eel putin in parte, de o inovatie menith sh se impuie, cred
nimerit s'o ilustrez cu 1111 numhr cat mai mare de exemple.
chci, date conditiile materiale in care (AL, 27 Maiu 1934, 3,
6); data conceptia despre filozofie... (AL, 3 Iunie 1934, 4, 2); rec-
tificate inexactitatile, avem... (VR, Mart-Apr. 1935, 77); invinse
toate obstacolele, seena... (AL, 7 Julie 1935, 7, 5); revolutia din
1918-19 inniibuOtti..., elementele... (VR, Iu lie-Aug. 1935, 18);
aplicat acest inteles, concluzia... (VR, Dee. 1936, 6); si iath, mo-
lima invinsa; trebuia... (AL, 14 Martie 1937, 9, 2-4); economiile
impeirtite pe din douh, A. si B... (AL, 13 Iunie 1937, 16, 1); dansul
sfelr0t, ma asez domol (AL, 18 Julie 1937, 5, 3); primele clipe de
slabiciune invinse, J... (ibid. 16, 2); intrebarea pug, M...; timpul
serviciului terminat, J. F... (ambele AL, 21 Nov. 1937, 16, 4); in-
laturaki o moarte violenth, dela tine vine... (VR, Febr. 1938, 146);
price chestie de bani pima deoparte, barbatul... (AL, 6 Martie 1938,
12, 3); ultima piceiturd sorbitti, ma salt.. (AL, 24 Julie 1938, 4, 5);
toaleta ispravita, mi-am aruncat... (IPA 71) ; sexualitatea
cold, lash in Iocu -i... (EO II, 59); reapcirut in odaia cu musafiri,
Stanica... (ibid: 71); pentruch, spuse cele de mai sus, evident...
(RE 9; cf. *i 118, 127, 131); sincopatil, bcitretna it blestemase (Petr
30); treaba sfar,Sita, it innapoie (Nastr 97). Uzul consaerat re-
curge, in asemenea cazuri, la odatd sau fiind ca determinative
ale participiului. Sanse marl de rhspandire au formulele cu su-
biect identic pentru verbal din constructia participiala si eel din
www.dacoromanica.ro
propozitia urmatoare (cf. sexualitatea, dispiirutii, lath; sincopatil,

beitrana...), pentru motivul Ica participiul face impresia unui atri-
but adjectival (suprimati virgula in primal exemplu: sexualitatea
disparutii lash...).
2. C o n t a mi nati i. Sunt caracteristice, cum am vgzut
si cu alte prilejuri, pentru oamenii care, fie din grabs, fie dintr'o
incapacitate de a sezisa just raporturile sintactice, amesteca, in
aceeasi fraza, constructii foarte deosebite unele de allele. Ele ne
intampina mai ales la subiectele vorbitoare nedeprinse cu operatia
inlantuirii logice a ideilor si, deci, cu exprimarea for lingvistica.
Dau un numAr de citate, culese la intamplare: nu e nimic
surprinzator sh vedem (VR, Oct. 1934, 36) 1; gratie concesiilor se-
datoreste (AL, 9 Iunie 1935, 5, 7) 2; nu prea are nicio noinzii (AL,
22 Sept. 1935, 8, 3) 3; intamplarea m'a facia pe vremuri sh citesc
(CL, 1 Febr. 1936, 2, 6) 4; lupta, dintre un financiar norocos cac
Statul (AL, 28 Febr. 1937, 17, 3) 5; cat priveste de *aura socials
(AL, 25 Maiu 1937, 15, 3) 6; in ce prive$te de lucre migalos
(ibid.) 6; dup'a' marturisirea LW L. ar rezulta (AL, 13 Febr. 1938,
15, 4) '; cat prive$e de a cantari (AL, 11 Sept. 1938, 9, 4) 6; o revi-
stei grin ajutorul careia (Ins, Maiu 1939, 313) 8; despre impor-
tanta... este inutil ss stdruim (RFR, Julie 1939, 90) 9.
Tin caz tipic este contarainatia vorbirii directe cu cea indi-
recta. De pildg.: intrebat de un elev ca ce este adevarat (CL, 28
Dec. 1935, 2, 1) 10; de altfel, afirma mo$ Filip, ea,' e/ fusese (AL,
28 Febr. 1937, 5, 4); subt pretextul ca, un copil avem, Titu a fost
obligat (Gor 133); tot not vinovati, di de ce nu l-ant arestat (Laz
23) 11; intr'adevar di Ana Stroici (Petr 114). Si in paragraful ur-
mator figureazii constructii care ar putea fi interpretate in acest
1 Nu e nimic surprinzator In aceasta + nu e surprinzator ss vedem.
2 Gratie concesiilor + concesiilor li se datoreste.
3 Nu prea are noima + n'are nicio noima.
Intamplarea a facut + Intamplarea m'a pus In situatia.
5 Lupta dintre un financier si Stet + lupta unui fiflanciar cu StatuL
o Cat (In ce) priveste... + cat despre [= de) patura...
Dupa marturisirea lid L. + din m6,rturisirea lui L. ar rezulta.
o 0 revista prin care + ...cu ajutarul careia.
o Despre... e inutil sa vorbim + asupra importantei e inutil ss staruim.
w Turnura specific ardeleneasca, cel putin prin unele regiuni de peste
munti. Romanii din Cara veche au fost izbitd din primul moment de ase-
menea constructii, pe care le utilizeaza adesea cu scopuri umoristice.
Foarte frecventa In vorbirea populara $i familiars.
www.dacoromanica.ro
CAP. XIV: DIVERSE 457
mod, de pada: Creangii, se stie, ca...? sarise yin sus cu grija nu

cumva adormise, etc.
3. F raze necorect e. Se gAsesc cu millet in scrisul
nostru. actual. Explicatia, samara, data contaminatiilor se potri-
veste, in. bung parte, si aici, unde trebue invocatA, 'inainte de toate,
confuzia din mintea subiectelor vorbitoare, adicA neputinta de a
vedea clar raporturile dintre notiunile Eau judecAtile alcaluitoare
ale unei constructii mai complicate.
IatA cAteva mostre dintr'o nesfarsitA multime:
Dar abia a pus piciorul pe pamant, iata ca a sosit vagnesul
.(VR, 30 Apr. 1934, 4); se putea tanarul sci aiba succes (CL, 18
Aug. 1934, 1, 7); in cele ce vor urrna ne vom ocupa, si generalizel-
rile noastre vor porni nu dela toatei opera lui F., ci dela o carte
dintre cele doua...: de Sanctuaire (AL, 21 Oct. 1934, 4, 2) 1; cuiva,
in marele oral, ii este foame sau e hot de meserie (CL, 14 Sept.
1935, 7, 2); un titlu cu semn de intrebare ce a fost rezolvita (CL,
21 Sept. 1935, 6, 6); opresiunea nu are traditia ei, ca fi literatura
pe a sa (CL, 28 Sept. 1935, 5, 1); cea mai mare emotie o exprima,
rugaciunea, nisi chiar poezia (AL, 29 Sept. 1935, 3, 1); forwile
sindicale, de$i s'au ambalat..., s'a cdzut de acord (CL,. 5 Oct. 1935,
7, 2); daca H. B. n'ar fi fost dealt scriitorul acestor lucruri, $i tot
ajunge pentru gloria /ui (CL, 5 Oct. 1935, 6, 2); sa renunti la ceva
pe care anal de educatie veche te-a facut sa pretuesti (CL, 28 Dec.
1935, 7, 4); de ceea ce m'am temut..., a fost (AL, 23 Febr. 1936,
1, 2); M. L., deli a prelucrat 25 heirti, totu$i harta... este (VR,
Sept.Nov. 1936, 98); area singularizare care face poezia imposi-
bila de repetat de o alta sensibilitate (VR, Dec. 1936, 49); socotim
necesar sa poat'd cititorii nostri... (Ins II, 3, 114); coral bisericii T.,
condus de E. I. T., unde atat la Radio, cat si la biserica Z., pre-
cum ci la..., an cantat minunat (ibid. 182); am 'inceput a avea suc-
ces si a mi se vinde cartile (AL, 4 Apr. 1937, 11, 3); pe care, nemai
veizandu-le $i altii, li se pare ca... (Ins II, 4, 661); viata acestui
taran S. o cuno$tea, si-i apartinea (AL, 22 Aug. 1937, 15, 1); sunt
oameni care, chiar dacei au avut o mare valoare personals, dispa-
i ...dela toat4, etc. determin5. pe vom porni, iar Sanctuaire pe ne vom
ocupa. Totusi ambele verbe sunt tratate ca si cum s'ar construi la fel. Asa
se explia de ce complementele respective apar n u dupe, fiecare verb, ci
dup5. amAndoia. De altmintrelea verbele Insesi sunt puse la un loc si legate
prin $i, ceea ce vorbeste In acelasi sens.
www.dacoromanica.ro
rides for nu schimbii... (Ins III, 5, 158); era mai de folos, poate, sa
se faces expunerile acestea critic (adicii selectiv), dupes rezultatele
fixate in ftiing dealt oatalogarea uscard a unor nwme... (ibid.
188); care ar fi avut darul sa inlature multe idei gre$ite despre
Romani, care au et/I-Mat atata vreme in strliinatate (ibid.); Crean -
ga, se $tie, ca in rmediul societatii Junimea"... (Ins III, 6, 140);
recomandlim... mai ales tinerilor aceastd carte, care vor gasi in
ea (ibid. 169); ar consimfi sa se sprijine pe astfel de date, daces
nu pentru a forma simple conjectwri (Ins III, 7, 258) 1; vor f i inte-
resante de examinat statisticile (Ins, Ian. 1939, 165) 2; limba fran-
ceai a sec. VI [sien, pe care, daces nu a fixat-o definitpv, i-a dat o
uimitoare inmladiere (VR, Aug.Sept. 1940, 175); sdrise in sus cu
grija nu cumva adormise (Rad I, 75); se intamplei ceea ce se te-
muse si evitase (EL 414); Area firesc... deccit sa ne inchipuim
(Spin 220) 3.
1 Imitatie dupe, frc. sinon pour...

2 Pare a fi o contaminatie (<vor fi interesante statisticile va fi in-
teresant de examinat).
3 Dupes germ. zu natiirlich..., als dass...
www.dacoromanica.ro
PARTEA VI: LEXICUL.
In paginile prec,edente ale acestei arti am insistat mereu,
direct sau indirect, asupra activitatii vii, as putea spun febrile,
pe care, prin subiectele vorbitoare, o desfasura limber noastra ac-
tuala, si am cautat s'o pun in lumina ou ajutorul unui material
cat mai bogat ei mai felurit
Oricat de numeroase si de variate ar fi faptele studiate patio.
aici, de nu se pot totusi compara cu cele privitoare la lexic. 0
Wee, cam vaga, e drept, despre pasibilitatile ei in west dotneniu
isi va fi facut cititorul umarind atent discutia din capitolele
Formarii cuvintelor", unde am Incercat, deli nu prea sistematic,
si o explicare e fenomenului de imbogaire a limbii prin mijloacele
bine cunoscute si existente in toate idiomele indoeuropene.
Dar, in ciuda multimii for cu adevarat impanatoare, aceste
formatii, indiferent de madul cum au luat nastere, Inca palesc,
Baca le punem alaturi de elementele lexicale propriu zise, adica
de cuvintele acelea care si-au fa'cut aparitia in ultimele de-
cenii (aproximativ dela Unirea din 1918 Incoace). Cad la imbogii-
tirea lexicului considerat in acest sens strict lucreaza factori mai
multi si mai variati.
Avem, mai intaiu, influentele strain occidentale, care, duper
cum am constatat, intervin si in alte domenii ale activitatii lingvis-
tice 1. Vine apoi contributia izvoarelor interne: graiurile regio-
nals de pretutindeni participa Intr'o mh'isura mult mai larger decat
Alt:idea la alimentarea lexicului limbii literare si al celei culte in
general. Acest fapt se datoreste situatiei politico-sociale create in
.urma razboiului de Intregire. Provinciile noun, care erau oarecum
absente in viaja culturala, deci si lingvistia, a neamului nastru
considerat in tatalitatea lui, an devenit forte cu atat mai vii, cu
1 Cu deosebire In formarea cuvintelor, to athletic& $i In sintaxti,.
www.dacoromanica.ro
460 PARTEA VI: LEXICUL
cat pans atunci nevoia for fireasch de a colabora in conditii nor-

male cu Principatele fusese stavilita. Pe de alts parte apropierea
intelectual5, dintre diversele pAturi sociale a crescut, )iarAsi
ca o consecinta a razboiului pentru unitatea nationals. Peste
multi aceastA apropiere a existat totdeauna., din pricina, primej-
diei care venea, dela suprastructura stalins si ameninta deopotrivA
pe toti Ronianii trlitori acolo, indiferent de grup social. Dar ea s'a
arnplificat prin Unire, cAci s'a intins la intreg neamul romantic
din hotarele lui etnice, influentand astfel si tara veche, care rami-
sesd in urmA din acest punt de vedere. De altmintrelea chiar la,
not ralzboiul a avut urmari binefAcAtoare directe: si prin el insusi,
cu viata comunA, pe front s.au in refugiu, a ofiterilor si soldatilor,
vreme de doi ani incheiati, dar si prin ref ormele politico-sociale
(exproprierea si votul universal), cu consecinta for imediata, care
a lost o atenuare a marilor deosebiri existente mai inainte intre
alasa conduatoare (am putea spune cults, cu un termen potrivit
pentru discutia de fatA) si ceilalti locuitori ai tArii 1. In sfarsit,
participarea limbajelor speciale, adica,a argot-urilor de toate spe-
cific) (in primul rand, al raufaeatorilor, al militarilor si al *cola-
rilor), care au luat o mare dezvoltare tot gratie imprejurArilor si
atmosferei create de razboiu 2.
Materialul lexical popular, fie dialectal, fie argotic, trebuia,
prin vigoarea psi pitorescul lui, ,sa atraga, mai cu seamA pe serii-
tori (iar prin acestia, pe toti publicistii si pe multi oameni de cul-
tures), care gAseau (si continua* sA gaseascA) in el o sursit, putin
exploatatA mai inainte, pentru imbogAtirea vocabularului lor.
Aceasta en atat mai mult, cu cat starea de spirit postbeliea, Cu di-
namismul ei adesea violent, silea oarecum, mai ales pe tineri, sii,
recurga la cuvinte regionale si argotice, care satisface.au necesi-
tAtile sufletesti ale generatiilor formate dupes razboiu. Acelasi
lucru se constatA, in proportii mai reduce, la limbajul familiar
1 Procesul schitat In rttndurile de mai sus a continuat si s'a adffncit,
In proportii neasteptate, dupes al doilea razboiu mondial, and, gratie in-
staursrii regimului democrat popular, deosebirile dintre categorii yi gru-
purl sociale au devenit si mai putin sensibile.
2 S'ar putea adgfiga influenta limbii vechi, care, prin editarea textelor
religioase si profane anterioare sec. XIX, a ajuns a fi cunoscut6, In cercuri
tot mai largi, iar dupes ultimul razboiu, influenta limbii rusesti, care a
Inceput data cu stabilirea legaturilor culturale (prin Arlusl si confine),
gratie dezvolUtrii mereu crescande a relattilor politico-economice dintre
Uniunea Sovietia si Republica Popular RomAra.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: GENERALITATI 461
orasenesc: ca pretutindeni aiurea, si la not un numAr insemnat de

termeni dinleetali si, in special, argotiei au intrat, grade comuni-
catiei mai libere dintre categoriile sociale, in vorbirea zilnica a ora-
senilor mai molt on mai putin culti, a aror nevoie de expresivi-
tate este la fel de des si de puternie simtita in momente psiholo-
gice dominate de afect.
La aceste cauze intru catva exterioare s'au adAugat altele, in
legAturA directs eu viata intelectualA propriu zisg. MArirea tArii a
inmultit si adanbit necesitAtile culturale, eu deosebire in provin-
ciile noua, unde, datoritA imprejurArilor prea bine cunoscu,te, se
impunea, din motive de Tria ItA politica nationals, o interventie
grabnicA pentru mentinerea si pe plan cultural a prestigiului
nostru de condueAtoli politici. S'an infiintat scoli jde toate gradele,
s'au romAnizat univensitAtile existents acolo, s'au pus la dispozitie
mijloaeele trebuincioase pentru facilitarea, unei intense activitati.
Astfel au avut posibilitatea sA, se cultive in spirit si limbg roma-
neascA un mare mumAr de oameni care mai inainte erau ca si
neexistenti din acest punt de vedere. Din mijlocul for s'au ridicat
apoi atatia scriitori 5i publieisti, care, indiferent de valoare, an
participat si participa la framantarea materialului lingvistic, adica
la imbogAtirea si nuantarea lui.
RealizArile in domeniul pur cultural aunt, dela Unire incoace,
cu adevk. rat impungoa.re, si ca,ntitativ si calitativ. In nicio altA
epocA n'am avut mai multi scriitori buni decAt mum. Aceeasi afir-
matie se poate face si despre miscarea noastrA stlintifica, filozo-
fica, artistica% Stiu cg, in general, suntem dispusi sa laudam tre-
cutul si sA ne arataan nemultnmiti de present. Foimula inapoi
la Maiorescu" este semilificativA pentru. momentul politic si cul-
tural in care a fost lame& Era expresia unei mentalitati retro-
grade. Se poate sustinea serics, si, mai ales, se poate dovedi en
fapte ca, in ciuda calitailor sale, multe si marl, Maiorescu n'a fost
depAsit de urmasii sal in materie de critics, literary (ca sit nu mai
pomenesc de celelalte laturi ale activitAtii lui) S Este drept ca-i
intrece pe toti prin autoritatea de care se bucura in ochii contim-
poranilor. Dar acest criteriu n'are valoare principiala si vorbeste,
creel, mai degrabii contra vremii lui. Maiorescu nu putea A. con-
moat de nimeni arum 60-70 ani. Insemneaza aceasta Ica., privit in
mod absolut, a fost el o personalitate cu adevarat extraordinarifit
Sau, mai degraba, ca nivelul epocii era destul de scAzut si nu per-
www.dacoromanica.ro
mitea nicio impotrivire? Afarg, de asta, insusi faptul ca Maiorescu

a ajuns dictatorul literar al tarii sale dovedeste cri atmosfera spi-
rituals era favorabilg, unei asemenea dictaturi, Oricat de mare ar
fi un em, el nu este infailibil, si existenta unei concurente duce
v-rand nevrand la inlgturarea, mkar partialii, a exeeselor si grese-
lilor. Este iargsi drept eg", nician poet actual nu se ridicg, pang, la
"naltimea lui Eminescu, dar acesta era wn izalat in timpul sAu,
adicA asa, de arias, incat ceilalti pgreau niste pigmei. Astazi avem
n.uraerosi scriitori mani, unii foarte mani, astfel ea niciunul nu
poate doming.
De altraintrelea,, ceea ce intereseazg, direct aici, unde discutgm
chestii lingvistice, este nu atat valoarea participantilor la viata
limbii romanesti, cat multimea lor. In aceasta privinta, niciodatg,
nu s'a desfg.surat o activitate mai bogata, mai intensa si mai va-
riatg., niciodatg limba noastra nu s'a ggsit in aceasta situatie cu
adevarat favorabila de .a fi prelucratg si frgmantata de atati oa-
meni care au (sau cred ea au) de spus ceva in scrierile for de
tot f el al.
In comparatie cu fonetica si gramatica, vocabularul este au-
pus la modificgri infinit mai dese si mai profunde. Cuvintele nu
alcatuesc un sistem inchis, adica strans legat in elementele lui con-
stitutive, cum este cazul sunetelor si al formelor gramaticale.
Ele stau izolate in constiinta noastra. Exceptie fac cuvintele care
apartin aceleiasi familii on se asociazg, prin sensul for (inrudit
sau opus). Dar chiar in aceastg ipotezg, anal, eventual mai multe,
pot disparea, Egli, ca àsociatele' for sg, fie primejduite 1. Asa se
explicg substituirile lexicale, imprumuturile, creatiile noug, s. a.,
care se produc in tot momentul si nu ating totu$i sistemul lexical.
La, fel se explicg, deosebirile, adesea mari, chiar foarte marl, in ce
priveste originea; dintre gramatica unei limbi si lexical ei. Este,
intre allele, cazul nostru: romana posed5, un numgr enarm de ea-
Ceea ce nu se intampla, de pildg, in flexiunea substantivului sau a
verbului, unde introducerea unor forme straine de sistemul (sau spiritul)
limbii respective duce cu vremea (daca nu intervine o reactiune) la inlrau-
rarea treptata a ittregii flexiuni originare. Caci in mintea subiectelor vor-
bitoare declinarea, conjugarea, etc. alcatuesc adevarate paradigme, foarte
asemanatoare cu tablourile de forme date In gramatici: un caz, o persoang,
etc. 'chiam5; celelalte cazuri, persoane, etc., in sensul ca existenta real& (mai
bine zis realizat.) a unora presupune existents virtual, a celorlalte.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: GENERALITATI 463
vitae nelatinesti si aproape niciun element gramatical strain. (ma

gandesc la vorbirea populara; vezi cele spuse mai departe).
Asa stand lucrurile, vocabularul n'are `legi' sau `reguli', pe
care subiectele vorbitoare sa, fie obligate a le respecta, afara doar
de aceea ca, trebue sa recurga mai mult on mai putin la tezaurul
lexical comun tuturor membrilor colectivitatii lingvistice respecr
tive. Si nici chiar aceasta. Sa se compare, la noi, deosebirile enorme
dintre vocabularul unui om cult, mai ales intr'o lucrare stiintifica,
cu acela al unui om fara cultura: nu numai bogatia unuia alaturi
de saracia oeluilalt, ci si natura, originea, etc. cuvintelor intrebuin-
tate de ei difera intr'o foarte larga masura j. Doua lumi, aclica
doua mentalitati profund deosebite. In schimb, gramatica (mai cu
seams morfologia) 2 este identica la amandoi, prin urmare limbs
insasi pe care o vorbesc si unul si altul este aceeasi.
De aici, libertatea, aproape nelimitata, de care se bncura
subiectele vorbitoare in dOmeniul lexicului. Pe de o parte, lipsa de
constrangere, de ingradiri, cum am a,ratat deja, pe de alta, facul-
tatea de a-si aleatui, din marea bogatie a tezaurului lexical, un
vocabular oarecum propriu. Avand posibilitatea (singura ma% $i
larga) de a ne deosebi de altii prin cuvintele pe care le utilizam,
suntem isrpititi sa variem expresia pans la maximum (de pref
rinta in scris). Intervine insa si un motiv mai adanc: nevoia de a
intrebuinta termenii cei mai nimeriti si mai pregnanti, adica cei
mai expresivi (cuvantul ce exprimit adevarul"). Cuvintele se
uzeaza uor, se banalizeaza, iii pierd expresivitatea initials, oricat
ar fi f ost ea de mare, si, in conssecinta, `cer' sa fie inlocuite, im-
prospatate, primenite. Aceasta implies un zbucium neineetat, care
duce, evident, la bogatie, variatie, etc., dar si la complieatie, ade-
sea la dezordine sau chiar haos. Nu urmeaza, insa ca trebue sa
condamnam ostenelile depuse in aceasta directie de Care contim-
poranii nostri, chiar d.aca, suntem dispusi sa vedem numai sau mai
mult aspectele critieabile ale problemei. Astfel de crize suet fa-
tale in epoci de adanci transformari, cum este a noastra. Rezulta-
1 S'ar putea adauga si deosebirile dela o provincie la alta, evident mai
mici decat acestea, totusi foarte marl fatit de cele gramaticale, aproapo
inexistente.
2 Sintaxa Masi nu difera, cleat prin faptul ca-i complicate. si Ingrijita
la primul, simple, si cam neglijenta la al doilea. Influentele straine de felul
celor discutate In partea V a acestei carti nu conteaza, fiindca apar la pu-
tini Romttni pu adevarat culti.
www.dacoromanica.ro
tul final nu. poate fi dectit favorabil pentru destinele limbii roma-
nesti. El se intrevede Inca de pe aeurn. Este destul sa comparam
lexicul actual cu. eel din prima jumatate a veacului trecut, pen-
tru a vedea enormul progress realizat subt raportul eantitatii si al
calitatii totodata. Eloeventa in acest sens este chiar comparatia
bazata pe opera unui singur autor, cn adevarat mare, dela o epoca,
la alta a activitatii sale. Ce deosebire, de pilda, intro limba lui
Sadoveanu din Povestirri" si aoeea din Fratii Jderi" sa,u Izvo-
rul alb" (ca sa nu mai pomenesc de povestirile 4lui cu. subiecte
din viata rhunteneasca sau ardeleneasca). Vocabularul, oricare ar
fi el, tine pas cu vremea: se transforms necontenit, intoemai ca
civilizatia, subt influenta directs a careia sta.
Bogatia extraordi-no.ra a lexioului romanesc actual face impo-
sibila o cercetare serioasa a lui in cadrul prezentei lucrari. Este
necestara o carte intreaga, mai voluminoasa, poate, idecat aceasta.
De aceea, ma voiu limits la indicatii surnare in legatura cu cele
trei surse principale din care se alinaenteaza (v. aici mai sus) :
1. imprumuturi (= neologisme); 2. limbaje spe-
ciale (= argot-uri); 3. vorbirea curenta.
CAP. I: NEOLOGISME.
Imprumuturile din limbile occidentale 1, in special din f ran-

tuzeste, constitue astazi mijlocul eel mai important de imbogatire
a lexicului romanese. In aceasta privinta limba noastra continua
o traditie destul de veche. Inca din a doua jumatate a sec. XVIII
(mai ales care sfarsitul lui) Isi fac aparitia neologisme de acest
f el. Iar daces tinem seams de faptul ca, prin intermediul Polonilor,
Unguailor si Rusilor, cuvinte de origin.e occidental:A.2 ne intampina
pe ici, pe colo si la cronicari, chiar la cei din sec. XVII, epoca pe
care avem drerptul s'o consideram ca apartinand acestei categorii
do imprumuturi cAreste cu mai mult de un yew. File reprezinta
ecoul linguistic al contactului Romanilor cu eivilizatia apuseana
sau propriu zis europeana. Pe masura ce acest contact se dezvolta,
numarul for devine tot mai mare. Astazi avem infinit mai multe
Printre ele trebue pusti, i latina, dei cuvinte pe care Roratinii sit
le fi luat direct din latinote sunt putine.
2 Dau acestui termen un Inteles mai mult spiritual cleat pur geografic.
www.dacoromanica.ro
CAP. I: NEOLOGISME 465
neologisme &cat acum o sutg de ani *i chiar deck la ineeputul

secolului nostru.
Multimea for a ingrijorat totdeauna pe unii oompatrioti zelo*i
de puritatea limbii stfamo*esti. Dela Unire incoace reactiunea s'a
accentuat, iar in ultimul timp ea s'a impUs ca un fel de datorie
a oricarui bun Raman`` Lupta contra neologismelor merge mans
in mana en lupta politica impotriva strainilor amandoua, sunt
manifestarea, aceluiasi nationalism in cannauri de activitato apa-
rent deosebite. Cine este nationalist in problemele politico-soeiale
*i vede in influentele extern o primejdie pentru neamul stiu este,
de obiceiu, *i antineologist. Cuvintele strain" (acelea pe care le
simte astfel, *i ole nu pot fi decal imprurauturile de data mai
molt oei mai putin recentA) apar in ochii unui purist ca adevarati
inamici ai limbii materne neaose, intocmai cum strginii devin in
mintea unui nationalist dumani ai. natiu.nii. Asa se explid, de ce
ostilitatea fats de neologisme s'a dezvoltat, in general, paralel en
nationalismul politic 1.
Problenia trebue discutata din punt de vedere strict *tiinti-
fic, fara amestecul atitudinilor sentimentale, care, oricum le-am
aprecia in ele ince5i, n'au ce cauta intr'o astfel de discutie. Din
pkate aceastg, norma de elementary obiectivitate nu este aproaipe
deloc respectafa. Cu. exceptia catorva oameni de *tiinta Si de bun
simt 2, purfatorii de cuvant in aceastg chestie sunt simpli diletanti,
9 In Italia fascist& lupta contra neologismelor cg.patase chiar forme
legale. Dour], decrete (Dec. 1940 si 26 Martie 1942) fixau principiile Intre-
buintarii cuvintelor imprumutate din limbi straine. Autoritatea compe-
tent.. ss decid6, asupra cazurilor in care se admiteau excep(ii era Acade-
mia Italian& Vezi Lingua nostra III, 96 si IV, 120. Profit de prilej spre a
arata c5. Lingua contemporanea, lucrarea, citatI in alts parte, a lui B. MI-
-GLIORINI, a aparut, la inceputul anului 1943, in a treia editie (cu un nuraar
de pagini considerabil marit). Ace lasi autor a publicat Saggi sulfa lingua
del novecento, Firenze 1941 (editia II, ibid. 1943), o serie de studii asupra
limbii italiene din sec. XX, foarte asernanatoare, prin continutul si preocu-
Oxile for, cu Lingura contemporanea qi pe care le-am. amintit, incidental,
In paginile precedente.
Cf. S. PUSCARIC, Etudes de linguistique rouraaine, Cluj-Bucuresti
1937, pag. 406 urm., (studiu apti.rut mai intaiu subt titlul Des pre neologisme
in Inchinare lui N. Iorga cu prilejul implinirei vdrstei de 60 ani, Cluj 1931,
pag. 345 urm.); I d e m, Limba rorndnet I, Bucuresti 1940, pag. 367 urm.; AL.
GRAUR, Neologismele (RFR, Aug. 1937): T. D. MARUTA, Cazul' T. Pisani
ci neologismele in limba romdnel, Craiova 1937; D. CARACOSTEA, RFR, Ian.
1941, 1 urm. si Expresivitatea limbii romdne, Bucuresti 1942, pag. 313 urm.;
LECA MORARIU, Erezia antineologistel (FF I); I d e m, Maiorescu ci neologis-
mul, Cern6.uti 1937 (extras din Omagiu lui I. Nistor"). De adaugat diverse
aniai articole din VR, ultimii ani (la rubrica Miscellanea").
www.dacoromanica.ro
oameni lipsiti de Intelegere pentru tot ce se referg la natura si

evolutia limbajului omenesc.
Prima Intrebare pe care urmeazg, sit ne-o punetm. este: Putem
Impiedeca introducerea neologismelor, Trecutul cel mai indepar-
tat, ca si prezentul cel mai apropiat, rgspund, atat la noi, cat si
la alte popoare, ca un nu" foarte categoric. MA exprim in felul
acesta, Iiindcit, in ce priveste originea, neologisme nu sent numai
cuvintele pe care le numim astazi asa. Si, iarki, neologisme n'are
numai limba romans. Oricand si oriunde s'a vorbit un grain ome-
nese an existat, caci an trebuit BA existe, si neologisme, daces
poporul respectiv n'a trait izolat.de restul limmii ($i ipoteza aceasta
nu pare a se fi realizat vreodatg, eel putin in epoca istorica a
omenirii).
Toate Imprumuturile strain ale unui idiom oarecare an fost,
in momentul adoptArii tor, neologisme", adieg termeni noi, ve-
niti dela alte colectivitati lingvistice. Cu trecerea vremii, ele s'au
asimilat, incetand de a mai fi simtite ca imprumuturi externe si ca
elements lingvistice noug, (ultimul fapt s'a putut intampla mai
usor, caci atfirng de intrebuintarea for mai Inuit on mai putin free-
yenta). Rand pe rand noi Romanii am Imprumutat cuvinte slave,
unguresti, turcesti, grecesti, etc., care astazi sunt pose pe acelasi
plan cu cele latinesti mostenite, ba chiar apgrate cAlduros de parti-
zanii vorbirii neaose. In momentul de fat,g, numai termenii veniti
din limbile europene occidentale sunt tratati ca neologisme, si se
intelege de ce: pe de o parte sunt mai noi decat altii, pe de alta
ii simtim (ori iiputean simt,i) si-i interpretAm astfel. Dar $i in ca-
zul ion constatAm diverse grade sau nuance ale caracterului neo-
logic. Numeroase imprumuturi frantuze$ti din primele decenii
ale sec. XIX s'au adaptat intr'o large masurg la spiritul limbii
noastre, pe cand cele de mai tarziu pgstreazg Inc. bine peeetea
originii for strain. Vechimea, si, mai cu seamg, frecventa intre-
buintgrii le atenuiazg, pang la ultimele limite, natura neologicg.
Dar conceptul in discutie implicit si alt element (afarii de
`vrastA,' $i òrigins'). Neologismele actuate exprimg notiuni `sa-
vante' sau `culte'. De aceea ele caracterizeaza, in general, vorbirea
oamenilor de cultures. Numgrul for este direct proportional cu ea-
no$tintele celor care le utilizearig. Din acest punct de vedere nu
toate imprumuturile lexicale din limba romang. au f ost adevgrate
neologisme, ci numai cele venite dela popoare superioare noua subt
www.dacoromanica.ro
CAP. I: NEOLOGISMS 467
raportul cultural, politic, etc. Aoesta -i cazul Mater cuvinte slave,

