Argument

Am ales aceasta tema deoarece mi se pare foarte interesant acest domeniu.Consider ca

pot sa invat multe lucruri despre acest domeniu si de asemenea, consider ca ar putea sa
fie o meserie de viitor.

Revizia tehnica este o interventie sumara asupra utilajului cu scopul determinarii starii
tehnice a acestuia. Cu acest prilej se pot executa si unele lucrari simple, de
consolidare,reglare si alte mici interventii usoare, pentru a se asigura functionarea absolut
normala a utilajului,pana la prima reparatie curenta.

Repararea curenta este o interventie ce se executa periodic,dupa un anumit numar de

revizii tehnice,in scopul prevenirii partiale a uzurii sau deteriorarii unor piese sau asambluri
care nu mai prezinta garantii functionale normale .In functie de amplasarea si de costul lor,
agentii economici executa reparatii curente cum ar fi: spalarea, curatirea masinii,
schimbarea uleiului, reglarea pieselor, demontarea partiala a masinii, reconditionarea sau
inlocuirea pieselor si subasamblurilor uzate.

Reparatia capitala este o interventie de mare amploare ce se executa dupa un anumit

numar de revizii tehnice si reparatii curente, in scopul mentinerii caracteristicilor tehnico-
functionale prevazute de catre tehnologia fiecarui utilaj, pentru intampinarea iesirii
acestuia din functiune inainte de termen. Cu ocazia unei reparatii capitale, se realizeaza
urmatoarele lucruri: demontarea utilajului, inlocuirea acelor piese, subansambluri sau
organe care s-au uzat excesiv, remontarea utilajului, rodajul si probele in sarcina.

Executarea reparatiilor de catre agentii economici se poate face dupa sistemul

normativelor orientative elaborate de departamentele industriale, fie in raport de
necesitatile concrete ale fiecarui utilaj, dupa cum apreciaza agentul economic respectiv.
Totalitatea interventiilor care se fac intre doua reparatii capitale poarta numele de ciclu de
reparatii. Orice utilaj , masina, agregat de lucru, are un numar de cicluri de reparatii, mai
mari sau mai reduse, in functie de numarul de reparatii capitale ce se pot face , in conditii
de rentabilitate, pe durata de functionare programata.

De exemplu, daca unui utilaj i se prevad trei reparatii capitale pe intreaga durata de
functionare programata ,el va avea patru cicluri de reparatii, ultimul ciclu de reparatii nu se
va mai incheia cu o noua reparatie ,ci se va incheia cu casarea acestuia.

Cand masinile motoare sunt legate de masinile de lucru prin cuplaje atunci:
-raportul de transmitere este egal cu unitatea, adica turatiile masinilor sunt egale
-sensul de rotatie este acelasi
-arborii masinii functioneaza in prelungire

In practica de productie insa conditiile impuse in functionare sunt diferite si variate,

impunand folosirea altor tipuri de organe de masini pentru realizarea legaturilor.
Mecanismele si organele de masini care realizeaza transmiterea miscarii sau/si fortei intre
masina de lucru si cea motoare, in conditiile obtinerii unor sensuri si turatii diferite poarta
denumirea de transmisii mecanice. Rolul functional al transimsiilor mecanice este de a
1
modifica turatia arborelui conducator al masinii motoare in vederea realizarii turatiei
.Parametrii de baza ai oricarei transmisii sunt:
-puterea de transmisie
-sensul de rotatie
-randamentul de transmisie
-turatia arborelui conducator
-turatia arborelui condus
-raportul de transmisie

2
 CAPITOLUL I

CONSIDERAII GENERALE

1.1. Definitii

Lanturile sunt elemente cinematice flexibile constituite din zale articulate intre ele.
Functionarea transmisiei se bazeaza pe angrenarea lantului cu roti de transmisie
prevazute cu o dantura speciala.Lanturile se utilizeaza la actionarea planetarelor ,pentru
cutii de viteze la masini rutiere, la masini agricole.
Lantul este format dintr-un sir de elemente asemanatoare ( inele ,zale , verigi, placi)
articulate intre ele si care sunt solicitate numai la tractiune.