care au intrat pe cale of icialA (prin. autoritatile statelor romane$ti
de pe vremuri pi prin biserica), gratie prestigiului limbii respec-
tive in ochii Romani lor. La fel stau lucrurile cu numeroasele ele-
niente turce$ti (cand %rile noastre erau vasale imperiului otoman)
si cu oele grece$ti din epoca Fanariotilor.
0 distinctie sigura si precis5, cu privire la aoest amAnunt nu-i
posibilA insA totdeauna. De ce sA socotim neologisme propriu zise
numai expresiile si 3111 i pe cele `tehnice' (in acceptia
cea mai largA a termenului) T CAci i acestea se imprumuta con-
form aceleia$i legi a `prestigiului': tehnicianul se bucurA in ochii
profanului de o superioritate indiscutabila, oridecateori intrA in
joc tehnica respectivA. Tot ce vine dela el in legAturg cu `meseria'
lui este acceptat Mfg rezerva. Dar amanuntul nu intereseazA pen-
tru trecut. Actualele neologisme aunt (ba 'Inca inteun f carte mare
numAr) $i de west gen.
Asa dar, cuvinte strAine menite sl nutmeased notiuni necu-
noscute de ei prin thijloace proprii Romanii au avut $i, pot adauga
linistit, vor avea totdeauna. Nu-i nimic umilitor in asta. Oricat
de avansat ar fi un popor subt raportul culturii $i al civilizatiei,
el nu poate descoperi $i inventa tot ce mintea. omeneasch.' este aptA
de a imagina. Si atunci, lucrurile create de alto popoare le va im-
prumuta dela acestea (cel putin ca idee"), iar data cu ele, va
imprumuta $i numirile corespiinvAtoare. Francezii, Italienii, Ger-
manii $i Englezii, care ne furniseazA obi*nuit neologisme, nu fac
exceptie dela aceastA normA absolpt generalii, adevArata lege de
circulatie a bunurilor materiale si spirituals necesare vietii uinane
de pretutindeni. Deosebirea (p.a. de not $i de alte neamuri, mai
putin inaintate) consta numai in fapte de amanunt, foarte im-
portante din pullet de vedere lingvistic, dar lipsite de orice semni-
ficatie'teoreticA. Popoaretle ooCidentale au pAstrat contactul cu eivi-
Iizatia greco-romans f Ara nicio intrecrupere (chiar in timpul evului
mediu). De aceea neologismele lor, adicA termenii 'culti' Csavantil
din domeniul literaturii, $tiintei, filozofiei, etc., aunt de origin
(directl) greceascA $i, mai ales, latineascA. Noi, deli Romanici
Aceasta notiune este ea ins15,i putin dark Intra to sfera ei Si activi-
tatea politick administrativk socialk religioask etc., cum am dat a Intelege,
indirect, ceva mai sus, on numai cea strict culturall (literary, *tiintifick ft-
lozofic si artistia)?
www.dacoromanica.ro
(ceea ce nu-i cazul cu Germanii sau Englezii, de pilda), din cauze

pe care le cunoaste toata lumea, am pierdut, de timpuriu, legaturile
cu civilizatia greco-romna. ÌsTeolagismele' noastre au trebuit, in
mod fatal, sa vie, o bung. bucata de vreme, dela popoarele inve-
cinath: Slavi, Unguri, Turci, Greci. Cum necesitatile culturale
erau, tot din pricina conditiilor de viata, destul de modeste, numa-
rul neologismelor 1 (le-am putea spun orientale, in suns geograf ic)
din trecutul nostru mai indepartat a fost relativ mic.
Incepand ou see. XIX, situatia se sehimba. Roma.nii cunose
civilizatia europeana prin intermediul popoarelor care parte au
pastrat-o din vechi, parte au dezvoltat-o sau creat-o ulterior.
Deoarece ramasese mult in urrna, au trebuit, prim forta lucrurilor,
sa aceelereze punerea, for la curent cu nivelul mijlociu al celorlalte
-ieamuri ai sa castige oareeum prin vite,sa ceea ce pierduse de-a-
lungul veacurilor. Au mat acoli, au introdus legislatie ai admini-
stratie dupa, model occidental, au format literati, oameni de atfinta,
filozofi, artisti, potrivit normelor consacrate in Apus, intr'u.n ea-
vant, au adoptat intreaga civilizajie europeana (cum anume, nu
intereseaza discutia de fats). Impreuna, cu ea, adica en notiunile
care o alcatuese, an intrat, se intelege,- ai numirile acestora, neo-
logismele.
Din. acel moment deasebirea dintre noi Si popoarele occiden-
tale a incetat de a mai exista: cuvintele care numese notiunile con-
stitutive ale culturii ai civilizatiei umane sunt, in general, aceleasi
la noi, ca ai la ele 2. Aceasta insemneaza, ca prin neologisme Ro-
manii au reluat traditia greco-romans, care a fost din capul locului
ai a for (mai mult chiar decat a altara): aproape toate sunt lati-
nesti, la fel eu tezaurul lexical moatenit. De aceea mi se pare ciu-
data ostilitatea pe care le-o arata. atati Romani toemai in numele
nationalismului.
A doua intrebare: Surd neologismele necesare eau macar
utilel Raspunsul se ggset5te in clezvoltarile precedente ai nu poate
fi decat afirmativ. Este imposibil sa ne izolam de restul lumii,
chiar data am avea aceasta lastruaniert idea. Si atunci, devremece
pastram legaturile cu celelalte popoare, urmeaza, in mod fatal ca
vom imprumuta mereu notiuni ai obieete de tot soiul, iar data
1 Adevarate neologisme, adic5. termeni culti.
2 Nu intereseaz1 amanuntul ca noi nu le-am luat cleat In mod excep-
tional direct dela Bursa.
www.dacoromanica.ro
CAP. 1: NEOLOGISME 46
cu ale, numele tor. Multi oa.meni crud ca putem imprumuta, numai

lucrurile necesare pentru progresul material $i sufletesc al vietii
noastre, nu Ina, si denunairile corespungdoare, pe care trebue sa
le inlocuim prig cuvinte romanesti. Principial west punt de ve-
dere nu mi se pare absurd. Dar ce posibilitati de a4licare are el/
Se intAmpla.adesea ca un termen vechiu sa se intrebuinteze pentru
un obiect nou, daea acesta sQamana," bine cu. eel psarilsit sau repro-
zinig un aspect modificat al lui. Astfel plug s'a zis $i instramen-
tului primitiv de lemn cu care s'a arat atata timp (ba chiar se
rnni ara" pe ici pe cok) $i eelui perfectionat de mai tarziu. Putem
sa spunem insa tot plug i pentru. tractor? Ar merge, la rigoare,
plug mecanic sau auto plug, dar aoeste numiri sunt greoaie $i con-
tin ale insesi un neologism
Sa presupunem totu$i ca procedeul ar fi aplicabil in foarte
multe cazuri, dacg, nu chiar in toate. Care ar fi ca,stigull Un sin-
gur ouvant ar numi mai multe notiuni, adesea deosebite. Asa,
.dar, primejdie de a le confunda sau., eel putin, lipa, de proprie-
tate $i de claritate a vorbirii. Afarg de asta, a mare skacie a
vocabularului, deci monotone, care, orice am spune, nu insem-
n.eazg, 1111. ca$tig.
Dar neologismele sunt necesare in aceea$i masurri ca toate
celelalte elemente ale limbii noastre. Limbajul urrnan nu-i numai
un mijloc de expresie, ci $i unul de formare a Mellor. Bogatia de
cuvinte implic5, a bogie corespunzAtoare de idei $i, in plus, ajut5,
la inmultirea acestora, la nnaintarea si disoriminarea tor. Posibi-
litatea de a utiliza termeni n.umero$i face apel In nevoia de a alege,
la spiritul critic, In disc,emAmantul subiectului vorbitor. Ea pro-
voacg, in. mintea, aoestuia un exercitiu permanent, care o d.ezvolta,
o ascute, o tine mereru. treaza.
Oricat de potrivite ar fi cuvintele vechi in anumite cazuri,
ale au cApatat, printr'o deasit intrebuintare, sensuai uneori prea
concrete; alteori banale. Oki sunt legate in con$tiinta noastrg, de
situatii gi momenta psihologice care le impiedecl ea, exprime just
o notiune mai mult on mai putin noug, sau cults. Neologismele,
dimpotrivA, au, in general, un caracter abstract, care be vine F3i
dela notiunile respective, dar si dela noutatea tor, dela frecventa
lor mai putin mare, etc. Se intreba cineva de ce zicem a acorda o
decoratie, a acorda un premiu, si an a da o decoratie, a da un pre-
miu. E greu de v5zut deosebirea, dintre a da $i a acorda? Primul
www.dacoromanica.ro
-470 PARTEA VI: LEXICUL
apare in tot felul de imprejurrtri, de aceea este nu numai banal, ci

i trivial (of. a da parole, a da de mancare, a da de baut, a da o
palms, etc.). A da o decOratie ne trimete la actul mate r i a 1, con-
-cret: para., vedem pe *eful statului luand o decoratie dintr'un mal-
drtr intreg Si d a n d o, adicA punand-o in mama sau pe pieptul
Jcelud decorat. Dar west act este, de obiceiu, inexistent: pensonajul
-citruia i se acordit o decoratie conteazit ca decorat, indiferent daces.,
material vorbind, o prime*te on nu. (De altfel se *tie cA, foarte
ides, acesta cum,paril, singur!) Asta insemneazA ea a da o
' decoratie denatureazA' sensul oelor ce vrem sa spunem.
CA neologismele aunt inevitabile i, implicit, necesare Sala
rakar utile, dovedeste, intre altele, prezenta for la cei mai buni
scriitori ai no6tri, printre ei unii nationali*ti ferventi. In fruntea
Tor stA Eminescu 1, care utiliza cu aceea*i buourie de creator en-
vinte vechi, termeni dialectali *i imprumuturi recente, cAci fiecare
,categorie reprezenta in ochii lui ceva unit, cu valoare aparte, fArA,
echivaleaat in oelelalte. Dar Odobescu *i Caragiale, ceilalti doi marl
arti*ti ai scrisului nostru cult/ Tar dacsa'. un Creangg s'a putut
dispense de neologisme, faptul vorbe*te tot in favoarea lor: pen-
tru amintirile" si povestile sale n'avea nevoie de ele. Chiar el
insA, sand ie ?ea din domeniul strict popular al literaturii sale poe-
tice, reourgea, la termeni culti, nu spre a se fall cu ei, ci pentrucg
nu putea altfel.
Vine main partea pur practices a problemei. Se -introduc Si
neologisme netrebuincioase. A*a este. Nu numai limbajele pur teh-
nice, ci i graiul comun sunt foarte bogate in expresii mai molt
on mai putin inutile, pe care le putem inlocui Q, fartt niciun in-
convenient, prin cuvinte vechi. Adesea aceste expresii nu-0i mo-
dificrt aproape deloc aspectul originar, incat izbesc dela prima ve-
dere prin aerul for strain, am nice barbar sau macar rebarbativ.
Comoditatea (ca SA nu, spun lenea) impiedeca pe speciali*ti se
mediteze putin asupra problemei, pentru a vedea data, toti termenii
'tehnici din ramura de activitate respectivA aunt neoesari *i tre-
buesc, deci, imprumutati. Aceea*i comoditate ii determinA adesea
sA nu inoerce a adaptor pe cei trebuincio*i la spiritul limbii roma-
ne*ti. Intervine apoi ei snobismul, mai cu seam5, la scriitori si
1 Cf. IoaGn I0RDAN, .Limbs lui Enzinescu (RFR, Maiu 1940, 351-2).
2 Multi dintre not le Si inlocuesc.
www.dacoromanica.ro
la publicistii de toate speciile: dorinta de a impresiona, de a trece

drept om cult, cunoscAtor al naarilor limbi de civilizatie, de a fi
la paging" (cum se exprima multi din ei), de a se supune mo-
dei, etc.
Toate aceste,a, sunt foarte adevii,rate. Urmeaza, ca, trebue sa
condaminAm principial neologismele, sa, fim contra for in bloc, cum
par a sustinea antineologistii7 Neglijenta, exhibitionism, modA
au existat si vor exista mereu. Cine cunoaste istoria limbii noa-
stre (si nu numai pe a ei) stie ca, in esenta, lucrurile s'au petrecut
oricand si oriunde asa cum le vedem astAzi. Totdeauna si pretu-
tindeni au intrat din limbile strain foarte multe cuvinte inutile
impreunA cu cele absolut necesare. Dar sita, vremii le-a cernut,
eliminfindu-le treptat, fArA zgomot si Ma% truda. Cad limbajul
uman procedeaza, prin subiectele vorbitoare, intocmai ca un orga-
nism: asimileaza ce-i convine si inFaturA ce-i poate strica sau
nu-i foloseste.
Asa, se va intfimpla si cu neologismele actuale care sunt de
prisos. In amasta privinta, putem fi perfect linistiti: spiritul critic
al membrilor colectivitatii lingvistice rominesti, care, in cazul de
fatA, se confultdA cu insusi spiritul limbii for materne, isi. va face
datoria cu. aoeeasi vigilentA, ca si pang acum. Dup5, cum n'a mai
ramas nimic din slaivonismele, turcismele si grecismele intrate
fArA, temeiu serios in epocile de puternica influentg din partea
idiomelor respective, la fel vor dispArea, mai curfind on mai tar -
ziu, frantuzismele (si wife strAinisme) de prisos, care impestri-
teazA, urfitind-o, limba noastra actuara si indispun, pfin'a la, inve-
ninare, pe neaosistii" de profesie.
Dar aceastA operatie se efectuia.zA, pe incetul si prin =ma
anonimA a tuturor subiectelor vorbitoare (implicate in cauza).
Nimeni n'are dreptul sa decidA in momentul de fatA, care neolo-
gisme trebue ss famaie si care nu, film:Ica nimeni, oricine ar fi el,
am se poate proclama purtatorul de cuvfint al intregii rnase vor-
bitoare. Pentru aceasta ar avea nevoie de o... delegatie, pe care
insh n'are cum s'o obtie. Afar% de asta, tine poate afirma cu de-
piing sigurantA ca cutare termen conda.mnat de dfinsul nu va su-
pravietui, iar cutare altul, acceptat, nu va murit 1 Oricat s'ar
pArea de ciudat, in acest 'domeniu este mai usor sa fii creator
decat judecAtor. Numerosi oameni cu simt superior 'pentru limba
materna' creiazA, prin simpla for intuitie lingvisticA, fArA, efort
www.dacoromanica.ro
si f a ra intenjie, cuvinte Si forme gramaticale care se ianpun

imediat, iarasi pe nesimtite. In schimb, ostenelile atator puristi
in scopul de a impiedeca ra'spandirea unui termen, a unei con-
structii, etc. s'au dovedit aproape totdeauna desarte. Caci creatia
este un act individual, pe cand controlul apartine intregii colec-
tivitAti lingvistice.
Dupes aceste eonsideratii teoretice, dau o list a de neol o-
g i s m e, notate mai mult la int'ampla.re.
abandon aberant abhorat abscons abunda acceda acerat (po-
lemist acerat) acro?a1 acuplare aditiona adjuvant afabulatie
afolare afra afrunta2 agasa(re) alert alertat alevia aluziv ambala
ancestru curtdosa angoasa anodic ansd antama anxietate' aparte-
nenta apatrid `fgra", patrie' apetitie aplatisa arier-plan atentiv audi-
trice augmenta ward, 3 auto-da-fe autumnal auxiliu avenire 4 aviva;
balafrd barbisd blafard blasfema bolgie 5 brev 6 braca bulan-
jerita bulversa;
cafe7 caguld camelota capitos carica carnasier carnatie ca-
rurd catena celest cipres citadin, cizel(ar) claca clama claustra coin-
cident comersas comizerativ comizeratie compozit comunitar con-
cerne concierge confesa confia confesie congener conjonct (Camil
Petrescu) contentiune conturnat corona corsare cozerie (scris, mai
des, causerie") crapulos cremiera criard cristicvnism cristianiza
cupid cuplu curonament curtoas 9;
damna(tie) debarasa debosa (si subst. debosa ) deboseirie de-
clinant defi delesta deliquescentd demeisurat_demi-nud (adj.) deno-
mina denudat depeiza depriva deregla derezonant desfoliai de-
sorbita destraili devanseur devarsa devergonda devot dexter de-
zuet dinast dispersa diurn diverge dolent dompta dubitatiune;
ebosci, eclata(nt) eclesie efasa efleura(re) efrenat efulgu-
ra(tie) eh! 12 elevat elizean 13 epata eplorat 11 epura erija 15 eschiz 16
' Echivalentul... distins (si cu intentii ironice) al argot. agd(a (a agata
un bdrbat 'a pune mans, pe el, a si-1 face mane, a agdta un hot 'a-I prin-
de', etc.). 2. Sinonim partial cu a infrunta. 3. Foarte raspflndit (cu toatet
celebritatea $i aura de legendd corespunzdtoare; in aura unui asemenea
exemplar uman, etc.). - 4. Avenirea fascismului (< ital. avventre). - 5. Bol-
giile infernale (<ital. bolgial. - 6. Brevd oratiune. - 7. Pentru cafenea. - 8.
Cetettenii comersau intre ei (<fre. commercer). 9. Frc. courtois.-10. Idea -
tic (si ca etimologie) cu a des rota, 11.= dreapta (seas politic). 12. Niciun
Roman, chiar and e... frantuzit de-a-binelea, nu exclana eh /, el 6)1, ca
Francezii Insisi (care nu pronunt5, pe -h). 13. Campille elizeene.-14. Shccii
eplorate (=...pldngeltoarel). - 15. Catedrald erijatd in sec. XIV. 16. Frc.
exquis.
www.dacoromanica.ro
espagnolesc estiv(al) estropiat esua etala evalutatiune evertua

exacerbat ex,agenguu excersa exiba (si exige)1 expozeu extorca
extramundan extravaga exulta;
facondei fading2 fadoare famines fantasc farnient fasciel
fascin, fateta fervoare festin filandros finit4 flana (9) flaneur)
flaterie florid fluent (0i fluentei) folicular folic fonetician frailai
fraild) 5 fragrantd frapa frustetil fulgura fuliginos furajerd
furb furoare furtiv;
gamba gangd gherilds ghid,a ghina- 7 gitan 8 glaciatiune gra-
matician grief grifeig;
habitaclu habitatiune hanta(t) hebd1 herma hibernal hilar
hors-text (h)umoare;
ignominios imagerie imerja impwra inapetentei incantatoriu
inchietudine incipient incita(tie) include inconceptibil inculca in-
curiozitate indefinisabil indeniabil indimenticabil indubitabil in-
festa inflige influere informitate ingenia ingera insignifiant insi-
nuantei inswrmontabil intamabil intenabil intersangeabil invernal
iremizibil irezolvabil istorian;
indosa (v. mai us andosa) ingurgita(re);
laium lament lancinant langaj lapida laset(d) 12 latenta lec-
trice leger (9i lejer) legumes i3 lianic limpid 14 lizierei lubrefia lumi-
niscent (*i luminiscentei) lump( en) 6 lumpenproletar(iat) lustralls
luxurd;
macula magister" magnanim magnifica(re) m,alsansei ma,si-
noclast masinofob mata mefia (9i mefiant) meprizabil metec(a )
mignon minutie miry 11 mirobolant monastic morigenat multitu-
dine musord;
navrant necesitos negotiant nonsalant nova(re) nudis nu-
veld 19j
obju,rgatie oblong Oi oblung) obsechios obsesiv obstinat ob-
1. Frc. exiger. - 2. Engl. fading prin intermediu francez, cu sensul de
`pierdere, disparitie', fig.). 3. Acelasi (si din punct de vedere etimologic) cu
facie. 4. `Desavarsit'. - 5. Germ. Friiulein `guvernant/V. - 6. `Cel care par-
ticipg la lupte de gheri16.' (adica. de hartuire)'; are i plural (gherile). -
7. Frc. guigne = guignon (= rem", ghinion). 8. Span. gitano `Tigan. (prin
frc. gitan 'Tigan spaniel.). 9. griffe 'ghiarti.; pecete' 10. Frc. Hebe, germ.
Hebe `zeita frumusetii; femeie tangra si frumoas5.; chelnerit5; -11. In laiul
sdu, greierul obscur... (CIst 417) ( < ital. lai, la Dante, Infernul, cantul VI
v. 4b). 12. Frc, lacet 'cotitura de drum.. - 13. Cu sensul (fig.) de 'persona]
(< fre. gros legume).- 14. Identic (si ca etimologie) cu limpede. 15. 'Purifi-
cater' (apa lustrald). 16. Din lat. magisterium. 17. Punct de mird
(< frc. point de mire). - 13 Nude fapte, nudd identitate. 19. `tirel (nu-
vela tendenlioasel; toate jurnalele reproduc nuvela).
www.dacoromanica.ro
strua addl. opozit opresat optic(a) 2 oreficerie orfevru orf e-

vrerie) oripila otiu;
paganizare palm panicard parental parsemin partitie patra-
tas paternal pauper penetrant peregrin (9i pelegrin) 3 perma-
vientei 4 pernicios perniciozitate personant persuadat pestifera pi-
toiabil pitos5 placa pluvios poantila pancif porcin poseuzci posi-
dent potatoric potent potenta precedeng precipiu3 predestin
prestant primat 7 priva(t) prodig plaza 8 punisabil 9;
rabasat rabapt 10 ranfluare" ranversare rapid12 rateu 13
ravaja raviva rebifa receptacol rectangular 14 rectunghiu 15 rectilin
reculada reculat redevabil refrena regrada replia resplendescent re-
grada resurect resureqie resuscita revoltant revolut revulsie re-
on 16 rezonant 11 ricana rid(a) roboritate ruchin ronron 18 rud13;
sabir 20 sacadd sansculot 21 secant 22 secund 23 sejour 24 semi-
feud sempitern sensiblerie sepulcru serenitate sfingic 25 signature
,silentios silf 26 silvestru similitudine simpleta simplitudine sirota 27
situa28 slogan 29 imok 3 solitud(in)e sombra somnola(re) son 31
sordid sortant32 sortilegiu spectativ standing 33 stazii,34 stento-
rian 35 stirpe strus36 subsumes succeda succedaneu suicidal) sui-
cidar suleget superficie suplea suplicatie suscita;
1. Frc. ocelle 'In forma, de ochiu'. - 2. Cf. atdrnd de optics fieettruia

(= punctul de vedere...); ca opticet, nu-i bine sd procedam am. Si adj. optic:
nu-i optic sd .facem, asta. - 3. Menite sa inlocuiasca pe consacratul pelerin,
'care are un sens cam special (religios). - 4. Cf. Permanenta Ministerului
Educatiei Nationale (in timpul bombardamentului, autoritatile publice,
adispersate) prin tarp., aveau Intr'un anumit loc o permanent,). - 5. Fre.
piteux., - 6. Mar ginile unui precipiu de ghiatet. Cf. frc. precipice. - 7. Foarte
frecvent in vremea din urma, (primatul muncii, primatul iubirii, etc.). - 8.
Frc. puiser. - 9. Frc. punissable 'care merit& pedeapsa: 10. Frc. rabacher
'a trancanr. 11. Politica de ranf lulare a unor Intreprinderi bancare (<fre.
renflouer). - 12. Acelasi (si ca etimologie) cu repede. - 13. Asasineazd
cu un foc de revolver intr'uni rateu perspicace. (?) - 14. Dreptunghiular'. -
15. 'Dreptunghiu'. 16. Farb, intentiile ironice ale lui Caragiale! - 17. 0
vioard rezonantd. 18. Frc. ronron `sforttit'. - 19. Infativire rude! (< frc.
rude). - 20. Frc. sabir 'langue franque'. - 21. La 0. Goga. 22. Elemente se-
tante ( <fre. secante 'care taie'). - 23. De ordin secund, etc. - 24. Din se-
jourul la Belgradl -'25. Dela sfinx. - 26. Frc. sylphe. 27. Sirotanduli li-
coarea ( <Ire. siroter). 28. Extrem de raspandit (IV. Fr. se va situa...; N,
nu a Post Inca situat in locul ce i se cuvine; eroul se situct In mijlocul
oddii; sd situanz chestia, etc.). - 29. 'Cuvant rasunator, formula lapidary,'
(sloganuri demagogice). Din englexeste (slogan `strigat de rAzboiu'). 30.
Prescurtare din smoking. - 31. `Sunee. - 32. Prqedinte sortant (< frc. pre-
sident sortant). 33. Standingul confortului mediocru (< engl. standing). -
34. staza, deci, in ce privea pe M. (< frc. stase 'oprire'). - 35. Derivat dela
stentor. 36. In pupilele de strus (?).
www.dacoromanica.ro
CAP. I: NEOLOGISME 475.
$oc fop 2;
tamiza2 tanatologic tapajos tastc13 tematicii tempests tenan-
cier tenebre terian4 terifiant terific tern texturii5 timorat tor-
poare tortionar tragediabil transgresa translant tribal tribulatie
triunghiulatie tripota tubular tufos 6 turbion turment turnant(a)7'
tuss 8;
ubiquu ubiquitar uvraj uvrier;
vacuitate valent 9 valpurgic vamp(ii) variu veleitar verbosn
vestigin vetust vignetii virvar 11 vivant vivifia voltijd;
week-end(ist).
Termeni tehnici12: aeropicturd ambreiaj amprentcl
asamblare azimut;
bakinii banjo .belotii bigudiu bloc(us) bloc(-haus) blond-pla,
tin bombarclii bornei brand 13;
call camufla canoe caravelci carcass caroserie cazematci celo-
fan celofibrii ciclotron coloriaj cutter crevasa cripta;
debriaj decalaj decanta declic decliv decola decovil decupa( j)
demara (creion) dermatograf clqeu detecta developa difuza (i
difuzor, etc.) dolihoid;
eclatd embargo escarmuei estem(1014 etansii (i etanOetate)
etnie 15 eugenie (i eugenist, etc.) extrapola;
falezil feroviar flamba forja(t) forjii fortin frigidar (i fri-
gider) fumigen fundal fuselaj;
genii gimnofizic glacis glasvand grail guaei;
hafurci hinterland;
iceberg incumba introspecta (5i introspectie) iolci;
jazz jugula;
1. Frc. chope 'pahar de bere'. - 2. Frc. tamiser 'a cerne'. - 3. Ca 0 tasta
discordanta (<ital tasto toardd. de pian') 4. Proprietar terian (< Ire%
terrien). 5. 'Tesd,turd,'. 6. Nu-i un derivat dela tufa, cum pare, ci frc.
touffu; lucrare tufoas4 ='-- ouvrage touffu. ($i stufos1). 7,. Epoca este un
turnant at istoriei; turnanta primeidioaset. 8. Un ta$ de apd tare ( fn.
touche). - 9. `Valabil'.
'Retor verbos ( < fre. verbeux). Cf. si verbul avdntat at lui N. 'vorba...
(uitandu-se el verb are, de obiceiu, alt sens).
" Virvaru/ unui imens bloc-haus ( germ.. Wirrwarr).
12 $ i in lista precedentd, figureazd, de sigur, cuvinte care pot fi inter-
pretate astfel, dupd. cum printre cele ce urmeazd, unele nu vor fi fiind teh-
nice. Renunt la explicatii, Intre altele, pentructi, nu le-as putea da totdeauna.
13 Un fel de aruncd.toare de foe Cu mama.
wElement lingvistic e'u valoare estetia (formatie, neizbutita si corn-
bdtuta de speeialisti, avand de autor pe D. Caracostea).
15Substantiv, abstract, corespunzittor adjectivului etnic, In termino-
logia cercetArilor rasiale.
www.dacoromanica.ro
laviu lest ligament linotip looping;

maladie marnelon manta /manse/ maria megafon modelor mo-
notip mueta main;
palonier palpa parbriz(a) peliculei pence/ (Si penseta) penta-
motor pion piloting planor plenerist polisa (i polisor) post 1;
racursi(u) reglor reostat risturnei ;
sanghind (sau sanguine/) scota sociografie (cf. sociologic)
solaria 2 sort stabiloplan stafaj start stop(a) suda;
$enilie $eptel (i cheptel!) evalet (ei chevalet!);
talveg tempera test tornadd tors transfer travaZiu;
vitro(u) (i vitrai) vocalize/ voluta 3;
Ca z u r i s p e c i a 1 e. Subt west titlu inregistrez un numAr
de neologisme care prezintA diverse particularitAti vrednice de a
fi remarcate. Le dau in ordine alfabetica, indiferent de natura
particula.rithlii respective.
absolut (adv.) tsigur, fArA nicio indoialA' (in limbajuil fami-
liar); adagiu àdaos' (sit facem un adagiu la procesul-verbal: auzit
de mine in mai multe randuri); adapta i adopta se confundA ade-
sea 4; advers (gregcla adverse/ 'gresala adversaruluP); adversitate
àversiune' (aproape general); aer %He' ( < fro. air 'leer' si 'me-
lodie', d o u A cuvinte); anonim `necunoscut' (un mime anonim
pentru marele public, CL, 6 Maiu 1936, 2, 6); anvelopa, `cauciuc'
(SR IV, 479); aArea, in be de Area (face sa, apara destul de ye-
rosimild; CL, 2 Nov. 1935, 2, 1); asocia 'a face pe cineva sociabir
'viata si adunarile studente$ti nu 1-au asociat, AL, 27 Iunie 1937,
6, 1); audia 'a consulta' (audiind alti a'vocati, DA 37); audienta
àuditoriu (VR, Nov. 1939, 137); audifie àuzire' (simpla auditie
a numetui, VR, Iulie-Aug. 1935, 36).
1 Din germ. Pos ten 'capitol de buget'.
2 'Instalatie pentru curl de soare'.
Trebuesc amintite si ca.teva cuvinte rusWi, care au Inceput a se In-
tetAteni In limba noastr6.. Pe Lang & botsevic, culac Òran chiabur (cu
.sens peiorativ), soviet (mai ales plur. Soviete, care Insemneazii, obisnuit,
acehtv lucru ca Uniunea Sovieticd), cu derivatul, foarte frecvent. sovietic
{plur. Sovietici are, adesea, sensul de `Soviete, popoare sovietice'), pe lbngl
colhozi (cu derivatul colhoznic) qi partinic 'de partid', deja mentionate cu
alte prilejuri, ar mai fi de notat combain i contbinat, care sunt sinonime
(Insemneazil, Intreprindere sau instalatie care lucreazit In mai multe ra-
muri ale activitate economicre), politruc 'conducil.tor politic (= Politiceskir
rukovoditeli), etc.
4 $i In frantuzWe, la oamenii inculti (v. Archiv fur das Stadium der
neueren Sprachen CLXIX [1936], 150).
www.dacoromanica.ro
bandit' `grup de prieteni' (foarte raspandit, cf. tai VR, Apr.