1.2.Rolul functional si tipuri constructive ale lanturilor

Sunt utilizate pentru ridicarea (suspenda ,ridica si coboara sarcina), tractiune( deplasata pe
orizontala, greutati la masina de transport) sau antrenare( transmite energie mecanica de
la un arbore la altul). Exemple de utilizare: la troliile instalatiilor de forjare, la antrenarea
arborilor din cutiile de viteza la masinile agricole.

Tipuri constructive
Lanturile pot fi: cu zale, cu eclise articulate, cu bolturi, cu bucse dintate role, cu carlige si
combinatii ale variantelor anterioare(vezi ANEXA 1)

1.3. Materiale folosite la construcia lanurilor

La alegerea materialelor pentru elementele de lan se va ine seama de sarcina maxim la

care sunt supuse n timpul exploatrii.

3
Astfel :- eclisele se executa din platbanda la rece din OL 32,OL34,OLC45,OLC50, precum
si din oteluri aliate ca 21 MoMC12:

--axele i bucsele se execut de obicei din urmtoarele oeluri: OLC16, OLC20,

30CN35
Elementele lanului se vor supune tratamentelor termice care urmresc creterea durittii si
uzura.

CAPITOLUL II

ELEMENTE DE GEOMETRIE, CINEMATIC l DINAMIC LA TRANSMISIILE PRIN

LAN

2.1 Definirea transmisiei prin lant

Transmisiile prin lant sunt cele care transmit micarea de rotaie de la o roat
conductoare la una condus, prin angrenarea acestora cu zalele din care este constituit
lanul.
Transmisia prin lan servete la transmiterea micrii ntre dou sau mai multe roi de lan
prin contactul dintre dinii roilor de lan i rolele (bucele, bolurile) zalelor lanului. Prin
angrenare ntre lan, ca element flexibil nfurat fr sfrit peste roile de lan i dinii
acestor roi nu se produce alunecarea.

Transmisia prin lan se utilizeaz n cazurile n care distana dintre arbori

este prea mic pentru a putea fi utilizat transmisia prin curele sau prea mare pentru a
putea utiliza angrenajele. Este indicat transmisia prin lan atunci cnd se cere
transmiterea unor momente de torsiune mari cu meninerea raportului de transmitere
constant.
Se pot evidenia urmtoarele avantaje ale transmisiilor prin lan : ncrcare redus pe
arbori, randament relativ ridicat (H =0,86..0,98) gabarit redus, funcioneaz i n condiii
grele de exploatare (praf, coroziune), permit transmiterea unor puteri relativ mari.
Printre dezavantajele transmisiilor cu lan se enumer urmtoarele : este o transmisie
rigid, produce vibraii i zgomot, necesit montaj precis al arborilor i roilor, necesit o
ntreinere mai pretenioas dect transmisiile prin curele, au viteze relativ mici (F<22 m/s.)
Domeniul de puteri pentru care se poate utiliza transmisia prin lanuri atinge limita
superioar 4 000 kW, la viteza unghiular pn la 500 rad/s i distane axiale pn la 8 m.

2.2.Clasificarea lanurilor articulate

Este dat n STAS 2577-67 i cuprinde urmtoarele tipuri:lanuri de transmisie (lanuri cu

eclise i boluri, lanuri Flyer, lanuri cu buce, lanuri cu role, lanuricu boluri i role, lanuri
cu eclise dinate, lanuri pentru variatoare tip PIV etc.) i lanuri de transport(lanuri cu
buce, cu role, cu raclei, cu furc, lanuri cardanice, lanuri cu crlige, lanuri cu plci

4
articulate etc.). Lanul cu eclise si boluri (tip Galle) este normalizat n STA8 4075-53 i
STS4076-53

Lanul Galle const din zale formate din plcue (eclise), articulate ntre ele cu
boluri.Capetele bolurilor sunt nchise prin nituire. n zalele exterioare eclisele sunt strnse
pe boluri, iar la cele interioare eclisele sunt articulate. Lanul cu eclise i boluri se
folosete mai mult ca lan de traciune, iar ca lan de transmisie este recomandat numai la
viteze mici, deoarece prezint o uzur pronunat n articulaii, ca urmare a suprafeelor
mici de contact i respectiv a ncrcrilor mari .
Lanul cu eclise, boluri i buce prezint o rezisten la uzur mai mare, o durabilitate mai
mare, putnd fi utilizat pn la viteze de 3 m/s i sarcini mari (STAS 3006-52)
Lanurile articulate cu eclise, boluri, buce i role STAS 5174-66 , prezint o durabilitate
mult sporit, deoarece angrenajul lanului cu dintele roii de lan se realizeaz prin
rostogolirea rolei.La acest tip de lan zona exterioar const din dou eclise presate pe
boluri iar zona interioar este format din dou eclise presate pe buce

Bucsele sunt montate cu joc pe boluri. Pe buce sunt montate cu joc rolele. Capetele se
mbin cu ajutorul unor zale speciale de legtur. In cazul unui numr par de zale (inclusiv
zona de legtur) capetele lanurilor se mbin direct cu un format din furc i o eclis
demontabil , meninut pe boluri cu ajutorul unor cuie spintecate , sau cu ajutorul unei
cleme
n cazul unui numr impar de zale inclusiv zona de legtur capetele lanului se mbin cu
o zona de legtur de construcie special .
n cazul unor sarcini mari se folosesc lanurile cu mai multe rnduri de zale executate din
aceleai elemente ca i cele cu un singur rnd, ns cu bolurile de lungime mai mare.
Numrul de rnduri poate 2 sau 3 .
Lanurile dinate sunt formate din eclise dinate aezate una lng alta, articulate prin
boluri transversale . In timpul funcionarii,eclisele dinate angreneaz cu dinii roii de lan,
ceea ce pretinde o precizie ridicat de execuie. Se pot utiliza la viteze foarte mare, fiind
silenioase.

2.3. Elemente geometrice ale transmisiilor prin lan

Elementele geometrice de baz ale unei transmisii prin lan sunt: pasul, numerele de dini
ale roilor de lan, profilul dinilor, distana ntre axe, lungimea i limea lanului i razele
cercurilor caracteristice ale roilor de lan. Pasul este parametrul de baz al lanului care
determin succesiunea ordonat a articulaiilor lanului concordan cu distana dintre
flancurile active ale dinilor roii pe care se nfoar. Pasul reprezinta distana ntre
centrele a dou articulaii consecutive iar valorile sale sunt standardizate.Capacitatea
portant a lanului este dependent de pas
Lanurile cu pasul mai mare au o capacitate portant mai mare, ns permit turaii
considerabil mai mici, funcioneaz cu sarcini dinamice mari i cu zgomot. Se recomand
alegerea lanurilor cu pasul minim admisibil pentru sarcina dat .Numrul de dini roii mici
de lan se alege ct mai mare, pentru a mri durabilitatea transmisiei. Cu ct numrul de
dini ai unei roi pentru lan este mai mic cu att uzura este mai mare,deoarece unghiul de
rotire al zalei, n cazul cnd lanul intr i iese din angrenare de pe roata pentru lan este
egal cu 360/.z. Odat cu micorarea numrului de dini crete neuniformitatea vitezei de
micare a lanului i de asemenea viteza de lovire a lanului de roata

5
.
La transmisiile cu funcionare rapid, avnd viteza lanului mai mare de 25 m/s, numrul
dedini ai roii mici pentru lan .
n cazul unui numr mare de dini ai unei roi de lan, la ntinderea lanului se produce o
deplasare considerabil a lanului de-a lungul profilului. Din aceast cauz, numrul maxim
de dini ai roilor de lan este limitat la 100120 pentru lanurile cu buce i role i la 120
140 dini pentru lanurile dinate.Se prefer s se aleag numrul de dini ai roilor pentru
lan (n special pentru roata mic)impar, ceea ce, n combinaie cu numrul par al zalelor
lanului, contribuie la o uzur uniform.
Razele cercurilor caracteristice ale roilor de lan se determin din figura .