1938, 26) $i bandit `membru al grupului' (ibid. 28); brumes `ceata'
(AL, 19 Apr. 1936, 1, 6-7 $i 9, 5; VR, Febr. 1939, 7) < frc. brume;
capabil 'apt' (aparitia... ar fi capabild,, Ins II, 3, 1096); ceda
à inceta' (tronuri an cedat de a mai exists, VR, Sept. 1934, 4);
eentra 'concentra' (masa studentilor iii va ceintra cea mai mare
parte a ei, CL, 9 lunie 1934, 5, 1); cidru (yin de cidru, AL, 5 Maiu
1934, 5, 7); colabora pentru corobora; conzenta 'a critica' (i) (data
cineva refuza, este comentat, CL, 14 Oct. 1935, 4, 4); comert 're-
latii, contact' (in comert direct cu viata, CL, 22 Tunic 1935, 8, 6),
dupes frc. commerce; complectare (in limbajul cinematografului:
un film principal $i o complectare); concept `conceptie' (un concept
,clespre viata, VR, Iu lie-Aug. 1935, 69); conduce pentru duce (cer-
cetarea faptelor... sei conduces la..., RE 225), dupes frc. conduirel;
confesional 'de confesiuni' (literature confesionalei 2, CL, 16 Maiu
1936, 6, 2); conjectures pentru conjuncture, aproape general (cf.
Ins, Febr. 1940, 383); conjunctiune `leggtur5, (acestei... conjunc-
tiuni dintre poet ,Si epoca..., RFR, Apr. 1941, 152); consta 'a eta'
,(aci consta sensul luptelor, CL, 31 Aug. 1935, 7, 1); context 'text'
(G. A. publics in frantuze$te, cu wit context romanesc,,Zegenda,
VR, Apr.-Maiu 1937, 31); cooperatie `cooperativ5! (cdteva coope-
ratii pentru desfacerea produselor, Ins II, 3, 631); creatures `crea-
tie' (senindtatea" elms $i .cea goetheana au fog creaturile unor
mari tensiuni, RE 11); crud, cu sensul frc. cru, nu. al lui cruel
(o forma crudes cu alburi de var, CL, 21 Sept. 1935, 7, 3); cuget
èugetare' faceste cugete ale ereierului, AL, 17 Martie 1935, 1, 6);
curier 'pasta' (dbrea sa i se dea curierul de cloud' on pe zi, AL,
8 Martie 1936, 10, 5) < Ira. courrier; curses 'drum in oral, etc.'
(cursele alarmate, VR, Dec. 1938, 7) 3 < frc. course;
data 'a se inyechi, a apartinea trecutului, a nu mai fi mo-
dern, etc.' 4; de-a-capul 'din capul locului' (punctul de vedere de-a-
vapid mai apeisat, IP, 17; avea de-a-capul simpatii junimiste,
Cony LXVIII, 283) 5; dedicat `devotat' (celeilalt tovarei$, tot atat
1 Extrem, de r&spandit (am cel putin 6-7 citate), si din cauza influentei
franceze, dar CO pentruc&-i simtit ca distins".
2 In felul Confesiunilor" lui J.-J. Rousseau, de pilda.
3 Curent In vorbirea familiar& frantuzitC.
4 L-am notat $i cu alt prilej. Am nu mai putin de opt citate.
Aspectul acestui cuva.nt (termen muzical la origine) variaz& mult:
de-a capo, da capo, dacapo. Din ital. da capo 'dela cap&C (pasajul muzical
respectiv trebue repetat, adic& 'lust Inc& odat& dela cap&C).
www.dacoromanica.ro
de dedicat, CL, 7 Sept. 1935, 1, 5); delibera `debita' (o ceata de Ti-

ganuci..., delibercind porceirii, Petr 206); deriva 'a se trage, a des-
cinde din' (deriviind dlntr'o familie culta, AL, 12 Ian. 1936, 6, 1);
devasta 'a despoia, a jalui' (au devastat cativa trecatori de caii
lor, AL, 14 Oct. 1934, 3, 2); dezice 'a nu recunoaste, a, tagadui!
(aceiassi awtori ii dezic chiar rasei..., VR, Iu1.-Aug. 1935, 28); dia-
lectic 'dialectal' (Ins II, 4, 2); diferent `diferit' (al carui rol este
diferent, CL, 11 Apr. 1936, 5, 4) < frc. different; diferentia (ref l.)
à se deosebi' (se diferentiazei de influentele straine, VR, Fehr.
1935, 98) 1; difuza 'a faspandi (prin orice mijloc) ; a emite' (nu
poate difuza un strigat, CL, 2 Nov. 1935, 7, 6) 2; direct 'pun, carat,
adevarat' (cred ca e o 'directs prostie, AL, 3 Nov. 1935, 8, 4) dup.&
frantuzeste (cf. contradiction directe `contradictie evidenta); di-
rija pentru erija (N. se dirijea,za in conducator politic, ziarele);
diversifica (refl.) 'a se deosebi' (muzica franceza se diversifica de-
cea germand, AL, 15 Dec. 1935, 4, 2), cf. diferentia; divulgator
`popularizator, vulgarizator' (pentru un divulgator, este cel putin
o jumatate de merit, StI III, 87); dubla (valoarea sa este dublat
de felul..., CL, 5 Aug 1935, 6, 5; un tip de beitran viteaz dublat
cu un neintrecut cantaret, AL, 22 Sept. 1935, 5, 3) 3 < Ire. doubler
(etre un prince double d'un philosophe);
egal ìdentic, acelasi' (cu vechiul lui egal din totdeauna, Vac
E1, 184); emerit `distins, valoros, meritos': cred ca toti Romanii
spun astazi asa 4; entinentii,-- iminentii (au salvat... eminenta unui
nou carnagiu, CL, 15 Iunie 1935, 3, 1); enumara 'a numara' (in
1931 Un. Soy. enumara 27,312 biblioteci, AIS 142); etnic 'national,
romanesc' (firma etnica; N. este etnic; etc.) 5; evoca = invoca ($i
de data aceasta a fost evocat argumentul..., ziarele); exista in
formula nu exista 'nu se pomeneste, nu-i adevarat, etc.' 6; expune
à prezenta, a descrie' (autoarea a expos bogeitia Iugoslaviei, AL,
' Raspilndit, din cauza distinctdei".
2 Foarte frecvent.
Unii 11 traduc prin 'a captu0' (intelectual captufit cu rafinamente,
VR, Iunie 1939, 137)1
4 In toate Iimbile de culturg acest cuvant are sensul pe care trebue s-1
alba: 'pensioner, pensionat, In retragere' ( lat. emeritus `sodat care Si-a-
terminat serviciul militar, veteran').
5Insemnare foarte recent (de cand cu masurile de romanizare, etc.),
dar disparuta. odat& cu fascismul resist.
6 AmintWe de pop. nu se afld (i unde se afid?).
www.dacoromanica.ro
1 Dec. 1935, 4, 5); exprimare èxpresie, vorb.5.' ( pro priile exprimari

ale autorultg, Ins, 1 Oct. 1936, 307);
familiar (subst.) ìntira, prieten; locator' (T. B. era wn fami-
liar (Gor 31; printre familiarii acestei not Aspazii, AL, 15 Aug,.
1937, 16, 4; tog familiarii Villei' Said, CL, 21 Dec. 1935, 5, 7) <
frc. familiar (les familiars de la maison, etc.); fascicol Tit'ie' (un
fascicol edificator de lumina, CL, 21 Sept. 1935, 8, 2) .< frc. fais-
Sean; fats qubita, arrnantg (sinuciderea Valeriei, a fetei lui, care-1
iubea, ii zdruncind infeiti$area... de tcineir viril..., Azi, 16 Iunie
1940, 7, 2); èocotli, prostituata' (a devenit bigot in 'clipa decli-
nului, ca fetele ie$itela pensie, Azi, 9 Iulie 1939, 3, 2) < frc. fille
(prescurtat" din fate de joie, fille publique)1; frecventa 'a avea
leghturi, a fi in relatii cu cineva' (ea o frecventealei $i o cunoaste
bine, VR, 30 Apr. 1934, 25); nu le este permisei frecventarea albi-
lor, CL, 22 Ernie 1935, 9, 5) < frc. frequenter; fuma 'a face f urn'
(buhaiul nu se rote?te peste adancuri, fumdnd aburi, AL, 10 Maiu
1936, 5, 3), < frc. tamer; funerarii in loc de funeralii (ii feicurei
funerarii nationale, CL, 26 Oct. 1935, 4, 2) 2;
garantat (adv.) `sigur, neindoelnic' (stdrne ?te garantat reac-
tiuni, AL, 15 Martie 1936, 8, 3) !; generic 'in general' (generic vor-
bind, Ins, 15 Sept. 1936, 237); glossa [sic ?] = gloss (glosseuri pe
marginea evenimentelor, CL, 24 Aug. 1935, 6, 3) 4; grefa confun-
dat en grefa (pe care s'au grevat alte greuleiti); guvernator (adj.)
scare guverneaza' (clasa guvernatoare, CL, 23 Nov. 1935, 8, 1);
puverneimeint `govern' (L. era deacuma in buzunarul guverneima'n-
tului, CL, 19 Ian. 1935, 10, 2) < frc. gouvernement;
imperial: in presa imperiala, germanei (AL, 14 Lille 1935, 7,
7), ca traducere a germ. in der reichsdeutschen Presse 5; impieta
4a profana, a ssAvarsi o impietate' (dacd a$ insista asupra acestor
,evenimente, as impieta memoria Aglaei Pruteanu, scrie un ziarist
iesean) ; incarnatie = carnage (toate femeile flamande pose& o
Cu intelesul al doilea este cunoscut ci in vorbirea periferia, undo

nu poate fi vorba de influents francea. Cf. si Weird fatet (- frc.jeune-
tille `domnWoara, fat& nemttritatIC), pe care Romitnii 11 intrebuinteaza Mr&
discernment (are infa(isarea unei tinere fete, AL, 30 Maiu 1937, 8, 4: aceasth.
tetn5,r5, fat& are 30 ani!).
2 Foarte des In presa
3 Din limbajul comercial.
4 Va fi influentat germ. Glosse (cu ss si cu -e pronuntat)?
5 Germ. reichsdeutsch insemneaa 'din interiorul statului german' (spre
cleosebire de austandsdeutsch 'german din afara granitelor statului').
www.dacoromanica.ro
superbd incarnatie, AL, 21 Iunie 1935, 2, 1); incumba 'a pure in

sarcina cuiva' (faptele ce se incumba banditului Coroiu, ziarele
ieene); indefinit = infinit (va putea fi repetat indefimit, Ins II,
3, 588); indic ìndian' (un nobil indic, CL, 3 Aug. 1935, 6, 3) <
germ. indisch; indiciu se conifunda cu. indite (rezistenta, indite al
censurii, nu este alta... AL, 30 Maiu 1937, 16, 1); inseria, = insera
On a cdror linie se va inseria poezia..., CL, 2 Dec. 1934, 5, 2; cf..
ei VR, 30 Apr. 1934, 62) 1; integra (toata varietatea muzicii po-
pulare integratd de genialul compozitor, VR, Aug.-Sept. 1937, 121);
intercepta (refl.) 'a se intretese, a se intretaia' (toate interesele
se intercepteazei); intermediu = intermezzo (?) (rdzboiul nu tre
bue sa, fie deceit un intermediu, EL 464); iradia =radix (fata ii
iradia, OC 187);
lapsus `scadere, infrangere' (?) ( aceasta claw intermediard.
aratii un nou lapsus al elementului ronitinesc, AL, 1 Julie 1934, 1,
2); lasso pentru lat (tin aruncarea, lassoului, CL, 16 Martie 1935,
4, 5) 2; linie `siluet4 linie (forma.) a corpului' (liniile ei sprijinite
in perzav, AL, 20 Dec. 1936, 6, 1-2) < frc. ligne (la ligne (svelte),
n'avoir plus de ligne) 3; lot `grup, multime' (cea mai reputatd, din
intregul lot, PC 176) 4; lunar < frc. lunaire (peizaj lunar, AL, 22
Dec. 1935, 2, 3; lumina' lunard, DO 257; atmosferq lunara, Rath
259) 3i
masca ca.dapost mascat' (1) (Intr'o mascd, proaspat sdpatei,
a dorm dus, FM 73); marina àutomobil' (plimbarea in ma?incl,
VR, Iu1.-Aug. 1935, 100) 6; mentinea 'a sustinea! (mentinem cei nu
vedem clan, Ins II, 3, 1107) < frc. maintenir 'a afirma'; merita
à face, a valora' (veniti kind la Topaze", merita drums/,. AL, 2
Maiu 1937, 13, 4; blocul de our merita o avere considerabilei, AL,
20 Sept. 1936, 5, 6); mesagerie pentru mesagiu `veste' (prime:te
Derivat (in constiinta subiectului vorbitor) dela serie. Cf. jubilia pen-
tru jubila, opinia pentru opina, notate in alt loc.
2 Lasso ( < span. Lazo, imprumutat de Francezi subt forma lasso) este,.
1n toate privintele, acelasi cuvant ca rom. lat. Evident O. publicistii nostri
nu sunt obligati sa. stie aceasta, ca s& alba dreptul de a scrie: zvdrlea latul
Ca un lasso (AL, 18 Aug. 1935, 7, 6).
3 In vorbirea familiar& cult6, foarte des subt forma singularului (tre-
bue conservatd linia, tii la linie, etc.).
4 Extrem de rAspandit (un lot de prizonieri, de refugia(i, etc.). Cf. eno.
lot (fam.) `multime, gramad5:.
5 Stilul 'poetic' it utilizeaz5, numai cu acest sens, care vine in conflict
sea'ioa cu cel consacrat (lunar 'mensuel').
6 Aproape nimeni nu mai zice automobil.
www.dacoromanica.ro
misterioase mesageirii, AL, 13 Dec. 1936, 8, 5); milenariu in loc de

mileniu (in al doilea miJlenariu, AL, 28 Iunie 1936, 9, 6) < frc.
millenaire (subst.) 'o mie de ani'; minut `manure pregaliti a la
minut"' (in limbajul restauratorilor bucuresteni) 1; morbideta =
morbiditate (Mimi $i practica violentei sunt dovezi de morbideta,
PPG 112; cf. si 257) 2; motto pentru motu (proprio motto, D,
26 Martie 1934);
natal òriginar' (natal din la$i, scrie un ziarist iese_an, cu ye-
leitali literare); necesar (subst.) (necesarul de toaleta, AL, 18 Oct.
1936, 8, 7) < frc. (le) necessaire de toilette; nectar (subst.) (a
indus in eroare pe unii neclari, CL, 26 Oct. 1936, 3, 6); 3;
onora 'a plAti' (un articol de 10 pagintl li se onoreaza eu
18.000 lei, VR, Iunie 1935, 154) 4; oratorie pentru oratorio (ca
oratorie $i cantata, AL, 20 Nov. 1938, 10, 6); ordona 'a puree in
funs Tune, in. ordine' (fluidul acesta ordoneazi mireirge, CL, 23
Nov. 1935 8, 5); organism òrganizatie, institujie' (Inca $i repre-
zentantiler organismelor care se intereseaza, VR, Iunie 1934, 39);
palabra = palavra (va fi o nesfcir$ita; palabra, CL, 14 Mar-.
tie 1936, 7) < frc. palabre; parveni pentru proveni (toate parvin
dela Dumnezeu, AL, 9 Iunie 1935, 5, 2); pasaj (pasajul prepelite-
lor, CL, 31 Aug. 1935, 3, 3); paupertate `saraci.e' (sens material)
(paupertatea scenariilor, CL, 26 Oct. 1935, 6, 6); percept pentru
precept 5; plancardd = pancarta (A1S 26) 6; popular `binevoitor
cu cei de jos, democrat' (in vorbirea semiculta) 7; practica (casele
pe care le-a practicat in tinerete, AL, 28 Julie 1935, 10, 4) < frc.
pratiquer (un lieu, etc.) 8; precis (adv.) `sigur, farg indoiala' 9;
preda 'a transmite' (a preda complimente, salutari, etc.); predic-
tiune pentru prezicere (predictiunea s'a limplinit, CL, 4 Ian. 1936,
1 Plur. minuturi (ca sl nu se confunde cu minute).
2 AdicA tocmai... invers (cAci morbideitt Insemneaza `moliciune').
3 Cf. germ. unklar 'qui manque de penetration ou de perspicacite'.
' Cf. frc. honorer une lettre de change 'a plAti o politii: *i rom. onorar
'plata'.
5 Destul de frecvent (influenta lui percepe, percep(ie, etc.).
8 Contaminatie Intre pancartei i placarda.
' Cunosc acest sens Inc, de acum 40 ani (la Tecuciu).
5 Modificare semanticA asemAnAtoare cu a lui frecventa, notat mai
Inainte.
o Cf. mai sus absolut i garantat. Tot a4a, de rAspandit (Si In acelea0
cercuri) ca acestea.
42233. 31
www.dacoromanica.ro
3, 4) 1; presupozitie in loc de presupunere (toate presupozitiile teo-

retice, VR, Mart.-Apr. 1935, 92) 1; procent 'parte, fractiune' (ciite
procente la surd, AL, 27 Ian. 1935, 8, 1); progresie = progres (cei
doi ve,citvi grata o progresie usoara,', Ins II, 3, 665)1; progresiv
pentru progresist (dusman al oricarei misceiri progresive, AL, 14
Oct. 1934, 4, 5); prolet in loc de proletar (tipul copiluZui prolet,
CL, 4 Apr. 1936, 4, 1); propice 'bun, apt' (odai propice pentru o
coala) 2;
radia pentru iradia (radierea operei noastre de guvernci-
ind nt) 3; rafinerie = rafinament ( genul... comporacalitatile speciale
i rafinerii, CL, 6 Oct. 1934, 4, 4); reflect in loc de reflex ( ' )
(era nevoie de un reflect de moravuri, AL, 4 Nov. 1934, 10, 6) 4;
reflexie = reflex (descoperire care a numit-o reflexiile conditio-
nate", CL, 14 Martie 1936, 2, 4) 5; regn `domnie' (dictatura, repre-
zintei regnul arbitrarului, Man, 15 Apr. 1935, 6-7); relieva pentru
releva9; repauza 'a se sprijini' (critica se va repauza pe funda-
mental tratnic, VR, Nov. 1939, 153);
scenarie in loc de scenariu (in presa zilnie6) 7; separa (refl.)
à se disolva' (Reichstagul s'a separat, VR, Iu1.-Aug. 1935, 16) 8;
sector `domeniu de activitate, fragment, parte dintr'un intreg' (erau
sectoare de viarei, VR, Iunie 1939, 45; in gre,acci in diferite
sectoare ale vietii, Ins, Iunie 1940, 542; intr'un ultim sector at
parterului, Ins, Julie 1939, 6; a,supra acestui din wrmii sector at
romanului, VR, Iunie 1939, 134; wn anwmit sector at opiniei pu-
blice, PC 248) 9;semnifica pentru a insemna (despre cuvinte, etc.) 10;
sinucide = a ucide (dreptul de a sinucide o parte din molecule...,
AL, 22 Sept. 1935, 7, 1); situa, cu tot soiul de 'intelesuri (a situat
1 Incapacitate de a traduce frc. prediction 0 presupposition sau...
enobism?
2 Auzit to gura unui inginer.
3 V. mai sus (s. v. iradia) fenomenul semantic opus.
4 Acela$i fenomen ca In extract-extras, product-produs?
Confuzia va fi avand ca punct de plecare plur. ref lexii (cf. avantaj-
avantagii avantaje).
o Contaminatie cu relief a.
7 ,..Rom&nizare" a lui scenariu?
Traducere literal& (gre$it&1) a germ. auseinandergehen, care are am-
bele sensuri.
Extrem de r&spandit. Cf. $i ital. settore (il settore egeo-balcanico del
sostratto balcanico, scrie un lingvist). Frc. secteur are un sens asemgnator
numai In terminologia military, $i a opticienilor.
10 Dupa frc. signifier *i subt influenta lui semnificafie, imprumutat an-
terior.
www.dacoromanica.ro
idealut eel or ce au vent dupei el, AL, 25 Aug. 1935, 1, 2; set' situam
chestia, CL, 23 Nov. 1935, 8, 2; timpul in care se situiazii persona-
litatea, CL, 21 Dec. 1935, 7, 5; se situa la geant si clama pe toate
tonurile, AL, 20 Dec. 1936, 3, 2; sei se yodel situat intre un adanc
nemilswrat si un cer neexistent, AL, 21 Aug. 1938, 4, 6; N. s'a situat
al doilea la examen, etc.) 1; solidaritate pentru. solidarizare (prin
solidaritatea cu el a tuturor, VR, Maiu-Iunie 1935, 111); solutie de
continuitate: multi oameni, ehiar culti, dau west& formule n u sen-
sul de `hatrerupere a continuity ii', ci pe cel direct opus (subt in-
fluenta acceptiei curente a lui solutie din constructii ca solutia unei
probleme, solutia crizei economice, etc.); scat in loc de stare `class
socials' ( despre staid at treilea, AL, 26 Iulie 1936, 10, 1) 2; suc-
cede 'a reusi' (ceea ce i-a succes D-lui B., VR, 15 Maiu 1934, 64) 3;
succesiv (succesivele sale concluzii, CL, 9 Nov. 1935, 2, 7) 4; suits
urmare' (nimic serios si cu logics suits, DA 148; intocmise
suita asta de deductii, ibid. 151) 5; sums `multime, numAr (de o-
biecte), etc.' 6; surprmdere pentru surprizei (a fost o surprindere
generdlei. Nu s'astepta nimeni, AL, 16 Sept. 1934, 6, 7);
tenta 'a ineerca' (analiza spectrala" a Europei, tenfold de
Kayserling, Ins I, 2, 16) 7; teritoriu 'camp, domeniu' (teritorii de
preocupare omeneasca, Ins I, 2, 521); tert (plur.) `(oameni din) a
treia categoric' (in sf &sit tertii si-au indreptat atentiunea, AL, 7
Oct. 1934, 6, 1); tren (trenul de viata burghez, CL, 15 Febr. 1936,
7, 2);
universitate in loc de un'iversalitate ( fenomenul duce la five-
lare prin universitatea unei civilizatii, AL, 4 Oct. 1936, 2, 6-7) 8;
usurpa confundat cu surpa (muntii se usurpii din cauza despddu-
ririlor) 9;
1 Extraordinar de frecvent. Se poate spune ca aproape a Inigturat

`concurentele a clasifica, a a$eza, etc. Cf. si exemplele dela pag. 474, n. 28.
2 Traducerea frc. tiers-etat.
Influentat de succes, care-i, de fapt, o forma participial a lat. suc-
cedere ( < frc. succeder).
4 Nu pot preciza sensul acestui adjectiv, dar vede oricine ca nu-i cel
consacrat.
6 Cf. si o suite' de ctirg (CL, 11 Apr 1936, 10, 3).
e' Nu - i nevoe de citate, caci uzul este aproape general.
7 Dup4, frc. tenter, cu sensul de 'essayer'.
Ar putea fi o gresala de tipar.
9 In gura unui industrial (cu studii la o academie comercialtt din
strainatate). L-a indus in eroare si -s- pentru -z-.
www.dacoromanica.ro
viziona 'a vedea, a asista ca spectator' (revista D-lui K. este

una din cele mai spirituale din elite am vizionat, AL, 11 Tax+
1937, 12, 4; am vizionat o panzer, Ins, Julie 1939, 189) 1.
Interesante, subt toate raporturile, cunt incerogrile de t r a-
du cere a neol o gis melo r. Ca sa Impace nevoia de a Impru-
muta cuvinte strain pentru notiuni necunoscute mai Inainte $i
totodata pe aceea de a respeeta spiritul limbii materna, numero$i
Romani incearca, sa, redea prin termeni neaosi sau anacar Ince-
tateniti mai de mult denumirile frantuzesti, etc. corespunza-
toare. Procedeul a fost $i este utilizat oricand si oriunde situatia
se prezinfa asemangtor cu cea actualii dela noi. In ce masurli duce
la rezultatul urmilrit, este alt. chestie $i se poate vedea din exem-
plele care urmeaza. De multe on avem a face cu simple stangIcii
lingvistice, fara intentii din partea autorilor de a romaniza" cu-
vintele straine in discutie.
aurfaurarie (VR, Sept.-Oct. 1939, 143) < frc. orfevrerie;
a cincea esentd (AL, 31 Main 1936, 10, 4) = chintesenta <
fro. quintessence. Cf. lat. quinta essentia, span. quinta esencia;
clar-intuneric (HM 9) = clarobscur < frc. clair-obscwr;
cobori (cedase dorintii lui T. sa coboare aici Ila hotel], AL,
10 Apr. 1938, 7, 1) < frc. descendre;
curat (in zona contemplatiei curate, RE 246) = pur < fro.
pur;
drum de fier (Cr 25) < fro. chemin de fer (un joie de carti);
fier calit (H. Papadat-Bengescu) < fro. fer forge?;
gasire (minunatele gilsiri verbale, VR, Julie 1937, 80; cf. $i
AL, 7 Martie 1937, 14, 2, VR, Ian. 1938, 108, acelasi autor) < fro.
trouvaille. Inainte de a se opri la gasire, oei care nu vroiau sa uti-
lizeze termenul frantuzeso au propus pe gciselnita (existent Inca
la Ci 139), nestiind ca acesta este numele unuj. fluture $i al unei
bolil;
greutate (legea irezistibilei a greutcrtii, Zw 45) = gravitate <
frc. gravite;
1 Cronicarii dramatici ei cinematografici aproape nu mai spun astilzi
ca. `vs d' un spectacol, ci czl fl `vizioneaza:. Din engl. vision 'a vedea', introdus,
de sigur, prin cinematografia americana. Origins similara ( < engl. visu-
alize) are vizualiza, care de asemenea e raspandit, cu un sens nu prei. in-
departat de al lui viziona (scriitorul iii vizualizeazd publicul, Jun. XXIV,
143; era vizualizarea unor anumite nostalgii, AL, 4 Aug. 1935, 7, 6).
2 Faras, nicio legatura etimologica reala cu a gasif
www.dacoromanica.ro
hranit (data problemele... ar fi fost mai hreinite, Ins I, 1 676;

cercetdrile... hranite cu o informatie intinsa, VII, Nov. 1938, 124)
< frc. nourri (une etude bien nourrie, etc.);
icoana (icoanele de Epinal, AL, 4 Apr. 1937, 16, 3) < frc.
images d'Epinal;
ins: foarte raspiindit, chiar in lucrtiri stiintifice, pentru in-
(livid, care a cilpiltat o nuanta,peiorativii. Dar o formula', ca insul
.$i societatea nu merge. Iata cateva citate: dragostea, pentru insul
-uman, Man, 25 Aug. 1935, 3, 4; bogeitia interioara a insului, RE
162; mortificeiri ale insului, PC 157. Si fern. insel, (fata i se paruse
o insa oarecare, AL, 22 Martie 1936, 7, 4) 1;
insemn i rinsenvn (toate insemnele unei boierii sufletesti,
Nastr 11; ca insemne trainice de stirpe, Cr 71) = insigna < Ire.
insigne(s);
interzis (l-am lasat cu deseivar$ire interzis, DA 133) < Ire.
interdit;
'inainta (a inainta o ipoteza, GO 50; cf. si: in studiul nostru
,am avansat u'n mare num& de fapte, VR, Oct. 1938, 86) < frc.
,avancer;
incepe (nu $tie ce sei inceapei cu timpul $i se plictiseste, AL,
15 Sept. 1935, 9, 6; 4i trecea timpul, fdrei sti poatd incepe nimic
HYSt 364) < germ. anfangen;
inchipait ìncrezut' (nu suntem deloc inchipuiti, AL, 5 Iulie
1936, 9, 2) < germ. eingebildet 2;
inconjur àmbiant5,, mediu' (inconjurul imediat e conditionat,
VR, Martie 1939, 86); cu acelasi sens inconjurime (nu cautd sei
,anuleze aceastei inconjurime, AL, 21 Main. 1939, 11, 3; cf. $i Ins,
Febr. 1940, 292) 3. Este greu de precizat, data aoesti termeni
,,neaosi" rerprezintg traduoerea frc. milieu eau, mai degrabal, a germ.
Umgebum,g, Urnwelt, idem;
indrepta (rugeiminti inckeptate fiintei supreme, Ins, II, 3,
12). Cf. frc. adresser (> adresa), germ. richten, ital. indirizzare
(toate au la baz5, notiunea `drept') ;
infeitisare èxpozitie` (aceasta postumd infeitisare [a pictoru-
lui Satrnary], CL, 18 Maiu 1935, 8, 2);
i In vorbirea traditionalg ins(d) are numai plural.
2 Notat i cu alt prilej In cursul discutiilor noastre.
' Prof. D. Caracostea Intrebuinteazit pe acesta din urmit absolut
regulat.
www.dacoromanica.ro
inghetat (in t e r m i n o l o g i a baneara: creante inghetate, porto-

foliu inghetat ' e r e m i t e care nu pot fi lichidat e"). Trebue sa
fie tradueerea' vnui cuvant strain, greu de identificat pentru
mine;
intregi (se intregea intr'un sentiment de supranationalism,
AL, 16 Febr. 1936, 5, 1) = integra < frc. integrer;
inteles pentru sens in formula consacrata a avea sens (dad:
are inteles ca sit geise$ti necesar, CL, 30 Maiu 1936, 2, 5);
joc ( jocul pianului D-lui F. a fost onest, VR, I-unie-Aug. 1936,.
77) < frc. jeu, germ. Spiel. General raspandit, eel putin in lim-
bajul muzical, datorita nevoii de a evita, sinonimul cant(ec), care
se intanebuinteaza" numai pentru muzica vocals;
latire èxtindere' (defectele tatiri2 extraordinare a $iiintit,
Ins I, 2, 521);
/auntric (subst.) 'interior' (se resfrang inspre launtric, VR,.
Ian. 1935, 74);
tungi (Trecu piata inapoi, lungi trotuarul pe langei Univer-
sitate, Wad, I, 335) < frc. longer;
marturisire (scrierii, care nu este nici marturisire, nici me-
moriu, AL, 19 Tulle 1936, 9, 4) < frc. confession;
mefter `maestru' (impresionanki e puterea de evocare a me-
$terului [pictorul Patra.ficu], AL, 5 Apr. 1936, 3, 4);
nume mic 'flume de botez' (numele lui mic era Dewey, AL,
19 Apr. 1936, 5, 2) < frc. (fain.) petit nom;
parcisi (se parasea visului fi creatiei, AL, 26 Martie 1939, 1,
1) < frc. s'abandonner;
Peste-Minecci 'Anglia' (VR, Martie 1939, 63) < frc. outre-
Manche (intrebuintat, spun dicjionarele, numai ca adverb, cu d'
inainte) ;
predomni = predomina < Ire. predominer (la poet predom-
ne$te vocatia originald, AL, 24 Nov. 1935, 9, 3);
pricing `cauza' (dincolo de fenomene suet pricini oculte, VR,
Ian. 1935, 78); pricinuire èauzalitate' (0 relatie de pricinuire, VR,
Ian. 1936, 65) 2;
producator (un producator cinematografic, AL, 14 Martie
1937, 16, 2-3) < engl. producer;
Inghetaf se opune lui Tichid(atl

2 Autorul este, in ambele cazuri,
www.dacoromanica.ro
putintii `posibilitate' (limitele impose de putintele fiziologice,

VR, Iunie 1934, 34);
reisuflare (o pies de lunge", reisuflare, AL, 26 Martie 1939, 2,
3) < frc. (longue) haleine1;
re$edea (in ea re$ede plcicerea, Ins I, 2, 342) si re$edinte
(membrii re$edinti in Capita lii, AAc Dezb LX, 155) pentru rezida
i rezident. La traducerea" lui re$edinte a servit ca model pree-
dinte (= prezident);
rand 'rang' (literatura proletarii candideazei la rand [sic!] de
Ziteraturei universals, AL, 11 Nov. 1934, 8, 1);
sac de spate < germ. Rucksack (AL, 24 Ian. 1937, 8, 1);
stuji 'a servi (o mamare, o bttutura, etc.)' (dupei ciocolata ce
Ili se slujise Cu putin linainte, Cr 97);
sta in a sta (cuiva) aproape (cei care i-au stat aproape vor-
besc emotioitati, AL, 30 Oct. 1938, 3, 1). Pare a reda fro. approchet
(quelqu'un), pe care Romanii ii traduc mai des grin a apropia ( pe
eineva) 2;
strilfund (in streifundul mew, CL, 17 Aug. 1935, 7, 5; strei-
fundwri ferecate, RJ 79) < frc. trefonds, care are un sens destul
de diferit 3;
stiff os (si tufos) incarcat, bogat in fapte, etc.' (lucrare stu-
foasci, studio stufos s. a.; expunere substantiala si stufos dom.-
mentatei, VR, Iulie 1937, 130) < frc. touffu;
subtirime (de o rarei finetei, de o subtirime remarcabila, AL,
17 Nov. 1935, 8, 3) < frc. subtRite. Cf. si om subtire ',pm fin,
subtil'.
sustinator (a declarat sustineitorul ei, AL, 5 Apr. 1936, 9, 4):
pare a fi `traducerea', foarte nepotrivita-,' a frc. souteneur `peste
{fig.), oodos, nene'.
tease `press de imprimat, tipografie' (foarte raspandit in scii-
sul neaos", cu intentii arhaice Si poetice) < frc. presse (care in-
semneaza si 'tease pentru facut vinul' etc.)..
treisurd àutomobir (VR, Ian. 1938, 43) < frc. voiture `tra-
sura' i 'aru.tomobil' ($i `vagon de tren');
trece (am trecut ceasuri pleicute, AL, 21 Aug. 1938, 5, 3; sei
-tree o noapte... in internat, IPA 27) < frc. passer;
a Notat si la Stilistice.
2 Cf. Sintaxa", capitolul despre verb.
a Vezi Formarea cuvintelor ", capitolul .,Prefixe".
www.dacoromanica.ro
vechiu `fost' (vechiul ,ref al statului major, AL, 6 Ian. 1935,,

2, 7; vechiu elev a/ )5'colii Norma le Superioare; vechiu intern al
savantului..., AL, 8 Maiu 1938, 12, 1; vechiu judecCitor de instruc-
tie, Ger 13) < frc. ancien;
veghia 'a nu se mica, a sta. noaptea' (Impeiratul veghiazci
panel la miezul noptii, EL 323; societatea veghia pcind la ora 11,.
ibid. 461) < frc. veiller;
zeicea (aici V,nsci zace intreaga explicatie, YR, Dec. 1936, 92;
nu zace in firea limbii noastre, Spin 25; cf. si: ziaristul in care
zeicea un prozator, Perpessicius) < germ. liegen. Apare de multa,
vreme in vorbirea Ardelenilor si Bucovinenilor, dela care s'au in-
fluentat apoi unii Romani de dincoace de munti.
CAP. II: LIMBAJE SPECIALE.