2.4. Cinematica transmisiilor prin lant

Ca urmare a nfurrii poligonale a lanului, viteza acestuia este variabil.
Durata angrenrii unei zale se consider din momentul n care dintele roii de lan
conductoare ia contact n punctual A1 cu articulaia lanului i pn n momentul n care
articulaia urmtoare intr n contact cu dintele urmtor, n acelai punct.
Viteza ramurii motoare a lanului este determinat de viteza articulaiei zalei abia intrat n
angrenare cu roata. Dup rotirea roii cu un pas unghiular intr n angrenare articulaia
urmtoare.ntr-o poziie unghiular oarecare cnd articulaia conductoare este rotit n
raport cu direcia O,A.

6
2.5.Elemente constructive i de exploatare

Roile de lan

Roile de lan sunt constituite din discul roii, care are la periferie dini dispui echidistant,i
butucul roii, care este montat pe arborele de la care sau la care se transmite momentul de
torsiune.n funcie de dimensiunile roilor, pentru lanurile cu boluri, buce sau role,
acestea se poate xecuta dintr-o bucat, pentru roi de dimensiuni mici sau din dou buci
(disc, respectiv butuc), mbinate prin sudur sau asamblate prin uruburi

Roile pentru lanurile cu eclise dinate sunt mai late dect cele pentru lanurile
clasice,limea lor fiind dat de numrul de eclise montate pe un bol.
Profilul dinilor roilor de lan este determinat de tipul lanului. Geometria danturii este
definit prin forma i mrimea profilelor dinilor n planele frontal i axial. Roile pentru
lanurile cu buce sau role au profilul frontal al dinilor constituit din semi arcul locaului
rolei, flancul activ al profilului i arcul capului dintelui . Sunt prezentate profilele dinilor n
plan axial, pentru lanul simplu, dublu i triplu .Principalele elemente geometrice din cele
dou plane, pentru roile lanurilor cu buce sau role, respectiv cu eclise dinate, sunt
prezentate. Se precizeaz faptul c pentru lanurile cu eclise dinate forma dintelui n
seciune axial este determinat de modul de amplasare a ecliselor de ghidare roata de
lan este pentru eclisa de ghidare interioar.

CAPITOLUL III

MONTAREA TRANSMISIILOR PRIN LAN

3.1 Roile de lan utilizate n construcia de maini

Roile pentru lanuri cu buce i role .

La transmisiile prin lan se folosesc roi cu dini prelucrai prin frezare i roi turnate cu dini
prelucrai. Roile de lan au profilul determinat de tipul lanului utilizat : lan cu eclise, buce
i role sau lan dinat. Roile de lan cu dini prelucrai prin frezare au profilul standardizat
n STA8 5006-66 si STAS 7500-66 cu o forma concav, prelucrabil prin rulare. Pentru un
numr de dini z=9.. 150 inclusiv, profilele limit ale danturii roilor de lan destinate
lanurilor cu role i zale scurte .

7
3.2. Roile pentru lanuri dinate

Profilul dinilor la aceste roi este mai simplu, flancurile sunt rectilinii. Necesit o precizie de
execuie mai ridicat. .Forma seciunii longitudinale a dintelui depinde de limea lanului i
de locul ecliselor deghidare. este reprezentat roata pentru eclise exterioare, roata pentru
eclise interioare de ghidare. Forma butucului i a discului roii este asemntor cu cea
aroilor dinate.

3.3. Asamblarea transmisiilor prin lanuri

Transmisiile prin lant sunt utilizate pentru antrenarea arborilor situati la distante
mici , intre 0,5-5 m unul de altul si care lucreaza in conditii grele .

Montarea transmisiilor prin lanuri se desfoar n urmtoarele etape:

-montarea roilor pe arbori
-fixarea lanurilor
-mbinarea lanurilor.

Montarea roilor pentru lanuri se face asemntor montrii roilor de curea sau pentru
cabluri, folosindu-se asamblri cu pene sau caneluri. Se verific apoi btaia radial i cea
frontal,care nu trebuie s depeasc 0,05-0,06 mm pentru fiecare 10 mm ai diametrului
roii.Trebuie, de asemenea, verificat paralelismul axelor roilor, dar i deplasarea relativ a
acestora.Dup stabilirea lungimii lanului se prind capetele folosindu-se metoda adecvat
pentru fiecare caz n parte conform prescriptiilor tehnologice. Este prezentat un dispozitiv
pentru prinderea zalelor unui lant Gall. Dispozitiv pentru prinderea zalelor unui lant Gall
Dup montarea lanului se verific btile radiale i axiale i ntinderea lanului. Verificarea
ntinderii lanului se face prin msurarea sgeii acestuia sub efectul greutatii proprii.

8
3.4.Calculul transmisiilor prin lan
Calculul la strivire
Principala cauz a ieirii din funciune a transmisiilor prin lan este uzarea articulaiilor. La o
uzare pronunat a acestora, lungimea lanului crete, nu se mai realizeaz o angrenare
corespunztoare a lanului cu dinii roilor de lan, ce mrete zgomotul, funcionarea
devenind mai neuniform i rezultnd sarcinii dinamice foarte mari.

Pentru evitarea acestei forme de distrugere, la lanurile cu boluri, buce sau role, se va
efectua un calcul la strivire a zonelor n contact ntre care exist micare relativ (bol-
buc) i se vor lua msuri constructive i de exploatare a transmisiei introducerea unui
sistem de ntindere, respectiv realizarea unei ungeri corespunztoare.Prin calculul de
rezisten la strivire a peliculei de lubrifiant se definete capacitatea portanta transmisiilor
prin lan. Conform acestui criteriu, fora admisibil ce poate fi transmis de lan .

Calculul la rupere
n timpul funcionrii, se poate produce i ruperea lanului, datorit solicitrilor la care sunt
supuse elementele componente eclisele i bolurile

3.5. Formele i cauzele deteriorrii transmisiilor prin lant

Identificarea formelor de deteriorare a transmisiilor prin lan i stabilirea cauzelor care

le provoac permit proiectanilor s evite sau s limiteze efectele acestora i astfel s fie
respectate condiiile unei funcionri sigure, ntr-o perioad de timp stabilit. Se vor
evidenia att forme de deteriorare ce pot fi evitate prin calcule de rezisten ct i prin
msuri tehnologice i funcionale (de ntreinere)

3.6.Uzarea articulaiilor
Este principala form de deteriorare a transmisiilor prin lan, cauza fiind apariia, n timpul
funcionrii, a unor presiuni pe suprafeele n micare relativ (boluri-buce, buce-role). n
urma uzrii se produce o mrire a lungimii lanului, ceea ce conduce la o angrenare
incorect a lanului cu dinii roilor de lan. Pentru evitarea unor uzri pronunate, ntre
suprafeele n contact trebuie s existe o pelicul de lubrifiant rezistent, presiunea efectiv
n pelicul fiind limitat la o valoare admisibil. Calculul principal va fi la strivire a peliculei
de lubrifiant din zonade contact

9
Distrugerea suprafeelor funcionale prin apariia de ciupituri(oboseala de contact), ca
urmare a solicitrii de contact, variabil n timp, apare numai la transmisiile bine unse
etanate, la care uzura abraziv este nensemnat. Se evit prin alegerea unor materiale
cu duriti superficiale mari.