Aceasta notiune are o sfera foarte larga, pe care este nece-
sar s'o delimitez, fie si numai cu aproximatie. Limbaj special este,
in primul rand, once terminologie restransa ]a un grup de oameni
cunoscatori ai domeniului de activitate respectiv. Toate profesiu-
nile si toate meseriile au vocabularul lor propriu, menit ss ex-
prime notiunile cu care opereaza ele in mod obisnuit. Ingineriir
medicii, agronomii, mecanicii, apoi filozofii, filologii, estetii, cri-
ticii literari si cei de arta, oamenii de stiinta pozitiva, in sfarsit
meseriasii de orice specie: toate aoeste categorii intrebuinteaza o
serie de termeni pe care limba comma, a celorlalte subiecte vor--
bitoare, ii ignoreaza, fiindca n'are nevoie de ei. De altmintrelea
specialistii insisi recurg la acest vocabular numai in exercitiul
profesionii, fie ei rode ei, fie in relatii cu lumea din afara, care
apeleaza la serviciile lor. In aceasta ultima ipoteza sunt 8iliti sa
se foloseasca de termenii tehnici, dupa posibilitati, si oamenii
strain de specialitate, pentru ca intelegerea sa fie cu putintL
Marea majoritate a cuvintelor de acest fel sunt imprumuturi mai
mult on Mai putin recente, asa dar neologisme, asemanatoale cu
cole discutate in capitolul precedent. Pentru acest motiv nu ma
voiu opri aici asupra lor, mai ales eh acolo am dat si o lista de
termeni tehnici propriu zisi, imprumutati din limbile de civiliza-
tie ale Apusului.
Limbaje speciale au apoi uncle categorii sociale ale carer con-
ditii de via le fac sa, traiasca in afara sau in marginea societatii...
www.dacoromanica.ro
CAP. II: LIMBAJE SPECIALE 489
Este vorba deraufaciitori,cersetori,soldati$ielevi.

Prime le doub, grupuri se izoleaza de restul oamenilor, din cauza
anijloacelor pe care le utilizeaza spre a-si c4tiga existenta, pe cand
.celelalte, datarita faptului ca -si petrec o parte din timp in medii
anuraite, separati de lumea, exterioar5., cu care an totusi relatii
destul de stranse, deli intermitente. $i unele si altele isi creiaza.
prin forta imprejurkilor, un vocabular deosebit de al limbii co-
-mune, produa firesc al psihologiei speciale pe care o captitg si o
dezvoltil in ambianta unde-si due, in total sau in parte, viata. Spre
deosebire de tehnicieni, a ca'ror terminologie izvorIste din u.ece-
zitati strict intelectuale, vocabularul grupurilor sociale aici in dis-
..cutie este emanatia unor stari sufletesti dominate de a f e c t $i
f ant a z i e. De aceea caracteristica lui eseatiara o constitue o
mare forta expresivii: admiratia, revolta, ironia, tendinta dezin-
teresata cAtre glunfa si jocuri de cuvinte, nevoia de a coneretiza
si plasticiza ideile abstracte, toate acestea isi ga'seso expresia intr'o
serie de creatii lexicale, foarte asemanatoare cu productiile
lingvistice ale poetilor.
Aceste limbaje speciale lingvistii francezi (si, dupe ei, cei
roman) le numese a r g o t-u r 1. Ele se deosebesc de limba (.,onring.
numai prin vocabular, care nu-i nici el in intregime altul dealt
al acesteia. Te,rmenii argotici se improsp5.teaza necontenit si mult
mai repede decat cuvintele obisnuite. Fiind produsul unor &taxi
sufletesti afective, existenta for are, in mod fatal, o duratil seurta.
Forta for expresiv5, nu se poate mentinea mult timp, din cauza
desei intrebuintari. Cand nu mai satisfac pe deplin necesitatile
subiectelor vorbitoare, sunt inlocuiti prin altii, care, cu trecerea
vrermii, au aceQasi soarta. Interesant pentru discutia noastrri, este
ca numeroase cuvinte argotiee intra in limba comunii, de obioeiu
dupe ce au lost pArrusite de argotizanti. Deseori sunt rose acceptati
de lumea cealalta chiar in plinii prosperitate linguistics. Interme-
diarul este totdeauna vorbirea mai mult on mai Rutin periferic,sal.,
ai carei reprezentanti se apropie, subt raportul psihologic, de argot
(cu deosebire de aerela al eaufalcAtorilor1, care este argot-ul prin
excelentA, mai bogat si mai variat decilt ioate celelalte).
Multg vreme s'a crezut ca. vorbirile speciale aici in rlis.313ie
Cel scoltiresc (i studentesc) se rIspandeete prin creatorii lui, care
tritfesc, cea mai mare parte din timp, to contact direct cu familiile for el
.cu societatea propriu
www.dacoromanica.ro
(mai cu seams a raufgatorilor) sunt produsul vointei, in s'iusul

ca fauritorii for k-au creat cu scopul de a nu fi intelesi de lumea
cealalta, atunci cand imprejuarile be cereau sa se izoleze si din
pima de vedere lingvistic. Aceasta parere, care se mai intalneste
si astazi, chiar in 'allele lucrari de specialitate, s'a dovedit gresita.
Un argument, foarte puternic, 11 constitue faptul ca argot-ul a con-
tinuat si continua sa existe, sa se dezvolte si sa evolueze conform.
legilor lui proprii si dupa ce a incetat de a mai fi un limbaj inac-
ce,sibil celor Caci pretutindeni, si Inca dela inceput,
politistii si 1-au insusit, macar in parte, pentru a-si upra lupta
contra raufacAtorilor. Numeroase glosare, cateodata si studii des-
pre argot-ul raufacatorilor, provin toomai dela reprezentantii for-
tei publice, al caror contact oarecum permanent cu delincventii de
toate soiurile ii pun in situatia de a cunoaste viata acestora
odata cu ea, vorbirea for specials.
Vocabularul argotic este alcatuit din elemente foarte variate.
Inainte de toate, el confine multe cuvinte apartinand limbii co-
mune, lueru firesc, intru cat argotizantii an vrand nevrand lega-
turi de fiecare clips cu membrii obi$nuiti ai comanitatai lingvistice.
Iirmeaza apoi contributia graiurilor regionale: originea koala a
raufacatorilor, precum si extinderea campului de operatie" in cele
mai departate colturi de tail le furniseaza o serie ode expresii dia-
lectale cu atat mai bine venite, cu cat noutatea $i redusa for free-
yenta be pastreaza, intr'o larga masura, forta expresiva, asa de
necesara argot-ului. Numeroase sunt de asemenea imprumuturile
din limbi strain. Prezenta [or se explica tot sociologic: punga$ii
nu-si limiteaza activitatea la granitele statului carnia apartin, ci
le depasesc, adesea si din motive... strategice (ca sa scape de urma--
rirea autoritatilor). Astfel ei yin in contact cu confratii for strain,
eeea ce duce la impestritarea vorbirii argotice cu elemente lexicale
eteroglose. Expresivitatea acestora este si mai mare deck a ter-
menilor dialenta.li, din eauza noutatii for absolute $i a unei circu-
latii aproape inexistence pentru moment. 0 categoric specials de
imprumuturi o formeaza 'cuvintele tiganesti, iarasi foarte nume-
roase. Si se intelege de ce. Datorita vietii for in afara soeietatii,
Tiganii nu difera, sociologic si psihologic vorbind, de raufacatori
si de cersetori, cu care seamang bine pe de o parte prin noma-
dism", pe de alts prin nevoia si... placerea de a-si ca$tiga existenta
furand. Fapt este ca un important contingent de pungasi se recru-
www.dacoromanica.ro
teaea, nu numai la noi, ci si in celelalte rani europene, din mijlocul

acestei pitoresti si interesante populatii. Asa se explicii, existenta
unui mare numar de cuvinte tiganesti in toate argot-urile conti-
nentului nostru si, amanunt extrem de interesant, aparitia acelo-
rasi cuvinte (destul de numeroase) la argotizantii de pretutindeni.
Intreg acest material lexical, de origine atat de diversA, este
supus unei profunde si neintrerupte prefaceri, grade interventiei
afectului si fantaziei, care, la subiecte vorbitoare dispuse &it se
manifeste in deplina libertate, cum sent argotizantii, se produce
mai des si mai intens dee& la oamenii obisnuiti, pe care conve-
-nientele sociale ii silesc as -ai stgpaneascA, inteo anumita masurit,
emotiile, prin urmare si expresia lingvisticii, a aoestora. Deosebirea
dintre un termen argotic si acelasi termen existent in limba, co-
mung este de natures semantics: diferti intelesul, dar nu intelesul
pe care-1 putem numi intelectual sau obiectiv, ci anumite nuance
de ordin afectiv, menite sa satisfacA, in momentul respectiv, ne-
voia de expresivitate a argotizantului si astfel sa transforme ter-
.menul inteun euvant cu adevtirat nou. Procesul psihologio se apro-
pie, in esenta,, de al poetului, care, deli utilizeazg vocabularul
limbii comune, izbuteste sti-i dea o semnificatie specialii, o valoare
necunoscuta, adesea chiar nebanuiti de oamenii obisnuiti. Asemb.-
marea argot-ului cu limbajul poetic sta in caracterul metaforic al
celor mai multe dintre expresiile amandorora: si intr'un caz si
in celalalt avem a face cut produce ale unor stari sufletesti do-
minate de afect si fantazie.
Am afirmat ceva mai sus ca termenii argotici se uzeaz5, re-
pede, dar nu atat din cauza unei prea dese intrebuincari, cat mai
-ales pentruca, subiectele vorbitoare simt, cu o intensitate extra-
.ordinarsa, nevoia unor cuvinte 'tari', expresive, pline de save, si
de culoare. De aici marele numar de sinonime la notiunile cu-
route in viata ritufgatorilor, de pilda 'cap', 'agent de politie',
`prost', 'a fura', 'a fugi", Mijlocul obisnuit de a varia expresia
este asa zisa derivatie sinonimic inlocuirea unui termen
printr'un echivalent al lui. Echivalenta se reduce, de obioeiu, la
foarte putin lucru. Astfel, daces unui cap mare si, mai cu seams,
prost i s'a spus (din necaz sau din dispret) bostan, n'a fost grew
$i limba comuntt este bogatg, In denumiri pentru o bunt, parte din
aceste notiuni, si din aceeasi-cauza: emotia (In sans larg) a celui ce vorbeste
idespre ele.
www.dacoromanica.ro
sa se ajunga la denuffniri mai mult on mai putin asemanAtoare,

precum tigvei, teirtdcutei sau, chiar castravete. Tot asa in frantu-
zeste, uncle gasim nume de fructe ca cerise, citron, poire, etc. Pen-
tru identificarea acestor notiuni, atat de deosebite undo de altele,
este destul ca ele sa prezinte un singur element comun, care sal
i se pars subiectului vorbitor esenjial in momentul si in situatia
data. Sa se compare si a o rade, a o $terge, a o marli pentru.
à fugi', etc., al caror punt de plecare trebue sa fie a spala patina.
Limba romans attuala a primit si continua sa primeasca nu-
merosi termeni argotici, potrivit atmosferei pe care am descris-o
in partea introductiva a Lexicului". Publicistii si soriitorii de tot
felul nu se sfiesc, asa zicand, sa -si invioreze si ooloreze stilul cu
expresii socotite pang. nu de mult (in parte chiar astazi) ca ne-
vrednice de a figura in scrisul unui om care se respect& Ince-
putul 1-a facut si aici marele innoitor al limbii noastre literare:
Tudor Arghez i, cu Poarta neagrei si Flori de mucigaii. Exem-
plul lui a fost urmat de multimea celor care 1-au imitat si in ce
priveste temele, maniera, etc., toti oameni, de obiceiu, tineri, aka
dar dispusi sa recurga, chiar f gra. imbold din afara, la expresii
`taxi' si, in acelasi timrp, cunoscatori, prin experienta personals,
directs, ai argot-ului si ai vorbirii periferice, care este oarecumt
anexa acestuia.
0 prezentare, fie si superficiala, a lexicrului argotic romanesc
nu este posibila in acest lOc. De aceea ma limitez sa, notez, abso-
lut la intamplare, expresiile pe care le-am intalnit la wriii repre-
zentanti ai scrisului nostru actual sau le-am auzit in vorbirea
zilnica din momentul, destul de tardiv, cand m'am hotArit sA alca-
tuesc cartes, de fats 2. Multe din ele apartin deopotriva limbajului
periferic si, adesea, celui familiar.
1 Limba lui Arghezi a fost cercetata, din punctul de vedere al crea-
tailor lexicale, Intr'o comunicare f 6.cutg de V. ANTONESCU la Societatea ro-
mana de lingvisticit (v. BL IX, partea privitoare la sedintele Societatii, pag.
14 urm.).
2 Pentru tine ar vrea s6. urmareasca mai de aproape problema argot-
ului dau lista studiilor respective: P. CIUREANU, Note de argot, BPh II, 203
urm.; IORGTJ IORDAN, Complectdri ;i observatii..., ibid., 208 urm.; VAL. GR.
CHELARU, Din limbajul mahalalelor, ibid., IV, 102 urm.; C. ARMEANU, Argot
iwan, ibid., 131 urm.; Ga. AGAVRILOAEI, Din argot-ut $colarilor, ibid., 137
urm.; IORGU IORDAN, Note ,Si observatii..., ibid., 150 urm.; LEO SPITZER, Ad-
ditions aux remarques sur rargot roumain, ibid., V, 183 urm.; C. ARMEANU,
Argot iecean II, ibid., 185 urm.; D. FLOREA-RARISTE, Din limbajul scolarilor
ibid., 194 urm.; G.-M. DRAGOS, Argot basarabean, ibid., 237 urm.; Idem,.
www.dacoromanica.ro
CAP. II: LIMEAJE SPECIALE 493
albastru `(sewn) rau, defavorabil; primejdie', cu derivatul a

se (in)albilstri; cf. frc. peur bleue Èrica grozavii', fen suis bleu
`sunt foarte mirat';
albi( pri) ar putea fi tradueerea jig. parne, plur. lui
parno 'alb' (v. M. L. W a g n e r, Vox romanica I, 301); cf. arg.
ital. berne, jig. span. parne idem, arg. frc. blanc idem (E. C ha u-
t a r d, La vie etrange de l'argot, Paris 1931, 408) ;
alivanta: alivanta in tren (Ci 6);
aranja 'a face cuiva un rail (din razbunare)'; la fel ire.
arranger (Chautard 225);
arde: foarte des, cu sensuri numeroase si variate (cf., de
pila, arse un ,sprit Gl, 30 Iunie 1940, 1);
bane 'gluing, spirit, anecdotes' (VR, Aug. 1939, 25) 1;
barbut `joc cu zarurile', barbugiu si barbutar `juatorul cu
zarurile' (ultimul, JL, 5 Mar tie 1939, 3, 4);
beirbieri (refl.) 'a se lauda, a minti, a spune verzi si uscate'
(VR, Aug. 1938, 29), de unde a-si pune barbs idem; cf. Ire. faire
la barbe a quelqu'un `gagner le prix sur quelqu'un, le braver, le
mepriser', ital. fare la barba ad uno `superare alcuno, vincerlo';
belfer: termen dispr'tuitor pentru. `profesor' (cf. Joachim B o-
t e z, Insemneirile unui belfer) 2;
blanc in a fi blanc 'a nu avea niciun ban, a fi tinichea.: dupes
frc. etre a blanc idem (7);
blat: colegul nyeu ftram ca vine blat"..., asta insemneazei in
limbajul nostru ca voiajeazei firs bilet de tren (AL, 28 Aug. 1938,
2, 2);
blindest `paduche';
bombii gamin% ascunsa, bordeiu, etc.; ;tire sensationalg', cu
derivatul bombagiu, care, pe laugh' sensuriie oorespunzAtoare te-
mei, are si pe acela de 'chefliu, betivan.' (pentru acesta, sa se com-
pare frc. faire la bombe 'a chefni, a petrece'; cf. si span. estar en
Note de argot romdnesc, ibid., IX, 87 urm.; A. GRAUR, Les mots tsiganes en
roumain, BL II, 108 urm.; AL. VASILIU, Din argoul nostru, GS VII, 95 urm.,
309 urm.; ST. PAcA, Din argot-u1 romdnesc, DR VII, 163 urm.; Icnecu
IORDAN, Stilistica limbii romdne, Bucumti 1944, pag. 365 urm. 0 orientare
general& asupra argot-urilor cititorul poate grisi In Intr 410 urm.
1 G1 are o rubric& special. Intitulat& Bancuri.
2 A intrat si in terminologia pedagogic (BPed 179, citat din S. Me-
hedinti).
www.dacoromanica.ro
bombs 'etre ivre', notat de M. de Tor o, L'evalution de la langue

espagnole en Argentine, Paris f. a., 60) 1;
brazilian 'intermediar, coda;, pezevenghiu'. Cf. Chautard
209: Les polaeks" (Polonais) vendent leurs filles, toutes jeunes,
aux rabatteurs, qui les dirigent vers Buenos-Ayres";
bufet `stomas' (atinge-1 la bufet, etc.); &A se compare frc.
buffet 'derriere, fesses';
burta: pare a fi sinonim cu bombs `stire sensationalre (grade...
rotuujimii ambelor obiecte);
c'd,ra (refl,) 'a se duce, a pleca, a fugi': foarte rAspandit in
vorbirea fasniliarA (copiii ii intrebuinteazA regulat);
ceireimidei: a ceizut (a venit) ceireimida 's'a produs un eveni-
ment fatal' (curent, pe vremuri, in limbajul politic, despre aderea
guvernelor). Cf. Chautard 563: Toile, accident qui arrive aux
prevanus ou condamnes quand ceux-ci tombent sous le coup d'un
nouveau proces ou d'une reconnaissance d'identite; comme ce qui
tombo d'un toit sur la tete d'un passant";
cents 'o Ruth de lei' (VR, Aug. 1938, 39; Gl, 7 Iulie 1940, 3.
4) si centenar idem (VR, Aug. 1939, 25);
cloncan 'politist' (DO 378); 'personaj, mare, important' (sino-
nim cu grangur);
concedia 'a pone in libertate un arestat' (AL, 13 Oct. 1935, 6);
copoiu 'politist'; aoelasi sens are curcan, dela care exists de-
rivatul curcandrie `politie';
cur'citi 'a castiga cuiva toti banii la un joc de noroc; a fura;
a omen'; cf. frc. nettoyer, cu aceleasi nuante semantice;
duce: a duce cu vorba, cu presul (AL, 19 Martie 1939, 8, 1),
cu zaharelui 'a mi:nti, a insela'; si a duce singur are west sees;
fason: Cum a auzit Anny ca e din America de Sud, s'a si
pus in fason" (aster era expresia din argoul nostru, al banditilor
automobilisti) (AL, 9 Apr. 1939, 9, 2);
finante 'bath' (stau prost cu finantele), sinonim cu fonduri
(a fi in fonduri 'a avea parale'); cf. frc. avoir quelque finance
(Chautard 417) 2;
Echivalentul distins" al lui bond Iocuintit ascuns5; este bofte (Rad

I. 195). Exist& $i dimin. bombittt. Despre alto sensuri (de fapt, nuante seman-
tice) ale lui bombel, v. Azi, 10 Dec. 1939, 5.
2 Pentru prima formula (a sta prost cu finantele) sa se compare frc.
fam. etre court de finance, etre mal dans ses finances idem.
www.dacoromanica.ro
fitila: afacere fitilatei de N. àfacere careia N. i-a pus fitil'

(ca sa, mearga mai repedel);
fraier: e asa de frecveut, incat aproape si-a pierdut caracte-
iul de termen propriu zis argotic; de aceea, probabil, are nevoie
de... intgritoare: fraier cu cioo, fraier au barbs 1. Se aude si femin'.
fraiera;
frige (refl.) 'a o pati (a pierde bani la joc, a iesi prost din-
tr'o afacere, etc.)': se bucura de o foarte largg ciroulatie in toate
clasele sociale; cf. frc. se faire rotir 'perdre tout an jeu', etre cuit
ètre arrete, bien malade, perdu', 'etre frit 'etre arrete, etre pres
de mourir' autard 444, 512, 518);
grand, numai la plural: granzi" de Bareigan (LR, 8 Maiu
1938, despre ziaristii imboggtiti): aluzie, prin simbolism fonetic,
la briganzi?; cf. si di granda, foarte frecvent pans. nu de mult (o
revista teatralA a fost intitulata astfel);
iepure 'student care este lasat sa manance la, cantina fail a
plat? (la Iasi), cu derivatul iepuroiu èlev de lioeu' (Transilvania
LXXIII, 211);
intepeni 'a muri': cf. fro. raidir idem (C h au tar d 427). Si-
nonime: a mierli (de obiceiu subt aspectul a o mierli), extrem de
rgspandit, si a pupa rece (te pupa ma-ta rece); pentru ultimul,
SA se compare fro. ref roidir quer' (C h antard 599);
juca (transitiv) 'a insela': dupr, frc. jouer quelqu'un `tromper"1
(Chautard 278);
luera 'a. furs'; cf. frc. travailler idem (Le francais moderne
VI, 152-3). Sinonim ,,distins ": a opera;
mahar `personaj important, puternic' (Vac II, 158; Foc
426) 2;
moara `ceas': moara rosie `ceas de aux', moara alba `ceas de
argint' (AL, 28 Aug. 1938, 2, 2); mai cunoscut este sinonimul
ceapa;
muzicei ($i muzicuta) `gurg; zgomot'; cf. fro. faire de la
musique i faire de l'harmonie 'faire du tapage' (Chautar d
320, 321);
1 Cf. a -'i pune barba, notat mai sus, s. v. barbieri.

2 Din germ. Macher, introdus, foarte probabil, prin Evrei (sau in le-
g/tura cu dansii). Cf. si $andr-mandr àfacere ui1ta, murdara!, In formula,
tot mai rar Intrebuintata,, a face fandr-raahetr. Relativ vechiu, caci deja In
1884 D. R. Rosetti publica o scriere cu titlul $ahar-mahar.
www.dacoromanica.ro
numciru' unu 'f carte bun, exoelent', mai expresiv numilru'

aint (cf. si frc. numero un, C h a u t a r d 480); numiirte cinci, care
insemneaza, de fapt, `mana, cu cele cinci degete' (ea instrument
de... operatie), apare in a face numeine cinci 'a fora' .1;
ochelari òchi'; cf. fro. lentilles `yeux' (C ha uta rd 492);
otrava lemeie fatalg; prostituata, etc.', cu derivatul a otra.vi,
dela care se intrebuinteaza formele otreivitoare 9i otravitei, ambele
avand sens aetiv (`femeia care otravaste pe barbati ea farmecul
sau farmecele ei') 2;
paf in a face paf pe cineva à-1 ului, a-1 da gata, a-1 invinge'
si a ramelnea paf 'a ramanea u.imit, cu gura cIscata,'; cf. frc.
paf(e) 'lyre', empaffer `(titre) assez ivre pour tomber a terre et
faire paf' (C hau tar d 388);
parte leasatura caracteristica, particularitate', totdeauna la
plural: N. are peirtile lui;
paseiricei in a avea pasdricei 'a fi nebun' (BP, nr. 482, 93)2,
naseut, prin derivatie sinonimica, din mai vechitkl Si mai cunos-
cutul a avea sticleti (cf. si a avea gargauni);
peiseiricei in a avea pdseirted 'a fi nebun' (BP, nr. 482, 93) 3,
romance 'colegiu';
pifan ìnfanterist' (noi, cei doi pifani", ne lustruim bocancii,
AL, 21 Aug. 1938, 5, 1);
pila (e vorba de pila electrical): a pune pile 'a stArui pentru
ca o afacere sa meargA, a-i da brand, a o aecelera';
politic `delincvent politic' (AL, 13 Oct. 1936, 6): pare a fi
un termen international;
pupeizei 'cocoa, prostituatA; female de moravuri usoare, nese-
rioasa; sinonim (ou primul eens): maimutei ;
reicoare àrest, inchisoare' in a pune sau a sta la rdcoare; of.
a pune la revineala, intrebuintat deja de Creang6; sinonime: heir-
debt (hdrdeiul lui Petrache, la Caragiale) si pdrnae;
reiu, opus lui bine, ca adjectiv pe langg beirbat si femeie: nu
swnt rau, adica `sent bine, frumoas6, etc.', spune o eroing, din Iluzia
fericirii ( = Scoala cocotelor) 4;
1 La Tecuciu, despre un obiect furat se spune c# costa (sau ai dat pe
el) cinci degete $i-o fugd bund.
2 SA nu uita.m ca farmec insemneaza, la origine, òtrav5:.
3 Formula aceasta este intovrtri4ita de un gest cu mama fluturata pe
la tampla.
' Cf. si mai sus (Stilistica"), pag. 278.
www.dacoromanica.ro
sonde 'tap de here in forma conics' (auzit la Buzau) ;

stampild latuaj' (obiceiu faspandit la delineventi, opal la ma-
rinari, etc.);
tempi (transitiv) 'a uimi' (VR, Febr. 1939, 55);
tats ìntermediara' (corespunde masc. nene): a inceput a fi
inlocuit prin distinsul" 1 tanti, cu care-i sinonim ca insotitor al
unui nume feminin (G1, 14 Lille 1940, 1);
tardncutei '(bancnota de) 500 lei' 2 (GI, 18 Aug. 1940, 4, 2);
tut in expresia a litsa tut pe cineva à-1 parasi, a-1 rasa cu
buzele umflate' (vorbeste o cocoa de periferie in Iluzia fericirii
citata mai sus);
umf la (transitiv) 'a pune maim pe cineva': untfld-l! da -1 ta-
va! 3, cM-1 cateaual, arde-l!, pe el, ma!, freacd-i ridichea! (CL, 28
Apr. 1934, 4, 4) 4; a se umfla (adesea cu adaosul in pene) 'a fi in-
crezut, fudul, mandru' si compusul, cu sens contrar, a se dezumfla;
cf. fro. se gonfler 'se vanter' (C hautard 311);
viral 'fugal!' (1): peste gard... strada... taxi... vira (AL, 13
Oct. 1935, 6) 5;
viteza in formula a face (cuiva) viteza à-1 lua repede (la
treaba); a-1 bate' 6; cf. a lua la repezeald;
zot: a face zot 'a distruge, a da gata' (auzit la Buzau).
Un loc aparte ocupa argo t-ul sporturilor, ca'ruia i se
potriveste mai bine denumirea de limbaj special, adica tebnic. intru
cat terraenii lui seamana, in ce priveste natura for linguistics, cu
aceia ai oricarei profesiuni: nu cunt produsul afectului, nick al
fantaziei, ci al inteligentei pure si, in consecinta, n'au nimic meta-
foric in ei. Exeepti.e fac unele expresii, care provin dela spectatori,
nu dela sportivii propriu zisi, precum arde -1 la Flex, atinge-1 la
bufet, da -i la zotca, etc., si apartin argot-ului in general.
Terminologia sporturilor e, in mama ei majoritate, de ori-
gine engleza, conform p'rincipiului, amintit in capitolul precedent,
I Care, din capul locului, trebue sa fi fost ironic.

2 Pe vremea and circula cunoscuta bancnota, de dimensiuni mari,
cu o th,ranc5, pe ea ca emblemg.
o Pus In legatura, de sigur, prin etimologie popularlt, cu a tdvdli (cf.
a da tdval da de-a rostogolul').
Intregul citat tontine expresii mai mult on mai putin argotice, sine-
nime, aproximativ, unele cu altele.
o Pare a fi un derivat dela vb. vira 'a face o curb& (cu automobilul),
a coti'; cf. al vira] `cotiturg, (ambele din frantuze*te).
o Din limbajul automobilistilor?
www.dacoromanica.ro
ca data cu qucrurile' (=-. 'notiunile') se iraprumuti Si `cuvintele':

mai toate sporturile au venit din Anglia, prin urmare Sj termenii
respectivi trebuiau s vie tot de acolo. La noi, chiar tend ei is)
p5.streaza; pronuntarea si grafia originarg, nu poate fi vorba &cat
in mod cu total exceptional de imprumuturi directe. Aproape tot-
deauna ne-a servit drept intermediar limba francez61, care, grate
unei anurnite afinitati, conserve si mai bine, dace -1 posibil, aspec-
tul for anglo-saxon 2.
Materialul straws de mine in acest domeniu este extrem de
sArac. Dac1-1 reproduc totusi, o fac numai din obligatia pur for -
male de a atinge toate fetele problemei. Renunt la orice explicati,
intre allele, pentrucg nu le-as putea da in toate cazu.rile3.
abandon $i abandon;
amator, cu derivatul amatorism;
as (un as al tenisului, al aviatiel, etc.) 4;
box, boxy fi boxe(u)r;
campion (intrat si in. limba comuna);
categorie (categoria coco$, categoria mused, categoria panel.);
centra i centrare (la boot-ball) 5;
contra, verb (X., Pied a eschiva sau a contra, se multumea
sit incaseze...);
direcki (directele $i uppercuturile plouau, pe capul 1414, GI.
30 Iunie 1940, 3, 3-4);
dispune (X. dispune de Y. '11 invinge');
disputa (s'a disputat matchul vedetii);
dribla $i dribling (la foot-ball);
eschiva ($tiinta eschivelor qi jocul tehnic), cu vb. eschiva;
finald $i finalists;
forma: a fi in forms (utilizat adesea si in limba comuna) ;
foot-ball (cu derivatul boot-ballist);
goal (patru goaluri, din care unul a fost penalty, AL, 1 Dec.
1935, 8, 7);
I Ca- In cazul neologismelor greco-latine, de pita', pe care le-am luat,
de obiceiu, tot din frantuzeste.
2 Cf. A. GRIMB, French Sports Neologisms, Philadelphia 1937 (rec. A.
DAIIZAT, Le francais moderne VII, 84 urm).
3 S'ar impune alcittuirea de cg.tre oamenii initiati (avem o organizatie
officialSportul ronattnese) a unui dictlonar sportiv. Si celelalte limbaje
speciale, chiar &Lc& aunt ceva mai accesibile, cer sLi. fie prezentate subt
forma unor vocabulare terminologice.
4 Apare, ateodatX, si In vorbirea curentI.
5 R6,sptindirea mare, In scrisul actual, a lui centra (cu sensul de 'a
concentra') se datoreste, poate, limbajului sportiv.
www.dacoromanica.ro
groggy (se tidied groggy, relucind lupta: la box);

half-time (In primal half-time, AL, 10 Nov. 1935, 8, 6-7);
handicapa (rgspandit si la ne,sportivi: in acelai timp [conso-
lidarea burgheziei] era handicapata, CL, 9 Tunic 1934, 8, 1; has-
dicapat de banalitatea sa, regreta in ascuns acest prieten, EL 420)
si subst handicap, mai putin frecvent;
hockey si hockist (un hockist a fost ranit, CL, 8 Febr. 1936,
8, 4);
knockout si knockouta;
marca (G., care maircheaza peste I., AL, 1 Dec. 1935, 8, 7) 1;
martela (martelcind figura adversarului);
mascaj (mascajul adversarului direct, AL, 10 Nov. 1935,
8, 6-7) 2;
match (si in vorbirea curenth, cu sensul de intrecere');
penalty (v. mai sus, s. v. goal);
performanta (performantele sunt adeveirate campionate, CL,
26 Maiu 1934, 7, 2) 3;
plonjon (deraieri, plonjoane..., VR, Iul-.Aug. 1935, 97);
portar (rolul eel mai important la foot-ball);
punch (adich loviturg tare");
pugilist (sinonim cu boxeur);
reprizei (si in vorbirea comunit);
ring (termed]. de box);
rugby (un fel de foot-ball);
scor (au invins la scorul 4-3, AL, 8 Sept. 1935, 8, 7);
selectiona si selectionar;
shoot si shootare (shootari, AL, 10 Nov. 1935, 8, 6-7);
short (pe faleza, singer, fara shortwri, CL, 24 Aug. 1935,
3, 7);
steeple-chase 'cling (de cal) cu obstacole';
stopa (N. stopeaza, AL, 10 Nov. 19355, 8, 6-7) 4;
suporter (sustinute de suporteri antrenati, AL, 8 Sept. 1935,
8, 7);
swing (ii repezi un swing in barbie, GL, 23 Iunie 1940, 3, 2);
2 Luat din vorbirea comun&
2 Derivat dela n. tscet, Intrebuintat curent de toatA, lumea.
Intrat i In limba literarit cea mai aleasa.
4 Foarte frecvent (la fel cu subst. stop) i In limbajul familiar al oa-
menilor culti.
www.dacoromanica.ro
tenis (cu terminologia aferentrt: play, ready, ius, again, set,

single, etc.);
uppercut (v. mai sus, 6. v. dIrectei).
Am afirmat la inceputul prezentului capitol ca argot-ul, in
sensul cel mai larg, de `limbaj specia ,J' adick si-a facut drum, prin
scriitori, Si in limba comung. Iatii o serie de termeni argotici ga-
siti in cateva opere literare contimporane.
T. A r g h e z i, Poarta neagrei barbut (37) a misca din urechi
(38-39) vietass (253) caramangiu (316) scortar (329) fraier (332)
gutuie (338) caiatd, .(351) gherlei (352) cataveicii (361);
Ioachim B o t e z, Insemnarile unui belfer I: golanet (12) co-
pelier (16) purat (19) galerie (24) pontagiu (25) fraier (25) man-
ceitorie (36) gamoaie (66) apropont (66) tats (74) fordrlica (83) a
lua in beadle-1'u (102) a cd?tiga la belciuge (102) ceiceinar (164) hui-
du,mei (164) vistier de noapte (165) mierli (166) babaroase (172)
barbut (172) creipelnitei (215) cearfaf (233);
M. Gesticone, Razboiul micului Tristan: partanti (14) 1
driveri (16) nasn2ie (333) flet (334) daiboj (334) puftan (355)
knockouta (373) tocilar (403) barbier (409) a vinde piroane (409);
G. Bane a, Zile de lazaret: soilealei, (20) haleala (20) turtu-
rele (20) pasarier, (31) guleai (106) bombagiu (109) a tdia (141)
boboc (184) macaronar (208) pisicar (209) a pone la baston (252)
atist (255) vilegiaturei (255) pardesiu de sccinduri (256) carlig la
gropi (265) a face rau (272) 2 atometru (282) mandea (282) denghi
(282) bunghi, vb. (283) fraier (283) biaari (285) burjuiu (288)
unsvais (292) (easel' cu) fete (293);
Paul I. D anie 1, Republica Barbil-Rasei: colivar (10) mierli
(19) granger (31) ne duce (63) fraier (67) mandea (74) ochelani
(89) farteingeiu (107) ceargtf (108) achiu (109) gu$ter (121) a la
sme (121) 3 au pornit-o 'n vajecialei (122) sut (134);
M. Sad ovean u, VR, Maiu 1939, 9: areta aporta dubleu 4;
Cezar P e t r e s c u, Carmen saeculare, pag. 289: Acolo indatsi
s'au veselit Bucovinenii de lista intocmita, dupa nlizdfavanele de-
numiri scornite de Nae Orgsanu, Nichipercea, inaintasul si parin-
t In terminologia curselor de cai.
Cf. si a face writ, sinonim.
Ar putea fi o prescutare (voita!) din a la $mecherul, ceea ce, ca In-
teles, merge foarte bine. Formula cu a la..., (dup& modelul lui a /a francaise)
sunt multe In vorbirea argotic& si periferica: a la fonfe, a la 1... u-i
and -sa, etc.
4 Termeni vanatoresti.
www.dacoromanica.ro
CAP. III: VORBIREA CURENTA 501
tele sufleteso al lui Caragiale. Tuica se numea o idee; cilirnatii mai

modesti la faptura mititei; eel mai aratosi patricieni; ocaua de vim
cu borviz 1a ghiata o baterie; ardeiul ros o torpilci; stialuta de vin
o pricind; tacamul un regulament; tureeasca wn, taifas; socoteala
protocolul..."i;
M. G e s t i c on e, VR, Aug. 1938, 37 urm. 2: descuia cctcea2-
ma 4 avant(ul meu) deschident cartolinii pasparol cents sec coeur
(= cupd) royald ( =regard =chintei regald) care, chibit 5 relansa
in vend 6 busbe (= fro. bouche bee)6 topi (refl.) 6 subtine7 club-
man pluses ful care intra intoarce crupier pas pot cups miar
cacealmisti.
CAP. III: VORBIREA CURENTA.

Subt acest titlu, cam vag, inregistrez un nutriar de cuvinte
care nu sunt nici argotice, nici neologisme, ci provin din tot felul
de izvoare strict interne si, in consecinta, apartin, intr'o masura
mult mai mare decat cele deja disoutate, limbii comune. In intentia
mea, ele au menirea sa ilustreze afirmatia ca., datoritA atmosfea.ei
create de fazboiul pentru reintregire, deosebirile dela o provincie
la alta s'au redus simtitor si din punct de Vedere lingvistic. Nume-
roase cuvinte regionale au devenit eomun romanesti sau, eel putin,
s'au innobilat prin intrarea for in limba literara. Acest fapt merge
parallel cu introducerea nelimitata a neologismelor i Cu accepta-
rea fares rezerve a expresiilor argotice: toate sunt urmarea ace-
Desi, in parte, produse strict individuale si oarecum livresti, aceste
expresii seamgntt, in multe privinte, cu cele propriu zis argotice.
2 Din limbajul jocurilor de carti.
3 Pentru obisnuitul a deschide (derivatie sinonimica).
4 Foarte raspandit in vorbirea curenta, cu sensul de ÌnseMciune, sme-
cherie.
Intrebuintat si la jocul de table, la sah, etc.
o Nu sunt specifici pentru limbajul cartoforilor. Busbe reprezintli, tra-
ducerea (cu scopuri giumete) a rom. (a ldsa) cu guru cdscattis
7 Imitatie voitb, cu intentii cornice, a pronunt&rii periferice (pentru
a sustine).
o Termeni generali la jocurile de noroc (organizate).
o Frecvent si in limbajul familiar (la fel cu sutar).
10 Printre expresiile des intrebuintate la jocul de carti este si pe ne-i
vazute (juatorul relanseaza sau plateste relansul altuia fart. s6, mai vadb.
ce carte are in mans,, duptt ce a ,sschimbat"); obisnuit (si cu intentii glu-
mete) se spune pe ne ve, ca *i cum substantivul ar fi scris numai cu ini-
tialele prefixului yi temei (n. v. ), asa cum I-am gasit Intr'un numiir (din
1943) al revistei Vrernea.
www.dacoromanica.ro
leiasi libertati excesive, asa de caracteristica, pentru psihologia

generatiilor formate in epoca razboiului si dupe, aoeea. Ele insem-
neaza depesirea granitelor dintre limbi, limbaje ei dialecte. Su-
biectele vorbitoare isi mute, raaterialul expresiv oriunde it pot
gasi, nelasandu-se influentate de prejudecati nationale si sociale.
Asa, se explica bogatia si variatia neobi$nuit de maxi ale lexicului
romanosc actual.
Ca pretatindeni de-a-lungul discutiilor noastre, m'am 15sat si
in acest capitol condos, in large, masura, de considerente practice,
adica, pedagogioe, si anume: am inregistrat anulte cuvinte din vor.
birea curenta (intrate, bine inteles $i in limba scrisa), numai pen-
truea prezinta uncle parficularitati pe care avem dreptul se, le
socotim drept abateri dela uzul consacrat. Cauzele sunt oele in-
vocate mereu pane, aici, oridecateori ne-am gasit in fate, unor ast-
fel de abateri: graba, neglijenta, ignoranta si dorinta de a inova
eu tot dinadinsul, indiferent dace, imprejurarile sunt on nu favo-
rabile inovatiei. Evident ca scriitorii mari, dotati ou un sirat deo-
sebit pentru limba materna, izbutesc, in general, totdeauna sa
creeza on se, re-caveze sensuri sau nuance semantice necunoscute
pane, la dansii. Si tot atat de evident este ca, in cazul tor, nu poate
fi vorba de grabh, ignorance, sau neglijenta decal in mod cu total
exceptional.
Inainte de a treoe 1e, insirarea $i descrierea materialului, tin,
se, art ca o separatie strieta a cuvintelor din asa zisa vorbire
curenta de cede care apartin argot-urilor (cateadata. chiar $i de
neologisme) nu-i posibile. In capitolul precedent am constatat ca
numerosi termeni argotici sunt, in aceeasi vreme, $i periferici,
populari sau familiari, asa dar elemente constitutive ale vorbirii
de toate zilele. De aoeea in lista de mai jos figureaza unele cuvinte
pe care le-am putea pone $i in capitolul imediat precedent, even-
tual in capitolul despre neologisme.
Spre a evitat clasificarile $i diviziunile, atat de dificile intr'un
domeniu ca acesta, am grupat exemplele alfabetic.
aiurea! `fugi de-aici!; s'o spui la altii!' (Banal n'a're miros.
Aiurea! Ati mirosit vreodata o hdrtie de 500 lei?, Gi, 4 Aug.
1940, 2, 6) 1;
Se pare ca. dela acest sens al lui aiurea s'au derivata aiurist qi aiu-
ristic, a*a de frecvente In vorbirea familiark Trebue 8s fi intervenit Ins&
vi a aiuri < frc. ahurir, apropiat, prin etimologie populariL, de aiurea.
www.dacoromanica.ro
amanunti(re): J. D. cunoa$te importanta ameinuntirii wriui

tablou (AL, 23 Oct. 1938, 8, 1) 1;
amesteca.se confunda Cu mesteca: amestec vinul cu aps, dar
mestec mancarea, mamaliga (in ceaun), etc.;
apleca pentru pleca: nu va aplecati (in) afaral (inscriptia din
vagoanele do persoane CFR); aplecati corpul inainte (la Radio",
lectia de gininastica);
asfinti: picura de somn $i din cand in cand ii asfinteau ochii
DP 240 (cf. Dict. Acad.);
agitator: una din cele mai atiltatoare teorii... (Ins II, 3, 446);
batalie: bardlia graului, batalia agricola (dupa ital. battaglia
del grano `lupta dusa pentru cresterea productiei de graul;
bazmi: ce-i bazmea dansa, Ci 156 (aproape invechit, spline
Diet. Acad.);
bogat: caci n'avem oars bogat ocazie?, RE 99 (Invechit",
Dict. Acad.);
boierna? cu sensul de `coconas' (CL, 9 Iunie 1934, 9, 3);
boim, = boa (fata ii peirea data cu un fel de boiu negru,
HM 79) 2;
cap& pentru cap = frc. chef (un cap& de acuzare, VR, Iu-
nie 1939, 156);
capra: echipe lucreaza in grabs capre de &Irma ghimpata
si is aruncii in fata trameelor, FM 109;
catlea: un rol principal cads mobilierului (AL, 7 Febr. 1937,
15, 2-4) 3;
chema = numi (sa nu chenham nationalism o politics de izo-
lare, VR, Julie 1937, 4) 4;
ciuful (adj.): dulai molatici ci ciufuli, TAV 90 5;
clenciu: un cerb cu doudsprezece clenciuri [la coarse], DP
1366;
cochint àrendas': cochintul sa-mi fats isprava aiasta?, AL,
14 Aug. 1937, 6, 1';
1 Menit sb Inloculascit pe detalia?
Autorul era Bulgar. Cuvantul exist si In bulgitreste, cu exact ace-
easi pronunlare.
Traducerea a germ. zuf alien (die Hauptrolle Milt den Ifabein zu)?
Influentat de frc. appeler, care fnsemneaa si 'a chema' si 'a numi.'.
Creatie proprie (dela ciufuli). Dict. Acad. nu cunoaste acest adjectiv.
Diet. Acad. II inregistreaztt pentru vorbirea din Sgeel-Turda.
7 Dict,. Acad. art acest cuvitnt ca specific muntenesc si avand sing. co-
chinte, plur. cochin(i. Autorul citat de mine pare, dupe, nume, a fi Ea-
sarabean.
www.dacoromanica.ro
colun `porumben aru zburat din streasini colunii, TAV 140 i;

covrdstnic 'de aeeea,si vrasta": covrastnicii din mahala, CSt
VI, 59 2;
cunoaste 'a ti':... Nici, nu ti-ar sta bine. Cunoastem, DO 127';
cunostintd, pentru cunoastere: cunostinta lui desdvarsitd. a
dialectelor regionale, a Coranului (ziarele);
da 'a scrie, a publica, a da la ivealg': R. B., care ddduse Les
-nouveaux venus", primul volum (AL, 29 Nov. 1936, 10, 5) 4;
ddrusag: nu-i viinzare, nevastd, ci ddrusag, DP 123 5;
duce: titlul ce duce in eroare, Ins III, 8, 373 6;
dudue `domni$oarsa, doamna': aciest cuvant, specific moldo-
venesc, se intrebuinteaza", astAzi curent si in Muntenia. Apare chiar
in limbs. scrisa (of., de pild5,, HYSt 288, 297, 343). Prezinta avan-
tajul ca ne putem adresa cu el oricgrei femei, mai molt on mai
putin tanarrt, indiferent de starea ei civil., pe care n'avem cum
s'o cunoastem totdeauna. AfarA de aster, datorita, probabil, elemen-
tului fonetic (repetarea silabei initiale, intoemai ca la mama, tats
Si alte cuvinte cu puternic caraeter afectiv), este siratit ca fami-
liar $i respectuos totodata.
&wait `zgomotul unei ape repezi, de munte': dupes durdul pa-
raului, DP 74 7;
fa,56: = feissie: o fasii de lumina, DA 410 9;
ghiers: pe cat e ghiersul cartii de framos, TAV 519;
i Confuzie, datoriti necunoasterii v. rom. colun `mAgar salbatic' si
asemitnArii fonetice cu lat. columba. Am intranit-o si la poetul I. Pillat.
2 Diet. Acad. nu Inregistreaza acest cuvAnt.
3 'Din cauza expresivitAtii mai mari a lui cunocote.
4 Foarte rAspAndit in manualele de Limba Romang, de unde a trecut
In limbajul elevilor, studentilor, etc. Adesea cu pronumele de dativ ne
Inainte.
6 Lipseste in dictionare. Pare a fi un ardelenism, judeand dup5. suf ix.
4 SA se compare faptul oarecum contrar (argumentarea noastrtt con-
duce la concluzia...), produs al influentei franceze (conduire a...). Inlocuirea
lui induce (a induce in eroare) prin duce se datoregte nu numai ignorantei,
ci si unei perceperi gresite (provocatii, In fond, tot de inculturA), in cazul
constructiilor de felul lui $arlatanii ne induc in eroare, care sunA, de fapt,
far/atanii ne duc In eroare.
7 Necunoscut dictionarelor. Cf. n. top. Duretu, Durelitoare (pArau,
resp. cascades In jud. Neamtu si Baia).
4 Confuzie, provocata de marea asemlnare fonetia si semantica a
acestor cuvinte.
9 Forma popularA, cu gh-, se potriveste pentru ambele sensuri pe care
le poate avea subst. v(i)ers: `melodie' si 'compozitie versificat1'.
www.dacoromanica.ro
graire: nostru abundii in grain de aeest soiu, VR,

Febr. 1935, 881;
hamesie: hez:mesia si cruzimea, CL, 27 Iunie 1936, 10, 6-7 2;
hlizi: a hlizit dintii, OC 76 3;
inimos 'de inima (albastra)': din cantece inimoase au dat in
cdntece ost4e,,sti, CL, 29 Febr. 1936, 3, 1-2;
isca: se bucutra de o raspandire extraordinara, datorita, cred,
lui T. Arghezi, care 1-a reinviat pentru limba literara, eu functiune
transitive. Tata cateva citate, pe langa cele date la Stintaxa", ca-
pitolul despre verb: ceea ce isca o atmostera de colegialitate, APN
308; de unde i-am iscat numele, BP, nr. 486, 175; fie,care reispuns-
lscii impotrivire, AL, 28 Iulie 1935, 3, 6; nu e deloc sigwr ca vom
isca un Shakespeare, AL, 4 Aug. 1935, 9, 4; [Eminescu] s'a iscat
singurratic psi seirac dintre noi, AL, 15 Ian. 1939, 12, 1; tablouZ de
familie iscat adinioarea, Rad II, 431 4;
istoric: plur. istorici (totdeauna subt forma articulate) se in-
trebuinteaza, ironic, cu sensid de 'particle istorice' (liberal Si na-
tional-taranesc), in presa noastra demperatica.;
lures: n'o face pe iurequl, ca to scarmiin, HM 645;
iz: intr'o scurta, plinci de iz patriarhal vorbire, COp II, 285;
apoi a fost versificatei si i s'a pastrat tot izul poporan, ibid. III,
207 6;
iznoava, in locutiunea adverbiala rte iznoava: batoze care
huiau de iznoava toata vara, Ins II, 3, 501 7;
impaciui =Iimpeica: semnul unei dorinte de impekiuire, RFR,
Apr. 1941, 186;
1 Si verbul corespunzator apare foarte des in limbajul cu veleitati

poetice, cad sung, neaos" (aminteste de limba veche si de vorbirea populara).
Neinregistrat de dictionare.
Autorul (nemoldovean!) nu cunoaste sensul adevArat al acestui verb
specific moldovenesc (a se hlizi 'a rade, a ranja
Frecventa mare a lui isca se datoreste, cred, si naturii lui aparent
onomatopeice: sunetele si, mai ales, scheletul fonetic atat de redus trezesc
imaginea unei actiuni repezi si scurte, deci, intr'un anumit fel, neasteptatil.
Autorul, Bulger, nu cunoaste sensul exact al cuvantului.
o Extrem de frecvent, mai ales la autori tineri. Situatia se prezint&
aproape intocmai ca la isca. Cred ca tot Arghezi a introdus acest cuvant in
limba literar6., cu un sens oarecum innobilat, caci prin Ardeal, Bucovina
si Moldova, singurele provincii care -1 cunosc (asa afirma Dict. Acad.), iz
insemneaa, 'un miros particular neplAcu t, u r I t'.
Expresie veche si populara, de acePa a fost Inteleasa, gresit ( sensul
ei adevarat este 'din nou', n u `mereu, necontenit', ca in citatul de mai sus).
www.dacoromanica.ro
inpanginteni 'a ingropa', Ins, Febr. 1940, 2061;

impeirtc4i 'a destainui': ma mai impeirtc4i printul Raoul,
DA 107;
imprirti = imparts, vreo zece in si... se impeirteau... dintr'o
halcei de paine, CL, 20 Ione 1935, 4, 2;
incalca pentru cillca: incalca legea feirel rwine, IstA II, 104:
fi-a inceilcat promisiunea, Ins I, 2, 238;
incorca: situatia va incerca schimbciri fundfaimentale, AL, 20
Nov. 1938, 2, 6 2;
incheia: aprobeindu-se rezolutiile incheiate in sedistele comi-
siunilor, VR, Iunie 1934, 32 3;
indoit `nesigur': am ardtat -o unui prieten, $i acesta s'a aratat
tot chsa de indoit, AL, 3 Apr. 1938, 3, 14;
indriigi: aceastei plantatie..., pe care el oindreigea cu o duio-
$ie excluzivei, AL, 8 Sept. 1935, 5, 16;
ind/repteiti 'a face dreptate': teiranii trebuesc indrepteititi,,
TB 109 6;
ingreuna, = ingreuia: intelegerea ei este de altfel ingreunatei,
VR, Sept. 1934, 90; dar el ingreuneazei volt solutia, Spm 65 7;
intipui 'a reprezenta': un simbol menit sei intipuiascei tinsusi,
sensul istoriei noastre, RFR, Maiu 1941, 347 8;
1 Pus de autor in gura unui Evreu. Se prea poate s5, avem a face cu
un uz special, nascut subt influenta germ. beerdigen, uz pe care dictiona-
rele noastre nu-1 inregistreaa. Eu am auzit pe impetmdnteni si la Romani,
cu aceeasi insemnare, plus o nuant5, ironick datorit5, jocului semantic pro-
voeat de aluzia la imptimanteni 'a naturaliza'. Aceasta, in anii de dicta-
tura (1940-1944) si numai despre Evrei. V. mai departe, s. v. pehndntean.
Cf, Ire. eprouver des changements.
Cf. lncheiere, cu sensul de 'concluzie'.
4 Diet. Acad. cunoaste aceasta insemnare numai pentru limbs veche,
iar pentru cea aetualk excluziv In izolarea inimd indoittl.
Sunk probabil, foarte... poetic, altfel nu se explie& abuzul care se
face astAzi cu intrebuintarea acestui verb, existent in vorbirea popular&
(si in texte vecti), unde are ins& sensul de 'a incepe sit iubeasca, a se in-
dragostf, nu pe acela de 'a iubi' din scrisul actual.
o Necunoscut cu acest inteles dictionarelor.
7 Moldovenii separ5, semantic aceste dou& verbe: ingreuna 'a face (o
femeie) gravid 5; si ingreuia 'a face (un lucru, etc.) greu'.
$ Lipseste In Diet. Acad. (si in celelalte opere similare). De altfel nu
1-am Intalnit decitt la D. Caracostea, care-1 intrebuinteaza cu o ciudat5, st5.-
ruintk cel putin in ultimele sale productii. Este clar c& avem a face cu o
formatie proprie, la baza citreia st5, Inchipui (si ca Bens si ca sunete). In-
locuirea lui chi prin ti se datoreste fie unui fapt fonetic ardelenesc (in ipo-
teza c& formtt cu t va fi existand la vreun Ardelean de acum 100-150 ani),
fie, mai probabil, contaminatiei, (voite!) cu tip, al carui inteles, asemanittor
cu al lui chip, este totusi mult mai cuprinz5,tor decat al acestuia.
www.dacoromanica.ro
involta: involta florae in vas, CL, 20 Iunie 1936, 4, 1 1;

Ihsa + un verb la conjunctiv (sau infinitiv): lasand sa defi-
leze pe dinaintea noastrei, CL, 10 Aug. 1935, 3, 3; /cIsci sa i se aduca:
aceste lucrwri, CL, 14 Oct. 1935, 5, 5 2;
locals pentru local: se insinuiazei... prin toate locasurae, AL,
1 Nov. 1935, 1, 6-7 3;
mereu in loc de (in)totdeauna: induiosata, ca mereu, VR,.
Febr. 1935, 51;
muitumi: 'a datori': eu imi ultumesc operele mete..., AL
11 Aug. 1935, 9, 141;
muntenesc pentru muntoase: statele muntenesti, VR, Nov. -
Dec. 1934, 62 5;
nemurit (subst.): nemuritul de foame, Pinguinul, 28 Fehr..
1937, 1, 16;
novma cu sensul lui norms: fiind ridicate la rang de noimei,.
Spin 167 7;
nur: nisi mie nu mi-e la indemanel, Mild face nururi", Rad
II, 128 8;
oarecare 'banal': cuvintele for erau en total oarecari, spuse
numai ca sa ample point..., HYSt 153;
obraz `fat,i' (fig.): ele alclituesc numai un obraz al miistii lui
spirituals, PC 96;
ogradei = curie (la Arghezi si la alti scriitori nemoldoveni);
oleacei: apare si la autori onunteni (oleaca de pudoare, CL,
2 Nov. 1935, 2, 5 9;
I Necunoscut dictionarelor cu aceast& nuant& semantic& ('a aseza flo-

rile ass, fel, incat s fie Invoalte', adic& s& par& bogate, exuberante).
Influentat de germ. Lassen + infin. 'a face IA.:.
Cf. 1i: creierul este locasul inteligentei (spune un profesor universitar).
4 Traducerea oarecum literal& a germ. verdanken (autorul e Ardelean).
o S& nu credem ca-i vorba de un minoritar!
o Pentru evitarea lui nemurire, care ar putea fi echivoc, clici are sens
figurat (cf. rtenturitor)? De altfel nenturire insemneaz& si Inrudire' (dela a
se nemuri cu cineva 'a fi neam(uri)..:).
Trebue s& fie o gre$al& de tipar, explicabil& la un lucrator tipograf
cu putin& culturl. Am avut ocazia s and $i efectul contrar al acestei eti-
mologii populare: norma pentru noima (ilare nicio norma sd to superi
pentru atdta lucru).
Creatie proprie, fn ce priveste sensul. (E vorba de o fat& care se
latae, se'nvarte, se stramba, face cu ochiul, rade la mine..."). TIKTIN noteaz&
plur. nuri `farmed, gratie'.
o Acest cuvant moldovenesc prezintl avantajul de a nu fi echivoc,
cum este putin, care Insemneaz& qi 'In cantitate micX, dar $i 'cam' (cf. pu-
tin prost, putin schiop, etc. 'nu tare prost, schiop, etc.' $i 'cam prost, can:*
www.dacoromanica.ro
5b8 PARTEA VI: LEXICUL
opt: odatei cu venirea celor trei opturi, CL, 25 Ian. 1936, 7, 3';
osta$ `soldat': aproape general in vorbirea ofiterilor gi, mai
putin, a civililor, dela rtabolul din 1941 incoace;
osteni (refl.) pentru obosi: data timpul va ingadu,e $i nu
v'ati ostenit, AL, 20 Oct. 1935, 2, 7; nu ma voiu osteni niciodata
laudand asemenea fermeceitoare spectacole, AL, 17 Maiu 1936, 8, 4 2;
peimantean: viata, peimanteasa $oparld, CL, 20 Iu lie 1935, 4,
6-7; din fundul gaurilor pamantene, cari sunt bordeiele, AL, 29
Aug. 1937, 14, 1;
pe de aleituri pentru pe de laturi, Cr 21;
plasmuitor 'creator': de teapa pleismuitorului lui Jean-Chris-
tophe, CL, 17 Aug. 1935, 8, 2; tot aga a plasmui 'a crea' 3;
praxii 'practice": rinlaturarea intuitiei psi praxa viciilor uemane,
VR, 30 Apr. 1934, 68 6;
prelung: dupd sfeituiri prelungi, AL, 28 Iu lie 1953, 3, 3 5;
prcinz, cu sens temporal: intr'un pranz am vazut-o, CL, 21
Dec. 1935, 5, 7 6;
puiu `dragg, prietene' (totdeauna la vocativ): faci teorii inu-
tile, puiule!, G-or 140 7;
purta 'a aduce':... nu poartd noroc, AL, 25 Sept. 1938, 3, 2 9;
rand impuscata, rand teiiata `rang provocata prin impuscare,
resp. prin Were' (teameni de medicinA legara);
rdspunde: cazul este interesant si raspunde expresiei franceze,
Ins II, 4, 193 9;
schiop, etc.'; tot asa $chiopdteaztt plain 'nu schiopateaza tare' si 'cam $chio-
pateazal. Cu primul sena, accentul at& pe putin, cu sensul al doilea pe cu-
vantul urmator. Oleacd este echivalentul Ire. un peu, germ. ein wenig (deo-
sebite de peu, resp. wenig, care aunt sinonimele lui putin).
E vorba de revendicarea bine cunoscuta a muncitorilor: 'opt ore de
munca, opt ore de somn sit opt ore de recreatie'.
2 Citatul al doilea are sensul tocmai opus celui imaginat de autor:
nu ma voi osteni inseinneaz& 'nu ma voiu deranja, nu-mi voiu da oste-
neala (s& fac ceva)'. Si el a vrut sa spuie 'nu ma voiu obosi niciodata
laudand...% adica `voiu lauda mereu, far& sa ostenesc'.
i de a vorbi... poetic o asa de Urania, incat se uita ca Ben-
sul curent al acestui verb este 'a falsifica'. Un cunoscut istoric si critic li-
terar Isi Intitulase o lucrare Cum pldsmuia Eminescut
Are...iz arhaic, deci poetic!
o Si acest cuvant suns, frumos" (la fel cu sinonimul Indelung). De
aceea se abuzeaza de ele.
o Subt influenta lui duptt-prdnz, care se tntrebuinteaza numai cu lute-
les temporal $i are adesea chiar functlune substantivala.
Din vorbirea familiar& (a parintilor, ca.nd se adreseaz& copiilor).
a Dup& frc. porter bonheur.
o Cu sensul lui a corespunde. Cf. frc. repondre d... idem.
www.dacoromanica.ro
sageta: turnurile... sagetate spre stratosfera, Spm 135 1;

sarg `sarguinta, osteneala': nu mai trebue decal sdrg, AL, 29
Dec..1936, 3, 5 2;
schimb pentru schimbaire: schimb de orizont, Ins III, 8, 227;
seaman 'aspect, infiltisare' (I) : al printului cu seaman dc
poet genial, DA 149;
sfrunta pentru infrunta: M., primul., a vent sa sfrunte discer-
namintele..., CL, 20 Apr. 1935, 8, 3; date oficiale care sfrunta arice
afirmatie, CL, 31 Aug. 1935, 7, 1 s;
singer rar, putin': R. R. este dintre singurele rare persona-
Nati mondiale, CL, 8 Iunie 1935, 8, 1; unul din singurele docu-
mente existence, AL, 28 Aug. 1938, 2, 6; unul din singurii, Tran-
silvania LXXIII, 502 4;
snuirda `lepgdg.turg, murdarie' (fig.) (I): o smarda ca Pe-
trino, CS 128 5;
spdrc (adj.): doar anapoda $i spare, TAV 180 8;
stacoj: ro$ la obraji ca wn stacoj, AL, 28 Aug. 1938, 2, 4';
stol pentru stor: geamurile orbite de stoluri, AL, 6 Oct. 1935,
1, 6; stawrile erau coborite, CL, 4 Ian. 1936, 4, 18;
sugar = sugaciu 9;
sunduc: s'au scos cloud epistole dintr'un sundae, DP 29719;
1 Modificare semantic& bazat& pe un joc de cuvinte: turnurile au
In Iraq sageti, care par a fi trimese (`s&getate) spre cer.
2 Limba veche cunoste numai locutiunea adverbial& de sdrg 'de-
grabil, repede'.
3 Dictionarele Inregistreaz& numai part. tr. sfruntat, care-i, de fapt,
un Imprumut din ital. sfrontato sau o formatie romaneasc& dupa frc.
effronte (cf. sforta-efforcer, stat-etat, etc.).
Notat deja cu alt prilej, c&nd am aratat di formul4 apare $i In
franceza.
5 TIKTIN, citeaza (din sec. XVII) adj. smdrd 'murdar'. Smdrda, subst.,
pare a fi fost treat subt influenta sinonimului scdrbd, care se Intrebuin-
leaz& foarte des cu privire la oameni si In aceleasi conditii sintactice (legat
prin de cu numele urnaltor).
4 Dictdonarele noteaz& (numai pentru Moldova) subs t. spdrc tucat&
de came (slab&); (fig.) om neinsemnat, tan&r Mr& valoare`. Autorul citat de
mine pare a-i da tntelesul de `murdar' (caci continua: tine stie din ce
smdrc), subt influenta lui spurcat (cf. spdrcaciu *i spdrcoaicd, derivate
dela spurca).
Face, azi, impresia unui arhaism.
8 Etimologie popular cu raspanditul stol (de plisdri), care este, In
toate privintele, foarte deosebit de stor.
4 Pe vremuri s'a discutat In presl, dac& se poate spune sugar $i des-
pre oameni, adic& despre copii. Evitarea lui sugaciu, in vorbirea celor care
tiu bine romaneste, se datoreste, probabil, temerii de confuzie cu sugaciu
`blutor, betiv'.
14 Variant a lui sanddc `lada'.
www.dacoromanica.ro
0.ti pentru cunooste (la part. tr.): dovadet stiutu,l incident, pri-
lejuit..., AL, 15 Dece1935, 6, 7 1;
tectpd: de teapa pleismuitorului lui Jean-Christophe, CL, 17
Aug. 1935, 8, 2 2;
transilvan pentru transilveinean, tot asa, moldav pentru mol-
dovenesc 8;
tra'ire `viatg': foarte freovent, in stIlul pe care 1-as nurrni di-
namic (si care nu caracterizeaza excluziv pe tineri) 4, cu derivatul
treiirism 'existentialism';
udarnic: frumoase la femei, nu la udarnici, CL, 4 Apr. 1936,
4, 6-7 5;
inure, formg dialectalsa (munteneasca si olteneasca) a lui
usor: apare des la Arghezi;
vcirf: plur. veirturi apare des in literatura marxistA, cu sensul
de 'eel ce stau in fruntea grupuilui' (de ex. veirfurile burgheziei);
vedenie 'vedere, viziune': mirobolanta vedenie a lumii, AL,
9 Maiu 1937, 8, 3;
viermeit: viermeit de oameni, DP 152 6;
vriicitei: s'aducei vraci si mai cu seconei vreicite, DP 917;
vremelnic limp/trill': moartea vremelnica, a sotiei, AL, 17 Ian.
1937, 4, 7; merii vremelnici, AL, 7 Martie 1937, 12, 3 8;
vrere `vointA': n'a putut sei lupte impotriva unei vreri, CL,
12 Oct. 1935, 2, 2; &di, vrerea de a nu ramane, 17R, Ian. 1936, 6;
sa fac mai verosimilei vrerea mea, OC 24 9;
1 Cf. mai sus (s. v. cunoa ,ite) fenomenul semantic opus.

2 Die obiceiu cu nuant& peiorativa (cf. iz, notat mai sus).
3 Formele preferate aunt, de fapt, neologisme, prin urmare 'cults',
adicl `distinse..
5 E concret, cazi treze*te ideea actiunii de a triti. Viatd s'a ba-
nalizat *i abstractizat.
5 Necunoscut dictionarelor. Are aspect slay. Cf. rus. uddrnik qiind-
schIaghammer, al cd.rui sens pare Ins& foarte Indeprixtat de al cuvlintu-
lui romanesc.
6 Sun& Invechit i popular.
7 Feminin, necunoscut dictionarelor, dela arhaicul i popularul vraciu
`doctor'.
8 Inteles foarte deosebit de eel pe care -1 dau dictionarele. Avem a face,
de sigur, cu ignorarea (neintentionata1) a adevaratului Inteles.
7 Cf. cele spuse despre trclire. Autorii tineri abuzeazg de vrere, a*a cii
ajung la un rezultat opus celui scontat.
www.dacoromanica.ro
zapciu, cu sans de `primar', AL, 14 Febr. 1937, 9, 41;

zeilduzi 'a zkagoi': nisi nu to zeilcluze5te la cap marina, AL,
4 Sept. 1938, 5, 1 2.
a Dictionarele nu lnregistreaa aceastli, Insemnare.