3.7.Uzarea dinilor roilor de lan

Poate fi micorat prin alegerea corespunztoare a materialului i tratamentului pentru

acestea i prin mbuntirea condiiilor de ungere

3.8. Ruperea ecliselor

In dreptul gurilor pentru boluri sau buce, n cazul lanurilor clasice, sau n zona median
a ecliselor dinate, apare la lanuri puternic solicitate i care funcioneaz la viteze mari. Se
impune limitarea vitezei de funcionare i efectuarea unui calcul de rupere static prin
aciune. Prin acest calcul se ine seama i de existena altor solicitri ale
elementelor constitutiveale lanului - de exemplu, forfecarea bolului n zona de capt
a bucelor i ncovoierea acestuia, n limita jocului dintre bol i buc.
Rotirea ecliselor fa de boluri, respectiv fa de buce, apare accidental, n cazul unei
execuii i montaj necorespunztore a elementelor lanul,

CAPITOLUL IV

INTRETINEREA TRANSMISIILOR CU LANTURI

4.1.Intretinerea transmisiilor
Intretinerea transmisiilor cu lanturi in timpul functionarii consta din efectuarea operatiilor de
ungere a lanturilor si a rotilor de lant, din curatirea periodica pentru indepartarea
impuritatilor si din verificarea si reglarea intinderii lantului.
Curatirea lantului consta in demontarea si spalarea lui in petrol si apoi in benzina ,dupa
uscare se greseaza.
In timpul functionarii lantului apar socurii . Aceste socurii sunt mai reduse, daca lantul nu
este prea intins. In acest caz uzarea lantului ca si rotilor este mai mica. Daca lantul este
insa prea slab, sare de pe roti.
Pentru reglarea corecta a lantului trebuie reglata sageata lantului, datorita greutatii sale
proprii. Ea trebuie sa fie egala cu 2% din lunginea L, in cazul transmisiilor orizontale sau
inclinate pana la 40.
4.2. Intretinerea utilajelor
Pentru ca utilajul sa functioneze fara intreruperi, se asigure o productie de buna calitate si
o productivitate ridicata se impune ca instructiunile de intretinere zilnica sa fie intocmai
respectate.

10
Lucrari de intretinere efectuate de personalul care deserveste utilajul. Intretinerea zilnica a
utilajului cuprinde lucrari executate pentru pastrarea lui in stare de functionare, pentru
evitarea unor defectiuni neasteptate si pentru remedierea imediata a unor mici
deranjamente.
Lucrarile de intretinere zilnica consta in curatirea, ungerea si supravegherea utilajului,
putand fi concretizat in trei grupe, in functie de perioada in care se executa, si anume:
inainte de inceperea lucrului, in timpul si la terminarea lucrului.
Inainte de a se pune masina in functionare se verifica daca aceasta este curata, daca
exista dereglari sau defectiuni, dupa care se executa lucrarile prevazute in schema de
ungere a masinii. In primul rand, se ung ghidajele orizontale sau verticale si surubul
conducator cu ajutorul unei cani de ulei.
Ungerea este una dintre cele mai importante operatii efectuate in cadrul intretinerii zilnice a
masinilor unelte.Ungerea trebuie facuta numai cu lubrifiantul indicat de intreprinderea
constructoare.
Lubrifiantii sunt materiale lichide, semilichide sau solide, care au proprietati fizico- chimice
si tehnologice ce indeplinesc conditiile unei ungeri. Acestia, pe langa faptul ca micsoreaza
coeficientul de frecare dintre suprafetele in miscare ale masinilor unelte,contribuie si la
racirea acestora, preluand o cantitate de caldura din cea rezultata in urma frecarii.
4.3.Lubrifiantii utilizati la ungerea masinilor unelte sunt:
* uleiurile minerale,obtinute din derivatii titeiului si folosite in special pentru ungerea
lagarelor cu alunecare.Intrucat jocurile in astfel de lagare sunt foarte mici, de ordinul
sutimilor si miimilor de milimetru, pentru obtinerea unei ungeri corespunzatoare, care sa
elimina posibilitatea unei frecari uscate, uleiurile trebuie sa fie cat mai fluide si cu rezistenta
mare la imbratriniri;
* unsorile consistente, utilizate la ungerea lagarelor putin accesibile si neetanse unde
pelicula de ulei se formeaza foarte greu;
* vaselinele,obtinute direct prin distilarea titeiului si utilizate in special la lagarele cu
rostogolire(rulmentii);
*grafitul, utilizat la ungerea suprafetelor de importanta mica;
*uleiurile de oase, utilizate la ungerea aparatelor mecanismelor de mare precizie;
*uleiurile vegetale (uleiul de ricin sau uleiul de rapita), utilizate numai in cazuri speciale
( ceasuri electrice, contoare electrice etc).
Ungerea corespunzatoare pe toate suprafetele de contact se asigura prin sistemul de
ungere a masinii care trebuie alimentata periodic cu lubrifiant. Uleiul din sistemul de ungere
se schimba periodic, conform indicatiilor inscrise in cartea masinii.Aceasta operatie se
executa de catre muncitorii care apartin serviciului de intretinere a sectiei.Uleiul trebuie
schimbat la timp, deoarece in caz contrar acesta se oxideaza si isi pierde calitatile de
ungere.
Dupa pornire, inainte de a intra in sarcina, masina este lasata timp de cateva minute sa

11
functioneze in gol, pentru ca lubrifiantul sa ajunga la suprafetele de ungere.
In timpul lucrarii se urmareste indicatorul de ulei, tragandu-se concluzii asupra functionarii
sistemului de ungere; de asemenea, cu mana se consulta temperatura lagarelor.
Supravegherea continua a organelor solicitate mai intens in timpul exploatarii contribuie la
depistarea eventualelor avarii care ar putea scoate utilajul din fluxul de fabricatie o
perioada mai indelungata.
Supravegherea echipamentului electric nu trebuie lasat numai in sarcina electricianului de
serviciu.In timpul lucrului, datorita materialului de prelucrat diferit si regimului de lucru
variat, masina poate fi suprasolicitata, desi pe cat posibil acest lucru trebuie evitat. Din
aceste motive motorul electric se poate supraincalzi, lucru pe care cel mai repede il poate
observa muncitorul de la masina respectiva.Continuarea lucrului in aceste conditii poate
duce la arderea motorului electric.In general, aparatul electric, in afara de faptul ca trebuie
pastrat tot timpul curat, pentru evitarea scurt circuitelor, trebuie ferite de lovituri.
Manipularea corecta a masinii in timpul lucrului este determinata de pregatirea profesionala
a muncitorului.Astfel, trebuie evitate suprapunerile de comenzi.In acest sens, masinile
unelte pot fi echipate cu mecanisme de blocare a unora comenzi pentru inlaturarea
posibilitatii de suprapunere a acestora.

Respectarea regimului optim de lucru inscris in documentatia tehnica a piesei care se

prelucreaza conduce la obtinerea unor produse de calitate si a unei productivitati maxime
cu un consum minim de energie, evitandu-se in acelasi timp suprasolicitarea utilajului.
In cadrul lucrarilor de intretinere zilnica se executa si unele mici reparatii si reglari, ca:
strangerea penelor de la ghidaje sau sanii, inlocuirea suruburilor, piulitelor, arcurilor,
penelor uzate, reglarea ambreiajului, suflarea cu aer comprimat a sistemului de ungere si
racire etc. In general orice piesa uzata sau avariata trebuie inlocuita imediat,deoarece in
caz contrar se poate ajunge la defectiuni mai importante ale utilajelor.
Aceste lucrari intra in atributiile zilnice ale muncitorului care deserveste masina, insa, in
anumite ateliere, o parte din lucrarile de intretinere zilnica sunt executate de personalul de
intretinere ,ca: ungatori,reglori, electricieni etc.
La terminarea lucrului, inainte de parasirea locului de munca, muncitorul care a deservit
masina curata si spala masina, dupa ce a fost scoasa de sub tensiune.Se indeparteaza
aschiile, praful sau oxizii proveniti din materialele prelucrate, care , in caz contrar, formeaza
impreuna cu uleiul o pasta abraziva care accelereaza procesul de uzare a suprafetelor de
alunecare ale masinilor unelte. Nu este permis ca aceste impuritati sa fie suflate cu aer
comprimat deoarece pot patrunde intre suprafetele in miscare producand uzari pronuntate.
Garniturile de entasare dintre diferitele suprafete vor fi verificate, curatate si inlocuite
periodic.
Masinile trebuie spalate la sfarsitul fiecarei saptamani, iar suprafetele de alunecare de
doua ori pe saptamana.Spalarea se poate efectua cu petrol, urmand ca apoi masina sa fie
stearsa bine cu lavete de bumbac curat.
Cand se lucreaza in mai multe schimburi, muncitorii care au treminat lucrul predau masina
12
celor care ii schimba sau maistrului de atelier.
Lucrarile efectuate de personalul de intretinere care deserveste atelierul
Personalul de intretinere care deserveste un atelier de productie are sarcina de a asigura
buna functionare a utilajului.Principalele lucrari efectuate de personalul de intretinere se
concretizeaza in urmatoarele:
*lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor specifice fiecarui utilaj;
*revizii tehnice periodice, efectuate cu un dublu scop: de a inlatura anumite defectiuni care
au aparut in exploatare si de a stabili starea tehnica a utilajului, respectiv necesarul de
piese de schimb pentru urmatoarea reparatie planificata:
*reparatii accidentale;
*reparatii planificate.