I As putea fi o gre$8,16, de tipar pentru zdluzi, care, e drept, lipseVe
In dictionare, dar este posibil (derivat dela zdlud 'rdiuc, zApAcit').
www.dacoromanica.ro
CONCLUZIE.
La sfar$itul acestei lungi expuneri, singura incheiere pe care
o putem trage in mod logic este ca afirmatia, mereu repetata,
despre viata en adevarat bogata $i variata, a limbii noastre ae-
tuale se dovede$te a fi o realitate. A,S adauga, o realitate imbu-
curatoare, oriee ar zice gramaticii $i puri$tii de profesie, care,
sunt gata sa recunosc aceasta, gases chiar in eartea mea destule
argumente in favoa.rea puncturui for de vedere. Mare le lingvist
elvetian, de origine $i educatie 'frame* Jules Gillieron a spus, cu
prilejul unei discratii polemice in jurul titlului Pathologie et the-
rapeutique verbales", pe care-1 daduse catorva dintre studiile sale,
ca viata presupune $i moarte: nimic din ce traie$te pe aceasta
lame nu este nepieritor. Modificand putin ideea fostului meu pro-
fesor, pot afirma, cu aceeasi dreptate, ca viata insemneaza lupta,
iar lupta implied nu numai succese, ci $i infrangeri. Prin oamenii
care o vorbesc, limba are de luptat cu doua forte: una, centripeta,
cere respect pentru traditie, eealalta, centrifuge, impinge la ino-
vatii.
Ull echilibru stabil si definitiv intre ackste doua tendinte nu-i
nici posibil, nici de dorit. Realizarea lui ar provoca moartea lim-
bii. Numai idiomeile clispArute Cu vremea, cum sunt, de pilda,
greaca veche $i ]atina, an ajuns, in momentul cand nu le mai vor-
bea nimeni (cleat, eel molt, umanistii din toate timpurile care i
le-au apropriat ins' pe calea artificial'a a studiului), la acest echi-
libru statornic, echivalent cu moartea. Existents for actuala se
reduce la textele de acum dou'a mii de ani, earora chiar filologii
cei mai eruditi si mai talentati nu izbutesc sa le insufle viata
decat numai in privinta continutullui. 0 limba vie, vorbita de oa-
meal care $i-o insusesc oarecum prin nastere si. o deprind apoi
prin contact permanent cu conationalii lor, se afla intr'o continua
transformare, deci intr'o instabilitate permanents.
www.dacoromanica.ro
CONCLUZIE 513
Si totusi un anumit echilibru se realizeaza prin forta lucru-

rilor. Abaterile dela uzul traditional sunt opera unui numAr re
strans de indivizi. Pentru a se putea, raspandi si, eventual, gene-
raliza, ele trebuesc aprobate" (tacit, bine inteles) de marea mash
a subiectelor vorbitoare, care, in aoest domeniu, este, mai degraba,
conservatoare. Tendinta revolutionary a inovatorilor se izbeee de
traditionalismul majoritatii covArsitoare a comunitAtii lingvistice,
care exercita, cu ajutorul simtului innascut pentru graiul matern.
adich, prin coneiinta colectivh, supiapusa celei individuale, un
control sever asupra tuturor inovatiilor: aceepth pe cele conforme
cu spiritul sau sistemul limbii respective $i respinge pe ceielalte.
In chipul acesta se ajunge, daca nu la un echilibru propriu zis,
eel putin la UM compromis convenabil, care garanteazh o evolutie
lingvistich normalh.
Situatia se prezinth, asa dar, exact la fel ca in viata politico-
socialA, a cArei expresie este, intr'o largh mhsura, limbajul uman.
Si, iarAsi intocmai ca acolo, constatZun de-a-lungul veacurilor epoci
de relativh acalmie, dud doming spiritul traditionalist, si epoci
agitate, in care se produc sau miicar se pregAtesc transformari
adanci si pe care istoricii obisnuesc sh le numeasch epoci de criza.
Intre aspectul vietii sociale, cu toate ramurile ei de activitate,
si acela al limbii exists nu numai un paralelism desAvarsit, ci $i o
stricter dependents. Choi aceea$i oameni, cu aeelasi suflet, lucreazil
pretutindeni: calmul sau zbuciumul din domeniul strict social se
manifestA, vrand nevrlind, si in limba.
Omenirea intreaga, $i, oda,ta cu ea, poporul nostru, se aflit
astai intr'un moment de crizA", mai teribilh decal niciodath. Acea-
sta insemneazh ca limba inshsi trace printr'o fazh critics,. Dezvol-
thrile continute in pagini]e cAxtii de fatA ilustreazA., cu priso-
sinta, o a.stfel de afirmatie. Cine crede eh- poate avea motive de
ingrijorare se poate consola cu constatarea, repetata de nenuma-
rate ori, ca. atiita vreme eat o limbs trhieste, gratie oamenilor care
o vorbesc, crizele sunt inevitabile, $i, dach organismul lingvistic
posedh forta de rezistenta necesarh, ceea ce este, evident, cazul
nostru, ele sfarsesc printr'o imbogAtire $i o perfectionare a mij-
loacelor ei de expresie.
www.dacoromanica.ro
1NDREPTARI ADAUGIRI.
Pag. 17, r, 7 de sus: (statistics sau) sineron ic a in loc
de (statics sau) diacronic a.
Pag.,162: un derivat in -ar, foarte recent (eel patin... pentru
mine) este otelar <otel (0.telarii dela I.M.S.-Humedoara).
Pag. 165: de adAugat, intre allele, agregat `grup de munci-
tori, apartinand la, sectoare diferite, care luereaza impreunre
(35 agregate de sudurei, compuse din ccite 2 maistri..., vor lucra
la conducta de gaz metan). Din rus. agregat idem.
Pag. 171: ea se adauge, la derivatele in -esc, adj. chiaburesc,
foarte freevent in presa noastra democratica. Este un derivat
dela chiabur, deasemenea des intrebuintat si care traduce"pe culac,
impriunutat din ruseste. Exemplul prezintrt interes si prin faptul
ea chiabar, adjectiv la origine, apareastAzi cu valoarea exclusiv
substantivala. Diet. Acad., s. v. cheabur, inregistreaza adj. chia-
buresc, cu observatia ea se intAlneste rar pentru trebuinta rimei"
(citatul este luat dintr'o poezie popularA). Circula molt si colec-
tivul chiaburime 'totalitatea chiaburilor, eonsiderati ca o cate-
gorie socials (opusa, prin interesele ei de class, muncitorimii
agrarre)`.
Pag. 178, r. 1 de sus: ingerie (n u ingeri).
Pag. 182: un derivat interesant in -ist este biblicist 'specia-
list in studiul Bibliei' (Gala Galaction).
Pag. 183, r. 1 de sus: peg. 158 u 156).
Pag. 185: s se adauge judeceitoritii `femeie judecator' (auzit
la Iasi).
Pag. 220: lips-este 3 inaintea ultimei note.
Pag. 238: un verb noui, utilizat de pomicultori, este omiza
(cu variants omizi) 'a eurati pomii de omizi'. Creatia nu mi se
pare ferieita, ehiar daea, aparent (mai ales forma in -i), cores -
punde sistemului lingvistic romanesc.
Pag, 243: de adaugat, intre altele, apostila 'a pune o apo-
stila (pe rapoarte, adrese, etc.)'; origin 'a scoate, a trage sau a
stabili originea maul lucru'.
Pag. 244: un isinonim al lui alfabetiza este dezana2fabetiza,
mai rar folosit, din cauza greutatilor de pronuntare pe care be
prezinta.
Pag. 245: sa se adauge foarte recentuil marshalliza (refl.)
à a.deau la p]anul Marshall', intrebuintat, mai ales, ea transitiv
www.dacoromanica.ro
51.6 INDREPTARI ADAUGIRI
si subt forma participiului treout adjectivat (Vciri marshallizate).

Sinonim, de fapt, cu dolariza (notat la ,pag. 244).
Pag. 251, n. 1: aviabciza (n u avicibaza); kommunisti6eskit
(nu kommunistieeskii ); mo/odezi (nu mo/dezi).
Pag. 268, r. 3 de jos: pentru nici in din, nici in manecei, sa
se vadg, discutia Mouth. in, Stilistica, pag. 378.
Pag. 322, r. 8 de jos: astea (n. u asea).
Pag. 334 urm.: printre alte verbe cu fwactiunea schimbata
cunt doua care Ian. devenit actuale" in legatura cu niasurile de
purificare a aparatului de stat, anume comprima gi epura. In 1oc
ssa. 6e spuie corpul functioneiresc (eventual bugetul) a fost corn-
primat (adica redus"), se epune cutare functionar a fost com-
primat, ca si cum comprima ar insemna 'a elimina, a pure in
disponibilitate'. (S'a pornit dela efectul pe care masura it are
asupra functionarului.) Exact la fel s'au petrecut lucrurle cu.
epura: N. a fost epurat, adicg, in urma epuratiei facute la in-
stitutia undo lucra, N. a fost concediat (dat afaia din slujbg, etc.).
Pag. 390, n. 2: nota 1, pag. 390 in loc de inota 3, pag. 388.
Pag. 391, n. 3: nota 1 si 2, pag. 390 In be de nota 3, pag.
387 si nota A pag. 390.
Pag. 405, r. 23 de sus: pag. 372-3 in loc de pag. 371.
Pag. 405: nota din subsol trebue suprimata.
Pag. 406, n. 2: povidi (nu povidi) ni kOni (n u koni);
Smal cu 1 velar; ukrainischen (n u ukrainichen).
Pag. 410, n. 3: pag. 111-2 (n u 108-9) si 154-5 (n u 152-3).
Pag. 415,, r. 16 de sus: pag. 310 urm. (n u 307 urm.).
Fag. 428, T. 6 de jos al textului: pag. 324 tin loc de pag. 322.
Pag. 429, r. 12 de,jos: pag. 3804 in loc de pag., 378-9.
Pag. 437, nota: pag. 371, 377. in lac de pag. 370, 375.
Pag. 440, n. 5: peg. 324, n. 2 in loc de pag. 321, n. 3
Pag. 441, n. 2, r. 3 de jos: nicht (n u nich).
Fag. 442, n. 6, r. 3: pag. 308 urm. in lee de pag. 305 urm.;
n. 6: pag. 376 En boo de pag. 375.
Pag. 448, n. 7: pag.' 447 in loc de pag. 446; fundamental (n u
fundamenta).
Pag. 478, n. 4: ( < lat. emeritus ...) in lac do (lat. eme-
ritus...).
Pag. 496, r. 19 de sus: s'a se eiteasca pension inchisoare';
Cu acelasi sens internat, iar in alte limbi (n u peisaricci, in a avea
p'd,seiricet 'a fi nebun' (BP, nr. 482, 93)).
www.dacoromanica.ro
1NDICE.
1. MATERII.
Accent 49-50. ticii 23; in flexiunea su6tantivului
A cord 411-435; acordul ad- 51; in flexiunea verbului 126 urm.
vcrbelor 380-81; al atributului A r got 489-501: argot-ul spor-
420- -426; acordul lui at, a, etc. turilor 497-500; expresii argotice
427 -8; al lui care 428-9; al obiec- in limba vorbit5, si scris5, 492-7:
telor si complementelor 426-7; al limba literara si argot-ul 500-1; vo-
participiului prezent 430-432; al cabularul argot-ului 490-1.
predicatului precedat de se 415-6; A r t i c o l 81-83, 105-108, 292
acord prin atractie 417-9; lipsa 296, 433-5: disparitia articolului
acordului intre subiect i predicat: posesiv a inaintea numeralului or-
subiect la singular cu predicat la nal 46-8, 305; elipsa articolului po-
plural 416-7; subject la plural cu sesiv 433-5, a celui adjectival 435,
prcdicat la singular 413-4; su- a celui nedefinit 435, a celui definit
bject multiplu cu predicat la sin- 435; neregulariati" in folosirea
gular 414-5; dezacord de gen si articolului definit 433-5 $i a celui
numbir 419-420; dezacord de per- nedefinit 435; lui cu functiune fe-
soan5. 420. mininit 81-3.
Adj ectiv 108-113, 296-302,
.409 -410; 446-450; declinarea ad- C a z 76-83, 280-292: forma ge-
jectivelor 111-2; genul for 108-9; netivului Ci dativului substantive-
numaxul for 109-111; intrebuinta- lor feminine la singular 69, 76-83;
rea adjectivului cu valoare adver- forma vocativului 84-5; genetivul
bialit 381 si substantival 407-409; si dativul Inlocuite prin construe-
gra dele de comparatie 112-3, 295- tii prepozitionale 292; genetiv obiec-
301. tiv si genetivi subiectiv 282-3; els-
Adverb 152-155, 366-381, 410, pandirea dativului 284-7; rdspan-
450-452: forma .gneregulata) a u- direa genetivului 281-2; sintaxa
nor adverbe 152-5; functiune ad- acuzativului ca obiect direct (cu
verbiala, la adjective 410; intr,e- $i Mr& pe) 287-292; N ocativul cu
buintarea Inecorectil.) a nume- forma. de nominativ 280-1.
roase adverbe 366-380. Compuner e (ca mijloc de
Afect 489, 491. formare a cuvintelor) 225-235: deo
Analogi e: in domeniul fone- sebirea dintre cuvintele compuse $t
www.dacoromanica.ro
518 INDICE
cele formate cu pseudoprefixe 225 - in limba cult5,, avand la bazA, de

6; diverse formule de compunere: obiceiu, modele strAine 253-267.
adjectiv + adjectiv 230-1; adjectiv G e n 51-43: neologisme sub-
+ substantiv 228-230; prepozitia, stantivale cu gen dublu la singular
adverb, etc. + substantiv 230; sub- 53-5; substantive vechi cu gen du-
stantiv + substantiv 227-8; verb + blu la singular 55-9; substantive-
substantiv 231-2; juxtapuneri 226, de toate felurile cu gen dublu la
232-3; diverse alte compuneri 232. plural 59-63.
Conjunctie 402-7: ca sd in Hiat 34-3.
locul lui set 403, ci pentru cdci si Hiperbol& 274-5.
iar 404, deoarece = cdci, fiindcd, Hiperurb.anism: fonetic
etc. 405, on cu sensul lui dacd 406; 25, 26-7; morfologic 105-6 la arti-
prepozitii $i adverbe intrebuintate colul posesiv), 137 (la verb); sintac-
ca conjunctii: decdt 405, Nina tic 427.
((And) 406-7; conjunctii de prisos:
ed 403-4, $i 407. Limbaje speciale 488'-
Contayminkatii sintac- 501.
tice 456-7. Lingv istic descriptiv& 16;
diacronica sau evolutivA. 17; gene-
D e ri v a r e (ca mijloc de for- ral& 15; istoricrt 16-17; static& sau
mare a cuvintelor) 157-192; deri- sincronica 17-18.
Nana sinonimicti 491-2. Neologism 464-488: consi-
DierezA, 32. deratii generale asupra neologis-
Diftongi: au 32, ea i is melor 464-472; lista neologisme-
32-3, ie 33, ii 33-4, uo 34; tendinta lor mai .mult on mai putin recente
de disparate a unor diftongi 34-5; 472-476; modificari semantice la
in final 28-31. neologisme curente 476-484; (tra-
Disimilatie 24, 35. ducerea) neologismelor 481-488.
Eli p s a: fenomen stilistic
ca Numar 63-76: raspandirea
273--4; ca fenomen. sintactic nere- pluralului in -i la feminine $i a ce-
gulat) 453-9. lui in -e la ambigene 63-65; rAs-
pandirea dezidentei de plural -uni
Fan t a z i e, ca factor creator la feminine 65-66; substantive cu
In vorbire 489, 491. forme duble la plural 63-70; sub-
Fonetic fonetica sintactia stantive ambigene cu forme duble
46-9; raporturile dintre foneticI si la plural 70-74; substantive singu-
fonologie 18-19. lariatantum Intrebuintate in plural
F o r m u l e: fixe 419-420; con- 74-76; substantive pluraliatantum
intrebuintate la singular 76; un plu-
structii sintactice traditionale, cu ral nou la substantivele masculine
valoare stilistica, a caror Intrebuin 74.
tare prezinta abateri sau modifi- Numeral 123-5, 502-6:
cari semantice 267-273. forme aberante in numeralele car-
Fraze necorecte 457-8. dinale 123-4 $i la cele ordinale-
Fr azeologie: formule sti- 124-5; Intrebuintarea cardinalelor
listice, dintre cele mai raspAndite cu valoare de ordinale 302-4; par-
www.dacoromanica.ro
MATERIL 519
ticularitati sintactice la numeralul formatiilor cu pseudoprefixe 218-

ordinal 304-6. 225.
Prefix 192-215: discutie teo- Substantiv: 51-105, 280-

retie& asupra formatiilor prefixale 296, 407-9: articularea numelor de
192-4; prefixe Si pseudoprefixe 194; localitati avand form& de plural
pt efixele mai des utilizate 194-225. 89-91; articularea si declinarea
Pr e p o ziti e: Inlocuirea unor substantivelor straine cu terminatid
prepozitii prin altele 381-402; to- neconforme sistemului linguistic
pica unor prepozitii 453. romanesc 91-8; articularea sub-
Pr anume 113-123, 306- stantivelor compuse 98-101; confu-
352, 452; demonstrativ: formele cu zie Intre forma articulate $i cea
-a si Mr& -a 117-8; lista, dla, aista, nearticulata a substantivelor ($i a
etc. 118-9; atare 119, celatalt 119- altor cuvinte flexibile) terminate in
120; confuzie intre acel, acela *i cel if $i i sonanti 31-2, 33-4; substan
316-9; demonstrativul identitAtii tive In -et neaccentuat 247-8; sub-
(acelasi) precedat de un(ut) 320-1; stantive postverbale 245-7; sub-
Intrebuintarea de prisos a lui ace./ stantive tscurtate, 248; tntrebuin-
321-2; ella *i dsta cu valoare still- tarea formei articulate a substanti-
stica, 322; pronumele identitatii (1,6 vului In locul celei nearticulate 292
susi): formele lui 114-6; tendinta -4 si invers 294-6; substantive cu
de generalizare a lui insusi, insetsi functiune adjectival& 300-301, 409.
312-3; intrebuintarea pronumelui S u f ix 133-6, 157-192; sufixe
clet ivative157-192; confuzii de
identitatii Impreuna cu pronumele sufixe (-at cu -ar 160, -er cu -ier
personal 313-4; nedefinit: forme
178-9); concurenta Intre sufixe:
caracteristice 121-3; r&spe.ndirea
-lune *i -ie t181-8, - (a)ti(un)e 41
lut unul, Intrebuintat singur, ca re- finale infinitivului lung 188-9; su-
prezentant al unui substantiv prece- fixe pejorative: -cird 164, -are( 166
dent 326-7; prezenta inutile a lui -7, -drie 168, -itd 185-6; tendinta
un 328; aspectul negativ al lui de raspandire a unor sufixe: -ages
vn(ul) 328-9; diverse particularitati 158-9, -ar 161-4, -ator 165-6, -d-
In sintaxa lui alt 329-330; fiecare ref 166-7, -bil 168-170, -este 174-
si fiece 330; orice 331; tot atdt *i 5, -ie 177-8, -i r 178-180, -ism. 180
altceva 331-2; personal: cateva for- -2, -ist 182-4, -itate 184 5, -ild 186
me aneregulate) 113-4; intrebuin- -7, -iza 240-2, -os 190-2; sufixe
tarea lui ddnsul In locul lui el 306 flexionare verbale: -esc gi -ez 133-6.
-7; dativul cu valoare de geuetiv S u n e t 21-50; consoane: na-
307; o de prisos 308; elipsa pronu- zale 35-6, lichide 36, spirante 37-9,
melui personal 435-6; posesiv: ten- explozive 39-41; diftongi 32-6; su-
dinta de a inlocui pe al lui prin at nete de origine strain& 41-6; No-
sdu 314-6; reflexiv: aparitia lui Ili cale: a > et 21, d> e 21-3, e> i
pe lang& anumite verbe 308-310; 23-5, i >e 26-7, o 27, u 27-33.
se, s'nonim cu cineba, etc. 310-311. Taut ologi e: ca fenomen sti-
Pseudoprafikx 215-225: listic 274-5, ca fenomen sintactia
caracterizare general& 215-8; lista 439-445; repetarea subiectului 439
www.dacoromanica.ro
520 cuviNTE
-440, a obiectului 440, a negatiei for 233-5, mijloacele formative 236,.

440-1; cuvinte de prisos: articol 238-243, dublete $i triplete ver-
441-2, pronume 442, adverb 442-4, bale 236-8, 241-2; lista verbelor
prepozitie 444, conjunctie 444, di- nou5, 243-5; schimbari de func-
verse 444-5. tiune: caracterizarea $i explicarea
1' o p i c 6: 445-454: normele de for 332-3, lista verbelor cu func-
asezare a cuvintelor in fraz5. 445- tiunea schimbatg, 334-354; intre-
6; topica wljectivului 446-450; a buintarea IneregulatA, a moduri
adverbului 450-2; a pronumelui lor: indicativul In locul infinitivu-
452; a prepozitiei 453; a altor cului 354-5, conjunctivul in locul in-
vinte 453-4. dicativului 355-6 $i al infinitivu-
lui 356-.8, infinitivul In locul indi-
Verb 125-152, 233-245, 332- cativului $i al altor moduri 358-9,
366; forme iotacizate 132-3; di- tendinta de riispandire a infiniti-
verse forme ale lui a fi i a trebui vului, mai ales cu dc, prin, In, la,
146-151; treceri dela o conjugare pcntru inainte 359-363; intrebuin-
la alta: dela a II-a la a III-a 126-8, to rea tot mai deasii, a participiului
dela a III-a la a II-a 128, dela a 363-5, 454-6; queregularita.tb) in
IV -a la a III-a 128-9, dela I-a la sintaxa timpurilor 365-6; confuzii
a IV-a $i rovers 129-131; alte
schimbari de conjugare 131-2; ra- formale provocate de fon'ticii 23;
portul formal dintre indicativ $i elipsa copulei a fi 437 $i a auxi-
conjunctiv 138-142; persoana 6 a liarului de mod 362, 437-8.
indicativului prezent 137-8; forme V or b i r ea curenta ca izvor
abcrante la mai-mult-ca-perfect de imbogatire $i nuantare a lexicu-
142-4, la viitor 144-5, la perfectul lui limbii culte 501-511: conside-
compus 145 $i la imperativ 146; ratii generale 501-2; lista cuvinte-
formatii verbale: natura $i cauzele lor mai caracteristice 502-511.
2. CUVINTE 1
a 382-3 accidentatl 243 activitati 75
a- 194 acel(a) 65, 119, 120, 316- activ(iz)a 236, 238, 241
abandon(a) 498 320. 321-2, 433-4 actoricesc 173
abdica 334 acelasi 320-1, 443, 452 actoriceste 174
abia 367 acest(a) 117, 118, 119, actorie 177
abisal 159 316, 423-4 actualism 112
abona 334 aciva 334 actiona 236
absolut 476, 481 acoladd 41 acurateta 23
absolva 131, 141 acoperi 138, 139 adagiu 476
absolvi 130, 131 acord(ez) 136 adamic 176
absorbi 129, n. 2 acorda 469 adapta 476
aburar 161 acrosa 472 adause 70
academie 49 acru-dulce 231 -add 41, 157-8
accesor 29 actagiu 158 ad'ance 110
1. Au fost lasate la o parte acelea care figureazg is diverse lisle alfabetice
$i nu prez-inti un fnteres deosebit.
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 521
ades(eal 152-3 alunar 161 -ard 164

administrati(une)e 187, amar(i) 109 arde 132, 493, 497
188 amalgam(iz)a 241 Ardelean-ardelenesc 171
adopta 476 amator 497 ardelenie 178
adulmeca 334 amator(ism) 181, 498 ardeleni(za) 240, 241
advers(itate) 476 amatorist 182 aresta-arestui 239
advocatlac 190 amanunti(re) 503 aresturi 73
aer 476 amandoi 124 argata 101
aero- 215, 216, 219, 225 ambitiona 334 argatie 177
afectuos 34 amenda-amanda 26 arghezian 175
afrunta 472 -ameninta 356 arginti 75
afund 154 amesteca 503 argintar 164
agate 154 amide 177 arh(e)- 219
agenta 101 aminte 267-8 arheo- 219
Agir 101, 249 aminti 334 arhi- 216, 218. 219
agitabil 169 amoreza 38, 39, 42 arhiomori 219
-agiu 29-31 amplifica 243 arhitecta 101
-agin 158-9. 190 -an 160 arhivistica 177
agregat 515 a(n)- 194 -ariu 94
aibe 23 anatem(at)iza 241 arma 253
aid 367 (a)neantisa 242, 243 articlier 179
aista, etc. 118 Anef(u1) 250 artificiu 53
aiurea 502 anghelian 175 artificier 179
aiuri 502 (an)grosist 184 as 498
aiurist(ic) 502 angulos 192 Asam(ul) 250
-aj 29-31 aniconic 194 Aserece(ul) 250
ajuta 351 animal(a) 102 aserecist 184, 251
ajutora 134, 135 aniversa 86, 236, 237 asfinti 503
ajutor(iu) 31 aniversara-aniversare 86 asigura 135
ajutori-ajutoare 59 Anny 82 asina 101
ajutoriat 165 anonim 476 asocia 476
al, a, etc. 105-108, 427-8 -ant 160-1 aspectuos 34, 192
433-5, 441-2 ante- 27, 194 asta 65
Alaci 250 antetren 194 astma 52
albastru 493 antevorbitor 194 Astra 250
albi(fori) 493 anti- 27, 193, 194-5 asupra 383
album 96, 97 anticipa 135 asa asa(de) 300. 369,
albuse 70 antidata 195 410, 451-2
alcatui 135 antineologismomanie 192, asternute 73
-ale 65 228 -at 164-5
ales (subst.) 476 antre(u)-antret 95 atare 119-120
alerga 253, 334 Anvers(a) 52 -ata 41
alergaret 167 agar 161 ataca 21
ales (subst.) 246 aparteu 95 aterisa 38, 242, 243
alfabetar 164 aparea 127, 476 -atic 165
alfabetiza 244, 515 apas (subst.) 246 atiler 33
alint(are) 245, 246 aplausuri 73 atitudene 26
alivanta 493 apleca 503 atat 153, 331, 369, 437
al(1)egre(t)o 95 aplica 351 Atlantic(a) 52
al(I)egret(t)o 95 apocalips(a) 52 atmosfere 75
almanace 70 apostila 515 -ator 165-7
alt 122, 329-330, 452 apropia 36, 138, 139, atuu 95
altceva 331-2 334 atatator 503
altcum 367-8 -ar 161-164 alipi 334
alterna 334 aranja 493 atist 182, 184, 500
altfel 368-9 arar(e) 154 -ati(un)e 187
altitudinele 70 aramar 161 audia 188, 476
alt(o) 93 aramarie 168 audienta 476
alto-relief 229 arcada 41 auditor(iu) 75
alumin 29 arce 70 auditie 476
www.dacoromanica.ro
522 INDICE
audititme 183 baietana 101 boiu 503

aura 472 balaie 109 bold 59
aurfaurarie 484 I3altii 63 bolfos 191
auros, 191 barbatie 177 bolgie 472
autarchie 39 barbier(i) 493, 500 bolnav 50
auto- 216, 217, 218, 219- baron 21 bolsevic 476
220 BasarAbean 21 bombagiu 158, 493, 500
autoblindat 216, 217, 219 basmali 65, 69 bornbardier(a) 179
autobus 219 batAlie 503 bombs 493-4
autobuzist 182, 251 batranet 175 bombani 335
autocar 217, 219 batraneta 23 boniera 179
autocritica 216, 217 batranosaur 230 bonjiur 38
autodepasi 219 bazmi 503 borserita 186
autodidact 216, 217, 219 balbai 335 bostan 491
autohton 39 barfa 246 botonera 33, 178
autohtonie 177 bazai 335 box(a), boxer 498
automobil 216, 217 bea 127, 146 bratoleta 175
autoplug 469 belalios 191 brazilian 494
autopsier 179 belfer 173, 493 bretea 103
autoriza 334 belfer(ic)esc 173 bretara 22
autorlac 190 berbantlac 190 brichetier 180
autostrada 217 bererie 22, 23 brigadier 180
auzi 32, 129, 137, 142, berlini 238 brufturi' 135
145 bet 33 bruma 268, 477
avalanse 22 betoniera 179 brusc 110
avant 500 bi- 216, 218, 220 brutar 160
avantagiu, -aj 29, 58, 71, biblicist 515 bucura 335
72 biblioteca 75 bucurestenesc 170
avarie 49 biet 446 bucurestita 186
avanta 136 -bil 168-9, 302 Bucuresti(u1) 63, 89, 90,.
avea 127, 144, 306 biliargiu 158 91
avenire 472 bilincva 39 bufegiu 158
aviatie 34 binagiu 158 bufet 494, 497
avocata 101 bine 253, 278, 437, 496 bufetier 180
avbrta 335 binecuvanta 135, 232 bufonada 157
azistent 37 binemerita 232 bugeta 236
Ala, aia 118, 119, 322 bio- 218 Buhusii 91
albii 68 biografier 179 Bulgaria 34
-aret 166-7 birjareste 174 bulgari 238
-arie 168 birjeresti 22 bunastare 229
asta 118, 119. 322 birjari 239 bunavoie 229
astea 117, 118 bi(u)rou '44 bunile 24
-ator 165-7 bizonal 220 burghezo-mosieresc 231
bafta(n)giu 158 bizonie 220 burleasca 27, 109
balcaniada 157 bizui 335 burta 494
banc 52, 493 blagian 175 burtavezism 182
banchero-mosieresc 231 blanc 493 burtiera 180
banchist 182, 184 blane 69 buste 70
bands 477 blat 493 busbe 501
bandit 477 blandeta 23 Buzeu 22
barbat 21 blid 44 ca 293, 369-70, 375
barbs 493 blindat 493 cacealma 501
barbian 175 bloc(k)-notes 227 cadou 92, 94, 95
barbut(ar) 493, 500 blonda 238 cafea cu lapte 253
bas(s)o-relief 239 bodegar 161 cafeneu 105
bate 128. 335 bogat 503 cafe(u) 105, 472
baterie 500 bogatan 160 calamburgiu 158
baza 335 boier 300 caleidoscopie 177
baza 253 boiernas 503 cam 451
baiatule 84 boiero-mosieresc 231 camionagiu 158, 184
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 523
camioner 180 carut(a) 55 chit ca 404

campion 4()8 casi 113 chiti 67
Cam(u1) 250 catre 383 chiulangita 186
candida 335 Cazac 21 chi(u)loti 44
cantonier 180 cAzane 21 chi(u)rasa 44
canton (iz)a 211 cainosie 177 chi (u)vetA 44
cap 59, 253-54, 268, 502 Carje 22 chronometru 39
capacita 236 calf 103 ci 404
capitals-capitalie 86 Campia Turzii 80 cicali 135
capitalisto-fmosieresc 231 Campulung(u1) 48 ciclic 176
,capitula 335 cantari 135 cidru 477
capodopera 228 carmace 84 cifrarie 168
capra 503 castige 308 cifru 52
Caps(u1) 250 cat 123, 331, 370 cimiterial 160
caragializa 240, 244 catusi de putin 371 cincar 161
caragialesc 175 ce 319, 322-25 cine 325-6
caragialian 175 Cec(ul ) 250 cinema- 91, 218, 248
caramangiu 500 ceda 477 ciobanA 101
carambolagiu 158 Cefere(ul) 249 Ciobanifa 186
caramea 103 ceferiada 158 ciocano-secerist 182
caravanier 180 ceferist 184, 251 ciocAnar 161
care 120-1, 322-25, 428-9, Cegeme(u1) 250 ciocAnas 161
452 Cehoslovacia 49 ciocani 135
care(u) 95, 500 cel(a) 118. 299, 300, 301, ciocnet 248
carierism 184 317-9, 320, 322, 423- ciocoierie 168
carierist 184 24, 432-3, 435 cioplu 246
carnagiu 30 celalalt 119-20, 326 circa 248
caro(u) 95. 501 Censazii 69, 80 cireada 69, 78
cartela 237 Cenere(ul) 250 circon- 195
cartel(A) 52. 85 censorat 164 circum- 195
-ca sa 403 censorial 160 cireadei 78
cases -model 232 cents 494, 501 ciresi 67
caserie 34 centenar 494 ciresa 74
casiera 101 centra(re) 477, 498 ciubuci 239
castravete 492 cerberA 101 ciuful 503
casuta 21 cere 363 ciungie 177
catedratic 165 cereal 103 ciuperce 69
categoric 498 ceremonie 49 ciupi 135
categorisi-categoriza 241 cerere 128 ciurui 135
Cati 82, 83 cerfi 80 civilitate 185
Catinchii 79 chaos 39 clar-intuneric 484
cauciuc 59, 70 cheftea 43 clarobscur 231, 484
cavalcade 41 chelteu 43 clarvAzator '231
caz 254 cheltui 43 clarvedere 229, 231
cazarmagiu 158 chema 152, 503 clarviziune 229, 231
cazin(a) 94 chervanagiu 158 clas(A)55, 254, 274
-ca 403-404 c(h)esaro-crAiesc 230 clampani 336
&idea 127, 503 chestea 34 clApAugi 109
calAreatA 410 chezase 22 clenciu 503
calatori 335 chiabur(esc) 515 climat(er)ic 177
-calauz(a) 55 chiaburime 515 clin 268. 516
camesar 161 chiar 312, 451 clipi 336
caminist 182 chibif 501 clocoti 135, 141
cApia 335 chibifa 335 cloncan 494
capri 67 chibrite 70 clownesc 171
cAptusi 478 Chichi 82 coade 68'
cAra 494 chilometror 178 coafea 38
Caragita 186 chilometru 273-4 coafor 42, 178
cAramida 494 chintesenfa 37, 484 coag-ula 335
carbunar 184 chip 254, 506 coale 65
www.dacoromanica.ro
524 INDICE
coase 139 conferinta 25, 254 corn (plur.) 60