CAPITOLUL V

Norme de protectia muncii in repararea transmisiilor

Masuri de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea utilajelor

La intretinerea si repararea utilajelor, pentru neproducerea accidentelor se iau o serie de

masuri menite sa asigure securitatea celor ce efectueaza aceste operatii.Astfel,este
interzis sa se execute operatii de intretinere, ungere, reglare sau reparare in timpul
functionarii motoarelor sau a manevrarii independente a masinilor sau echipamentelor.Fac
exceptie reglajele ce trebuie sa se execute cu mecanismele in functionare,in care caz se
lucreza cu toata atentia,pentru inlaturarea pericolului de accidente.Intretinerea si repararea
masinilor se executa numai pe platforme orizontale,stabile, dupa oprirea motoarelor si
blocarea comenzilor sistemelor de franare si pornirea si aducerea echipanentelor in stare
de repaus.Locurile alese pentru aceste operatii trebuie sa fie ferite de pericole.
Intretinerea si repararea pe santier a masinilor se efectueaza numai de mecanici de
exploatare sau de mecanici de reparare, cunoscatori ai utilajelor si cu calificarea
corespunzatoare, instruirea pe o liniei de productia muncii pentru efectuarea acestor
lucrari.
Lucratorii care efectueaza intretinerea si repararea utilajului poarta echipament de protectie
destinat in acest scop si folosesc numai scule si dispozitive in buna stare si
corespunzatoare lucrarilor ce le executa.
In atelierele de reparatii de orice categorie trebuie avuta in vedere masurile specifice de
tehnica securitatii muncii caracteristica fiecarei activitati.

In atelierele de reparatii trebuie respectate urmatoarele masuri generale:

-atelierele trebuie sa fie prevazute cu sisteme si instalatii corespunzatoare pentru iluminat
,incalzire si aerisire;
-masinile-unelte reparate trebuie sa fie in perfecta stare de functionare si prevazute cu
toate dispozitivele de siguranta necesare;
- repararea masinilor se face numai cu motoarele oprite;
13
-atelierele si punctele de intretinere vor fi prevazute cu trusa medicala de prim ajutor;
-echipamentul de lucru si de protectie va fi purtat in mod obligatoriu in timpul activitatii;
-instalatiile electrice si masinile cu actionare trebuie prevazute cu sisteme si dispozitive
corespunzatoare pentru inlaturarea pericolului de electrocutare.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. CHISIU ALEXANDRU ; MATIESAN DORINA

Organe de maini , Editura didactic i pedagogic , Bucuresti-1976

2. MLADIESCU VLAD ; WEINBERG H ; RIZESCU

Organe de maini i mecanisme, Editura didactic i pedagogic ,
Bucuresti 1993

3 .STERE N
Organe de maini, Manual pentru licee industriale anii II-III-IV,coli profesionale,
Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1977

4. RESETOV D.N
Organe de maini, Editura tehnic, Arad , 1963

15
ANEXA 1

16
ANEXA 2

17
\ANEXA 3

18