coate-goale 230 confesional 477 cornar 161
co- 195 configure 236 Cornel 29
cobori 137, 140, 484 conforma 135 corobora 477
cocator 166 confrate 195 corp-delict 232
cocheta 238 confraternitate 195 corsa(re) 472
cochint 503 confratie 195 cortegiu 29, 31, 32, 58.
coclau(ri) 59, 103 confrerie 195 cortej 29, 71
cocoana 82 Congul 93 corvagiu 158
cocolosi-c000loase 59 conjectura 476-7 cosmicism 181
codoase 22 conjuga 237 cosm(os) 96
codru 28, 31, 32, 33 conju(n)ctiv 35 cosmotic 176
cognac 45 1 conju(n)cture 35, 477 Coste 152
coincida 131, 136, 140 conjuncti(un)e 35, 477 costelivitate 185
coincideaza 136 conlucra 195 coser(iu) 179
colabora 195, 477 conmahalagiu 195 cota 241
colaboratie 189 conmesean 195 cotiugaragiu 156
colegialmente 190 conorasean 195 cotiugarar 161
colegiu 29 co(n)respondenta 35 cotiugarist 182, 184
colhoz 476 co(n)rupe 35, 195 cotiza 241, 336
colhozi 238 consangean 195 Cotnarul 91
colhozian-colhoznic 176 consangenie 177 Cotroceniul 90
coli 67 consecinta 40, 255 cotropire 75
colivar 164 consecvent 40 cotofeni 239
colind(a) 67, 246 consemna 135 covati 238
colivar 500 consfinti 195 covorarie 168
colora 201 considerati(un)e 75, 188. covrastnic 504.
colt 254 189 crainica 101
colun 504 oonsta 351, 477 craniu 29
corn- 195 consulta 336 crapa 336
combain 476 cont 255 cravetii 80
oombinagiu 158 contagi(on)a 236 crancenie 177
combinat 476 contemporan 25 creativitate 185
comedian(t) 161 contest 255 creator(iu) 110-1, 165
comedie 49 context 477 creature 477
comedios 191 continua 151, 336 Creciun 22, 23
comemorare 189 contra(-) 21, 193, 196, credit '255
comemoratie 189 383-4 crematoriu 58, 108
comenduire-comanda 26 contra 498 cristomatic 176
comenta 477 contr'amiral 21' critics 69
comert 477 contrar 29 critico-estetic 230
comisi(un)e 187, 188, 193 contrasens 196 crochiu 95
comis-voiajor 99 contrasta 336 crono- 218
comitet 95 contrazicator 166 crud '477
companie 49, 50 oonture 70 ctitori 239
competinta 25 contil(iu) 29 cu 384, 418, 453
complacea 127 continutistic 176 cuantum 45, 50
complect 297 contopistarie 168 cuconie 177
complectare 477 conversa 201 cucutenian 176
compres(a) 53, 86 converzatie 37 cufunda 336
comprima 516 conziliu 37 cuget 477
comptabil(itate) 41 cooperatie 477 cugeta 336
compus (plur.) 59 copiti 68 cugetatiune 189
con- 36, 195 copoiSm 181 cu(i)rasa 44
oonceda 131, 135, 140 copoiu 494 cujbi 238
concedia 494 coras(liu) 30, 31 , culbec(e) 88
concept 477 corcodusi 67, 68 (culmea) culmelor 70
ooncerta-concertui 239 corela 236 culmina 336
condeier 179 coreligionar 195 culminant 275, 297
conduce 477 corija 131, 139, 140 culoare 43
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 525
culota 44 de-a-capul 477 descoji 197

cum 371 de-acum 371-2 descoperi 138, 139
cdminte 112 de-adevarat 197 descri(e) 132
cumsecade 111, 112, 170, de-a-dreptul 372 descrunta 198
410 de-a fuga 197 descuia 138, 151, 501
cumsecadenie 170 de-a gata 372 descumpani 197-8
cumul 50 de-aievea 197 descurajeat 22, 38
cunoaste 504, 509 de alffel 372 descurearet 167
cunostintil 504 aealuspiriza 244 desen(a) 25
cuprinse 71. 73 decana 243 deseori 153
curaj 30, 71 decar 161 desinator 25
curat 484 de catre 387 desinsela 198
curali 69 decenie 53, 54 deslana 198
curati 129, 139, 494 deck 297-8, 372-3, 405 despAduchia 198
curA'nd 371 declamagiu 158 desparti 129
curcan 494 decretist 184 despersonaliza(t) 197
curcanarie 494 decum 373 despodobi 198
curcubeic 176 dedicat 477 de(s)politicianiza 196
curent (plur.) 60 dedubla 196 despre 387-8
curier(a) 101, 477 deducere 189 destainui 134, 135
curpen(e) 88 deductie 189 destins 26
cursa 477 defel 373 detrunchia 196
curtezan(t)a 27, 161, 258 defecta 236 detuna 337
custodie 177 defectiune 187, 236 deunaseara 232
cusurgiu 158 degera 337 devasta 478
cutare 329 degetatie 26 deveni 365
cutitar 161 deja 371-2 devinatie 26
cuvant 255, 269 dela 387 deviz(A) 53
cuvinta 135 delibera 478 dezadormi 197
cuveni 363 deliciu 276 dezagrega 135
cuveta 44 delict(u)os 192 dezanalfabetiza 515
cvadru- 218 deli(n)cvent 35 dezbata 197
cvazi- 218 delira 337 dezerta 337
cvorum 45 deloc 373 dezice 478
da 132, 152, 336, 364, demers 196 dezinteres 204, 247
469, 504 demi- 218 dezmiristi 198
clack' 404 demisionar 164 de(z)mobiliza 196
dacoromana 104 demo- 218, 220 de(z)mutizator 196
dactilo- 218 demofilie 220 dezocupa 198
dactilograf(a) 228 demofobie 220 dezordine 53
damblagiu 158, 183 demologie 220 dezumfla 496
damile 24 demomasonerie 220 di- 196
dar 404-5, 444 demonie 177 dialectic 478
dat fiind 432 demoplutocratie 220 dialog 39, 60, 71
data 477 denatura 337 dibui 135
dat(A) 55 dentist-dantist 25 diferent 478
datori 129, 152 deoarece 405 diferenta 255
datorita 153 deosebire 269 diferentia 478
damn 69 departe 255 dificultos 192
darabani 239 depasi 196, 337 diform(a) 196
darui 134 dependents -intA 25 difuza 478
darusag 504 deplin 297 Digestul 76
dascal(ic))esc 173 deputati 238 digita 236
(Mitsui 113, 115, 306-7 deranj(e)a 22 dimensiune 79, 188
(lade 22 deriva 478 din 299, 388-394
darzosenie 170 deriziune 187 dinamo- 193, 218
de 359, 364-5, 384-7, des- 196, 197-8, 207 din berechet 373
388-94, 438, 439, 444 desavarsit 297 din nou 443
de- 196-7 descaragializa 197, 244 dinte 74, 255
deabia 367 descAunare 197 dintaiu 124, 125
www.dacoromanica.ro
526 INDICE
dintre 299, 394 ducesa -mama 233 eschiva 498

dintru 394 duciza 240 escursie 40
dintl 74 dudue 82, 504 esenta-esentie 35, 86, 87
diplomatist 182 duele 71 espropiere 40
direct 372, 478 dughengiu 158 estampa 26
directs 498 dulcet 55 este 437
directiva-directiona 236 dumnealui 306 -este 174-175
director 29, 50, 87 duo 95 -esti 89-90
direcboriu 29 duor 124 -et 174-5
dirigent-diriginte 25 dupa 274, 395 - et 247-8
dirija 139, 140, 239, 478 dupi cum 374 etatism 241
discerna 131, 140, 141 dupa-prinz(a) 55, 230, etatist 240
discurse 73, 74 508 etatiza 240
discuta 136 dupe 23 -eta 175
diseara 374 durau 504 etnic 478
disolva 130. 131, 141 durea 12'r, 337 efiie 177
disparea 127 du-te-vino 232 etno- 193, 221
displacea 127 ehenin 160 etnocratic 221
dispera 135 echilibre 71 etnocratie 221
dispune 498 echipaj 71, 72 etnopsihologie 221,
disputa 498 echipier 180 etos 96
distice 71 echivala 337 -ete, -eta 23
distinct-distins 40 economisi-economiza 241 -(et)iune 187
distinctii 75 egal 478 -eu 95
diversifica 245, 478 egal(iz)a 241 eu- 218, 221
diviza 131, 140, 141 -egiu 29-32 eugenetic(a) 221
divizionar 164 eldoradic 178 eugenie 221
divulgator 478 electro- 218, 220-21 europeean 176
dixtrat 40 electrocultiva 220, 243 eutanasie 221
doctors 101 electrometalurgic 221 evada 337
documentar 164. 409 electromotrice 221 evenement 26
dogmatician 176 electroterapie 221 evoca 478
doilea 124 elexir 26 eVoluat 165
doizeci 124 -elnic 170 ex- 40, 198, 205
dolii (plur.) 72 elocinta 40 exaspera 135
domeniu 29, 32, 71 tlocvent 40 excepta 337-8
domicil-domitil 29 emana 337 excesuri 73
dominion 98 emancipa 337 exconsilier 198
Dominte 36 emerit 478 excorta 40
domn 84. 85, 281 eminenta 256, 478 excroc 40
domnarie 168 eminescianism 181 ex-cutie 198
domnia-sa 306 eminescianist 181 executa 136
donquijotiada 167 eminescianiza 181, 242 exista 478
drag 256 eminescofobie 227 existent 421
dragA Bogdan(e) 84 eminescolog(ie) 227 existentialism 182
drags Radu(le) 84 eminescomanie 227 exministru 198
dragoste 79 -enie 170 explic(i0a 236
dramoleta 175 enumara 478 explicare 189
dracie 269 epistolier 179 explicatie 189
Dragasan(i)ul 91 epizoduri 73 explo(a)da 35
drenagiuzdrenaj 29 epura 516 exprefect 198
drept 294 -er 33. 178 exprimare 479
dribla-dribling 498 erea(m) 22, 23 exprimator 166
droguerie 45 erpare-erori 76, 78 exprofesor 198
drum de fier 484 erona 236 expune 478
drumar 161 eruptie 269 exsavant 198
drumetie 177 es- < ex- 40 exsecretar 198
dubla 478 -esc 170-4 exterior 296
dubla-vulpe 229 escarmuse 22 extompa 40
duce 494, 5W), 504 eschiva 498 extorca 338
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 527
extra- 198-9, 205 fiecare 330, 412, 416-7 frecuenta 45

extract-ex'xtras 40, 482 fie ca 405-6 frecvent 40
extraf(a)in 199 fiece 330 frecventa 479, 481
extraordinar de 298 fierbator 166 frecventa 257
extraordinaritate 185 fier calif 484 trezor 178
extrasic 199 figure 69 frigid 238
extrateritorial 199 fila-filui 239 frige 495
ezact 40 filaturist 184 fritofregolic 176
ezamen 40 filo- 193, 218, 221-227 fritofregolist 182
-eza 38 filozof 300 frizer 42, 177
face 126, 128, 256-7, filozofant 160 frizerita 186
338 filozofard 164 frontagiu 158
factor 50 finals 498 frontatier 180
factiune 188 finalista 498 fructar 161
faetonar 161 finante 494 fruct(a) 53
falangist 182 fine 53, 56 frumos 275, 301, 446
fald(ur) 60 fineta 23 frumuseta 276
familial-familiar 160 fir 269-270 fruntos 191
familiar 164, 479 fisier 180 fugari 338
fanteziuri 69 fisiu 44, 92, 95 fugarita 186
fapt(5) 55, 85 fi(t)ece 122 fulgui 134
faptic 176, 177 fitila 498 fuma 479
faraoana 101 fizio- 218 fumeg 244
farmec 75, 495 flecusteata 100 Fum(ul) 250
farsorlfic 190 floarei 78 funda 237
fascicul(a) 53, 479 floricultor 227 funerarii 479
fascism 46, 241 floriculture 227 furnic 103
fascist 46, 241 fluiera 338 furnisor 42, 178
fasciza 46, 241 fluvie 11 furnisa 38, 242, 245
fason 494 foaiei 78 gagicarie 168
fags 22, 68, 504 foamei 78 Galati(u1) 63, 89, 91, 82
fata morgana (plur.) 64 -fobie 227 galopa 338
Mfg 479, 500 focal 159 gangsterlac 190
fata-in-casi 228 focos 192 garagist 184
fata de 395 Focsani 63 garant 257
fateta 175 Folticeni 90 garantat 479. 481
favo(a)r(e) 43, 53, 78 fometos 191 garantie-garanta 86
faciitor 166. 167 fond(uri) 75, 257, 494 garda 258
Fagarasi 38 fonetician 176 gardist 182
fail 440 fono- 193, 216, 218 gata 270
fare-de-grija 230 footbal(ist) 498 gazeturr 69
faradelege 225, 230 football(ist) 498 garuri 73
fara.de-nadejde 230 forte 257 gaetaniza 244
fare -de-rost 230 foto- 217, 218, 222 gaitana 239
fare -timp 230 fotocopie 217, 222 gaselnita 484
femeie-vamp 226, 232 fotogenic 222 gasibil 169, 170
femenin 26 fotometrie 222 gasire 484
feneanti.rm 181 fotosculptura 217, 222 gadila-gadili 129
fenedist 184 fototelefonie 222 gandi 338-9
fer 33 fototelegrafie 222 gandirist 182
fererie 22, 23 fototerapie 222 gfingav 50
feri 269 frace 73 gatos 191
ferice 110 fraier(a) 495, 500, 501 geambaslfic 190
fetele bulgarce 109 frances 37 geandarm 22. 38
fetita-regina 232 franceza 103 general 297
fetru 43 franco-german 230 generalisim 113
feudalo-mosieresc 231 Franta 87 generic 479
fi 147-8, 351-352 Frantuji 74 geniu(ri) 29. 73
-fi(c)a 242-3, 245 frate 24, 82 germana 103
fie.. fie 374 framant 245, 246 germanomanie 227
www.dacoromanica.ro
528 INDICE
germen(e) 88 haimanalic 190 -i(e)i 80-81

ghemotoci 239 haimanali 69 iepure 495
ghetar 161 halagiu 156 iepuroiu 495
ghet(t)o 95 haleala 500 -ier(a) 33, 178-180
ghidu$(ar)ie 168 half-time 499 ierearet 167
ghiers 504 hali 39 ie$i 141
ghiveta 44 halo-ul 94 ifanterie 21
gimnaz 29 hamlets 101 -igiu 30
ginerile 24 handicapa 243, 499 ilau 44
gingase 22 harmasar 39 Ileanei 78
glonturi 73 hasdeian 175 ilegaliza 199
glosse 479 hazarda 339 im- 199
gloti 238 hazarde 71 imacula 236
goal 498 Mini 68 imagine 23, 86
gogo(a)$(a) 60 haituri 69 imaterializa 199
gospodara 101 haplina 187 imemorial 199
grada-gradui 238, 239 hArabali 69 imobil(iza) 199
grafo- 216, 218 hamesie 505 impas(a) 53, 55
grafofon 216 hali 68 imper 29
grafolog(ie) 216 hird'au 426 imperial 479
grafometru 216 hartar5rie 168 impieta 479
gramo- 218 hebdomadar 409 importantisim 112
gramofon 193 hemiplegist 183 imprima 199
granada 41 hemofil(ie) 221 impuls(ion)a 236, 23S
grand 495 hidro- 218 i(n)- 170, 193, 199-200,
granda 258, 495 ,idrofil 221 217
grangur 494, 500 himalaian 176 -ina 187
grantist 182 hingherie 177 inamic 21
grataragiu 158 hiper- 193, 199, 212, (in)carnatie 479
gratie 153 219 inoontinuu 200
graire 505 hiperentuziast 199 incumba 339, 480
grgnita-granitui 239 hiperneologiza 199 indefinit 480
gra'unt(a) 55 hipersceptic 199 i(n)dentic 35
granar 161 hipodroame 71 idepede(n)ta" 35
grans 103 hitleriza 240 indezira 236
grelile 24 hlizi 505 indic 480
grenata-granata 26 hockey, hockist 499 indice 104, 480
gretarie 168 hoinari 339 indiciu 104, 480
greutate 484 hotele 71 indigena 237
greva 479 hot 39 indigna 135
grija 88 hilnit 485 individa 102
grilagiu-grilaj 29 hrapAretie 177 inducere 189
grimaza 37 hugolian 175 inductie 189
grisa 75 humoresca 27 industrie 49
groggy 499 raer(u1) 250 inefabil 169
gropar 161 -ial 160 inegaliza 200
grosist 184 -ian 175-6 inenarabil 169
groteasca 27, 109 iara($i) 443 inespugnabil 40
grozav 276 Iasi 63, 89 inestricabil 40
grozavie 276 -ic(a) 176-7 inexperieng 200
grup(6) 53 -icesc 173 inferior 275, 296-7
guase 22 -ician 176 infirm(iz)a 241
gur(al)ist 182 icni 339 influenti 68
Gura Saratii 80 icoana 485 informatiune 188
guri 238 icra 103 inframicrobiologie 222
guvernator 479 ideal(e) 71, 73 infrarov 213
guvernimant 479 idee 500 infrastructure 213
habotnicie 177 idepe(n)denta 35 inginerita 186
haida de 278 idolita 186 inimos 505
haihue 109 -ie 177-178, 187, 188 initiatic 165
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 529
inquisitor 45 isborician 176 in 361, 395-8, 439, 444,

insatietate 185 istori(ci)za 240, 241 453
ins(a) 485 istorico-literar 230 in- 201-3
insectar 164 istorie 49 in afara de 202, 398-9
inseila 22 istralian 175 inainta 485
insemn 485 Italian(a) 103, 172 inainte 357, 399
inseria 480 -itate 184-5 inaintemergator 207
insigna 485 -ira 185-6 Malt 119, 301, 408
inspector(e) 50, 87 -ibor 166 inamora 340
instants 35, 86, 87, 88 itar(A) 56 inainte 21
integra 480, 485 -ita 186-7 Inarmat 21
intelecte 71 -iu 31, 44, 95 Inca rcera 202
inter- 200 iubaret 167 incalca 506
interaliat 200 iubi 340 incapea 340
interamerican 200 iudeo-capitalist 227 incA-viu 232
interastral 200 iudeo-comunist 227 incelula 202
intercepta 479 iudeo-democratie 227 incepe 485
interoolonial 200 iudeo-mason(erie) 227 incerca 201, 506
intercomunal 200 iudeo-plutocratie 227 incercui 135, 201
intercomunicatie 200 iudeo-plutodemocratie incheia 138, 151, 506
intermediu 480 227 incheiere 506
interior 296 -iune 184, 187-9 (In)chenara-(in)chenarui
internat 516 iurel 505 239
intersecta 200, 236, 241 ius 500 Inchide-deschide 197
intersectie 200 ivi 340 inchipui 340-1, 506
interSolar 200 iz 505 inchipuit 485
interstatal 159, 200 -iza 38, 181, 240-2, 244-5 Incoace-incolo 270
interscolar 200 izbuti 344, 345 incolona 202
interurban 200 izmenar 162 inconjur(ime) 485
interzis 485 iznoava 505 (in)conversa 202
intim(i)a 152 izvodal 159 Incremeiii 341
i(n)tinerar 35 (Im)blani 201 incrucisa 341
intra 27, 68, 500 (im)boldi 201 incrucisetor 22
intriga 135 (im)bolnAvi 201 incurajea 38
introducere 189 imbilicaminti 68 incurcatura 258
introductie 189 imbrigada 202, 243 indabora-indatori 129
inti 68 imbucura 201 in-de-acord 202
inntilitate 75 imbulzi 340 indeaievea 202
inutiliza 200 imburghezi 202 indeajuns 154,, 155, 202
inventa 135 impalida 202 indegeta 202
investiga 236 (im)parfuma 202 indelaolalta 202
ioaneic 176 impaciui 505 indelung 154, 202, 508
lonesti 90 impamanteni 505 indemonia 202
ipohoandra 27 impamantenitor 166 indesa-indesi 129
ipostaz(a) 53, 86 imparateasa 101, 186 indestul 154, 155, 202
iradia 480 imparatita 101, 186 indoctrina 202
iritionaliza 200, 242 impartasi 506 indoi(a) 130, 138
irealiza 200 imparti 506 indoiala 258
ireusitI 200 impeteca 202 Indoit 506
irita 136 impiedeca 340 indovleciza 202, 244
-isa 38, 242, 243 impietrui 201 indragi 506
isca 339, 505 impopula 202 (In)dragosti 201
-isi 241, 242 (im)poza 202 indrazni 341
-isim 112-3 imprimavAra 203 indrepta 485
-ism 37, 177, 180-2, 184, imprumuta 136 indreptati 506
240 imprumute, -uri 73 indritui 136
isnoav5 27 (im)pudra 202 induiosetor 22
-ist 181, 182-184, 193. impurpura 202, 243 induminica 202
240, 250 (1m)pusca 201 indumnezei 202
isboric 505 (Im)puti 201 infatisare 485
www.dacoromanica.ro
530 INDICE
infinge 36 intretalni 201 lavabou 92

infioros 202 intreucide 200 iavuar 166
inflacarabil 169 intrevorbire 201 labos 191
inflora-mflori 129 intrezerite 22, 23 lacatus-fierar 233
infometa 341 infra 399-400 lacramos 191
(in )fragezi 201 intrupator 166 Fancier 245, 251
infricosetor 22 intelepte 84 lasa 364, 507
ingalonat 202 inteles 486 Mire 486
ingerie 178, 515 intepeni 495 lauda 130, 137
inghetat 486 intenos 202 launtric 486
inghetati 68 invagona 203 -lac 190
inghiti 44. 129 in vara 374 lane in MO. 259
inghitibil 169 invata 342 lebezi 68
injgheba 136 invaratoa re 64 lege 259
injunghia 136 invatator 50, 64 legionar 162
ingreuia 135 invartaret 167 legisla 236
ingreuna 506 invartosa 139 legumicultor 227
ingrija-ingriji 129, 130 invecui 203 legumicultura 227
(in)griji 201 InViez 136 leitA 187
ingrosa 139 invoalata 202 lenese 22
ingulera 202 involta 507 lenevi 342
inlacrima 341 inzdreveni 23 Jenj(i)ed 178
inlumina 202, 243 (i)$i 308-310 lesni 201
(in)marita 199, 201 iachetii 69 Lespezii 63
inmarmuri 342 jandarmeresc 171 letopisiter 179
in noapte 374 jeandar 22 liberar 160
innopta 342 jebelenism 181 fiber-arbitru 229
(in)numara 199, 201 jecmani 22 Tiber-cugetAtor 229
inomeni 202 jefui 22 liber-profesionist 229'
inramuri 203 jelbar 22 liber-schimb 229
(in)salbiteci 201 jelbaritor 166 liar 246
fnscri 132 jemanfisism 181 lidri 134, 136
inseila 22 Jeni 82, 83 lichelie 178
ingemn 485 Jenith' 22 licher 42, 43
(in)semna 201, 482 jeratic 22 llchiduri 66-7
insimfi 202 jerba-jerbie 86 liooare 43
insingura 202 jeregai 22 liftier 180
inspre 202, 368 jersee 71 limbagiu-limbaj 29, 30'
insumi, etc. 114-116, 312- ibc 486 limbile 24, 70
314 jubil(i)a 152. 480 limonagiu 158
(in)surdina 203 . juca 258, 495 limpid 111
insira-insirui 239 jucaret 167 lingados 191
insuruba-insurubui 239 judecatorita 515 lingou 92
intaiu 47, 124-5, 301 jumari 60-61 lingvistid 45, 69
intamplabil 169 jumuli 135 linie 480
intarzia 136 jurisdictional 159 linoleu(m) 97
inticalosi 202 jurisprudential 160 lipos 191
intipui 506 just 374 lipoa 270
(in)totdeauna 201, 202 knockout(a) 243, 498. lipsi 342
intramesteca 201 499 literal-literar 160
intre 399 la 361, 400 literalmente 190
nitre- 200-201 la anul 375 literile 24, 70
intreba 342 labs 258-9 litigiu 29
intrebirui 201 laboratoriu 28, 29, 110 litra 238
intredeschide 200 lancist 251 livre(a)td 27, 109
intreg 301 Lanc(u1) 250 -loc, -log 193
intregi 486 lapsus 480 locas 507
intrelasa 201 lasso 480 locomotivg-tip 233
intrelinie 200 latinist 183 logicist-logician 176
intresfasia 201 laurea 236 logofeti 238
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 531
logo- 193 massimo-laurianesc 232 metro(u) 92, 248

lopatar 162 masina 480 meu, tau, etc. 116-7
lopatos 191 masina-sport 233 mezeruri 160
lot 480 match 499 miar 161, 501
lotci 68 materialuri 73 mica 271
lucra 495 mate-fripte 230 micro- 219, 222, 248
luerAtor 50 maxim(um) 96. 97, 113 microrosm 96
luftar 162 mazilita 187 mie 306, 433
lui 81-3, 314-316 macai 135 m(i)ere 33
luminatii 68 madams 21 mierli 495, 500
lunar 480 magarar 162 milenariu 481
lunatecie 178 mahalali 69 milion 432
luneca 342 mai 21 milionist 183
lung 270 manta(1)i 65, 69 Mimi 82
lungi 486 marfar 162 mincinos 44
lunti 68 marimuri 66. 69 minciuni 238
luxa 238 marinaturi 69 miniaturistica 177
lux(u)os 34 marturisire 486 minim(um) 96, 97, 113
macaronar 162, 500 maruntise 71 min(i)er 42, 178
macedonskian 175 mascaras 191 ministeriat 163
macro- 219 masurabil 169 minister(iu) 28-
macrocosm 96 masina 21 ministru 31, 32
madame lonescu 82, 83 matasa 22, 66 minor 42, 43, 113
mahar 495 manse 22. 88 minte 271
mahera 102 mital. 162 minunat 275
mai 375, 435, 438, 450-51 mans 259 minune 276
mai-batran 230 mancaruri 69 minut 481
maichii 79 manea 127 miorlai 342
maiestru 411 manecA 259 mira 342-3
mai-marime 230 mania 136 Miron 50
maimuta 496 marsav 50 minonosita 187
major 43, 113 marsevenie 22 mirosi 139
majoritate 43, 412, 413, mats 270 misi(un)e 188
414 medalistica 177 mistreats 102
malmdft 184 meditatii 68 mistretesc 170
mandata 237 mediu 31, 72, 73 misca 343, 500
manevrier 180 mega(lo)- 219 misittna 38
maniacal 159 meglenita 104 miticism 182
-manie 227 melt 271 mitraist 183
-maniera 259 melopree 79 mitral(i)er(a) 43, 178,
manifesta 136, 342 membra 102 180
manifestare-manifestatie membrie 178 mitralior 43
189 meniu 44, 95 Miti 82
manipulist 183 menstrua 236 mizeros 192
manopera 228 -mente 190 mizogin(ism) 40
manufacturier(a) 180 mentinea 480 mladiosie 178
marca 499 mentinator 168 moalele capului 301
marcuin 180 mercuri 33 moara 495
mare 69 mereu 507 moase 22
maresalism 181 merge 128, 129, 137 mods 260
margine 23. 27, 68. 88 Meri-Goala 80 modernism 181
marshailiza 515. 516 Meri-Petchi 80 Mohorita 187
martela 499 merita 364, 480 moldav 409, 509
marxist-leninist (stalinist) mesagerie 480 molesi 343
231 meseriesesc 171 momea 103
Mary 82 meter 486 moment 260
mascaj 499 mester-lacatus 233 monarho-fascist 231
mascarada 157 mestesugal 160 monedi 260
masa 480 Metere(u1) 250 monetar 162
imasivuri 73 metoduri 73 mono- 216, 219, 222-23
www.dacoromanica.ro
532 INDICE
monopolism 184 (n)aspri 201 not (plur. fem. al la

monopolist 184 nastrusnide 178 nou) 110
montor 178 natangie 178 noima 507
moralul 301 navali 343 non- 205-206
morbideta 481 navArlios 191 noptatic 165
morfinoman(a) 160 nazari 343 noptos 191
Morfinomanta 160 nazbatios 191 klordamerican 227
mormantal 160 nazui 136 normalian-normalist 176
mortier(a) 180 ne- 170, 193, 199, 203- nostimazi 68
mortuar 162 205 notariat 165
mosieresc 171 ne(a)mtofil 221 notist 183
mosiereste 174 neauz 204 notiti 68
mosneaga 102 nebunatecie '178 noutestamentar 231
mosnegarie 168 necandidatura 204 novar 161
moti-moate 61 necesar 481 nu 205, 375, 438, 440-4k
motiune 188 necesita 343 numai 375-6, 443, 451
moto- 219, 223 neclar 481 numar 412, 414
mototoale 71 neclinti 203 numaru' unu 496
motrica 111 Neculcea 152 numaru' aint 496
motto 59, 481 neculceian 176 numaru' cinci 496
mozaicar 162 necum 375 nume mic 486
mozaist 162, 183, 184 nedespartibil 169 nur 507
much(i)e 35 nedumeri 203 -bare 43
muierlac 190 Nefere(u1) 250 oarecare 507
mulargiu 158 negationist 183 oarecat 376
mult (prea) 29&9, 302 neghinos 191 oaspet(e) 89
multi- 216, 219, 223, negraibil 169 oastei 78
225 negustor 300 obarsi 343
multitudinar 164 neinstare 204 ob(i)ect(uri) 33, 73
multumi 607 neintrerupe 203 obiecta-obiectiona 236
multumita 153 nemuri 204 obosi 507
muntenesc 104, 171, 507 nemurit 507 ohraz 61, 507
munti 74 nene 82, 85, 96, 496 obsecvios 192
musafirA 102 nenorocit 446 observare,-tie 189
muscarie 168 neo- 216, 219 ochelar(i) 103, 496. 500+
muschetar 39 neoclasiciza 240 ochelarist 183
muschiulatura 39 neologismofagie 228 ocoluri, ocoale 71
musetel 22 neologismomanie 223 ocupa 352
mutros 191 neorandui 203 odata 260
muzeuri 73 neorganiza 203 Odesfer 251
muzica 495 nepunticiosie 178 odihni 343-4
naist 183 neraspuns 204 odobescian 175
nastratinesc 171 nery 260 oferi 138, 139
ease '71 nervurele 70 ogaratic 165
nase 22 neschimbabil 169 -ogiu 30
naste 343 nespus de 298 oglindei 78
natal 481 netraiu 204 oglindi 136
naturA-moarta 233 nici 451 ()gra& 78, 507
natie 68 nici cand 375 Ogrezeni 22, 23
nationalitar 164 nici decum 375 -ol- 175
natist 183 niciodata 375 olanduri 66, 69
naufragiu 30 niciunul 328, 416-7 oleaca 110, 507
naviga 136 nimeni 412, 416-417 Olezar 251
nadragar 162 nimic(a) 56, 271 Olghii 79
naframi 68 niste 121, 122 olimpiada 157
namiaza 76 nitel 110 olimpian(ic) 176
napraznicie 178 nivel(e) 53, 71 omagiu 30, 76
napusti 343 noapte 153, 301, 373 omizi,-za 515
nascator 166 nobilist 183 omni- 194, 216, 219,223
nasipar 162 nodal 160 omucidere 227
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 533
omucigas 227 palabra 481 plinjinos 191

Onef(u1) 250 palaturi 73 palmi 68
onomatopeg 79 paleo- 219 palmui 136
onora 481 palpit 246 pamantean 506, 508
opera 495 Panainte 36 parasi 486
operile 24, 70 pans 64 parea 127, 344, 352,
opinearism 182 panorami 68 356-7
opin(i)a 152, 480 papa 91 parelnic 170
oprima-opresa 236 Papadopolina 187 parelnicie 176
opt 508 papagalita 186 partasi 201
optar 161 papa-lapte 231 pasarica 496, 500
optim 113 para- 2,08 pastos 191
or 376 paradant 160 pastra 261
Orap(u1) 250 paraliza 344 Pastravar 162
oratic 165 paralac 190 Pascanita 186
oratorie 481 parantez(a) 26, 54, 73 Patimasi 38
oraseni(za) 239, 241 parasutist 183 Patrat 21
orasenie 178 parazi 68 Pazitor 50
Orazii 69, 80 parchetar 162 pans. 406
ordin(e) 53 pardesiu 44, 92 pank (and) 357, 406
ordona 481 pardosea 103 pana (la) 400
orezarie 168 pareza 37, 38 panzet 103
organism 37, 481 parfumar 162 parjo(a)1(a) 56
orgai 79 parfume 71 parnae 496
on 406 parizel 160 part(i)e 35
oribil 276 parolist 183 pe 287-291, 400
oricare 122, 330 partagiu-partaj 29, 30 Pecere(u1) 250
orice 122. 330-1, 415-16 partanti 499 pedagoaga 27
oricine 330 parte 496 pedantlac 190
oricum 451 participuri 73 peizagist 183
origina 515 partidic 176 peizagiuri 73
original-originar 160 partinic 177 pelerini 68
"origine 23, 26, 86 parveni 481 Pemere(u1) 250
orizon(t) 41 pasaj 481 penagiu-penaj 29, 175
oroare 78, 276 paseism 181 penal 160
orologiu 29, 30, 31, 32 pasenta 33 penalmente 190
orzar 162 passe-partout 231 penalty 499
-os 96, 190-92 pasteriza 43 penar 162
osanzos 191 pasaportar 162 pendul(a) 54
ospatar 162 pave 22 penet 175
ospatarita 186 pathe 248 Penis 175
ostas 508 patos 96 Pension 516
osteni 508 patratic 176 pensionar 162
ostrovatic 165 patrician 501 pentru 361-2
otgonar 162 patronal 160 pepenos 191
otomobil 32 patronat 165 per 33
otorizatie 32 patru 28 percepere 189
otrava 79, 496 patrusprezece 123 percept 481
otravi 496 paupertate 481 Perceptie 189
otravita 496 pavagiu-pavaj 29, 30 perceptiune 188
otravitoare 496 vacatos 446 perd 33
otelar 515 Pacunos 191 peregrinar 164
ozon(a) 53 paducherie 168 pereneitate 185
-ou 95 padurara 102 Peretal 160
pace si onor 260 padurarie 178 Perfecta 236, 242
pacheturi 73 padurarita 186 perfectiviza 236, 242
pact(iz)a 241 paganie 178 perfectie 261
paf 496 pagubos 191 perfectiona 236, 242
pagina 261 pahar 21 performanta 499
paiatarlac 190 paienjenita 186 perinda 136
www.dacoromanica.ro
534 INDICE
periodic 410 post- 206 plotonier 33, 178

perlier 180 postata 88 plug 469
permisionar 164 posterior 296 plumb 61, 71
persiflagiu-persiflaj 29 post-macel 206 plumbiera 162
pesa 33 Post pune 206 pluri- 194, 216, 219
Pesede(ul) 250 post - restant 230 plus(-) 219, 261, 418
pesmet(e) 88 post-scriptum 97 plus 44
Peste-Maneca 485 postulat 165 pluto- 219
Petete(ul) 101, 249 postagiu 159 plutodemocratie 220
petetist 184, 251 postar 162 pluti 68
petrecaret 167 poate ca 376-7 posts-postie 35, 87
petrolier 180 pocheri 238 potoape 71
pezevenclac 190 Podgoria Saratii 80 potemkiniada 157
pezevenghesc 171 poem(a) 54 poticni 344
piateta 175 poet(a) 102, 300 Potlogari 239
Picareasca 27, 109 poetess 102 potol 247
picior 261 pofticos 191 potoli 136, 138
picol(o) 93 poll- 194, 216, 219 223 povata 247
picolica 186 polipier 180 povat 247
picolita 186 polisportiv 223 povestei 79
pictoric 176 politehnician 176 poza 202
picur 247 politic 496 practica 481
piele(i) 79, 271 politeta 23 prapur(e) 61, 88
pietar 162 Po 'Marie 168 praxa 508
pierde-vary 231 politicianism 241 Drastier(iu) 179
pieri 132, 133 politicianist 241 pravali 138
piezise 22 Politicianiza 241 privaliar 162
pifan 496 politruc 476 pravalias 162
pila 496 polonist 183 pranz 508
pion(i)er 33, 178 pomenii 24 pre- 206-207
pipaibil 169 Pomicultor 227 prea- 207
pistolagiu 158 popieriza 240 preajma 76
pitore(a)sc(a) 109 Pompii 29 preambul 50
pitpalaca 102 pontagiu 158, 499 preaplin 207
piuneza 44 Pont(a) 54 preaslavi 207
placuri 76 pops 88 preceas 207
pla(n)carda 481 Popesti 90 preceda 131, 140
plagist 183 popica 238 precis 481
plaje 22 poposi '344 precizabil 169
plan(e) 71, 73, 260 popular 481 'pncizamente 190
pianism 181 percelana 40 precum 377, 436
planorist 183 portar 499 preda 481
plastilina 36 port - drapel 231 predestina 206, 237
play 500 port -arma 231 predictiune 481
placea 127, 344 porte-bonheur 231 predice 69
plasmui(tor 508 porte-parole 231 predomni 486
plangaret 167 porto(-) 93, 219 preferi, -ra 130, 131, 14q
pleascai 79 portofranc 229-230 preji 22
plebe 79 portreturi 73 prejmui 201
lereza 42 portret(iz)a 241 prejudit 29
plescait 248 portuar )64 preliminari 68
plesnet 248 porunce 69 prelung 508
plex 497 poruncist 183 premeleg 277
plimbaret 167 portelan(a) 40, 54, 55 Premier 100
plin 261 porti(un)e 188 premiza 37
tlin-aerul 99 poseda 131, 140, 308 preocupa 352
ploaiei 78 posed -arms 231 Preocupatie 189
Ploesti(u1) 63, 89, 90 posibel 26 prepara 136
plOnjon 499 posibilita 236 prepuelnic 170
ploparie 168 posomori 344 passe - papier 231
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 535
presupo_itie 482 proxim 113 ravagiu 30

pr4ti(inta) 207 proza 76 racitor 166
preta 344 pruncucidere 227 racni 344
pretentios 438 Pruncuciga$(1) 227 racoare 496
pretorita 186 prundar 162 radacinos 191
prctinde 344, 357 pseudo- 219, 223-4 ramar 162
pretutindenar 154 psico1ogie 39 ramane(a) 127
pretutindenele 154 psiho- 193, 219 ramos 191
pretutindenesc 154, 171, psihoidol 160 ras- 207, 208
174 pudism 181 rasad(a), -e 56, 71
pretutindene$te 174 Pudoare(i) 43, 78 rasare 129
prezent 262 pudra 202 rfiscruce 56
prezenta 25 pudriera 180 rasculator 166
prezentic 176 pueriliza 240 raspant(i)e 35
prezida 136 pugilat 165 rasplatei 79
prezidiu(m) 98 pugilist 183, 499 raspunde 508
pricing 486, 500 puhoi 239 raspunse 73
pricinos 191 puicar 162 rasufla 344
pricinuire 486 PUiU 508 rasuflare 487
pr(i)etin 33 pumn(ul)ist 183 rasuflet 248
prim- 100, 229 punch 499 rasuflu 247
primariat 165 punct 272 rateste 174
nrimavara 153 punctator 166 rau 446, 496, 500
Primavaratic 165 punern 128 raufacator I11
primordialism 181 pupa (rece) 495 rauvoitor 111
Primus 96 pupaza 496 razbuna 353
Prin 360-1, 401 purcede 131 rade 310, 333, 348
principial, -ar 160 Puriceste 174 rand 487
principialitate 185 purismomanie 228 randa$esc 171
Princip(iu) 29, 71, 76 pur-sange 99 rap(an)os 191
prinde- desprinde 195 purta 262, 508 ran 28
printre 401 puce 69 razaret 167
print-consort 233 puslamalac 190 re- 194, 208-210
priporos 191 pu$tesc 171 ready 500
privilegiu 29, 71 putea 127, 138, 437-8 realism 475
Problematica 177 Puterea ursului 262 reclameaza 136
Problema (tiza) 241 putinta 76, 487 reclamagiu 158
proceda 131, 140 putin 377 recensor 42, 178
procent 482 rabindranathtagorism 181 rechizite 45
procesional 160 raclaj 71 reclama 136
procesuri 73 racursiu 95 recomanda 136
proces-verbal 233 rade 492 recreatie 34
Producator 486 radia 482 recunoscibil 169
product-produs 40, 482 radio 92, 93, 248 recurenta 410
profesorita 186 radio- 216, 219, 224 recuzita 45, 46
profile 71 radiu(m) 92, 93 refera 141, 237, 344
progresie 482 rafinerie 482 reflect(ez) 136
Progresiv 482 raha(t)giu 158 reflectie 40
prolet 482 ram(ur) 61, 103 reflexie 40, 482
propice 482 rata Impuscata $i taiata refrene 71
propr(i)etar 33, 36 508 refuza 345
propriu 262 rang 69 regime 71
prostitua 136, 353 rapide 71 regina-mama 233
prost(r)atie 36 rapoarte,-orturi 74 reglor 178
proteja-protegui 239 rani 110, 154 regn 48?
proto- 223 rarisim 112 regrada 210
protocol 500 rasial 160 regulament 500
prototipe 71 rata 353 reguli 68
providenti 69 rationa 237 relativ la 377
providentialist 183 rati(un)e 188 releva 345
www.dacoromanica.ro
536 INDICE
reliefe 71 royals 501 scompta 41

relieva 482 roz-alb 231 scor 499
ream )popula 202 rudimentarism 181 scrancioabe 71
repaos 262 rugby 499 scrinciobar 162
repauza 482 Rus(ca) 110, 172 scrasni 346-7
repercuta 345 Rusia 49 scribaret 167
repere 71 ruso-turc 230 scri(e) 132, 138, 139,
repeta,-ti 130, 131. 141 rusine 272 346
repezeala 262 rutier 180 scriitoricesc 173
reportagistic 176 sabotor,-er 43 scriitoriceste 174
reportericeste 174 sacagita 186 script(urist)ic 176
reprezentare, -tie 189 sac de spate 487 scrumbie 263
repriza 499 sacrilegiu 29 scumpeturi 66, 69
rescript 97 sadoven ism 181 scurt 272
resitnti 209 sadovenist 181 scurt-circuite 71, 229
resoarte 71 sadoveniza 181' scutier 180
respectuos 34 sals' 41 scuza 136
respiratie 262 sal' 79, 263 se 310-311. 415-6, 436
rest 262-3 samaragiu 159 seaman 509
restantier 180 sand's 103 secaros 191
resedea 487 santined 103 secatura 276
retoricesc 173 sarcofage 71 secaturlac 190
reusi 345-6 sarmala 103 secera 88
retracta 345 sara 24 sector 482
revere 71 satelism 181 secret 263
rezema 344 sau 417 secreta 136
rezident 86, 486 savantlac 190 sectionabil 169
rezidenta,-tie 86 sacos 191 secundar 263
rezolva,-vi 130, 141 sacuri 239 sedentarist 183
rezolvabil 169 sageta 509 selectiona (r) 499
ring 499 salaslui 346 semen 50
risca 346 salbi 68 Semi- 216, 219, 224
risipelnic 170 sapi 68 seminar(iu) 28, 29, 54,
risipos 191 siiptamanal 220 88
ritos 109 sarac 446 semnifica 482
rituale 71 sarbatoarei 78 senatorlac 190
roate-roti 65 sari 133, 151 sentinela 26
robagiu 159 sarman 446 sentinti 68
robots 102 satenesc 171 separa 482
robotism 181 sau, sa etc. 283, 314- Serede(ul) 250
roch(i)e 35 316 servi 347
roman-fluviu 226, 233 sangios 191 serviciu 29, 73, 263-264
romantic(a) 177, 183 sambur(e) 88, 111 servitori (fem.) 65
romanticarie 168 sarg 500 Sesere(ul) 250
romantism 177 scarlatinos 192 set 500
romantist 183 scaunal 180 Setebe(ul) 249
Romarta 251 scanteia 136 setebist 251
romana 103 scenar(iu) 94, 482 Seulescu 22, 23
roman (esc) 109, 170, 172 scenarie 482 sexual 160
romanisim 112 schelalai 136 seziune 37
romaniza 38, 240 scheleturi 73 segmal 160
romano-bulgar 230 scheletic 176 sezonier 180
romanofil 221 schiistic 176 sfacli 347
Romlacta 251 schije 22 sfatui 347
Rompescaria 251 schimb 509 sfesnicar 162
ropoti 141 schimba 346 sfinxa 102
Rosettina 187 scientist 183 sforar 162
ros-albastru 231 sclavagist 183 sfrunta 509
ros(iu) 38, 55 sclipet 248 shoot(are) 499
roura 201 scoate 132, 133 short 499
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 537
sifonagiu 159 spare 509 strasnicie 276

sifonar 159, 162 specimens 102 stravezime 211
siguranta,-tie 35, 87 spera 136 stramba 136
silos 191 Spiridon 50 stramba-lemne 231
simplisim 112 spiritualizabil 169 strangAret 167, 168
simple. 301, 377 spirtos 191 strejinoapte 227
simti 129 splendid 275 strimtar 163
sinceramenie 190 splendoare 276 striga 347
sinchisi 347 spre 369, 401 strugur(e) 88, 111
sine 56, 272-3 sprijine 71 studia 237, 347
single 500 sprijini 141 studiabil 169
singur 312, 377, 425, spumega 347 studie 71
443, 509 spune 129, 132, 133, studio 93, 94
sinistritate 184 144 (s)tufos 487
sinucide 482 sta 487 stupar 163
situa 482 stacoj 509 stupoare 43
-(s)iune 187 stadion 98 sub- 211-2
slavist 183 stafizi 68 subect 33
slaninos 191 stafios 191 substitui 136
slugaresc 171 stagna 347 subt 401-2
sluji 487 stamps 26 subterfugiu 30
'slujnicar 162 stampila 497 subtiatic 165
smalta,-tui 238, 239 stat 483 subtine 212, 501
smard(a) 509 stat(al)i7a 241 subtir(im)e 487
smok(ing) 248 statist 183 succeda 131, 140, 141
snob(a) 175 statistics 69 succede 483
snobineta 175 statu-quo 94, 95 succesiv 483
snoboaica 175 statutar 164 sucursIli 68
soartei 76 stapanesc 171 Sudamerican 227
sobi 68 statut 152 sudalmi 68
social 34 statii 68 suferi 131, 138, 139
socialiceste 174 starnitor 167 suflAtor 166
socialism 241 steeple-chase 499 sufler 42
socialist 241 steno- 219 suflu 28, 31
socializa 241 steno(dactilo)graf(ie) 228 sufragiu 30
sonda 237 stereo- 219 sugar 509
soldata 102 stereotipism 181 sughita 44, 129, 140
solidaritate 483 stilist 183 suits 483
solidarizator 166 stilo(u) 92, 248 sumar 264
solilog 39 stingator 166 sums 483
solutie de continuitate stingibil 169 sumbru 32
483 stangist 183 sunduc 509
somnie 1'78 stangism 182 stint 147-8
somnos 191 stipendiu 54 suPAr 247
sonda 497 stol 509 super- 193, 199. 212
sorbonard 164 stop(a) 499 supernaturalism 212
sorcovar 163 straiu 56, 103 superfluitate 185
sorginte,-ta 86 strajAmester 227 superior 275, 296-7
sorin 180 strasnic 275, 298 suPerrevista 212
sororal 160 strate 71 suporter 499
soros 191 strA- 210-211 supra- 194. 199, 212-13
soviet(ic) 476 stradui 136 214, 218
Sovromlemn 251 strafin 211 supra - arbitru 212
Sovrompetrol 251 strAfund 487 supraeu 213
Sovromtransport 251 strAjeri 239 suPrastructurg 213
sparge 347 straluci 347 suPravietui 347-8
spatio-temporal 230 straluciu 211 sur- 213-14
spgimos 191 strAmoasa 102 suratie 178
spala 492 strAmosie 211 surpa 483
spalator 166 strApune 211 surprindere 483
www.dacoromanica.ro
538 INDICE
surtucar 162 talaze 71 tendentional 160

surugeste 174 talentos 192 stendinta 25, 68
suspecta-suspiciona 236 talpe-talpi 69, 71 teriis 500
sustinator 487 talpina 180 tenta 483
sutar 161, 501 tance 71 teocritism 182
suta 264, 306, 433 tanchist 183 teracotist 183, 184
sutiene 71 tangential 160 tergiverzare 37
swing 499 tango(u) 93, 94 teribilist 183, 184
Mahar -mahar 495 tanti 96, 496 teribilitate 185
salagiu 159 tarabagiu 159 teritor(iu) 29, 71, 483
salvargiu 159 tare 24, 121, 298 termen 62
santeza 38, 42 tats 82, 88, 89. 504 termina 349
sarje 22 taur 32 termo- 193, 219, 224
sasesprezece 123 tava 497 teroarei 78
sasezeci 123 tavane 71 tell 483
sampanie 21 taxa 68, 87, 248 tesefist 184
sedea 127, 348 taxicou 92, 94 testemea 56, 58
schiopenie 170 taxi(u) 92, 95, 248 teter(ist) 184, 249, 251
scoala-scoli 65 tabari 136, 348 textilist 183, 184
sefa 102 tacea 127, 348 textual 160
sefarie 168 taia 138, 139, 151, 499 tezaurar 163
selut 22 taiosenie 170 ticalos 446
sentulet 22 talangi 68 ticalosi 349
sepcar 22 talmace 102 Tighin(e)a 89
septar 160 Wahl 68 tigva 492
septe 123 taragana,-ni 129 timp (plur.) 62
serpesc 171 taratos 191 tineret .175
serpeste 174 tartacuta 492 tinerete 23
sesar 161 tau 28, 116 tinzi(i) 68, 80
setrar 22 taval 497 tirajii 72
si 407, 433 tavalucar 163 tiralior 43
it 71, 412 tampeste 174 tiran 300
sirete 71 tampi 497 titiredza 56
siretie 178 tamplarita 186 titlu 273
sleahtei 79 tang(a) 247 tivduri -69
slepar 163 tarae-brau 231 -toare 64, 110
sme (a la...) 500 tarae-vatraiu 231 tocilar 499
socolata 41 tarcolf 239 loctnai 451
sofer 42, 178 targoveteste 174 tolani 349
spalt 62. 71 targui 136 Toledo 93
SParli 492 Targu-Jiu(1) 98 tomnatic 165
sPertar 163 tail 136 topi 501
$tefan 50 teapa 510 -tor 43, 48, 49, 65, 87,
sterge 492 teasc 487 111, 165, 282, 431
sti 510 teatragiu 159 torso 93
stiintifica 245 teatralist 183 tortura 136
stientism 182 tecnic(a) 39 torta,-tie 87
suetar 163 Tecucii 88 tot 122-3, 331, 442-3
suiere 71 tehnici 68, 69 total 297
surubar 163 tehnician 176 totalitar 164
suVoi 348 tejghetar 163 totdeauna 369. 377-9
tabachera,-re 86 tele- 219, 224 tot-la-canal 230
tabietgiu 159 telefon 264-5 tov 248
tabietos 191 telegrami 68 tovarase 22
tablou 92, 94 tematica 177 tovarasita 186
taburel 96 teme (vb.) 348-9 tractor 469
taburet 96 temere 128 tractorist 183
taclagiu 159 temperamental 16Q tragedie 265
tacte 71 tempo) 93 tramvaist 251
taifas 500 temporal-temporar 416 trans- 211, 214
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 539
transborda 214. 349 tutor (e) 87 unclA 265

transce(n)dental 35 tutulor 123 unde 379-80
transilvan 510 tantose 22 unditar 163
transperant 26 tantosie 178 unditi 68
transsubstantiere 214 tapinar 163 und(u)ios 191
transeu,-ee 54, 79 1a0 96, 497, 500 Unesere(u1) 250
trapezist 183 tacani 136 ungator 166
traversa 349 faran 300 ungh(i)e 35
travestiu 95 tarAnci, 68 unghiu 265-6
tragaciuri 73 tarancuta 497 unidimensionalitate 185
traire 510 taranie 178 unigambist 183
tfairisim 182 tgrani(za) 241 unional 160
trAisti 68. 118 fancA 102 universitar 164
&as 247 tantosenie 170 universitate 483
trasura 487 tencusa 22. 23 unsvais 500
trasurichii 79 tepusuri 73 untdelemn 98, 225
trantora 102 figare 22 untdelemngiu 159
treacat 273 tigaret(a) 54 -(u)os 191-2
trebui 148-151, 353, 354, TigAnci 68 upist 184
355, 364 tigancuse 22 uppercut 500
trece 487 tiggni(za) 241, 242 uraganic 176
Trei-Cocenii 99 tiglar 163 uratenie 276
treicolor 230 tine(a) 127, 353-4 -uri 59, 62, 64, 65, 71.
treilea 124 tinutal 160 72, 73, 74, 94
tren 483 tipa 349 uriase 22
trepadusie 178 -(t)iune 187 Uricanul 91
Tresnea 22 tucalagiu 159 uriesenie 170
trezi 349 tucalar 163 uriesesc 171
tri- 219, 223 illicar 163 uriesi 239
tribunar 160 tut 497 uriesie 178
tribunician 176 Uaere(u1) 250 uri 350
trilunie 178 -ual 160 urit 275, 446
trimite 25 -uar 164 urma 354
trio 93 Ucebe(u1) 250 uringor 446
tripartid 41 ucenita 186 Urss(ul) 249, 250
tristeta 23 udarnic 510 uruite 71, 73
triuri 93 Ufa 101 -us 96
trizonie 224 Ufar(u1) 250 usturos 191
trod 68 -ugiu 30 usurpa 483
troita 50 uita 310, 349-50 usernic 163
trompet(a) 54 uitucie 178 usure 510
tropoti 141 ulei(a) 239 utemist 184
trotineta 175 uleios 191 Uteme(u1) 250
trufandagiu 159 ulitar(nic) 163 -(ut)iune 187
trunchios 191 Will 68 uzini 68
trupagiu 159 ulterior 296 vacanta.-tie 35, 87
trusou 91 ultimatum 97 vagabond4 102
trustist 183 ultimile 24 vagonetar 163
tul 44 ultimisim 112 Valea Cemazii 69
tulbur(e) 111 ultra- 194, 214-15 valoare 43, 78
tulpini 68 ultrasuprarealist 215 valvarteji 232
tumoar5 87 -um 96 vapor (plur.) 62
runeca 201 umbla 350 varlamian 176
tur(A) 54, 71. 265 umbrelar 163 vaicara 136
turbur (subst.) 247 umfla 497 vai(e)tAret 167
Turcia 49 umo(a)r(e) 43, 54 valmaseag 38
turcofil 221 umplea 28, 127, 138 vamile 70
turcomanie 227 un, una 121-2, 266, 326- vSpaelnic 170
Turnu- Severin(ul) 98 328, 441 vatafie 178
tuset 248 undametru 228 vatasesc 171
www.dacoromanica.ro
540 INDICE
vazator 166 vinovatul 301 zapezos 192

vajeetoare 22 vintre 57 zarelnic 170
vanatoarei 78 vioarei 78 zambaret 167
vanatoreste 174 vira 497 zbiltar 163
vanatorita 186 zbuciume 71
vantura-lume 231 Visean 38 zbura 350-1
vantura-tarn 231 visini 68, 69 zburdatic 165
vantura-vorbe 231 viteza 37, 497 zburd(a) 247
Arad 510 vitrou 91 Zece Maiu(1) 98, 99
varsta" 274 vizibil 169 zeiesc 171
varteje 71 viziona 484 zemuri 69
vecern(i)e 35 vizualiza 484 zepezi 22, 23
vechilesc 171 vladic(a) 88, 89 zero 92
vechiu 488 vraiggnos 192 zetigneala 22
vedea 128, 132, 137 vocational 160 zetArita 186
vedenie 510 voiajii 72 zevzecie 178
vedere 266 Voinea 152 zgaiba 76
veghia 488 vorbagiu 159 zgandari 142
veni 365 vorba-lungs 231 zgarie-branza 231
ventrilog 39 vorbaret 167 zgarie-nori 231
ventrilocie 178 vorbi 350 zgribuli 351
verisoare 84 vraje 22 zgrumfos 192
vets(o) 93, 95, 96 vracita 510 ziar 34
verslibrism 182 vra s'a zica 273 ziarist 184
vesperian 176 vrea 350, 363 zice 266-7
vestei 79 vremelnic 510 zimbrios 192
vestiar 164 vrere 510 ziva 153
vestibul 50 vuetos 192
xeno- 219 zoo- 219, 224
veto 95 zori (de zi) 76, 228
vibra 350 zapciu 511
vice- 219 zarzar(e) 22 zot 497
viermAt 510 zabreli 239 zota 497
vierm(e) 89 zadisie 178 zvacni 351
vietas 500 Ikea 488 zvarlet 248
vietist 183 zagaze 71 zvarli 138
vi(g)neta 45 zaharali 69 zugravie 178
viitorist 184 zalauzi 511 zumz 247
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Prefata la editia I 5
Prefata la editia II 7
Lista abreviatiilor 9-13
Introd'ucere 15-20
Partea I: Fonetica . 21-50
Cap. I: Vocale 21 32
Cap. II: Diftongi i 32-35
Cap. III: Consoane 35-41
Cap. IV: Sunete straine 41-46
Cap. V Fonetica sintactica . 46-49
Cap. VI: Accentul 49-50
Partea II: Morfologia 51-155
Cap. I: Substantivul 51-105
Cap. II: Articolul . 105-108
Cap. III: Adjectivul 108-113
Cap. IV: Pronumele 113-123
Cap. V: Numeralul 123-125
Cap. VI: Verbul 125-152 ,
Cap. VII: Adverbul 152-155
Partea III: Formarea cuvintelor 156-251
Cap. I: Sufixe . 157-192
Cap. II: Prefixe 192-225
Cap. III: Compuse propriu zise 225-233
Cap. IV: Verbe 233-245
Cap. V: Diverse 245-251
Partea IV: Stilistica 252-278
Cap. I: Frazeologie , 253-267
www.dacoromanica.ro
Pagina
Cap. II: Formule traditionale 267-273
Cap. III: Diverse 273-278
Partea V: S i n t a x a 279-458
Cap. I: Substantivul 280-296
Cap. II: Adjectivul 296-302
Cap. III: Numeralul 302-306
Cap. IV: Pronumele 306-332
Cap. V: Verbul 332-366
Cap. VI: Adverbul 366-381
Cap. VII: Prepozifia 381-402
Cap. VIII: Conjunctia 402-407
Cap. IX: Schimbari de functiune 407-411
Cap. X: Acordul 411-433
Cap. XI: Elipse 433-439
Cap. XII: Tantologii 439-445
Cap. XIII: Topica 445-4541
Cap. XIV: Diverge 454-458
Partea VI: Lexicul 459-511
Cap. I: Generalitali 459-464
Cap. II: Neologisme 464-488
Cap. III: Limbaje speciale 488-501
Cap. IV: Vorbirea curenta 501-511
Concluzie , , 512-513
Indreptari $i acraugiri 515-516
lndice 517-540
www.dacoromanica.ro
Clasificare Zecimala
459
www.dacoromanica.ro
ATELIERELE GRAFICh.
SOCEC & Co., S. A. h.
BUCURESTI
OF. REG. COM. SOC. 4639,1
www.dacoromanica.ro
&has din cataloqui Cdituxii Socec & Ca., S. A. It.
Ury Benador ..... . . Appassionata
. . Ghetto Veac XX
Ion Ching.. Lumina Primaverii
Am dat ordin sa (raga
Mihail Florescu Veneau de pretutindeni
H. Deleanu Impresii literare sovietice
G. B. Shaw Cesar $i Cleopatra
F. Van Wyck Mason . . Maine vs rasari soarele
Ionel Teodoreanu . . . Zdrula $i Puha
I. Opato Litqaj
Ilya Ehrenburg Leul din pima
Damian StAnoiu . . Calugari $i Ispite
Fete $i Vaduve
Al. Jar Interogatoriul
I. Puturi Scrisori din lager
V. Kojewnikov i I. Prut . Soarla lui Reginald Davies
Dan PetraOncu Timpuri tmplinite
Stanciu St oian lnvaliitorul. Cum l-au pasta
poefii $i prozatorii romani
M. Maiewsky Manual de filatelie
Saga Pang... Tilbic, Tureatcii & Co.
V. Eftimiu Sfar$itul parnantulut
V. Wasilievska Cantec pe ape
P. Buck Mama
Upton Sinclair Mi se spune Dulgheru
Ioan Massoff Viata lui Tony Bulandra
Radu Tndoran Flacari
PP PP Anontimpuri
PRETUL LEI 700.
www.dacoromanica.ro

Limba Romana Actuala O Gramatica A Greselilor Iorgu Iordan PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Romana Actuala O Gramatica A Greselilor Iorgu Iordan PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IORGU IORDAN

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

CS = Cez. Petrescu, Carmen saeculare, Bucuresti (f. a).

IA M. Sadoveanu, Izvorul alb, Bucuresti (f. a.).

Indr = S. Puscariu si T. A. Naum, Indreptar si vocabular ortografic,

Suf G. Pascu, Sufixele romanesti, ed. AcR., Bucuresti 1916.

BL = Bulletin linguistique, Bucure*ti, 1933 urm.

Doug. cifre arabe dupa numele *i data unei publicatii periodice

Nu gasesc nimerit sa insist aici asupra discutiilor care au

de rnulta vreme (ma gandesc la cele mai importante, care an stat

in acest domeniu): sterile actuale pot fi cunoscute direct, doci si

aratand cum se articuleaza si cum se transforms ele in perceptii

lucrari $tiintifice, opere literare, eseuri diverse, articole $i repor-.

Discutii mai mult on mai putin amanuntite in legatur5, cu almo-

tinuturile respective din Oltenia *i Ardeal merg lingvistic cu

diverse -cauze, mai mult on mai putin speciale, de obiceiu influenta

1 Acest fapt explica, in bun5. parte, extinderea dezinentei -i la pluralul

lalti Romani care merg lingvistic cu acestea). El este simtit ca o

forma nearticulata: se adauga -i la genetiv-dativ sing. feminin,

parenteza - parantezii, sentinels - sentinels, etc. De addugat (deli

Ma exprim asa, fiinda familia, destul de bogatil, a lui comanda ar

curtezan(d), in loo de curtizan(a) > fro. courtisan(e), simtit ca

mai pronunte de loc. Asa se explicg, iffire altele, decemasculinele

Tata cateva exemple din multele care apar in scrisul nostru

siflaj, etc. Varianta in -aj tinde sa inlocuiascg pe cealalta, oeea ce

afinitate electives" i 'intre sunete, nu se poate dovedi, deocam-

1 A. SCRIBAN, Dic(ionaru limbii romine0i, Iasi 1939 transcrie regulat cu

inselati de modul cum vorbim, si sa respectAm ortografia aceasta

CAP. II: DIFTONGI.

ale vea-belor respective, indiferent de pronuntare. Intr'o vreme A-

etc.); b) confuzia intre pers. I si III sing. dela perfectul simplu

Asa se explica formele duble (variabile dupe regiuni) ale

CAP. III: CONSOANE.

1. N a z a 1 e. Unele fapte interesante prezinta limba actual,.

pref. con- (fgra ca subiectele vorbitoare s-si dea seama ca n al

zenie pang in zilele noastre de oameni cu autoritate ca Ov. Den-

In Dictionarul sau, A. SCRIBAN scrie absolut regulat -izm (de altfel

forma au z) vor rgmanea, cum au rAmas si pang aicum, dinar-

t Frc atterrir $i fournir n'au putut fi redate In romanete de cat a$a

Spiranta h este inlocuitA prin c in cateva neologisme curente,

simply grafie, del si cv se pronunta tot gv. Cf. elocvent,1 free-

in local variantelor, admise de toata lumea, mizoghin(ism), resp.

CAP. IV: SUN= STRAINE.2

Vocala 6 este un o palatal sau un e rotunjit, are, adica, ele-

$i sunetele $i intelesul lar aunt foarte apropiate. Teoretic ar trebui,

pentru motivele, de ordin pur fonetic, pe care le-am discutat in.

corespunde celor constatate in cap. II, 3 urm. uncle am vazut

decat cealalta. In ce priveste pe recuzite, ea ar putea rama-

CAP. V: FONETICA SINTACTICA.

cArei sintagme), ambele pArti constitutive ale constructiilor fiind

1 Pronuntate, acestea din urrna, de obiceiu cu eliziunea lui 1-.

feminin, cand acesta sty d.up5, substantiv. Oric'at de toleranti am

1 Modelul numeralului a lucrat si in diverse alte cazuri, cf., de ex.,

ca aceasta si in scris. Limba vorbita cunoaste si intors5,turi ca

cauza ca. suf. -tor poarta totdeauna accentul in elementele moste-

1 Cf. si factor, foarte raspandit In vorbirea munteneasca, chiar la

pur formal, farg temeiu semantic: subiectele vorbitoare novae in-

compres(0, control(a),1 creton(a),2 deceniu 5i decenie,3 deviz(0,4

parantez(d),1. pendul(11), 2 poem(d), 3 ponf(a), 4 portelan(d), 5

1 Bine inteles, afar& de cazul cand ar *Ate un sens diferit.

itar(ii),1 joc $i joacei,2 leicat(a),3 lindin(6),4 nimic(a),5 oboroc

1 Femin. VR. Martie 1940, 41. Uz izolat.

tolic(d),1 vintre,2 volbur(d),3 zdlog i zdloagci,4 zgldvoc i zgld-